Alianţe sau vasalitate (2) – corupţia, un duşman nimicitor
| 02/11/2013 | Autor theophyle Categorii: Dosare, GeoPolitica, Magazin Politic, Ziarul de Duminica |
Nu cred ca exista un istoric militar care cunoaste trecutul recent al Romaniei (sa zicem de la Unirea Principatelor) si poata afirma cu justete ca de atunci si pana astazi armata romana a intrat intr-un razboi pregatita militar – antrenata, echipata si cu un corp de conducere competent.
La 12 noiembrie 1859, prin Ordinul de Zi nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înființat Statul Major General. Acest Stat Major General a fost desfiintat dupa caderea domnitorului Cuza la data de 1 mai 1866. Din nefericire, Statul Major General a fost de fapt impartit intre reprezentantii unor grupuri de interese, parte din ele straine (otomane sau rusesti). Conducerea armatei a fost incredintata Ministerului de Razboi care alcatuia ad-hoc Marele Cartier General atunci cand necesitatile militare o cereau. La data de 6 aprilie 1877, se publică decretul de mobilizare generală. Se constituie Marele Cartier General având ca prim șef de stat major pe colonelul G. Slăniceanu. În timpul Războiului de Independență, Marele Cartier General funcționează succesiv în localitățile București, Poiana, Craiova, Corabia, Verbița, Poradim, Lom Palanka.
In sfarsit, la data de 29 noiembrie 1882, regele Carol I, prin Înaltul Decret nr. 2945/1882, înființeaza Marele Stat Major, alcătuit din trei secții și pus în subordinea Ministerul de Război; i se precizează atribuțiile de ansamblu și elementele componente. In Anul 1884, la 17 ianuarie – Prin Înaltul Decret nr. 158/1884 este aprobat Regulamentul asupra serviciului de stat major, detaliindu-se prevederile Legii din martie 1883; sunt prevăzute atribuțiile Marelui Stat Major, precum și ale statelor majore de la comandamente (corpuri de armată, divizii, brigăzi). Romania are deja o armata in format european, dupa multe conflicte intestine si prin vointa si putinta marelui rege.
In anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza, sub influența militară franceză, Paul Lamy- căpitan în cadrul Misiunii Militare Franceze- și sub-intendentul Gui Le Cler se plâng ministrului francez de Război, mareșalul Jacques Louis Randon printre altele de corupția și nepăsarea din rândurile conducerii armatei române. De-a lungul timpului, achizițiile de tehnică militară au generat câteva controverse și scandaluri de presă. Încă din secolul al XIX-lea, când aveau loc primele tentative de creare a unei forțe armate moderne în România, scandalurile, suspiciunile și acuzațiile legate de echipamentele achiziționate s-au ținut lanț. Am sa aduc pe scurt cateva din marile scandaluri de coruptie PUBLICATE; din nefericire sunt zeci de alte scandaluri care nu au fost publicate, acoperite de rigorile secretelor de stat.
“Afacerea Skoda”
De departe, cel mai rasunator tun dat bugetului public a fost “Afacerea Skoda”. In presa vremii s-a spus ca escrocheria si coruptia au atins culmi inimaginabile. Scandalul a izbucnit in 1933, cand marile ziare au inceput sa publice articole detaliate referitoare la neregulile afacerii ce ar fi trebuit sa transforme armata intr-o institutie moderna. Problemele se concentrau in jurul unui personaj controversat, polonezul Bruno Seletzky, reprezentantul uzinei Skoda la Bucuresti.
La inceputul anilor ’20 isi face aparitia in Romania, in calitate de sef al reprezentantei Uzinelor Skoda, Bruno Seletzky. Nascut in Polonia, la Zakopane, el a trait peste doua decenii in Austria, dupa care a trecut in Cehoslovacia, unde s-a angajat sa lucreze intr-o uzina de armament apartinand Skoda. Inca de la venirea sa in tara noastra, Seletzky a atras atentia organelor de contrainformatii romanesti, fapt care, din nefericire, a ramas fara urmari, datorita relatiilor pe care polonezul a stiut sa si le creeze la cele mai inalte niveluri ale statului roman. “Afacerea Skoda” nu este singura de acest gen (au mai fost incheiate contracte cu uzina cehoslovaca in 1922 si 1927), ci ultima, cea mai importanta. Seletzki, pentru a-si atinge scopurile, a impartit comisioane importante nu numai functionarilor si tehnicienilor civili si militari insarcinati cu urmarirea contractelor incheiate cu uzinele Skoda, ci si altor persoane care ocupau functii importante in aparatul de stat sau in organele de conducere ale unor partide politice.
Tunuri, la propriu si la figurat – Astfel, in noiembrie 1928, Seletzky a fost “invitat” sa intocmeasca un plan privind modernizarea armamentului romanesc, pe care il realizeaza in doar trei-patru luni. In luna mai 1929, oferta Skoda era 
deja pe cale de a se perfecta. Imediat are loc o sedinta a oficialitatilor romane (un fel de CSAT de astazi), avand ca scop acest contract. Printre participanti se numarau prim-ministrul Iuliu Maniu, ministrul apararii, generalul Cihoschi, precum si o serie de ofiteri superiori de specialitate. Ei au hotarat sa comande tot ce era nevoie de la uzinele Skoda, mai putin piesele de artilerie grea, care ar fi urmat sa vina din Franta. Numai ca o comisie de experti militari a comunicat conducerii Ministerului Apararii Nationale informatia falsa ca tunurile fabricate la uzinele franceze Schneider erau cu 60.000 de dolari mai scumpe decat cele oferite de… cehi. Zis si facut, Romania a comandat uzinelor Skoda, in martie 1930, munitii si armament, inclusiv artileria grea, in valoare de peste cinci miliarde lei, cifra imensa pentru acele vremuri.
Contractul incheiat (nr. 6.102, din 17 martie 1930) a avut numeroase clause defavorabile partii romane, iar autoritatile militare autohtone l-au aprobat fara niciun fel de consultare a institutiilor competente – Directia tehnica si Consiliul Superior al Armatei. Mai mult, actul nu era insotit, dupa cum era normal si atunci, de caiete de sarcini in care sa se specifice o serie de detalii tehnice. Una peste alta, acest contract a adus statului roman un prejudiciu de 900 de milioane de lei (aproximativ 9,2 milioane de dolari, o suma imensa la acea vreme), cifra rezultata din comparatia cu valoarea unui contract similar incheiat de Iugoslavia in aceeasi perioada – pretul materialelor pentru armata romana era cu 18%-25% mai ridicat. Nu de alta, dar, potrivit anchetatorilor, comisioanele primite de cei care, sub o forma sau alta, au facilitat contractul au totalizat peste 19 milioane de lei.
Politicul in afacere – Un amanunt important este cel ca regele Carol al II lea ştia de diferentele enorme de pret, insa nu a luat nici o masura – starnind speculatii ca şi el ar fi fost implicat in aceasta poveste. Inainte sa explodeze scandalul, 
regele Alexandur al Iugoslaviei i-a adresat o scrisoare regelui Carol al II lea in care il avertiza ca tunurile vandute de Skoda Romaniei sunt cu 25% mai scumpe decat aceleaşi tunuri vandute la Belgrad. Vaida Voevod, confruntat cu cererea de demisie din partea Parlamentului a preferat sa faca publice cat mai multe date din dosarele “Afacerii Skoda”. Liberalii şi presa lor l-au sfartecat pe Iuliu Maniu – premierul care a aprobat incheierea contractului. Tinta liberalilor a fost nepotul lui Maniu – Romulus Boila – al carui nume ar fi fost gasit pe ştatele de plata ale lui Bruno Seletzki. De asemenea, mai multi ofiteri de rang inalt au fost audiati in timpul procesului, dovedindu-se legaturile lor cu Bruno Seletzki, insa nici unul nu a fost pus sub acuzare.
Pedeapsa – Asa cum poate va asteptati, singurul pedepsit in aceasta afacere a fost Seletzky, care a primit… cinci ani de inchisoare. Demnitarii romani implicati in toata aceasta poveste nu au fost condamnati, pentru ca au disparut probele de la dosar.
Afacerea Motorola – profit 1000%
„Afacerea Motorola” a avut loc în 1990, pentru o serie de echipamente de comunicații marca Motorola. Afacerea a fost primul contract controversat semnat de Armata romana dupa 1989; a ramas celebru pana in ziua de azi. Ministerul Apărării Naționale, condus pe atunci de Victor Atanasie Stănculescu, a cheltuit peste șase milioane de dolari. Dacă ar fi fost cumpărate direct de la producător, stațiile de emisie-recepție respective ar fi costat doar 600.000 de dolari. Desi dupa standardele actuale suma implicata in “afacerea Motorola” a fost aproape neglijabila, era primul semn ca domeniul sigurantei nationale poate fi o vaca buna de muls pentru “baietii destepti” din sistem. Din motive lesne de inteles, s-a preferat utilizarea a nu mai putin de patru firme intermediare. Cei zece inculpati (fostul ministru al Apararii Nationale si alti noua oficiali sau oameni de afaceri implicati in “tun”), acuzati de producerea unui prejudiciu de 6,1 milioane de dolari, au scapat de pedeapsa pentru simplul motiv ca, dupa ani intregi de tergiversari, fapta lor s-a prescris.
Afacerea Puma – spaga, 800.000 de USD
La achizitionarea, in 1995, de la firma Armscor din Africa de Sud, a 12 elicoptere Puma second hand, s-a platit, potrivit politiei sud-africane, un comision de 3,6 milioane de dolari. Adica mai mult de 40% din suma de 8,5 milioane, achitata de statul roman, a fost incasata de terte firme sau persoane. Printre ele, atasatul economic al Romaniei la Pretoria, Benone Ghinea, care a primit, potrivit procurorilor, circa 800.000 de dolari. Pe lista, s-au mai aflat firmele Brasov Exports si Aircraft Consultants, doi cetateni sud-africani, dar si un cont bancar din Luxemburg. Ghinea, arestat in scurt timp, a fost condamnat la trei ani de inchisoare. Au existat informatii ca banii negri ar fi ajuns si mai sus in sistem, insa, din lipsa de probe sau din dorinta de a acoperi participarea la afacere a unor inalti oficiali de la Bucuresti, Ghinea a fost singurul tras la raspundere. Cele 12 elicoptere ar fi urmat sa fie modernizate de IAR Ghimbav.
Dosarul Tofan – spaga, 318.592 USD
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au lansat o investigație împotriva șefului Statului Major General Eugen Bădălan și a altor 12 foști și actuali ofițeri.[8] Potrivit procurorilor, cazul se referă la un contract încheiat între armată și Tofan Group semnat în anul 2000. După aceea, Badalan a fost numit comandant al Armatei Române. În anul 2000, s-a semnat un contract prin care Ministerul Apărării (Statul Major al Forțelor Terestre) a cedat firmei Tofan Grup tehnică militară casată primind în schimb anvelope, în valoare totală de 318.592 USD (aprox 6.550.242.901 ROL) la cursul de schimb de la data semnării contractului. Acest contract a fost derulat până în decembrie 2004.[9] Pe 7 decembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a României s-a pronunțat în dosarul “Tofan” și a decis condamnarea celor șase inculpați la câte patru ani de închisoare, cu supendare sub supraveghere (termen de încercare nouă ani) pentru abuz în serviciu și prejudicii aduse Ministerului Apărării Naționale (MApNToți au fost obligați și la plata despăgubirii de peste 4,5 milioane lei Ministerului Apărării Naționale
Coruptie cu epoleti – spaga, multe sute de mii de euro
Mai multi angajati si pensionari din MAI s-au imprumutat ilegal cu sute de milioane de lei la o Casa de Ajutor Reciproc, iar acum nu vor sa mai restituie banii. Mai multe cadre din Ministerul Administratiei si Internelor au organizat o adevarata retea pentru escrocarea membrilor CAR “TC Carpati “, actuala CAR “Speranta”. Un numar de 18 persoane mai au si astazi de returnat 6,7 miliarde de le vechi, dar nu se sinchisesc de acest lucru. Ba mai mult, dau cu tifla conducerii CAR, stiind ca vor fi protejate de MAI si nu vor pati nimic. In urma a numeroase sesizari privind aceasta escrocherie cu epoleti , nici o institutie abilitata a statului nu s-a sinchisit sa ia vreo masura si cu atat mai putin subordonatii ministrului Vasile Blaga. Dosarul treneaza. Ilegalitatile de la CAR “Carpati” au inceput la data de 9.04.1997, cu ocazia unei reorganizari, cand contabila Vasilica Toma a capatat puteri discretionare, devenind singura care lua toate hotararile.
Alt scandal din acest dosar („Corupție cu epoleți”) este un scandal de corupție din 2003. Mai mulți angajați cu grade militare mari au fost arestați preventiv de DNA: colonelul Pavel Stoian, lt.col Ion Vlăsceanu, maiorul Cristian Zavotnic și maiorul Iancu Florea, acuzați de luare mită. Ulterior, în 2004, a mai fost arestat preventiv și lt. col. Marian Irimia, acuzat că ar fi primit o șpagă de 5700 de euro. Dosarul a pornit de la vizita lui Mihail Popescu, șeful SMG, într-o unitate militară din Vatra Dornei, unde din cauza frigului din cazarmă s-a descoperit că combustibilul era diluat cu apă.
Alte dosare pe rolul diverselor instante
Dosarul „Case pentru militari”. Generalii Floarea Șerban, Francisc Radici, Constantin Năstase, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Mircia Chelaru, comandorul Gheorghe Gonciaruc, coloneii Cornel Julea și Ionel Vizitiu și plutonierul Mihaela Matei sunt urmăriți penal pentru că au cumpărat locuințe de la Ministerul Apărării pe baza unor declarații false.
Șpagă pentru plecarea în Afganistan sau Irak. În Afganistan, un militar român câștigă 40 de euro pe zi într-o misiune care durează șase luni (în total cca. 7200 de euro). Sub protecția anonimatului au apărut mai multe declarații în presă conform cărora se plătește șpagă unor superiori de cca. 1000 – 2.000 de euro pentru plecare. Situația este similară și în cadrul plecării militarilor români spre Irak. Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a declarat că a primit șapte sesizări până în prezent pe această temă, iar una este confirmată: s-a dat șpagă în cadrul Batalionului 26 Infanterie “Scorpionii Roșii”.
Nu am mentionat cazuri care nu au ajuns la instantele judecatoresti – Cazul fregatelor britanice si Cazul reconditionarii avioanelor Mig 21.
***
Un tratat de alianta nerespectat – Tratatul de alianta între Puterile Centrale si România din 1883
Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914 a dezbătut problema intrării României în primul război mondial. A avut loc la Castelul Peleș, la inițiativa regelui Carol I. Regele Carol I considera că România trebuia să-și îndeplinească obligațiile 
asumate prin alianța cu Puterile Centrale. Pe de altă parte, o asemenea alegere, deși ar fi asigurat bunăvoința Puterilor Centrale cu privire la alipirea Basarabiei la România, avea dezavantajul că era impopulară din cauză că nu asigura unirea cu Transilvania. În schimb, Antanta se arăta gata să ia în considerare o eventuală alipire a Transilvaniei.
În schimb, guvernul, condus de Ion I.C. Brătianu, considera că este mai prudentă o atitudine de așteptare, care era justificată din punct juridic, în opinia sa, de faptul că Austro-Ungaria nu era victimă a unei agresiuni (caz în care România ar fi fost obligată să-i acorde ajutor), ci ea însăși declarase război Serbiei. Cum s-a terminat poveste se stie bine!
Tratatul cu Puterile Centrale. Pentru a-si asigura frontiera sudica, Austro-Ungaria în lupta sa cu Imperiul Rus, este nevoita sa aspire la încheierea unui tratat cu România. Înainte de a încheia tratatul cu România din 1883 aceasta obtinuse doua mari succese în ceeea ce priveste asigurarea granitilor, si anume, în 1881 încheie o alianta austro-sârba, si în 1882 creeaza împreuna cu Italia Tripla Alianta, si singurul semn de întrebare în acel moment ramânea România. Din moment ce, dupa 1881, atitudinea României interesa cu atât mai mult cu cât era plasata între cele doua semnatare ale tratatului din acel an, Austro-Ungaria si Serbia, pe de o parte, si Imperiul tarist si Bulgaria aflata sub influenta rusa, pe de alta parte. În consecinta, la 19 august 1883, Bismarck a pus destul de direct chestiunae unei apropieri a României fata de Tripla Alianta. Întrucât se anuntase pentru vara o vizita a lui Carol I la Curtile austriaca si germana, cancelarul si-a pus problema daca ea nu ar constitui un bun prilej în acest sens. Adresându-se printului von Reuss, ambasadorul german la Viena, el considera necesar sa puna „chiar de pe acum” întrebarea confidentiala privind posibilitatea si utilitatea atragerii estului Europei spre Tripla Alianta. Pe primul plan era pusa o apropiere a României, cea a Serbiei( aliata totusi cu Austro-Ungaria) si Turciei fiind plasata pe planul al doilea.
Documentul arata limpede ca initiativa unei apropieri a României de Tripla Alianta apartine cancelarului german. Ea a gasit un ecou favorabil la diplomatia austro-ungara, care urma, de altfel, sa fie principala beneficiara a unei asemenea apropieri. În discutia pe care a avut-o cu printul von Reuss, ministrul de externe austro-maghiar, contele Kalonky, a aratat ca, de comun acord cu suveranul sau, el „a avut de mult în vedere o apropiere a României a carei intrare în „Liga pacii” ar umple o fisura foarte importanta” si ar consolida esential aceasta alianta. Apropierea nu a fost însa posibila, datorita nu numai atitudinii României în problema Dunarii, ci si a faptului ca guvernul roman nu a facut nici un pas care sa arate dorinta de a o realize. Aprecierea ultima este revelatoare în legatura cu initiativa aliantei României cu Puterile Centrale. O lumina si mail impede o arunca aici nota marginala a lui Bismarck în legatura cu aprecierea lui Kalnoky: „Aceasta nu are importanta, problema este daca avem sau nu nevoie de ei, cu sau fara un asemenea pas”. De altfel, si ministrul austro-ungar se arata preocupat, în discutia amintita, de gasirea posibilitatilor concrete ale unei apropieri. Dupa parerea sa, desi îi sunt favorabili, regale este prea slab, iar Dimitrie Sturza, ministrul de atunci al Afacerilor Externe, nu are influenta. Prin urmare, el considera ca apropierea va fi realizata, daca va fi câstigat pentru aceasta cauza Ion C. Bratianu, considerat singurul capabil sa dea o garantie pentru consolidarea unei asemenea apropieri.
Initiativa unei apropieri a României de Puterile Centrale a pornit deci de la Berlin, ea gasind un ecou favorabil la Viena înainte de a-l avea la Bucuresti. Ce-i drept, atitudinea lui Kalnoky pare surprinzatoare daca avem în vedere încordarea ce survenise în raporturile româno-austro-ungare în vara anului 1883. Într-un cunoscut si mult comentat discurs tinut la un mare banchet dat cu ocazia dezvelirii statuii lui Stefan cel Mare la Iasi, senatorul Petre Gradisteanu si-a exprimat speranta ca regale „va recuceri acele pietre pretioase care lipsesc înca coroanei” domnitorului moldovean.
Afirmatii de acest gen erau curente într-o perioada în care apelul la argumentul istoric constituia o obisnuinta. Dar cuvântarea lui Gradisteanu , rostita si în cadrul unei manifestari oficiale, a stârnit o vie reactie, mai întâi a presei, apoi a diplomatiei din monarhia dualista. Un cunoscut ziar din Pesta a considerat, fara o prea buna familiaritate cu istoria veacului al XV-lea, ca Gradisteanu a facut referire la teritoriile românesti aflate sub stapânirea Ungariei. Presa din Viena a dezvoltat ideea ostilitatii românilor fata de monarhia dualista . Ca urmare a presiunii diplomatice, guvernul român a fost nevoit sa se desolidarizeze de Gradisteanu printr-o declaratie oficiala, dar disputa a mai continuat un timp. Mai multe despre acest tratat atat de discutat dar atat de putin cunoscut intr-o postare viitoare.
Bibliografie note si citate:
Politeia veche – Romania secolului XX: “brigandage si panamale” (partea a doua)
Tunurile Armatei trag dupa tinte dubioase
Deputatul Eugen Bădălan a fost condamnat în dosarul ”Tofan”.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salutare !
Mda, un subiect gras : “traditia spagii la romani”. 🙂
“Țărăniștii s-au reunit, astăzi, la Opera Română, într-un Congres Extraordinar, în cadrul căruia Aurelian Pavelescu a fost reconfirmat în funcția de președinte al partidului. Funcții în noua conducere au primit și Vlad Moisescu și Diana Tușa, care au aderat recent la PNȚCD”
Cu ce vine madam Tusa in partid ca sa merite functii in conducerea PNTCD ?
Cu programe ?
Cu un proiect politic ?
Cu bani ?
Cu electorat ?
Chiar nu inteleg… 🙁
http://www.evz.ro/detalii/stiri/pntcd-se-relanseaza-alaturi-de-irl-1065369.html
timi salut,
nu te intele draga 😆 Astea sunt afceri, datorii, nu politica. Pavelescu taranist din tata in fiu era dator mort, avea nevoi de niste oameni sa-i plateasca datoriile. A gasit fraierii si totul e ok. Asta e politica, ce crezi tu? Nu l-a gasit fraier pe MRU s-a dus mai departe. Fraierii nu mor niciodata, ei se schimba!
Adica dama vine cu “malaiul” doar pt. eticheta de vice la PNTCD ?
Ha, ha, ha !
Foarte tare !
Nu l-am suspectat niciodata pe Pavelescu de prea multa inteligenta da` daca e asa, se dovedeste mai abil decat l-am crezut in gasirea fraierilor. 😆
tu il vezi pe Pavelescu ca da ceva degeaba? Am ajuns in Evul Mediu se vand funcii 🙂 Lasa ca plateste “tata” Chiliman si varu “Moisescu”. Avem in sfarsit o Alba ca Zapada” pe Tuse, nu?
Curat Alba ca Zapada !
Pavelescu e …Sleepy? 😆
Timi,
TRAIM PARCA INTR-UN FILM sf de groaza. Astept sa se termine, sa aprinda luminile si cineva sa strige – iesirea prin Serindar. Mai timi, si nu e nimeni!
Eheheeee…cand iesirea de la film se facea prin str. Sarindar, era bine !
Acu` in locul salilor de cinema de pe bulevard s-au facut restaurante.
Intru “anestezierea” gugustiucilor.
Trebuie sa le treaca betia celor 70 %.
Se recomanda dusuri reci, adica impozite/taxe/inflatie/taieri la pensii si salarii.
Sa vezi cum or sa inceapa sa guitze.
Dupa Craciun…care scapa… 🙂
PS
Timpul/vremea lucreaza in favoarea noastra.
Deja intrevad inceputul degringoladei care va sa vie
Buna dimineata!
Vlad Moisescu, nu este nepotul Patriahrhului?
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustin_Moisescu
Doar intreb 🙂
Buna,
Habar nu am. Am sa ma interesez.
da, seara buna
Buna Seara mar 🙂
deci din familie buna 🙂 Securistii lui Doamne-Doamne!
Vad ca “valsam” doar noi doi.
Unde s-au ratacit amicii ?
Eu stiu?
eu pun numai masa, cine vine, vine 🙂
Inca o dovada ca Cioroianu nu sclipeste nici macar in domeniul in care profeseaza :
“Istoricul Adrian Cioroianu crede că e necesară transcrierea cronicilor vechilor cărturari, Miron Costin, Grigore Ureche şi Ion Neculce, în limba română actuală. El își susține ideea afirmând că noile generații nu pricep o iota din vechii cărturari decât dacă citesc cu un dicționar de arhaisme alături, un demers cel puțin dificil.”
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cioroianu-cere-traducerea-vechilor-carturari-in-romana-de-azi-1065441.html
am stiut intotdeauna ca nu prea e ceva de capul lui.
Buna seara,
la digi este o emisiune interesanta cu 3 jurnalisti straini care transmit din Romania. Li se cere parerea despre protestele de strada din Ro. Jurnalistul spaniol nu intelege de ce ies romanii pt. Rosia Montana si nu ies pt. sanatate care este intr-o situatie “ingrozitoare”! E interesant cum ne vad altii si ce inteleg ei din ceea ce se intampla aici.
Jurnalistul palestinian il lauda pe Arafat, ce sa vorbeasca si el!?
Salut Cedric.
da, am urmarit si eu.
N-am prea inteles ce spune francezul , are probleme cu romana, pe spaniol l-am inteles ma ibine. Daca noi nu prea stim ce e cu noi, cum sa ne inteleaga strainii?
Partea buna cu scandalul carnii de pasare: cica s-a ieftinit ca sa scape supermarketurile de ea.
Poate le da in cap sa scumpeasca carnea de porc, ca tot se spropie Craciunul si, conform obiceiului, scumpesc tot ce se cauta. La noi nu se cunosc ieftinirile in preajma sarbatorilor.
Am aflat ca in Canada s-au ieftinit deja jucariile!
Cedric la noi nu se ieftineste niciodata nimic. In vest vor sa vanda mai mult si ieftinesc. astazi a fost in America, Black Friday 2013. Ziua chilipirurilor 🙂 Am scris asta acum doi trei ani. Vrzi asta astazi in Adevarul:
http://adevarul.ro/tech/black-friday/black-friday-2013-doua-treimi-romani-auzit-eveniment-2012-1_5273caa1c7b855ff56a69a33/index.html
Şeful Biroului Urmăriri de la Serviciul de Investigaţii Criminale al Poliţiei Judeţene Constanţa, comisar-şef Ionel Cazacu, a fost reţinut de procurorii DNA, după ce a încercat să ofere mită 1.000 de euro unui procuror pentru o soluţie favorabilă într-un dosar în care era cercetată o altă persoană.
Suma de 1.000 euro i-a fost dată de către Ionel Cazacu unui alt denunţător, care urma să faciliteze predarea banilor către procuror.
Sâmbătă, procurorii au dispus reţinerea pentru 24 de ore a comisarului-şef Ionel Cazacu şi a lui Nicolaie Irimia, urmând ca aceştia să fie duşi la Curtea de Apel Constanţa cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Constanţa, Carmen Şerbănescu, a declarat sâmbătă că Ionel Cazacu a fost suspendat din funcţie de către conducerea Inspectoratului.
http://www.sursazilei.ro/seful-biroului-urmariri-din-politia-constanta-retinut-dupa-ce-incercat-sa-dea-mita-unui-procuror
Mai da toti politistii sunt corupti. Super baieti, trecuti prin scoala lui Blaga & Co. Nu ca la urmasii lui le-ar lipsi ceva!
Seara buna .
Buna Stefan 🙂
Simona Halep a batut-o pe Ivanovici si va juca in finala! Ma bucur enorm pentru ea.
Bravooooooo! ii merge fetei. Ieri l-am auzit pe nemernicul de Tiriac care explica de ce nu poate deveni o mare jucatoare, cica e scunda (1,68), il bag in masa!
Buna seara tuturor. Cine nu isi cunoaste trecutul este condamnat sa ii repete greselile la nesfarsit. Buna si trista postare in acelasi timp.
@cedric, ma bucur ptr Simona. Are sanse sa ajunga foarte departe.
Buna Clmy,
ca toti oasmenii deosebiti, are multi “prieteni” in Romania!
D’aia e Coloana Infinitului facuta de Brancusi in Romania, intelesul ei ascuns este: cum se dezvolta unii dintre noi mai tare vin aialalti si-i strang de gat …., si asta tot asa, pana la infinit …
in variatii diferite!
Tiriac crapa de ciuda ca nu are acces la ea. Tiriac este persona non grata in lumea tenisului dupa ce a devenit public faptul ca I-a furat banii lui Boris Becker.
sa-l ia mama naibi de escroc securist!
S-au gasit o gramada de “ciocli” care ii gasesc diverse defecte si fac preziceri sumbre: Tiriac, Nastase, Tecau. Niste javre invidioase, vor sa-i dea la cap in loc sa se bucure si sa o incurajeze. Capra vecinului…
Baietii astia ar trebui sa taca din gura. Invidia ii omoara. Fie ca nu se antreneaza cu ei (pe Tiriac asta il roade in primul rand), fie ca se vorbeste de ea ca avand un potential urias si ca ar putea avea rezultate mai bune decat ei (Nastase si Tecau). Asta e tot. Simona are multe lucruri care lucreaza in favoarea ei. In primul rand este inteligenta si muncitoare. In al doilea rand este ambitioasa si nu se multumeste cu putin (adica doar cu banii din castigurile la niste turnee minore cum se intampla cu multi sportive romani). In al treilea rand, tenisul feminin se afla intr-o faza de tranzitie in care vechea garda (Sharapova, surorile Williams, est) sunt deja in declin sau sunt foarte aproape de acel moment. Simona poate profita de declinul lor ptr a se impune.
Sigur sunt invidiosi, cred ca sunt si misogini. Exact! Surorile “matraguna” deja sunt obosite!
La Cluj a ieșit prezidențiabil al PD-L Gheorghe Falcă. Oare de ce nu-l prea plac clujenii pe Blaga?
Și asta în lipsa lui Boc care era la Jermănica la un târg și și-a declinat prezența.
seara buna, ca uitai ca n-am prea fost azi aici.
Buna Seara 🙂
Nu-i bai. Nu prea am taiat mule bilete dimineata 😆
salut Sare,
impotriva lui Blaga si a candidatului lui, in Ardeal poate castiga si Belzebut 😆
Buna seara,
off topic si nu prea. Accident pe Valea Oltului, dupa aprox. o ora de brambureala au aparut doi politisti destul de confuzi, telefoane privit in gol……..dupa aprox inca o ora apar si pompierii care arunca cu ceva pe asfalt sa nu se mai disperseze motorina si ulei. Ca sa deblocheze un fir de mers, un camion cu oi rasturnat, au fost necesare aproape 3 ore.Rezultatul, coada de masini era pana aproape de Caciulata 🙁
In intervalul;in care cei cu “proceduri” ferme se miscau in reluare, in lateralul soselei o mana de oameni in cca 45 de minute in conditii de intuneric au ridicat un tarc, nu stiu de unde au aparut cu materiale, au recuperat animalele in viata si le-au scos de pe carosabil. Practic s-au miscat electric.
Unde oare se duc banii dupa taxa de drum, daca pe un drum european extrem de circulat nu exista o unitate de interventie rapida care sa deblocheze calea rutiera in astfel de situatii? Totusi mai marii de la drumuri au niste salarii fabuloase plus alte sporuri si prime.
buna seara
@theo
cred ca black friday e mai tarziu .anul asta parca pe 28 noiembrie/thanksgiving e in 27
Buna seara,
Strecurat hoteste, la finalul proiectului Dragnea, scoate cornitele un articolas care spune ca pina la 1 ianuarie 2014 „conducătorii structurilor care fac obiectul procesului de descentralizare, potrivit prezentei legi, precum şi adjuncţii acestora se eliberează din funcţie”. In traducere asta inseamna ca toti sefii deconcentratelor si ai directiilor de tot felul vor fi pusi pe liber. De aici incolo incepe nebunia care are toate sansele sa arunce in aer USL. Pina la organizarea „concursurilor de ocupare a posturilor vacante”, presedintii Consiliilor judetene ( intra si Sorin Oprescu la categoria asta) vor numi temporar conducatorii. Iar in 60 de zile, aceeasi vor organiza concursurile, despre care nimeni nu-si face vreo iluzie ca sunt altceva decit o mascarada jalnica. Sefii de CJ vor numi pe cine or sa vrea muschii lor, pentru ca nimic pe lumea astea nu-i va mai putea obliga sa respecte vreun altgoritm. Vi-l imaginati pe Oprisan, de exemplu, punind sefi la regii si la noile „structuri” pe cine ii vor spune Ponta si Antonescu, dupa ce pina acum a strins din dinti ca nu si-a putut servi toata clientela si a trebuit sa tina cont de „interesele generale ale coalitiei”? Si daca superbaronii nu vor vrea sa asculte de centru, cine ce le poate face? Ca legea nu spune, Dragnea stie mai bine de ce. Mai e ceva, ultimii PDL-isti ramasi pe functii vor fi si ei rasi, acesta fiind finalul epurarii incepute acum un an si jumatate.
http://www.revista22.ro/articol.php?id=32993
În data de 11 aprilie 2012, Primăria comunei Dârvari, prin primarul Ologu Vasilică, încheia un contract cu firma SC TAIANA CONS SRL, din aleea Nuferilor nr.2, reprezentată de domnul Gonciulea Grigore Marian, în baza căruia firma respectivă se obliga ca în termen de o lună de zile să execute lucrarea „Înprejmuire gard cimitir comuna Dârvari”, cu valoarea de 78.350,55 lei, şi încă un contract pentru „Înprejmuire gard cimitir Gemeni”, cu aceeaşi valoare.
Lucrarea s-a finalizat dar primarul Ologu Vasilică a refuzat să achite lucrările pe motiv că au fost făcute de mântuială.
“Lucrarea a costat 1 miliard 300 de milioane de lei pe Gemeni şi Dârvari, m-au dat în instanţă şi au câştigat, mi-au pus sechestru pe un utilaj de-al Primăriei, mi-au vândut maşina, mi-au pus poprire pe conturi şi mi-au luat 750 de milioane de lei până acum. Am făcut atunci contestaţie pentru anularea executării, i-am câştigat în instanţă la Turnu Severin, mi-au luat în continuare bani din conturi, le-am spus, pe ce să vă dau eu bani în continuare, am tăiat factura, am făcut o recepţie parţială, dar eu le-am spus să-mi facă mie lucrarea cum trebuie. M-au dat în judecată şi m-au câştigat cu suma de 1 miliard 900 de milioane, şi mă pomenesc miercuri, 30 octombrie 2013, cu jandarmi şi executorul judecătoresc că trebuie să plătesc suma de 1 miliard 200 de milioane. Miercuri au pus sechestru pe Primăria şi joi a venit somaţia. Nu se poate aşa ceva”, ne declara Vasilică Ologu, primarul comunei Dârvari.
Executorul judecătoresc a pus sechestru pe clădirea Primăriei urmând ca, după evaluare, în 15 zile să fie scoasă la vânzare dacă Primăria nu-şi achită datoria. Numai că primarul se apără şi ne spune că, “potrivit Legii 213/1998, cap. II, art. 11, lit.b se prevede clar că nu au voie să pună sechestru pe sediul administraţiei publice locale şi să-l scoată la vânzare. Am fost la prefectul judeţului, i-am adus la cunoştinţă toate acestea, dacă este nevoie o să merg şi la Bucureşti, la Ministerul Justiţiei şi la procurorul general, pentru că este un abuz, eu mă judec, sunt în instant”, ne declara primarul Ologu.
La faţa locului, adică la cimitirul din Dârvari, din lucrarea care a costat aproape 800 de milioane de lei în 2012 au mai rămas câţiva stâlpi, gardul de sârmă lipseşte pe porţiuni mari, iar acolo unde este, este distrus în proporţie de 90 la sută. O bătaie de joc de 800 de milioane de lei în condiţiile în care comuna Dârvari nu are, deocamdată, nici măcar un drum asfaltat.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/darvari-comuna-cu-garduri-pentru-morti-la-preturi-astronomice-1065416.html
Condamnarea comunismului ca regim criminal trebuia urmată de gesturi reparatorii: anularea pedepselor cu moartea, repunerea în drepturi a foştilor deţinuţi politici, restituirea cetăţeniei române celor cărora le-a fost luată în mod abuziv şi judecarea celor ce s-au făcut vinovaţi de abuzuri. Constatăm că statul comunist este încă la post, utilizând moartea ca modalitate de a-şi acoperi abuzurile. Pe 1 noiembrie 2013, în România, stat membru al Uniunii Europene de peste un cincinal, o sentinţă de condamnare la moarte emisă de justiţia comunistă este menţinută de către o alta a justiţiei postcomuniste. S-a întâmplat în cazul lui Constantin Răuţă, un fost angajat al fostei Direcţii de Informaţii Externe, care în anul 1974 a cerut azil politic în SUA şi pe care justiţia comunistă de atunci l-a condamnat la moarte. Faptul că omul a trăit în SUA l-a scutit de executarea pedepsei. După cum era şi firesc, căderea regimului comunist trebuia să însemne şi anularea pedepselor pe care justiţia română le-a dat pentru delicte politice. Mai mult, dacă mai era de executat vreo pedeapsă a vreunui „trădător de neam şi de ţară”, aceea nu mai putea fi moartea. Nu s-a întâmplat aşa. Am mai spus-o şi cu alte ocazii că simpla condamnare a comunismului ca regim criminal a fost un act necesar, dar nu şi suficient. El trebuia să deschidă calea unor gesturi reparatorii: anularea pedepselor cu moartea, repunerea în drepturi a foştilor deţinuţi politici, restituirea cetăţeniei române celor cărora le-a fost luată în mod abuziv, aşa cum este în cazul lui Paul Goma, şi judecarea celor ce s-au făcut vinovaţi de abuzuri în regimul comunist. Nimic din ceea ce era normal să se întâmple nu s-a petrecut. Pentru a n-a oară, constatăm că statul comunist este încă la post, utilizând moartea ca modalitate de a-şi acoperi abuzurile, până când se va aşterne peste acestea o linişte de mormânt. Şi acest lucru se întâmplă în mai multe forme.
http://adevarul.ro/news/politica/statulroman-moartea-pre-moarte-scapand-1_5274a901c7b855ff56aa11c8/index.html
Ministrul Culturii Daniel Barbu este invitatul lui Lucian Mîndruţă la ediţia de vineri, 1 noiembrie, a emisiunii „Schimbă vorba”.
Dezbaterea va aborda subiecte multiple, începând de la problemele din teatre şi subvenţiile pentru artişti, până la incidentul petrecut recent în Centrul Vechi al Capitalei, când ministrul a fost agresat de protestatari.
Întrebat dacă a luat în considerare cererea manifestanţilor de a demisiona din funcţie, Daniel Barbu a reacţionat ferm: „Nu, cum să mă gândesc la demisie? Să-şi dea ei demisia din statutul de cetăţeni!”.
http://www.gandul.info/magazin/ministrul-culturii-daniel-barbu-invitat-la-emisiunea-schimba-vorba-cum-sa-ma-gandesc-la-demisie-video-11606814
Prostovsanu’ asta de se crede burisu’ universului uita ca e doar un amarit de slujbas al cetatenilor! iar acesti nu isi pot da demisia din calitatea de cetatean…un plavan prost…
S-a afirmat că portiţele pe care le au multinaţionalele din UE pentru a evita fiscul, introduse de către Banca Mondială (BM) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), ar costa ţările din Africa o sumă de două ori mai mare decât toate ajutoarele pe care le primesc din străinătate.
“Ne omoară, nu poţi explica sărăcia din Africa în absenţa acestui lucru, iar aceasta este o poveste care a fost ascunsă timp îndelungat”, a declarat miercuri pentru EUobserver parlamentarul tanzanian Zitto Kabwe, care este totodată şi preşedintele comitetului pentru conturi publice din ţara sa. El a afirmat că Tanzania a fost forţată la sfârşitul anilor ’90, de către Banca Mondială şi FMI, să semneze o legislaţie fiscală şi un regulament de aplicare a acesteia care sunt favorabile investitorilor, dar în acelaşi timp văduvesc ţara de veniturile esenţiale în lipsa cărora nu poate scăpa de dependenţa ei de ajutoarele străine.
Kabwe a declarat că multinaţionalele din UE şi din Occident în general, inclusiv o companie deţinută de statul tanzanian, se folosesc de paradisuri fiscale şi de alte tertipuri ilicite pentru a escroca ţările de pe continent cu aproximativ 50 de miliarde de dolari, în fiecare an. Pentru a putea face o comparaţie, statele africane primesc anual ajutoare străine directe totalizând 30 de miliarde de dolari. “O sumă aproape dublă faţă de ajutorul străin primit de Africa părăseşte Africa prin transferuri financiare ilicite, prin evaziune fiscală şi alte asemenea lucruri”, a declarat el.
Un raport din 2011 cu privire la Tanzania, realizat de FMI, a afirmat el, a constatat că ţara nu este capabilă să colecteze impozitele datorate de companiile străine. “Ei au uitat, că tot ei [FMI] sunt cei care ne-au pus la dispoziţie consultanţi pentru a scrie o legislaţie favorabilă investiţiilor”, a declarat el. El a afirmat că BM şi FMI au sfătuit statele africane să adopte strategii şi legi de care în prezent corporaţiile multinaţionale “abuzează pentru a evita să plătească impozite în ţările noastre”. Iar acum, afirmă el, printr-o răsturnare de situaţie, ambele instituţii ne oferă sfaturi despre cum să oprim asemenea abuzuri. Contactat pentru acest articol, FMI a refuzat să răspundă la acuzaţii.
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/continentul-praduit-de-multinationalele-europene-cu-girul-bancii-mondiale-si-al-fmi-188340.html
Haiti’s current economic crisis and political turmoil have their roots in the “odious debt” of 150 million gold francs (later reduced to 90 million) which France imposed on the newborn republic with gunboats in 1825.
The sum was supposed to compensate French planters for their losses of slaves and property during Haiti’s 1791-1804 revolution, which gave birth to the world’s first slavery-free, and hence truly free, republic. It is the only case in world history where the victor of a major war paid the loser reparations.
In fact, French colonial losses were only an estimated 100 million gold francs, if one stoops to placing monetary value on human slaves.
This extortion, perhaps more than any other 19th century agreement, laid bare the hypocrisy of France’s1789 Declaration of the Rights of Man, modeled on the 1776 American Declaration of Independence, which proclaimed: “Men are born free and remain free and equal in rights.” The U.S., which assumed the debt in 1922, proved itself equally insincere in respecting this fundamental democratic principle for which it claims paternity.
It took Haiti 122 years, until 1947, to pay off both the original ransom to France and the tens of millions more in interest payments borrowed from French banks to meet the deadlines.
In 2003, Haiti became the world’s first former colony to demand reparations (in the form of debt restitution) from a former colonial power. Then President Jean-Bertrand Aristide’s government conservatively calculated the value of the restitution due at some $21.7 billion. Although the French parliament had unanimously approved a law recognizing the slave trade as a crime against humanity in 2001, just two years later France responded to Haiti’s petition with fury. It angrily rejected the lawsuit and joined with Washington in brazenly fomenting a coup d’état against Aristide, who was ousted on Feb. 29, 2004.
For the past nine years since then, the U.S. and France have orchestrated the deployment of some 9,000 United Nations troops to militarily occupy Haiti, a mission which costs about $850 million annually. Known as MINUSTAH, the force has been responsible for massacres, rapes, and, most tragically, the October 2010 importation of cholera, which has now killed some 8,500 people and sickened close to 700,000 others. It is now the world’s worst cholera epidemic, and the UN refused in April to pay reparations to cholera victims who petitioned for it in November 2011.
Europeans and North Americans regularly dismiss demands for reparations, saying the crimes of slavery and colonialism were committed by their ancestors. If we accept the logic that responsibility for these crimes does not belong to the current generation, then we must also conclude that the great wealth reaped from those crimes – which facilitated Europe’s and North America’s primitive accumulation of capital and world dominance today – should also not belong to the descendants of slave-owners and colonists.
Why couldn’t and shouldn’t the billions now spent on policing, intimidating, and repressing the Haitian people be invested in the Haitian police, agriculture, education, and healthcare? This is what most Haitians ask today.
Europe should support, not the sending of UN troops, but the restitution for Haiti’s Independence Debt and just reparations for the crimes of slavery and colonialism. This would allow the Haitian people to rebuild their country as they see fit, not according to the blue-prints drawn up by multinational banks and foundations based in the former colonial and slave-owning nations. In short, restitution would allow self-determination.
http://www.globalresearch.ca/haiti-independence-debt-reparations-for-slavery-and-colonialism-and-international-aid/5334619
frate geo,
tu nu citesti revista presei de pe Politeia? O mare parte din postarile tale sunt o repetitie ale postarile pe care le facem noi. Daca vrei ca cineva sa citeasca ce ai de zis, da un citat scurt cateva randuri si un link. Alminteri, incep sa te cenzurez eu
Buna Dimineata,
postare noua – Ziarul de Duminică – 3 noiembrie 2013