Muzee celebre: Vatican
| 05/04/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Ziarul de Duminica |
Redactat de @Demeter
Opere de arta unice, considerate “comorile lumii” se afla in pastrarea sau in expozitii special amenajate in muzee sau colectii diferite pe harta globului. Printre cele mai bogate si renumite se numara Muzeele Vaticane, care pastreaza (si expun cateodata) multe din aceste comori.
Muzeele Vaticanului (Musei Vaticani) sunt localizate (in majoritatea lor) în Viale Vaticano, la Roma, adica în interiorul cetatii Vaticanului. Aceste muzee sunt printre cele mai mari muzee din lume, deoarece acestea pastreaza si expun lucrări din colecţia imensă a Bisericii Romano-Catolice, colectionate de-a lungul secolelor, inclusiv unele dintre cele mai cunoscute picturi, sculpturi si obiecte de arte clasice, inclusiv unele dintre mai importante capodopere ale artei Renaşterii.
Originea Muzeelor Vaticane este legata de celebrul si razboinicul papa Iulius al II-lea, care după alegerea sa ca papă în 1503 a expus diferite sculpturi antice în grădina numită “Belvedere”, permitand artistilor să le poată admira. În 1734, Papa Clement al XII-lea a fondat Muzeul Capitolin într-un edificiu proiectat de Michelangelo; în 1756 si în 1767 au fost create în Vatican alte două mici muzee: cel de artă sacră si cel de artă profană.
Papii Clement al XIV-lea si Pius al VI-lea au creat Muzeul Pio-Clementin, realizat prin amplificarea Palatului apostolic din Vatican, cu scopul de a găzdui sculpturile clasice. Edificiul a fost realizat în stil neoclasic si mai apoi a servit de model pentru nenumărate alte muzee ale lumii.
În 1796, din cauza invaziei franceze, muzeul a pierdut mai multe opere valoroase, care însă au fost restituite după căderea lui Napoleon, în 1815. O nouă sectie a fost adăugată de papa Pius al VII-lea (Chiaramonti), care i-a si dat numele său, pe care-l are si azi: (Muzeul Chiaramonti). Ultimul muzeu adăugat complexului a fost în 1973; acesta este dedicat artei religioase moderne. Muzeele Vaticane au avut in 2011 peste 5 milioane de vizitatori.
Appartamento Borgia & Pinacoteca Vaticana
Pinacoteca Vaticana a fost localizata in Apartamentul Borgia de la Vatican pana in anul 1932, cand papa Pius al XI-lea a construit o alta cladire. Pinacoteca Vaticana expune opere extrem de valoroase (in ordine cronologica) de Giotto, Olivuccio di Ciccarello, Raphael, Leonardo da Vinci, Caravaggio, Perugino si Filippo Lippi.
Apartamentul Borgia. Papa Alexandru al VI-lea (cardinalul Rodrigo Borgia a fost ales Papă în 1492) a încredinţat decorarea apartamentului său (cunoscut astazi sub numele de apartamentul Borgia) lui Pinturicchio. Picturile au fost executate între 1492 şi 1494, conform unui program iconografic complex, care utilizează teme medievale, adăugând un nivel in sensul eshatologic, incercand sa sublinieze asa zisele origini divine ale familiei Borgia. Camerele ce alcatuiessc apartamentul sunt: Camera sibilelor, Camera Crezului, Sala de Arte, Camera Sfinţilor, Sala Credinţei.
Pentru aceasta enorma activitate artistica si pentru ca s-a dorit executata repede, pictorul a avut o serie de colaboratori, deşi stilul general, viziunea artistica şi programul au fost in responsabilitatea lui Pinturicchio. Plafoanele au fost elaborate cu motive medievale şi numeroase referinţe clasice, cuplate cu aluzii constante la originea divina a familiei Borgia. Aceste plafoane sunt cu siguranta executate de Pinturicchio.
Noua Pinacoteca Vaticana a fost inaugurata la 27 octombrie 1932, în clădirea special construită de arhitectul Luca Beltrami pentru Pius al XI-lea. Pinacoteca a fost construita intr-o grădină din secolul al XIX-lea, izolată şi complet înconjurată de bulevarde, într-un loc considerat potrivit pentru a asigura cele mai bune condiţii de iluminare, atât pentru păstrarea corectă a lucrărilor, cat şi ca accesoriu optim din punct de vedere estetic.
O prima colecţie de numai 118 picturi preţioase a fost creată de către Papa Pius al VI-lea în jurul anilor 1790. Acesta a fost de scurtă durată datorită faptului că în urma Tratatului de la Tolentino (1797) unele dintre cele mai mari capodopere au fost transferate de Napoleon la Paris. Ideea de galerie de artă, în sensul modern, ca o expoziţie deschisă publicului, s-a născut în 1817. După căderea lui Napoleon şi revenirea la Statul Papal, o mare parte din lucrările confiscate (potrivit Tratatului de la Viena) au fost returnate Vaticanului.
Colectia Pinacotecii a continuat să crească de-a lungul anilor prin donaţii şi achiziţii până când a ajuns la nucleul actual de 460 de picturi, expuse in optsprezece camere, pe baza de cronologie şi de şcoală, de la primele picturi din secolele al XII-lea pana la ultimele in secolul al XIX-lea. Colecţia conţine unele capodopere ale celor mai mari artisti din istoria picturii italiene, de la Giotto la Beato Angelico, de la Melozzo da Forlì la Perugino şi la Raphael, de la Leonardo la Tiziano, Veronese, Caravaggio şi la Crespi.
Bibliografie si citate:
- Vatican City State – Borgia Apartment
- Web. Vatican Gallery.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua.
Cate secrete sunt si stau ascunse in Muzeele Vaticane?!?…
Deosebit articolul. Multumesc cu recunostinta pentru subiectul zilei.
O zi frumoasa alaturi de cei dragi.
Salut Paula,
multe de asigur 😉 Multumiri din partea autoarei 🙂
Adevar sau legenda, scaunul de marmura pentru investirea Papei nu este un obiect expus in muzeele Vaticanului si in consecinta lista Papilor include si numele Johannei! 🙂
nu, nu cred ca l-ar expune!
L-am vizitat odata in doua zile…. mult prea putine. Sper sa gasesc o alta ocazie in viata asta, este unul dintre locurile in care imi doresc sa ma intorc.
Multumesc autoarei pentru aducerea amintei.