Europa: 4 februarie 2013 / “Prima Pagină”
04/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Polonia. “Păcatul ascuns al Bisericii”
“Ar putea fi sute de oameni în Polonia care au fost abuzaţi sexual de preoţi pedofili”, scrie Ekke Overbeek, jurnalist olandez ce locuieşte în Polonia, în cartea sa Lękajcie się (“Teme-te”).
“Să fie aceasta o bombă cu ceas în sânul Bisericii?”, se întreabă cotidianul, notând că autorul nu doar descrie vieţile distruse a 12 persoane abuzate sexual, ci şi condamnă puternic încă influenta Biserică Poloneză pentru că nu acţionează “destul de eficient” pentru a eradica pedofilia în rândurile sale. Articol original in Polska Times.
Scandinavia. “Următorul supermodel”
Când este vorba de reformarea guvernului, nordicii par să fie cel mai nou model. Suedia, Danemarca, Norvegia şi Finlanda sunt în frunte la orice, de la competitivitate la sănătate publică sau fericire, şi au evitat scleroza economică a Sudului Europei şi extrema inegalitate a Americii.
Ei propun “un proiect pentru reformarea sectorului public pentru a-l face mai eficient şi sensibil”, pe care lumea îl va studia ani de zile de acum încolo. Articol original in The Economist
Olanda. “Statele Unite ale Occidentului”
Crearea unei zone de liber schimb transatlantic ar furniza Statelor Unite şi Europei beneficii considerabile, consideră redactorul şef al cotidianului, Gabor Steingart.
El demonstrează că o asociere a statelor fondată pe idealuri şi interese comune şi care trăieşte din liber schimb nu ar distruge dezvoltarea celor două continente, ci ar consolida-o. “În plus, asta ar trimite un semnal de libertate ţărilor unde face ravagii un capitalism de stat, precum China”, scrie Steingart. Articolul original în Handelsblatt
Ungaria. “Se pregăteşte o căsătorie energetică ruso-maghiară”
Pe 31 ianuarie, la Moscova, premierul maghiar Viktor Orbán a discutat cu preşédintele rus Vladimir Putin despre dezvoltarea relaţiilor economice între ţara sa şi Rusia, al doilea partener comercial al Ungariei după Germania.
Discuţiile s-au referit mai ales la domeniul gazier, şi la trecerea prin Ungaria a gazoductului South Stream. Articolul original în Magyar Hírlap
Letonia. “Temele pentru euro au fost făcute”
Parlamentul a adoptat pe 31 ianuarie două legi care deschid calea adoptării monedei unice: prima introduce “regula de aur” a echilibrului bugetar, cealaltă detaliază calendarul pentru trecerea de la lat (moneda naţională) la euro până pe 1 ianuarie 2014.
Riga intenţionează să facă o cerere oficială pentru aderarea la euro până la sfârşitul lui martie către Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Articolul original în Diena
Olanda. “Durerea din 1953 este încă acolo”
Pe 1 februarie 1953, o furtună din Marea Nordului a provocat o inundaţie în Sudul ţării, provocând moartea a peste 1 800 de persoane.
Cotidianul comemorează cea de-a şaizecea aniversare a catastrofei publicând poveştile mai multor supravieţuitori. Articolul original în Trouw
Revista presei de la Deutsche Welle
Din zonele din vecinătatea Europei democraţiile şi convieţuirea culturilor continuă să fie ameninţate în felurite chipuri. Presa apuseană e plină de exemple.
Ample comentarii suscită acuta primejdie islamistă, cu tot cu arsenalul nuclear pe care încearcă să şi-l procure Iranul şi cu tupeul tot mai accentuat al premierului turc Erdogan, care dă semne că a întors spatele Europei şi vrea includerea într-o alianţă răsăriteană.
Süddeutsche Zeitung îşi deschide ediţia de vineri cu imaginea preşedintelui şi vicepreşedintelui american, ştiut fiind că Joseph Biden a fost invitat în capitala Bavariei spre a participa la Conferinţa anuală pe teme de Securitate organizată la München.
„Vicepreşedintele SUA ameninţă Iranul”, titrează cotidianul münchenez, reliefând că Biden a declarat că nu i se va permite Iranului să-şi procure arme nucleare. Potrivit lui, ar mai fi încă vreme pentru un aranjament diplomatic. Dar acest timp „nu e nelimitat” şi se scurge inexorabil.
Nu puţini observatori continuă să se consacre vizitei la Berlin a preşedintelui islamist al Egiptului, Morsi. Lui, un cancelar german nu tocmai plin de încredere în oaspetele său, după cum scrie Neue Zuercher Zeitung, i-a promis totuşi ajutor, Merkel cerându-i însă, totodată, democratizarea Egiptului, în timp ce interlocutorul ei, suspicios şi iritat de sfaturile primite, i-a promis să nu-şi teocratizeze ţara.
Râuri de cerneală continuă să curgă şi pe tema ofensivei anti-islamiste a trupelor franceze din Mali, precum şi pe a raidului israelian din Siria. Din Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că Siria şi Iranul au ameninţat statul evreu, Moscova s-a declarat profund îngrijorată, iar Damascul a protestat la Naţiunile Unite, în vreme ce Ierusalimul a refuzat să confirme operaţiunea.
În aceste condiţii se speculează mult şi în genere aiurea despre obiectivul real al atacului israelian. În capitala statului evreu, cotidianul Jerusalem Post, o sursă în genere foarte credibilă, trimite la un ziar irakian, care citează la rândul său diplomaţi occidentali, spre a relata că atacul israelian s-a soldat cu numeroase victime din rândul Gărzilor Revoluţionare iraniene.
Ce făceau aceste gărzi în Siria? Dar consilierii ruşi? Cum stau lucrurile cu arsenalul chimic şi balistic pus la dispoziţia grupării teroriste libaneze Hizbollah de către iranieni, aliaţii regimului Assad de la Damasc, pe care ruşii l-au înarmat aşa cum i-au înarmat şi pe iranieni? Ne aflăm oare în pragul unei rapide extinderi a conflictului sirian, care va implica întreaga regiune ori poate chiar întreaga lume?
Iată tot atâtea întrebări care vor figura în zilele următoare la loc de frunte pe lista subiectelor comentate de observatorii politici occidentali precum şi de participanţii la Conferinţa pe teme de securitate de la München. În fapt, au început să fie puse încă de pe acum, de pildă de către Darmstätter Echo, un ziar care se teme că şi europenii, în speţă alianţa nordatlantică, ar putea să fie antrenaţi într-o viitoare conflagraţie.
În răstimp, unele ziare germane îi critică pe israelieni. Frankfurter Rundschau cere occidentului să sfătuiască statul evreu să se abţină de la noi intervenţii în butoiul cu pulbere sirian. Şi mai virulent se arată Märkische Oderzeitung, care afirmă că liderii israelieni ar fi indiferenţi faţă de prevederile dreptului internaţional, ca şi faţă de valul de furie pe care-l provoacă în lumea arabă.
Net mai aproape de adevăr se află cotidianul berlinez Die Welt, care indică faptul că sursele de la Ierusalim sugerează că operaţiunea a avut drept obiectiv armele chimice, poate şi cele biologice, aflate în Siria. Cât priveşte posibile represalii siro-iraniene, ele, crede Osnabrücker Zeitung, sunt prea puţin probabile, de vreme ce le-ar da israelienilor şi americanilor prilejul de a trece la o ripostă amplă, eliminând totodată şi pericolul atomic persan. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna ziua 🙂
amestecate vremuri traim 🙁
Buna Mar,
intotdeauna au fost amestecate. Trebuie insa sa le separam si sa le intelegem 🙂
Ruşii şi ungurii – “frumoasă” combinaţie – şi te mai supărai pe cei mai în vârstă care votau conform spaimelor sedimentate de-a lungul generaţiilor …
Deci rezultă că atunci când o ţară europeană e trasă de urechi de conducerea UE, aleargă după consolare la tătuca Putin 🙂
Şi măcar de-ar fi fost bulgarii, slavi ortodocşi, ar mai fi fost de înţeles dar sunt ungurii, nici una, nici alta …