O istorie a relaţiilor ruso-române (2) Începuturi
30/12/2012 | Autor theophyle Categorii: Dosare, GeoPolitica, Magazin Istoric |
Ieremia Movilă (Moghilă)
Inceputul influentei politice (nu religioase, care au fost mult mai timpuri) ale statelor slave de la nordul Tarilor Romanesti incepe la mijlocul secolului al XV-lea si ajunge la apogeu la sfarsitul acelui secol prin impunerea familiei Movila (Moghilă), la inceput in Moldova si mai tarziu si in Tara Romaneasca. Ieremia Movilă (Moghilă), a fost domnitor al Moldovei din august 1595 pana in mai 1600 şi din septembrie 1600 pana la 10 iulie 1606. Mama sa, Maria, era descendentă a lui Petru Rareş. Boier moldovean, frate cu Mitropolitul Gheorghe Movilă, a fost urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoiski în locul lui Ştefan Răzvan.
Ieremia Movilă a fost tot timpul protejatul polonezilor. Este recunoscut ca domn şi de turci cărora le plătea tributul. Detronat de Mihai Viteazul, care a luat şi domnia Moldovei în mai 1600, s-a menţinut în Cetatea Hotinului, de unde şi-a recuperat tronul tot cu ajutorul polonezilor în septembrie 1600, când Mihai a fost învins în Transilvania la Mirăslău. Polonezii au intrat şi în Muntenia, l-au învins pe Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, şi l-au pus pe tronul Munteniei pe Simeon, fratele lui Ieremia. Datorită influenţei soţiei sale din Ungaria, foarte energică şi ambiţioasă, a trebuit să favorizeze propaganda catolică în Moldova. În timpul domniei lui a fost refăcută Mănăstirea Sucevita. Fiul sau Constantin Movilă l-a mostenit pe tronul Moldovei de două ori: în octombrie 1607 şi în perioada din decembrie 1607 pana in noiembrie 1611. Al doilea fiu, Alexandru Movilă fost domn al Moldovei în perioada intre anii 1615 – 1616 şi el a fost ridicat pe tron cu ajutor polonez, de mama sa Elisabeta (Elisaveta), care făcuse acelaşi lucru şi pentru celălalt fiu, Constantin Movilă. Ştefan al IX-lea Tomşa fuge în Muntenia, de unde se întoarce cu ajutor de la Radu Mihnea. Nu reuşeşte să-şi recâştige tronul, dar arde oraşul Iaşi.
Stricându-se relaţiile dintre turci şi polonezi, turcii şi tătarii hotărăsc să-l aducă domnitor pe Radu Mihnea. După înfrângerea suferită la Drăcşani în 3 august 1616 , turcii îi prind pe Alexandru împreună cu mama sa Elisabeta şi cu fratele său Bogdan, şi-i duc la Constantinopol. Aici, deşi Elisabeta, o creştină foarte credincioasă, este silită ca împreună cu fii ei să treacă la islam, ca să-şi salveze atât viaţa cât şi copiii. Este dusă apoi în haremul unui agă, unde moare după anul 1620. Înainte de a pleca din ţară, ea şi-a tăiat părul şi l-a trimis la Mănăstirea Suceviţa, refăcută de soţul ei şi care a fost pus într-o sferă de argint sub policandru. Ficele patriarhului familiei, Ieremia Movilă, au fost casatorite cu nobili polonezi de prim rang intemeind o ramura poloneza a familiei care va juca un rol important in slavofilismului moldovenesc care a dainuit cateva secole in aceasta tara romaneasca. Chiajna căsătorită in 1603 cu prinţul Michal Wiśniowiecki, Maria a fost căsătorită cu Stefan Potocki şi apoi cu Nicolas Firlej si Ecatarina căsătorită cu Samuel Korecki .
Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir (1673 – 1723), poate fi considerat fara nici un dubiu primul conducator (voievod) roman care a fost un infocat rusofil si un colaborator apropiat al rusilor in principatele romanesti ale rusofilismului politic, cultural si religios. Valoarea si contributia lui Dimitie Cantemir in cultura romaneasca este enorma. Dimitie Cantemir a fost autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog si a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea. În aceasta postare nu ne vom referii la aceste enorme merite ci vom analiza numai aspectele rusofilismului ale lui Cantemir in Moldova, influente care se pastreaza pana in zilele noaste si dau rusilor argumente istorice legate de influenta si “drepturile” lor, inclusiv rusificarea Basarabiei.
Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, în localitatea Silişteni din comuna Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeţul Vaslui, în partea de sud a oraşului Huşi. A fost fiul lui Constantin şi al Ana Bantăş. La 15 ani a fost nevoit să plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 17 ani, ca zălog al tatălui său pe lângă Înalta Poartă, înlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.
În perioada martie – aprilie 1693 , după moartea tatălui său, a fost domn al Moldovei, dar Înalta Poarta nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-şi continua studiile. Cu prilejul unui război turco-austriac, a efectuat o călătorie în Europa Centrală, ajungând şi în Banat, la Timişoara. A avut astfel ocazia să se convingă de unitatea lingvistică a poporului român. Antioh, fratele mai mare, şi-a însuşit întreaga moştenire, lăsându-l într-o situaţie precară. Din 1695 a fost capuchehaie (un fel de garant) la Constantinopol, al fratelui său Antioh, acesta fiind ales domn.
S-a căsătorit cu fiica lui Şerban Cantacuzino, Casandra, care i-a dăruit doi copii, Maria şi Antioh. La Istambul si-a asumat o origine care-l putea favoriza in fata turcilor musulmani, adoptand o origene din conducatorul tatarilor Bugeac, vestitul Han Temir (poloneza: Kantymir Murza), bineinteles o origine falsa bazata numai de o anumita apropiere lingvistica.
Turcii l-au înscăunat pe Dimitrie Cantemir la Iaşi în 1710, având încredere în el, dar noul domn-cărturar a încheiat la Luţk în Rusia, în 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alianţă cu Petru cel Mare, în speranţa eliberării ţării de sub dominaţia turcă. În politica externă s-a orientat spre Rusia. În subsidiar, s-a afirmat chiar faptul că ar fi încercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus, aşa cum făcuse şi Ucraina. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
buna ziua ! 😀
Buna Ziggy 🙂