Clădiri celebre: Kremlinul Moscovei (1)
| 29/03/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Redactat de @Demeter
Am mentionat in titlu “Kremlinul Moscovei” pentru simplul fapt ca in Rusia exista astazi 12 citadele (fortarete) in localitati diferite, intr-o stare perfecta de functionalitate si inca 10 citadele ruinate. Articolele prezentate se refera numai la Kremlinul din Moscova, palatele sale si comorile artistice aflate in aceste palate.
Kremlinul din Moscova este cel mai cunoscut kremlin (“citadelă rusească”), fiind de fapt un complex fortificat, care include patru palate și patru catedrale. Kremlinul domină Piața Roșie si Catedrala Sfantul Vasile (est). Complexul servește ca reședință oficială a președintelui Federației Ruse.
Locul in care se gaseste astazi Kremlinul a fost populat încă din al doilea mileniu î.Hr. Originile sunt o structură fortificată Viatici, pe Dealul Borovițki, unde râul Neglinnaia se revarsă în râul Moscova. Slavii au ocupat în secolul al XI-lea partea de sud-vest a dealului, fapt atestat de urmele ce datează din 1090, descoperite de arheologii rusi. Până in secolul al XIV-lea locul era denumit grad (sau gorod- oraș) al Moscovei. Orașul Kremlin a fost descoperit în 1331 și etimologia sa este disputată. Grad-ul a fost extins semnificativ de prințul Dolgoruki în 1156, distrus de mongoli în 1237 și refăcut din temelii in 1339.
Zidurile Kremlinului sunt un triunghi neregulat, care cuprinde o suprafață de 27,5 hectare, iar piața catedralelor ocupă poziția centrală a Kremlinului. Este înconjurată de șase clădiri, dintre care trei catedrale. Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri și totodată biserica de încoronare a țarilor Rusiei. Construcția cu fațadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite, a fost proiectată de Fioravanti.
Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite, a fost terminată în 1489. Catedrala Arhanghelului Mihail (1508) se află în partea de sud-est a pieței și este necropola a peste cincizeci de membri ai familiilor imperiale rusești. O altă construcție importantă este Turnul cu clopot al lui Ivan cel Mare, aflat în partea de nord-est a pieței. Are 81 de metri înălțime și se spune că marchează centrul Moscovei, fiind asemanator cu o lumanare arzand. Cele 21 de clopote sunau alarma în caz de primejdie.
Prima piatră de temelie a Kremlinului a fost pusă de Ivan Kalita la sfârșitul anilor 1320 -1330, după ce Petru, mitropolitul Rusiei a fost forțat să-și mute scaunul de la Kiev la Moscova. Noul sediu al mitropoliei avea nevoie de biserici. Printre bisericile construite se numără Catedrala Adormirii (1327), cu Capela Sf. Petru (1329), Biserica Sf. Ioan Climacus (1329), Biserica Mănâstirii Tranfigurării Mântuitorului (1330) și Catedrala Arhanghelului (1333). Dintre aceste biserici, doar Catedrala Mântuitorului, reconstruită, a rămas până în secolul al XX-lea: a fost demolată în 1933 din ordinul lui Stalin.
Reconstrucția Kremlinului a fost inițiativa marelui prinț Ivan al III-lea, care a invitat din Italia renascentistă un numar de arhitecți versați, între care Pietro Antonio Solari și Marco Ruffo. În timpul domniei lui Ivan al III-lea au fost construite cele trei catedrale ale Kremlinului. Zidurile Kremlinului au fost construite între anii 1485 și 1495.
După terminarea noilor ziduri ale Kremlinului și bisericilor, prințul a decretat ca nici o structură să nu fie construită în vecinătatea imediată a citadelei. Kremlinul era separat de orașul comercial (Kitai-gorod) de un șant cu fortificații de 30 metri lățime, peste care a fost construită Catedrala Fațetei în timpul lui Ivan cel Groaznic. Același țar a renovat câteva din palatele bunicului său, a adăugat un palat nou și o catedrală nouă pentru fiii lui și a pus temelia Bisericii Sf. Treimi din incinta Kremlinului.
Palatul Terem – Teremnoi Dvoreț
Palatul Terem sau Teremnoi Dvoreț este o clădire istorică in interiorul Kremlinului, care a fost resedinta principala a ţarilor ruşi în secolul al XVII-lea Etimologic, numele este derivat din cuvântul grecesc “locaş”. În prezent, palatul nu este accesibil publicului, fiind reşedinţa oficială a preşedintelui Rusiei.
Palatul a inceput sa fie construit de catre arhitectul renascentist italian Aloisio (cel Nou) sau in rusa Aleviz Novyi, ceea ce a ramas din acel palat a fost numai parterul. Primul ţar Romanov, Mihail Feodorovici, si-a dorit un alt gen de palat, acesta fiind complet reconstruit din ordinul lui în 1635-36.
Palatul este format din cinci etaje. Etajul al treilea a fost ocupat de ţarina şi copiii ei; cel de-al patrulea etaj era format din apartamentele ţarului. Etajul de sus in forma de cort, folosea în cazurile convocarii Dumei Boierilor.
Exteriorul este extrem de exuberant decorat cu plăci de cărămidă arsa şi ţigle colorate vopsite în roşu, galben şi portocaliu. Aceleasi culori erau folosite si in interioarele palatului. Picturile murale originale au fost distruse de incendii succesive, în special marele incendiu din 1812, cand Napoleaon a cucerit Moscova. În 1837, interioarele au fost renovate, în conformitate cu desene vechi în stilul Renaşterii ruse.
Palatul Fațetelor – Granovitaya Palat
Fundaţia Camerei Fațetelor a fost pusa în 1487 de către arhitectul italian Marco Friazin ca sala de tron pentru recepţiile țarului, în noul palat al lui Ivan al III-a “cel Mare”. Constructia a fost terminata in 1491 de Pietro Antonio Solari, un arhitect lombard. Palatul este cea mai veche clădire laică conservată din Moscova. În prezent, este o sala de ceremonie oficială în reşedinţa preşedintelui Federaţiei Ruse şi astfel, închisa pentru public. Doar faţada de est îndreptată spre Piaţa Catedralei poate fi vazuta.
Primul etaj al Palatului din faţete constă din sala principală şi vestibulul sacru adiacent. Ambele sunt decorate cu fresce si sculpturi aurite extrem de luxoase. Splendida boltită sala principală are o suprafaţă de aproximativ 500 mp.
Bolta întreagă şi pereţii sunt acoperite cu fresce avand teme elaborate din istoria statului rus şi a bisericii Ortodoxe Ruse. Sala a fost folosită ca o camera a tronului şi sala de banchete pentru ţarii secolului al XVI-lea şi al XVII-lea şi este încă folosit astazi pentru recepţiile oficiale ale Federatiei Ruse.
De-a lungul secolelor, Palatul de faţete a suferit în mod repetat daune majore din cauza incendiilor şi a fost reconstruit de mai multe ori în istoria sa. Cu toate acestea, palatul a continuat să fie folosit pentru recepţiile de stat, chiar şi în timpurile moderne, inclusiv vizita din 1994 a Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit.
Bibliografie, note si citate:
- Web. Discovering the Kremlin
- Web. Terem Palace
- Klein, Mina. The Kremlin: Citadel of History. MacMillan Publishing, 1973.
- Web. Granovitaya Palace
- WiliCommon (Ru, Ro & En)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
