Cartile Interzise (12): Cabala (Kabala) timpurie
| 22/10/2013 | Autor theophyle Categorii: Carte, Dosare, Esoterica |
Cabala (Kabala – Kabbalah) este o ramura a teologiei ebraice de origine medievala, care isi are radacinile in perioada celui de-al doilea templu – cateva sute de ani inaintea lui Cristos si imediat dupa El. Intr-un fel, Cabala este un curent religios “contestatar” strictului legalism al religiei judaice, la fel ca si crestinismul. Adoptarea rapida de catre intelectualitatea renascentista, care in nici un caz nu era anti-crestina sau pro-iudaica, isi are explicatia in acest fenomen de contestare (intr-un fel) al dogmelor iudaismului-rabinic. De facto, adoptarea crestina a cabalei in timpul renasterii este un fenomen de acceptare a unui produs intelectual antic de catre o intelectualitate care-l cauta. Fara nici un fel de dubiu, Literatura 
Primordiala cabalistica poate fi datata intre 200 îHr si 300-400 d.Hr; aceasta s-a dezvoltat in Iudea si a fost preluata de intelectualii diasporei evreiesti din Alexandria. Din acest moment s-a nascut si “marea” disputa – cabala a influentat gnosticismul sau invers. Din punctul meu de vedere (si am unul) nu este important; ambele sunt curente contestatare si schismatice, gnosticismul s-a pierdut si Cabala a fost adoptata total in gandirea mistica si religioasa iudaica si partial de cea crestina, gnosticismul a fost definitiv spulberat doctrinar din iudaism si doctrinar si fizic din crestinism (vezi paulicieni, bogomili sau cathari).
Textele Cabalistice timpurii sunt extrem de dificile neobisnuitilor cu textele complicate ale Vechiului Testament (in special ale Pentateuhului), ale textelor hermenautice (Midrash) si ale interpretarilor acestora, prin comentariile legalistice (Halakha). In orice caz, literatura kabalistica este extrem de puternica prin logica ei aproape filozofica si prin subtilitatea interpretarii Bibliei. Probabil primele texte cabalistice le putem observa in literatura enohica (Cartile lui Enoh) pe care deja le-am discutat.
Textul de “pornire” dupa parerea mea este Enoh 2-3 in care este dezvoltata ideea “Palatelor” (Eichalot). Enoh ajunge la cer cu ajutorul “carelor de foc” (merkabot) si povesteste cele vazute – ceruri si palate, in care salasuiesc ingerii si profetii, ajunge la stralucirea tronului ceresc, Enoh vede oranduirea celuilalt taram. Dumnezeu se transforma din abstractul iconoclastic aproape intr-o aparitie antropomorfa. Primul text care se desprinde din literatura enohica pentru a deveni complet Cabalistic se numeste Eihalot Rabati ( Cartea marea a Palatelor), un text extrem de dificil, in care sunt descrise 6 ceruri (locasuri, palate) ale lui Dumnezeu (din cele 7 existente) a doua carte se numeste Eihalot Zutarti (Cartea mica a Palatelor) si in sfarsit Shiur Koma (Dimensiunile [Divinitatii]). In acest text este descris Dumnezeu, avem descrierea coroanei (exact ca in reprezentarea iconica din iconografia bizantina) avem barba, ochii s.a.m.d. Dimensiunile lui Dumnezeu sunt gigantice, fiind date in unitati de masura persane (parasang – cititorii lui Asimov vor recunoaste in acest text sursa lui de inspiratie). Vom analiza acest text din cauza ciudateniilor lui care au fost interpretate de cabalistii medievali (evrei si crestini) extrem de interesant. Cateva lucruri de mentionat: numele lui Dumnezeu in text este Dumnezeul Facerii (Genezei); sufletul lui Mesia (pentru crestini, Iisus) a fost creat inainte de facerea primului om Adam; Dumnezeu sta pe un tron si misticii se perinda in fata lui intreband si primind raspunsuri. De fapt ascensiunea spre locasurile divine este la indemana celor “Drepti” si “via mystica” poate fi la indemana oricarui intelept “drept si neprihanit” . Un text extrem de interesant, aproape imposibil de tradus, si pe care totusi vom incerca sa-l analizam, merita din punct de vedere mitologic si filozofic. Pentru a finaliza acest inceput, putem conclude ca in Literatura Cabalistica Timpurie, Dumnezeu devine “accesibil” omului, are faptura si “adresa”.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
In discutiile avute cu cei care invatau kabala am inteles ca parcurgerea unei pagini insemna un efort de dezbatere de citeva ore. Satisfactia lor era ca ei se simteau deasupra celor care stiau tanah-ul. este satisfactia reala sau este speculativa ?
cam aceasi satisfactie cand rezolvi probleme de matematica complexa (daca iti place matematica) 🙂