Carriers – Portavioane
| 19/04/2013 | Autor theophyle Categorii: International, Militare |
Generalitati
Cateva date de ordin general tehnic ar fi esentiale pentru a intelege subiectul discutat:
1. In lume exista astazi 20 – 22 de portavioane. Dintre ele, 11 sunt americane. Celelalte sunt – Brazilia (1); Franta (1); Italia (2); India (1); Marea Britanie (1); Rusia (1-2 ?!); Spania (1-2 ?!); Tailanda (1).
2. Un portavion (la fel ca majoritatea navelor) este construit conform unor specificatii tehnice care impreuna se numesc platforma. Construirea unor noi portavioane se face conform aceleiasi platforme. Rareori platformele sunt schimbate din cauza cheltuielilor enorme care sunt necesare pentru a schimba aceste specificatii. De la sfarsitul celui de al II-lea Razboi Mondial, SUA au avut 4 platforme diferite – Midway class (3 portavioane); Kitty Hawk (4); Enterprise (1); Nimitz class (10). Astazi Marina americana detine 10 portavioane de tip Nimitz si singurul portavion construit conform platformei Enterprise, care trebuia sa fie “pensionat” pana la sfarsitul lui 2011. Termenul a fost prelungit cu 24 luni.
3. Postavioanele americane de tip Nimitz sunt: Nimitz (CVN-68); Eisenhower (CVN-69); USS Carl Vinson (CVN-70); Theodore Roosevelt (CVN-71); Lincoln (CVN-72); Washington (CVN-73); John C. Stennis (CVN-74); Truman (CVN-75); Ronald Reagan (CVN-76); H.W. Bush (CVN-77);
4. Ultimul portavion american care a fost lansat a fost H.W. Bush (CVN-77) in anul 2006, operational din 2009. Perioada de timp intre lansare si intrarea in activitate operationala este de 3 pana la 5-6 ani.
5. Ultimul port avion american, H.W. Bush (CVN-77) a costat 6,2 miliarde de USD; cel mai scump portavion construit in ultimul deceniu a fost Juan Carlos I (L61), care a costat 360 de milioane de euro.
6. Conform informatiilor din presa de specialitate, sunt astazi in constructie sau renovare 9 portavioane – China 1, Shi Lan; India 3, Vikramaditya; Vikrant; Vishal; Marea Britanie 2, HMS Queen Elizabeth; HMS Prince of Wales; SUA 3, Gerald Ford CVN-78 ; JFK (CNV-79); si CNV-80 probabil Clinton sau Obama. Rusia a anuntat acum un an constructia a trei portavioane – nu se vad la orizont.
7. Platforma portavionului chinez este platforma Varyag, la origine ruseasca.
Un portavion de tip Nimitz poate avea intre 30 si 50 de avioane diferite si de obicei 6 elicoptere. La bordul unui portavion sunt intre 4500 pana la 5500 de soldati (inclusiv piloti), de multe ori mai multi daca la bordul respectivului portavion exista si un corp expeditionar.
Statele Unite
Statele Unite ale Americii sunt din punct de vedere militar (inca) singura putere militara cu o prezenta mondiala continua si neintrerupta de aproape 70 de ani cu cea mai mare flota si cu o forta militara cu capabilitati conventionale si nucleare in orice parte a globului pamantesc.
Coloana vertebrala a armatei americane o reprezinta fortele navale, care asigura prezenta globala. Astazi, SUA are 6 flote active – Flota a 3-a, Flota a 4-a, Flota a 5-a, Flota a 6-a, Flota a 7-a, si ultima, reactivata recent – Flota a 10-a.
Flota a 3-a acopera si deserveste activitatile operationale americane in Marea Bering, Alaska, Insulele Aleutine si sectorul apusean al Arcticei. Comandamentul acestei flote se afla in San Diego California.
Flota a 4-a acopera si deserveste activitatile operationale americane din Caraibe, America Centrala si America de Sud. Comandamentul acestei flote se afla in Mayport, Florida.
Flota a 5-a acopera si deserveste activitatile operationale americane in Marea Rosie, Golful Persic si Estul Africii pana in Kenia. Comandamentul acestei flote se afla in Manama, Bahrain.
Flota a 6-a acopera si deserveste activitatile operationale americane in Marea Mediterana si in tot continentul European, Nordul Africii si partea estica a Orientului Mijlociu. Comandamentul acestei flote se afla in Gaeta, Italia.
Flota a 7-a acopera si deserveste activitatile operationale americane in Oceanul Pacific, pana la extremitatea estica a Oceanului Indian. Comandamentul acestei flote se afla la Yokosuka, Japonia.
Flota a 10-a fosta flota, care avea in responsabilitate toate activitatile impotriva submarinelor inamice pe timpul “Razboiului Rece”, a fost reactivata ca unitate care se ocupa cu activitati de “Cyber-war” si isi are comandamentul central in Fort Meade, Maryland. Exista putine detalii despe activitatile acestei flote.
Important de mentionat ca portavioanele americane sunt afiliate flotelor specifice conform necesitatilor tactice si operationale in divese locatii pe glob. De amintit ca in lume exista astazi 20-22 de portavioane. Dintre ele, 11 sunt americane. Celelalte sunt – Brazilia (1); Franta (1); Italia (2); India (1); Marea Britanie (1); Rusia (1-2 ?!); Spania (1-2 ?!); Tailanda (1). In afara acestor portavioane SUA detine si purtatoare de elicoptere si grupuri amfibii – LHA ( Landing Helicopter Assault). La ora actuala fortele navale americane au in dotare 5 purtatoare de acest gen (LHA-1 USS Tarawa, LHA-2 USS Saipan, LHA-3 USS Belleau Wood, LHA-4 USS Nassau si LHA-5 USS Pelelu. Anul viitor va fi lansat si LHA-6 USS America)
De mentionat ca toate portavioanele americane sunt insotite de grupuri operative, care sunt formate din diverse nave, respectiv forte navale specifice opratiunilor tactice si strategice carora sunt dedicate aceste portavioane. Un portavion (la fel ca majoritatea navelor) este construit conform unor specificatii tehnice care impreuna se numesc platforma. Construirea unor noi portavioane se face conform aceleiasi platforme. Rareori platformele sunt schimbate din cauza cheltuielilor enorme care sunt necesare pentru a schimba aceste specificatii. De la sfarsitul celui de al II-lea Razboi Mondial, SUA au avut 4 platforme diferite – Midway class (3 portavioane); Kitty Hawk (4); Enterprise (1); Nimitz class (10).
Astazi marina americana detine 10 portavioane de tip Nimitz si singurul portavion construit conform platformei Enterprise, care trebuie sa fie “pensionat” pana la sfarsitul acestui an. Probabil termenul va fi prelungit cu 18 luni. Postavioanele americane de tip Nimitz sunt: Nimitz (CVN-68); Eisenhower (CVN-69); USS Carl Vinson (CVN-70); Theodore Roosevelt (CVN-71); Lincoln (CVN-72); Washington (CVN-73); John C. Stennis (CVN-74); Truman (CVN-75); Ronald Reagan (CVN-76); H.W. Bush (CVN-77). Ultimul portavion american care a fost lansat a fost H.W. Bush (CVN-77) in anul 2006, operational din 2009. Perioada de timp intre lansare si intrarea in activitate operationala este de 3 pana la 5-6 ani. Ultimul port avion american, H.W. Bush (CVN-77) a costat 6,2 miliarde de USD; cel mai scump portavion construit in ultimul deceniu a fost Juan Carlos I (L61), care a costat 360 de milioane de euro.
Conform informatiilor din presa de specialitate, sunt astazi in constructie sau renovare 9 portavioane – China 1, Shi Lan; India 3, Vikramaditya; Vikrant; Vishal; Marea Britanie 2, HMS Queen Elizabeth; HMS Prince of Wales; SUA 3, Gerald Ford CVN-78 ; JFK (CNV-79) si CNV-80 probabil Clinton sau Obama. Rusia a anuntat acum un an constructia a trei portavioane, care inca nu se vad la orizont.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salutare tuturor.
Portavionul este cel mai nou ‘vanity item’ pe care o tara doreste a-l detine pentru a fi considerata ca a-nceput sa poarte ‘big boy trousers’. Despre putine tari se poate spune ca l-au folosit/il folosesc la justa sa valoare (SUA, Franta, Marea Britanie). E interesant de vazut ce va reusi sa faca Abe in privinta constitutiei. S-ar putea sa vedem portavioane japoneze cutreierand marile din nou.
Tot ce se poate. Cred ca MacArthur se invarte in groapa. Le-a spus americanilor cu limba de moarte – lasati japonezii sa se ocupe de televizoare!
Da, insa japonezii de acum nu sunt japonezii de acum 60 de ani.
sa speram 🙂
What the frack*
USS George H.W. Bush (CVN-77) is capable running for more than twenty years without once having to refuel.
____________________________
* BattleStar Galactica dixit
salut Ken,
Da,dar problema este mancarea. Incearca sa dai de mancare conserve sau ratii de razboi la 5000 de oameni si ai revolta in 6 luni 🙂
6 luni? Esti optimist? Inseamna ca ti-a mai scazut febra 😛
M-a frapat perioada. Stiam cate ceva despre ~ de la submarinele nucleare. Anyway… numa’ bucatar sa nu fii pe asemenea magaoaie 😀
Ai umor,
pe un carrier echipa de bucatari numara 70 de profesionisti si cam 100 de soldati de serviciu. Sala de mese nu se inchide niciodata, avand in vedere ca sunt 5 ture (24 din 24)i. Tu iti dai seama ce munca este sa dai de mancare la 5000 de oameni (daca au corp expeditionar e si mai rau) 🙂
Am exagerat cu simplificarea. Era limpede ca nu poate fi doar un bucatar si ca e un intreg batalion* (chiar daca au masini de curatat cartofi 😀 ). In plus de asta am vazut documentarele NG despre ~ . Sunt constient ca nu s-au prezentat chiar toate amanuntele 😉 Au fost realizate chiar prin prisma** oamenilor. Adica a militarilor care lucreaza si traiesc pe portavioane/submarine.
____________________________
* cel putin doua companii
** unghi de abordare jurnalistic 😛
Mare diferenta in spatiul pe care il are un memebru de echipaj intr-un submarin si unul intr-un portavion (ma regfer la spatiul privat) Viata pe submarin este de mii de ori mai dificila, crede-ma!
Te cred. Dar am o intrebare: care spatiu privat? 😛 … mai ales pe submarin 😉
Depinde ce clasa , in orice caz cam 7 feet X 2 feet (213 cm x 91 cm)
Intrebarea era retorica 😉
Dincolo de necesitatea de a oferi tunarilor adversi o tinta cat mai mica in cazul submarinelor intervin:
– presiunea apei (suprafata mai mare => presiune mai mare);
– rezistenta la inaintare => viteza mai mica
– flotabilitatea.
este retorica pentru ca ti-ai raspuns singur 😆
Pfff… inca nu m-am invatat sa pun [g/m]. Desi trebuie. Mea culpa.
@Kenwood
Presiunea nu depinde de suprafata; depinde exclusiv de adancimea de scufundare (linear).
Aham… vrei sa spui ca nu conteaza suprafata structurii scufundate…
Șmecheria este că portavioanele americane sînt duble ca mărime/capacitate față de celelalte. Nimitz class sînt de peste 100.000 tone în timp ce celelalte (Marea Britanie, Franța, Spania …) sînt sub 50.000. Cele rusești (unul la chinezi și unul la ruși) sînt la vreo 53.000 tone.
la categoria asta de tonaj (40-50.000 tone) americanii au amphibios assault ship, nave pe care ei nu le trec la portavioane, dar care au tot atîtea avioane/elicoptere pe ele ca portavioanele altora și, repet, cam același tonaj. deci decalajul este mult mai mare.
plus că pe lîngă cele 10 din clasa nimitz, americanii au gata și clasa următoare, Gerrald Ford, din care două sînte deja aproape gata (adică sînt pe apă).