Revista Presei – 1 iulie.„Avertisment de la Asociația Pro Infrastructură. România nu are bani să susțină proiectele de infrastructură rutieră la care s-a angajat până în prezent…..”
01/07/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 1 iulie! Vremea se menține extrem de caldă în vestul, sudul sud-estul și parțial în centrul țării. Mare parte a Olteniei, dar și Banatul și jumătatea de vest a Munteniei vor fi afectate de caniculă. Maximele se vor încadra între 25 de grade (nordul Moldovei) și 37 de grade (vestul și sudul Olteniei). Bucuresti: 30/17 gr.C.
“OMS: Aproape 2 milioane de decese evitabile cauzate de boli cronice în Europa în fiecare an ....Bolile netransmisibile rămân principala cauză de deces şi dizabilitate la nivel global, inclusiv în Regiunea Europeană a OMS, unde, 1 din 5 bărbaţi şi 1 din 10 femei mor înainte de vârsta de 70 de ani din cauza unor afecţiuni precum bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice şi diabetul. În total, 1,8 milioane de decese cauzate de boli cronice ar putea fi evitate în Europa, în fiecare an, potrivit OMS. Un procent de 60% dintre aceste decese sunt legate de factori comportamentali, metabolici sau de mediu, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă sau inactivitatea fizică – factori în creştere în Europa de Est, dar asupra cărora politicile de sănătate publică pot interveni. Restul de 40% ar putea fi evitate sau întârziate prin diagnosticare timpurie şi tratamente adecvate, a subliniat OMS. Aceste decese generează pierderi foarte mari, estimate la aproximativ 439,4 miliarde de euro anual. „Dacă bolile netransmisibile (BNT) ar fi un virus, lumea ar fi în carantină”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, deplângând faptul că aceste boli „nu doar că sunt evitabile sau tratabile, ci sunt şi în mare măsură ignorate”. ….” Integral: https://www.news.ro/
“După 4 ani de creștere a bunăstării, România a înregistrat anul trecut prima scădere a PIB/capita față de media UE. Polonia ne-a luat-o înainte .…. După 4 ani de creștere susținută, care a propulsat țara la 80% din media Uniunii Europene, acest indicator al bunăstării economice a înregistrat prima scădere, ajungând la 78% în 2024. Acest recul contrastează puternic cu progresul înregistrat de state precum Bulgaria și Grecia, care se apropie de media UE. E drept, Regiunea București – Ilfov a atins, conform ultimelor date, 190% din PIB-ul per capita UE, plasându-se la acest capitol imediat după două regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles. Dar ca medie națională, imaginea arată diferit. ….Importanța acestui indicator constă în mai multe aspecte: – Reflectă nivelul de trai: Un PIB/locuitor la PPC mai mare sugerează un standard de viață mai ridicat, cu acces mai bun la bunuri și servicii, o infrastructură mai bună și servicii publice de calitate superioară. O scădere indică o potențială deteriorare a bunăstării. – Atrage investiții: Țările cu un nivel de trai mai bun și o putere de cumpărare mai mare sunt, în general, mai atractive pentru investitorii străini, care caută piețe de desfacere solide și o forță de muncă productivă. – Influențează politicile publice: Datele privind PIB/locuitor la PPC sunt folosite de organismele europene (precum Comisia Europeană) pentru alocarea fondurilor structurale și de coeziune. O scădere poate ridica semne de întrebare cu privire la eficiența utilizării fondurilor existente. – Stabilitate economică și socială: O bunăstare economică în creștere contribuie la stabilitatea socială și politică. O stagnare sau o scădere poate duce la frustrări sociale și presiuni asupra guvernului pentru a îmbunătăți condițiile de viață. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Cei trei indicatori care îi îngrijorează pe economişti. Csaba Balint, BNR: România riscă să intre într-o spirală negativă VIDEO Economia românească traversează în prezent o perioadă complicată. Pe plan intern, principalii indicatori macroeconomici continuă să se înrăutăţească, iar pe plan extern, investitorii şi partenerii internaţionali taxează deja sau se pregătesc să taxeze România pentru lipsa unor măsuri coerente de redresare. Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, avertizează că deşi se vorbeşte mult despre măsuri, punctual, nu se fac prea multe, iar asta duce la deteriorarea şi mai puternică a indicatorilor macro. „În cazul României, deficitul bugetar este cea mai mare provocare, cea mai mare problemă fundamentală a economiei. Este o provocare masivă şi există şi o presiune de timp. În discuţiile publice apare ideea de a reduce cheltuielile, a îmbunătăţi colectarea, însă în momentul actual noi avem nişte presiuni destul de ridicate, dacă ne uităm la opiniile publicate de Comisia Europeană, dacă analizăm poziţia agenţiilor de rating, dacă urmărim evoluţia pieţelor, a randamentelor. Deci, dacă mă întorc la indicatori, aş zice că deficitul bugetar, deficitul de cont curent şi costul de finanţare a deficitului sunt trei elemente care arată îngrijorător“ a declarat Csaba Balint, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, la ZF Live. ….„În cazul în care nu reuşim să prezentăm măsuri credibile, situaţia ar putea să devină din nou destul de complicate. Analizele şi studiile arată o creştere accelerate a costurilor de finanţare în cazul în care o ţară îşi pierde investment grade-ul. Deja ne finanţăm la dobânzi pe care le putem considera la categoria junk” a mai spus Balint la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Cu cât au crescut pensiile speciale ale magistraților de la ultima reformă a lui Ciolacu. Suma pe care o primește de la buget fiecare fost judecător sau procuror Statul român cheltuie de două ori și jumătate mai mult pentru pensiile speciale decât pentru bursele studenților și elevilor. În luna octombrie a anului 2023, premierul de atunci, Marcel Ciolacu, se lăuda cu promulgarea unei noii reforme a pensiilor speciale, reformă care ar fi trebuit, pe lângă reducerea cheltuielilor guvernamentale, să bifeze și un jalon important din PNRR. Datele de la Casa Națională de Pensii Publice arată că numărul pensionarilor a crescut, cel puțin în rândul magistraților, acolo unde se plătesc și cele mai mari pensii speciale. ….În luna mai a acestui an, potrivit datelor publice ale CNPP, în rândul foștilor magistrați erau 5.662 de pensionari, care beneficiau de o pensie medie de serviciu de 25.254 lei. Din această sumă, în medie, doar 7.444 lei erau suportați pe baza sistemului de contributivitate, 22.000 lei fiind suma suportată, în medie de la bugetul de stat. Față de acum doi ani, avem o creștere atât a numărului de pensionari, cât și a pensiei medie de care beneficiază foștii procurori și judecători. Mai exact, în mai 2023, erau 5.252 de foști magistrați pensionari, cu aproape 400 mai puțini decât în prezent. Pensia medie în sistem era 21.555 lei, din care, de la bugetul de stat, era suportată suma de 19.900 lei. Altfel spus, pensia specială a unui fost magistrat a crescut în medie cu aproape 4.000 de lei. ....Pe anul în curs, bugetul pentru pensiile speciale se ridică la circa 11 miliarde de lei, sau circa 1% din PIB. Suma este semnificativă, și include și pensiile militarilor, reprezentând 7-8% din totalul cheltuielilor cu pensiile ale statului (între 150 și 169 de miliarde lei).…..” Integral: https://www.fanatik.ro/
“Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică: În faza în care se află economia, impozitul progresiv ar fi un dezastru VIDEO România se confruntă cu un deficit fiscal sever – a încheiat anul 2024 cu un dezechilibru de 8,7–9,3 % din PIB, cel mai ridicat din UE. Proiecţiile bugetare pentru 2025 mizează pe reducerea acestui deficit spre 7 % din PIB, prin veniturile planificate de 667 mld. lei (+16 %) şi cheltuieli estimate la 802 mld. lei (+10 %). În acest cadru, măsurile de urgenţă – cum ar fi impozitarea progresivă şi majorarea taxelor directe – sunt percepute ca fiind riscante pentru stabilitatea economică actuală, este de părere Lucian Albu, academician şi directorul Institului de Prognoză Economică „În caz de avarie ai nevoie de acele măsuri, printre care se numără creşterea taxelor şi impozitarea progresivă. La noi, în faza în care se află economia, ar fi un dezastru” a spus Lucian Albu la ZF Live, emisiunre realizată cu sprijinul Orange Business. Pe de altă parte, doar creşterea TVA de la 19% la 21% este considerată o soluţie echilibrată, capabilă să aducă un plus de venituri bugetare fără a provoca o contracţie semnificativă a consumului. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Avertisment de la Asociația Pro Infrastructură. România nu are bani să susțină proiectele de infrastructură rutieră la care s-a angajat până în prezent Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Asociația Pro Infrastructură (API) avertizează din nou că România riscă să intre într-un blocaj major în privința investițiilor în infrastructura rutieră, din cauza unei strategii guvernamentale nerealiste și a unei lipse de prioritizare clare. Într-o postare recentă, API cere Guvernului să renunțe la iluzia că pot fi construite simultan toate autostrăzile și drumurile expres aflate în diverse etape de licitație sau execuție. “Strategia ‘autostrăzi fără număr, fără număr, să fie toată lumea mulțumită’, derulată de guvernul precedent și de fost-ministrul Grindeanu, a ajuns în impas, așa cum am avertizat public încă din 2023. Pur și simplu nu putem face în 5-7 ani ce n-am făcut în 25-30”, arată API. .… “Alocarea totală prin Programul Transport (PT) pe domeniul rutier este de 5,5 miliarde euro. Se pot parafa proiecte ale căror costuri eligibile ajung până la de 3 ori alocarea, adică până la 16,5 miliarde €. Dar acest mecanism al supracontractării este gândit doar pentru evitarea pierderii fondurilor în cazul întârzierilor-mamut și/sau al rezilierilor; el nu înseamnă bani suplimentari. La 17 iunie 2025, aveam contracte de finanțare semnate în valoare de 7,7 miliarde € în costuri eligibile plus cereri depuse de beneficiari de 15,6 miliarde €. În total 23,3 miliarde, chiar peste marja supracontractării de 300% (16,5 miliarde €). Sunt cifre oficiale primite la solicitarea noastră de la Direcția Generală Programe Europene Transport (DGPET), care este autoritatea de management în derularea PT. ….” Integral: https://ziare.com/
“Contestaţie pentru 9,65 la Bac versus „Creangă era poet, nu?” Cum ar putea vreodată vorbi aceeaşi limbă? S-a încheiat şi pârjolul examenelor din acest an – deopotrivă bacalaureatul şi capacitatea naţională. Părinţii (sau majoritatea lor) care au trăit experienţa furcilor caudine în acest an pot răsufla uşuraţi. Or fi slăbit, poate s-au activat mai multe suferinţe latente, poate au avut nevoie de cine ştie ce fel de sprijin pentru a-şi susţine, la rândul lor, copii care au travesat aceste examene. Se încheie şi nişte capitole cu acest prilej. Pentru că traversarea aestor etape nu e facilă nici pentru copii, dar nici pentru familii – au fost (pentru unii) perioade de pregătire mentală şi academică. Copii buni sau foarte buni (ca în fiecare an) au „ratat”, iar această experienţă le poate marca parcursul viitor – poate nu atât din punct de vedere academic, cât al încrederii în forţele proprii. Râuri de lacrimi curg an de an când copii buni nu reuşesc să depăşească presiunea examenului pentru a-şi atinge potenţialul. Cert este că, din nou, foarte vizibil se conturează fenomenul bulelor disjuncte. M-a marcat săptămâna trecută experienţa unor prieteni al căror copil era extrem de supărat, hotărât să facă şi contestaţie pentru că una dintre lucrările sale de bac a fost notată cu o notă mult prea mică din perspectiva sa şi a profesorilor cu care împărtăşise felul în care se prezentase la examen. A luat 9,65 (!!!) şi supărarea sa era de-a dreptul viscerală. La polul opus, în bulă disjunctă, evident, absolventul de liceu care a dat interviu unei televiziuni la poarta şcolii. Întrebat ce a scris Creangă, răspunsul său dezinvolut a fost: „Creangă era poet, nu?” Desigur, putea să glumească (oare?) sau să încerce să atragă notorietate, cu orice preţ, în această perioadă în care pentru unii pare mai important ca orice să fie cunoscuţi. Dar tot este clar că pe cei doi foşti elevi îi despart, la figurat, oceane. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Sorin Pâslaru, redactor-şef ZF. Şi dacă reducerea burselor pentru elevi face parte dintr-un plan mai larg de atac la adresa învăţământului de stat? Dă-le bursă de merit, DE MERIT CĂ EXISTĂ, LA TOŢI COPIII din această ţară, d-le Preşedinte! Nimeni nu se aştepta ca în prima conferinţă de presă a noului premier să fie anunţate economiile pentru echilibrarea bugetului începând de la bursele copiilor. Nici un cuvânt despre cei 50.000 de funcţionari în plus din administraţiile locale apăruţi în ultimii zece ani, aşa cum a arătat Ziarul Financiar. Normal, doar avem un premier politician provenit din această zonă pe care trebuie să o protejeze. În programul de guvernare, este doar pomenit pe traseu un punct la „Analiza sistemului de burse: 1. Bursele trebuie să reflecte în mod adecvat două lucruri: suportul pentru condiţii socioeconomice dificile şi/sau pentru excelenţă educaţională”, inclus în cadrul unor „Măsuri de eficientizare economico-financiară”, despre care însă se spune că „Pot fi discutate după depăşirea crizei economico-financiare”. Iată însă că momentul a venit înainte şi ca soluţie pentru depăşirea „crizei economico-financiare”. Tot aici, se mai spune, la punctul 2: „Bugetul trebuie dimensionat pornindu-se de la nivelul anului 2023, înainte de introducerea prin noua legislaţie (Legea 198/2023) a unor angajamente nesustenabile. Dimensionarea se va face prin raportare la practici europene şi la condiţiile de sustenabilitate pe care şi le permite ţara”. Condiţiile „pe care şi le permite ţara”. „Ţara” nu-şi permite să-şi crească copiii? Atunci la ce mai serveşte tot acest program de guvernare, toate negocierile, PNRR-ul, Uniunea Europeană, NATO şi restul? Pentru ce buget şi PIB, dacă la sfârşitul zilei tăiem de la copii? Că meritul este doar la puţini, cum spune noul preşedinte? Dar nu vede nimeni că deja meritul unui copil din această „ţară care nu-şi permite burse” este pur şi simplu că există? Când natalitatea a ajuns în această „ţară care nu-şi permite burse” pentru copii şi studenţi, la minimul ultimilor 80 de ani, noi ce facem? Ne gândim că importăm sri-lankezi şi nepalezi ca să rezolvăm problema forţei de muncă? Oare nu ne dăm seama că fiecare copil care se naşte astăzi, care merge la şcoală, care dă bacul, care ajunge şi la facultate este de nepreţuit din simplul fapt că nu-i mai avem? …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Istoricul Cosmin Popa, avertisment despre o schimbare seismică de politică a Rusiei față de România: Moscova urmărește „reprogramarea” românilor prin război hibrid și dezinformare …. Cred că sîntem într-un moment istoric. Pentru prima oară în istoria modernă şi contemporană, Rusia are o politică structurată şi care se referă concret şi special la România. Sigur că este un moment de ruptură care, ca orice moment de acest gen din istorie, păstrează și elemente de continuitate. Dacă vreţi, pot fi găsite asemănări cu felul în care Imperiul Rus percepea Principatele Române în epoca lui Nicolae I, în prima treime a secolului al XIX-lea, cînd istoriografia românească vorbește mult despre intenţia Rusiei de a cuceri Principatele Române. În realitate, intenţia Rusiei nu a fost atît de a cuceri Principatele Române teritorial şi politic, cît de a le transforma într-un fel de centură de siguranţă împotriva penetrării gîndirii revoluţionare în spaţiul rus. Dar trăim, totuși, un moment de ruptură în continuitatea relațiilor ruso-române pentru că acum această relație nu se mai reduce la reacţii politice de moment și nu vizează schimbări de atitudine pe termen scurt. Acum, Rusia vizează schimbări culturale, vizează adevărate răsturnări culturale. Dacă analizăm cu atenție politica Rusiei față de România din ultimul timp, putem sesiza o anume întoarcere în istorie a politicii ruse. Ei au această obsesie pentru reluarea proceselor istorice, de altfel. În cazul nostru, ei vor să se întoarcă la un moment pe care-l consideră definitoriu pentru relaţiile cu noi, pentru relațiile dintre cele două state. Este adevărat ceea ce sesiza un istoric foarte bun al relaţiilor româno-ruse, Victor Taki, în cartea sa despre Rusia la Dunărea de Jos, anume că, în pofida faptului că au avut atîtea interacţiuni politice şi militare, românii şi ruşii nu s-au cunoscut niciodată prea bine. Iar ce se petrece acum este că ruşii se întorc simbolic, politic, la un moment în care au pierdut lupta pentru sufletele românilor. Așadar, se întorc la momentul care a urmat Războiului Crimeei, cînd avem de-a face cu o occidentalizare accelerată a elitelor politice româneşti, cînd, spun ei, România s-a pierdut pe sine, renunţînd la tradiţia ortodoxă, la tradiția slavă, ieşind din comuniunea cu poporul rus. Ruşii consideră că, prin ieşirea din această comuniune, România şi românii s-au pierdut pe sine și cînd spun că politica lor de astăzi vizează aceste răsturnări culturale, dar și că sînt obsedați de reluarea proceselor istorice, înțelegeți la ce mă refer. […] Se poate observa clar: cu cît mai mare a fost concentrarea culturii ruse pe filonul slav, pan-ortodox, cu atît au crescut dispreţul şi agresivitatea culturală şi politică ale acestui popor faţă de români. ….În momentul de faţă, trebuie spus foarte clar că România constituie o direcţie de politică externă strategică pentru Rusia. Din punctul meu de vedere, această concentrare strategică a Rusiei pe relația cu România mobilizează capacităţi care exced tot ceea ce mobilizase Rusia în relația cu noi în trecut. Aceste capacități și resurse sînt, în bună măsură, bazate pe diversiune şi intruziune, şi vizează obţinerea unor transformări culturale în România, de natură să asigure premisele unei instalări rusești pe termen lung. Din păcate, nu avem instituţiile apte şi cred că nici capacitatea de a răspunde eficient acestei politici. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Studiu. Un turist român face 10.000 de pași pe zi căutând șezlong sub 150 lei .… Astfel, aproape orice turist român face minimum 2 kilometri pe jos de la locul de cazare (aflat imediat lângă plajă) până la plajă. Unul din motive este că proprietarii de spații de cazare încurajează această activitate, pretinzând că locul este la 150 de metri când, de fapt, este la doi kilometri de plajă iar celălalt este că orice om care pleacă din cameră uită ceva acolo și trebuie să se întoarcă. Dar, cea mai intensă activitate fizică rămâne, pe lângă umflatul colacului, căutatul de bani sub șezlong. În medie, un turist român face minimum 10.000 de pași învârtindu-se în jurul șezlongului și uitându-se sub el în căutarea banilor despre care e sigur că i-a luat cu el și nu i-a uitat în cameră, alături de telefon, cartea aia pe care voia s-o citească și loțiunea de soare. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Ordonanța de urgență care taie sporul de condiții vătămătoare pentru bugetari a fost aprobată de guvern / Ce s-a modificat…..”
https://hotnews.ro/ordonanta-de-urgenta-care-taie-sporul-de-conditii-vatamatoare-pentru-bugetari-discutata-acum-in-ces-lider-de-sindicat-va-avea-aviz-negativ-dar-nu-conteaza-2014640
“Liberalizarea pieței de energie: cât vor crește prețurile la electricitate și gaze de astăzi, după eliminarea plafonării …”
https://hotnews.ro/liberalizarea-pietei-de-energie-cat-vor-creste-preturile-la-electricitate-si-gaze-de-astazi-dupa-eliminarea-plafonarii-2014844
“CSAT: „Evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră”. Ce s-a decis în ședința de luni….”
https://hotnews.ro/csat-evaziunea-fiscala-concluzii-2014779
“SURSE Curtea Constituțională pregătește indemnizații de câte 180.000 de lei pentru cei trei judecători care își termină mandatul, deși guvernul a interzis astfel de plăți în sistemul bugetar…..”
https://www.g4media.ro/surse-curtea-constitutionala-pregateste-indemnizatii-de-cate-180-000-de-lei-pentru-cei-trei-judecatori-care-isi-termina-mandatul-desi-guvernul-a-interzis-astfel-de-plati-in-sistemul-bugetar.html
Pradatori la varf din grupul infractional organizat din justitie.
Nu va fi nicio reforma fara increderea populatiei in reforma.
Iar aceasta incredere nu va veni fara lichidarea pensiilor “speciale” si a salariilor / sporurilor / indemnizatiilor / etc “speciale”.
Buna ziua
Au trecut 35 de ani și nu e finalizata nici acum autostrada Transilvania.
Nici măcar micul tronson Nădlac Cluj.
O singura concluzie. Cu prosti nu faci nimic. In afara de aruncat banii pe fereastra.
Exista totuși excepții.
De romani “patrioți” cu venituri ( de la stat) de cel puțin 100.000 euro echivalent în lei
. Adică au ajuns din urmă clasa de mijloc americană. Cu diferența că aia de peste ocean au impozit progresiv cu impozitare maxima 35 %.
Ai noștri mai modești. 10 % . Și daca statul le da 200.000 sau un miliard euro echivalent în lei, tot 10 % e impozitul.
Cum am mai scris. Unii au prins pe Dumnezeu de picior in Romania .
Exemple concrete:
https://www.libertatea.ro/stiri/pensionarii-speciali-de-la-sri-interne-si-armata-cu-locuri-bine-remunerate-si-la-universitatile-de-stat-alexandru-calin-badarau-19-salarii-de-la-stat-si-privat-5362383?utm_medium=cross_exit&utm_source=adevarul.ro&utm_campaign=article
Sa vad pe Bolojan cum reușește să vina de hac caracatiței pensionarilor speciali . Aduceți aminte că am scris că aceștia sunt infiltrați peste tot și la toate nivelurile.
Deci oricare reforma în domeniul are aceiași șansă ca golitul marii cu găleata.
Pradatorii “pensionari speciali” trebuie luati la bucata, unul cate unul.
Doar asa merge. Plus, la declaratii fictive sau smecherii, confiscari din urma.
“Pensiile si salariile speciale” lichidate peste tot reprezinta primul indicativ de reforma pe care sa il creada lumea multa. Altfel, vax-albina o sa iasa tot o fasaiala ca si cu plavanul ticalos.