Clădiri celebre: Kremlinul Moscovei (2)
| 31/03/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Magazin Istoric |
Redactat de @Demeter
Deși încă folosit pentru încoronări, Kremlinul a fost abandonat și neglijat până în 1773, când Ecaterina cea Mare l-a angajat pe Vasili Bajenov pentru a-i construi o nouă reședință. Arhitectura lui Bajenov era neoclasică, bombastică, la scară eroică și a necesitat demolarea unor biserici și palate, precum și a unei părți din zidul Kremlinului.
După încheierea fazei pregătitoare, lucrările de construcție au fost amânate din cauza lipsei de fonduri. Câțiva ani mai târziu, arhitectul Matvei Kazakov a condus reconstrucția secțiunilor demolate din zid și a unor părți ale Mănăstirii Ciudov și a construit spațiosul și luxosul birou al Senatului, care a devenit sediul principal al președinților Rusiei.
În timpul invaziei lui Napoleon, armata franceză a ținut Kremlinul sub ocupație între 2 Septembrie și 11 Octombrie 1812. Când s-a retras din Rusia, Napoleon a ordonat distrugerea Kremlinului. Clădirea Arsenalului și alte câteva porțiuni din zid au fost distruse de explozii, iar focul a avariat Palatul Fațetei și câteva biserici. Exploziile au continuat încă trei zile. Din fericire, ploaia a deteriorat explozibilul și astfel distrugerile au fost de amploare redusă. Lucrările de restaurare au durat trei ani (1816 – 1819) și au fost coordonate de Osip Bove. În timpul domniei lui Alexandru I, câteva construcții vechi au fost renovate în stil neogotic.
Marele Palat al Kremlinului – Bolshoi Kremliovski Dvoreţ
Noul Palatul Imperial a fost construit la iniţiativa lui Nicolae I-ul, între 1838-1850 pe locul vechii clădiri a palatului Marelui Print Ivan al III-lea şi palatului împărătesei Elisabeta Petrovna (cea Mare) din secolul al XVIII-lea. Proiectarea şi construcţia au fost efectuate de către grupul de arhitecti: Chichagov, Bakarev, Richter, sub supravegherea lui K.A. Ton, “patriarhul” recunoscut al stilului “bizantin-rusesc”.
Complexul palatului, numit mai târziu ” Marele Palat al Kremlinului “, include pe lângă noua clădire construită si o parte din constructiile care au supravieţuit din resedintele Marilor Duci si mai târziu ale tarilor din secolele XV-XVII. Acestea sunt palatul Faţetelor (secolul XV), camera de aur a ţarinei (secolul al XVI-lea), Palatul Terem (secolul XVII), precum şi bisericile din vecinatate. Camera de arme construita în 1851 şi apartamentele adiacente sunt în legătură cu complexul palatului printr-un pasaj aerian si au fost adăugate pentru a forma complexul intregului Mare Palat.
Planificare interioară a palatului imperial contine aproximativ 700 de camere, inclusiv sala principală si cinci săli de ceremonii, cărora li se adauga salile de ceremonii ale împărătesei, camerele familiei imperiale, aşa-numitele “private hemisection” şi camerele de servicii situate la parter. Decoratia interioara este extraordinara în stil de epocă si este creata în diferite stiluri – de la Renastere la stilul bizantin-rus. Gustul, splendoarea, gustul delicat şi de calitate perfectă a muncii sunt ceea ce o caracterizeaza.
Bibliografie, note si citate: Klein, Mina. The Kremlin: Citadel of History. MacMillan Publishing, 1973. Web. Web. Discovering the Kremlin Web. The Grand Kremlin Palace
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Intermezzo bine venit.
Multumiri !
ne mai odihnim si noi ochii de uratenia politica nationala si internationala 🙁
când vezi ce-i acolo tânjeşti după un moment de inversare a istoriei, gen armata română, Budapesta, 1919
bine, e imposibil să ajungem noi cu trupele la Moscova, în afara cazului în care ne-am agăţa de-un aliat mai ţapăn; dar ar fi fain 🙂