Author: theophyle


Măgăriile Elenei Udrea şi răspunsul lui MRU

22-11-13-P_12“PDL a fost extrem de primitor cu Mihai Răzvan Ungureanu. Lipsa lui de experienţă a făcut ca susţinerea de care trebuia să beneficieze să nu o mai aibă. Când a căzut Guvernul MRU, Gabriel Oprea nu a trădat, au trădat ai noştri din PDL. Voturile le-a obţinut Victor Ponta în sală în ziua respectivă. Eu am plecat de la Modrogan să o rog pe Sorina Plăcintă să nu voteze împotrivă”, a declarat Udrea. În opinia sa, Ungureanu nu se aştepta la această răsturnare de situaţie. “MRU nu a crezut că-i poate pica Guvernul. Cred că, în politică, loialitatea trebuie să existe, trebuie să ai şi caracter”, a opinat deputatul PDL. Pe de altă parte, Elena Udrea consideră că actualul director SRI, George Maior, ar fi fost “o soluţie mai bună în locul domnului Ungureanu în fruntea Guvernului”. “Cred că ar fi fost mai bun decât domnul Ungureanu ca premier. S-a vorbit la vremea aceea despre această posibilitate”, a mai spus Udrea.SURSA

Răspunsul lui MRU: Fapte, nu vorbe!

 

 I. Căderea Guvernului Ungureanu (29 aprilie 2012): Nu PDL a trădat, au trădat oameni din PDL. Unii s-au reîntors în PDL și sunt în poziții de conducere sau în Parlament.

 22-11-13-P_14II. Plecarea la Varșovia, în ultima zi de guvernare, a fost discutată cu Președintele Traian Băsescu. Premierul României nu putea lipsi de la o reuniune de lucru care însemna întâlnirea cu Prim-Ministrul Chinei și alți premieri din statele Europei Centrale. Miza era strategică pentru România. Prezența mea la Varșovia atunci garantează astăzi prezența Premierului chinez în București. Cum ar fi fost interpretată absența Premierului României de la o astfel de întâlnire, pe fondul așteptatei moțiuni de cenzură? Că România este instabilă politic, că Prim-Ministrul așează supraviețuirea Guvernului deasupra interesului național. Fals! Interesele României sunt deasupra intereselor politice de moment.

 III. Am avut încredere în conducerea PDL și în conducerile celorlalte forțe politice din coaliție (UDMR, UNPR, Grupul minorităților) că vor face tot ce este posibil ca Guvernul să nu cadă. Mulți și-au ținut cuvântul. Nu am înțeles însă niciodată de ce grupurile parlamentare nu au fost convocate pentru o întâlnire cu Prim-Ministrul, așa cum s-a întâmplat înaintea tuturor moțiunilor de cenzură cărora le supraviețuise coaliția de atunci.

 IV: Nu am absolut niciun reproș să îi fac dlui Președinte Emil Boc. A fost alături de mine până la sfârșit.

 V: Cei care vorbesc astăzi de istoria ultimelor zile ale Guvernului Ungureanu știu doar câteva detalii. Cei care știu, nu vorbesc.

 VI: Dacă partenerii de coaliție aveau o soluție mai bună în 8 februarie 2012, de ce nu au propus-o atunci?

 VII: Coaliția a funcționat bine cât am fost Prim-Ministru.

 VIII: Celor care spun că Guvernul a căzut din cauza lipsei de experiență, le răspund: da, Guvernul a căzut din cauza lipsei de experiență în a face compromisuri care să nenorocească Țara. Pentru unii este lipsă de experiență, pentru mine este patriotism.

 IX: Am avut o relație bună cu toți parlamentarii coaliției. Nu uit cât de surprinsă a fost majoritatea parlamentarilor PDL, UDMR, UNPR când au văzut cum trec unii dintre colegii lor de cealaltă parte a baricadei.

 X: Nu mi-a propus nimeni să devin membru PDL cât am fost Prim-Ministru. Sunt însă recunoscător membrilor PDL pentru susținerea acordată Guvernului pe durata mandatului. Nu uit cum m-au primit să le vorbesc în ziua de 6 mai 2012, la lansarea candidaților pentru alegerile locale. Știu că ar fi vrut să le fiu președinte. Partidul însă avea conducere, o conducere aleasă.

 XI: Pentru a fi în conducerea unui partid trebuie să dovedești că poți lupta pentru partid și nu pentru sine, să lupți în bătălia electorală cot la cot cu membrii partidului, să fii alaturi de ei la greu, nu doar la bine, să fii recunoscut de toți membrii partidului ca fiind al lor, reprezentativ și loial. Ca să ajungi în vârf, trebuie să dovedești. Conducerea partidului nu este un premiu, este o responsabilitate.

 XII: Am înțeles că am o datorie morală față de partidul care m-a susținut ca Prim-Ministru. Mă bucur că, spre deosebire de alți membri ai conducerii PDL – eu nefiind PDL-ist – am putut sprijini candidaturile PDL în alegerile locale din 11 iunie 2012.

 22-11-13-P_13XIII: Cine vorbește de unitatea dreptei să pună mâna să contribuie. Unitatea dreptei nu este o chestiune de metafizică sau de comentariu – participi sau nu la acest efort, când ești conștient care sunt problemele. Unitatea dreptei nu este un cadou și nici un miracol. Unitatea dreptei este rezultatul unui efort comun la care sunt chemați să participe toți cei care cred în el. Dacă vezi că lucrurile nu merg, vii și spui: pot să ajut, pot să pun umărul? Unitatea dreptei se face prin dialog și acțiune comună, altfel este plină lumea de teoreticieni.

 XIV: Știu că și FC, și PMP, și PNȚCD, și IRL, și PER, și mulți din PDL înțeleg acest lucru. Diferențele țin de nuanțe, nu sunt de fond. Unitatea de acțiune a dreptei nu este imposibilă.

  XV: Cred că este timpul să reafirm care sunt principiile minime ale unității de acțiune a dreptei, despre care am vorbit încontinuu începând cu 10 decembrie 2012, când alții se gândeau în primul rând la confortul politic propriu sau când tăceau rușinați de rezultatul din alegerile generale: listă unică la alegerile europarlamentare, candidat  unic al forțelor de dreapta la alegerile prezidențiale. Atunci declarațiile au fost primite cu neîncredere, astăzi majoritatea imi dă dreptate.

 XVI: Și pentru că văd că urechile se destupă greu, în timp ce limbile se dezleagă prea repede, îi chem public pe președinții PDL, PMP, PNȚCD, IRL și PER la o discuție în care să decidem asupra a ceea ce este de făcut și să tranșăm răspunsul la întrebarea: este sau nu posibilă unitatea de acțiune a forțelor politice de centru-dreapta, începând cu luna ianuarie 2014? Propun ca această întâlnire să aibă loc cât mai curând, chiar și la începutul săptămânii viitoare.  E timpul să aflăm cine dorește victoria în 2014 și cine nu, cine vrea binele României și cine nu.

NOTA: Politeia isi asuma titlul articolului

Manuscrise celebre: Harta lui Piri Reis

PiriReis-Harta “Piri Reis” a fost descoperita la 9 octombrie 1929 de catre filologul si teologulu german  Gustav Adolf  Deissmann ( 1866-1937 ). Deissmann  a fost invitat de Ministerul turc al Educației pentru a inventaria si a publica eventual un Catalog de documente si obiecte ne-islamice care se aflau in biblioteca Palatului Topkapi. La cererea Deissmann de a căuta în palat si in alte parti decat biblioteca palatului, directorul bibliotecii, Halil Edhem ( 1861-1938 ) i-a predat cateva pachete pe care reusise  să le găsească ignorate in diferite incaperi ale palatului. Bineinteles ca istoriografia turca il transforma pe Halil Edhem in mare istoric si descoperitorul hartii, fara a mentiona ca cel care a descoperit aceast fabulos manuscript este de fapt filologul german

 Dându-și seama că harta ar putea de o importanta unica , Deissmann o preda orientalistului Paul Kahle care o identifica ca hartă desenată de Piri Reis. Descoperirea a provocat o senzație internațională , avand in vederea ca aceasta harta a fost singura copie existenta a lumii noi in afara hartii lui Cristofor Columb (1451-1506) , fiind si  singura harta din secolul al XVI-lea , care a arata tramurile Americii de Sud în poziția corectă în raport cu Africa si Europa.

PiriReis-2A

 Piri Reis (1465-1554) pe numele lui complet [Hadji] Muhiddin Piri [Ibn Hadji Mehmed] purtand titlui de reis, adica capitan naval. Piri Reis a devenit in timp  amiral al flotei otomane, fiind insa geograf și cartograf. Piri Reis s-a născut în PiriReis-3AGallipoli pe coasta Mării Egee a Turciei. El este cunoscut în primul rând  pentru hărțile și diagramele adunate în lucrarea Kitab-i lui Bahriye (Carte de navigație), o carte care conține informații detaliate cu privire la navigație, precum și diagramele extrem de precise care descriu porturile și orașele importante ale Mării Mediterane. Astazi, descoperirea lui Deissmann depaseste cu mult valoarea cartii initiale ale amiralului otoman, de mentionat ca  Harta “Piri Reis” nu a facut parte din Kitab-i lui Bahriye.

 Harta continea semnele specifice folosite de italieni si portughezi în ghidurile navigatiei, era lucrata în noua culori cu parti aurite si era de asemenea împodobita cu figuri de plante, animale, nave, personaje alegorice. Piri Reis, care se iscalise pe harta mentionându-si predecesorii, „fiul lui Hagi Mehmet si nepotul lui Kemal Reis” si adaugase locul si data hartii: orasul Gelibolu din Dardanele, luna muharem, anul 919 hegira islamica (data musulmana), adica perioada 9 martie – 7 aprilie 1513.

 Jumătate din hartă care a supraviețuit prezintă coastele de vest din Europa și Africa de Nord, dar și coasta Braziliei, cu o exactitate buna, avand in vedere faptului ca vorbim de anul 1513. Diferite insule din Oceanul Atlantic, inclusiv Insulele Azore și Insulele Canare sunt reprezentate, precum și insula mitiologică Antillia și, posibil, Japonia.

PiriReis-4

A fost prezentata sultanului Selim I in 1517. In legenda hartii, Piri Reis a inscris faptul ca harta a fost elaborata pe baza a 20 de grafice si mappae mundi. Conform lui Piri, aceste harti includeau opt harti ptolemaice facute in vremea lui Alexandru Macedon, o harta araba a Indiei, patru harti portugheze noi ale Sindh, Pakistan si o harta a lui Christopher Columb al Indiilor de Vest.

PiriReis-5

Se presupune, conform unor surse credibile, ca Piri Reis cunoscuse o harta a lui Cristofor Columb sau, în cel mai rau caz avusese date precise despre aceasta. Majoritatea surselor inclina sa creada ca aceasta harta sau una asemanatoare au apartinul unchilui sau Kemal, care, în 1501, ar fi jefuit lânga Valencia cateva nave spaniole care se întorceau încarcate din Indii. Alternativa fiind, o copie a hartii lui Columb trimisa în 1498 din insula Espagñola în Spania, episcopului Juan Rodrigo da Fonseca, presedintele Consiliului Indiilor si ea capturata de pirati si vanduta otomanilor.

Revista Presei – 22 noiembrie / Dragnea în acţiunea “parale la primar”

Bună dimineata intr-o zi vineri.  Regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori mai ridicate decât ar fi normal în ultima decadă a lunii noiembrie. În regiunile extracarpatice vremea va fi în general închisă, dimineaţa local va 22-11-13-P_01fi ceaţă şi burniţă, apoi va ploua, pe arii relativ extinse. Izolat, îndeosebi în Moldova şi în Dobrogea, cantităţile de apă pot depăşi, vineri, 10…15 l/mp. În restul teritoriului înnorările vor fi temporare, iar ploile, slabe cantitativ, se vor semnala pe arii restrânse, cu precădere în prima parte a zilei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane înalte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9 şi 17 grade, iar cele minime între 3 şi 12 grade, mai scăzute în depresiuni. Pe timpul nopţii se va forma din nou ceaţă, cu caracter local, mai ales în centrul ţării.

 La Bucureşti, vremea  va fi în general închisă vineri, dar regimul termic se va menţine peste cel obişnuit al datei. Dimineaţa va fi ceaţă, apoi va ploua trecător. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 12…14 grade, iar cea minimă de 8…9 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4479  RON; 1 USD = 3. 3101 RON; 1 EURO = 1. 3437  USD; Francul elvetian 3. 6097 RON. Gramul de aur 132.9408 RON.

Cum poate frâna Traian Băsescu noua Constituţie. Preşedintele Traian Băsescu se gândeşte să profite de slăbiciunile din actuala Constituţie şi să conteste pentru a doua oară legea referendumului la Curtea Constituţională, deşi legea îi permite, teoretic, o singură sesizare. Şeful statului are o nouă găselniţă pentru a amâna cât mai mult promulgarea 22-11-13-P_02legii referendumului, care ar permite modificarea Constituţiei şi demiterea preşedintelui cu un prag de prezenţă de numai 30%. Traian Băsescu încearcă din nou limitele actualei Legi fundamentale şi se gândeşte să conteste, pentru a doua oară, Legea referendumului la CCR, decizie fără precedent în jurisprudenţa Curţii. „Nu exclud posibilitatea să revin la CCR pentru a contesta din nou legea referendumului. Consituţia nu îl limitează pe preşedinte la număr. Preşedintele care pierde majoritatea parlamentară nu numai că poate fi suspendat, ci chiar demis. Devenim un stat instabil. Nu este exclus să vin cu noi argumente la Curte“, a avertizat Traian Băsescu, într-o emisiune la B1Tv. Şeful statului vrea să speculeze formularea laxă din actuala Constituţie, care nu stipulează clar de câte ori poate sesiza preşedintele Curtea Constituţională, înainte de a promulga o lege. Articolul 77 din Legea fundamentală, ce reglemnetază promulgarea legilor, are o formulare ambiguă. „Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea“, sună textul legii. Integral aduce Adevarul

Crin Antonescu, despre candidatura lui Ponta dorită de servicii secrete: Oameni ca Sebastian Ghiță fac presiuni de genul acesta. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, joi seara, că Sebastian Ghiţă, patronul 22-11-13-P_03România TV, exercită, în mod clar, presiuni asupra lui Victor Ponta. „Există în Partidul Social-Democrat sau în orice caz în anturajul domnului Ponta, domnului deputat Sebastian Ghiţă. Domnul Sebastian Ghiţă lasă să se înţeleagă de ceva vreme că e aşa, un fel de…aproape un reprezentant în viaţa politică şi economică al serviciilor, lasă să se înţeleagă, repet, probabil că e şi profitabil, nu ştiu. Nu înseamnă că serviciile l-au învestit vreodată cu asta”, a declarat Crin Antonescu la Digi 24. „Chiar la un moment dat, pe un scandal minor – dl. Roşca Stănescu făcuse o declaraţie nepotrivită, neelegantă, neprietenească faţă de cineva din PSD – (…) domnul Ghiţă a ieşit şi a dat un comunicat care transmitea acest lucru: că oamenii vechii Securităţi, vezi Roşca Stănescu, vezi Voiculescu, s-au aciuat în jurul meu, iar oamenii noii Securităţi, serviciilor luminate, proamericane, prooccidentale sunt exemplificaţi de un om din zona de vârstă şi de acţiune al domniei sale. Sunt lucruri vagi, eu v-am dat un exemplu”, a adăugat Crin Antonescu.  Crin Antonescu a recunoscut că a fost „cuprins de nervozitate şi chiar un fel de ţâfnă” atunci a făcut controversata declaraţie de acum câteva zile în care a susţinut că oameni influenţi din servicii fac presiuni asupra lui Victor Ponta pentru a candida la alegerile prezidenţiale. Integral aduce B1Tv

Sărăcia – o radiografie : Pragul oficial, în apropierea salariului minim pe economie. Ministerul Muncii, 22-11-13-P_04Familiei și Protecției Sociale (MMFPS) a calculat datele de sărăcie pe baza datelor statistice rămase definitive pentru perioada 2002 – 2011. Deloc surprinzător dar alarmant, pragul de sărăcie relativă se situa în 2011 peste nivelul salariului minim net pe economie (530,4 lei față de 510 lei). Ceea ce înseamnă că un salariat cu salariul minim pe economie era automat catalogat drept sărac. Dacă structura veniturilor populației după mărime ar fi rămas în 2013 aceeași cu cea din 2011 (ceea ce va fi putea fi estimat numai după finalizarea cercetării statistice de profil) , înseamnă că pragul de sărăcie relativă a urcat în 2013 la circa 570 lei (inflațiile medii au fost de 3,33% în 2012 și undeva sub 4,5% preliminat inițial pentru 2013). Ceea ce ar înseamnă că de-abia de la mijlocul acestui an un salariat la minim pe economie nu mai poate fi încadrat oficial drept sărac. Asta deoarece salariul minim net a urcat de la 566 lei la 601 lei (ceea ce corespunde pentru un angajat fără alte persoane în întreținere, beneficiar al deducerii personale neindexate încă din anul 2005 de 250 lei, la o majorare de la 750 lei la 800 lei a salariului brut. Integral in Curs de Guvernare.

Crin Antonescu: Comisia parlamentară nu-l poate demite pe Traian Băsescu. Comisia de anchetă în cazul terenului cumpărat de familia Băsescu este inutilă pentru că nu îl poate demite şi nici nu îl poate trimite în faţa înstanţei pe preşedinte. Declaraţia a fost făcută de liderul PNL, Crin Antonescu, la Digi24. În opinia lui, s-a făcut prea mare vâlvă 22-11-13-P_05pe acest subiect, în timp ce problemele serioase alte ţării au fost trecute în plan secund. Preşedintele liberal a mai spus că PSD şi unele posturi de televiziune au încercat să acrediteze un scenariu în care liberalii ar fi trecut de partea lui Traian Băsescu. Pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din USL pe tema unei eventuale comisii de anchetă Crin Antonescu a dat de înţeles că Victor Ponta a minţit atunci când a spus că l-a consultat la telefon. „Nici eu nu am de ales în această chestiune, nu mă pot apuca și eu să mint, ca să construiesc o realitate despre care știu că nu există”, a spus liderul PNL. El a explicat de ce partidul său nu a dat satisfacţie PSD în privinţa unei decizii rapide privind înfiinţarea comisiei de anchetă care să verifice legalitatea tranzacţiei cu terenuri făcute de familia Băsescu în Călăraşi. „E o decizie pe care un partid nu are de ce să o ia gâfâind după Ponta și Zgonea. Eu nu pot să știu când iese Ponta dintr-o încăpere și strigă că a discutat cu mine să facă o comisie parlamentară. Și gata, toata lumea la asalt!”, a declarat Crin Antonescu la Digi24.. Preşedintele liberal a ironizat agitaţia creată de PSD şi de unele posturi de televiziune în jurul acestui subiect: „Se cultivă o atmosferă apocaliptică, te făcea să crezi că Basescu urma să fuga, să treacă granița, noaptea, printr-un lan”. Mai mult, Crin Antonescu a dezvăluit la Digi24 că nu crede în utilitatea acestei comisii: „Comisia, indiferent de ce ar descoperi, nu îl poate da jos pe Traian Băsescu sau să-l trimită în fața instanței”. El nu a exclus ipoteza ca premierul să fi fost împins de persoane din anturajul său să ceara înfiinţarea acestei comisii de anchetă: „Niște oameni din anturajul său, care se cred și consilieri politici (…) să fi pus la cale o astfel de operațiune de imagine în care Victor Ponta, pus de mulți dintre alegătorii noștri, pus sub semnul îndoielii, în urma operațiunii de cobitare, să fie reînvestit cu rangul de mareșal, de generalisim în lupa împotriva lui Traian Băsescu”. Integral aduce Digi24

Oamenii şi banii securităţii din ICE Dunărea. Dosarul de care îi e frică lui Voiculescu a fost ţinut mereu secret de PSD. În cel mult trei luni, ICE Dunărea, celebrul dosar care ascunde şi numele unor persoane devenite importante pe scena politică românească, ajunge pe mâna cercetătorilor. Serviciul de Informaţi Externe (SIE) a transmis deja către 22-11-13-P_06Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) primele 48 de volume din arhiva operativă a ICE (Întreprinderea de Comerţ Exterior) Dunărea, societate prin care se desfăşura tot exportul extern al României comuniste. “Pe 12, 15 şi 18 noiembrie, Consiliul a primit în gestiune 48 de volume din arhiva Dunărea Operativ. Activitatea de predare a arhivei continuă în următoarele trei luni. CNSAS le va pune la dispoziţia cercetătorilor după primirea şi inventarierea tuturor documentelor”, a precizat pentru “Evenimentul zilei”, Florian Bichir, membru al Consiliului. Preşedintele Băsescu a tot vorbit, în ultimele intervenţii publice, despre spaima pe care o are Dan Voiculescu în legătură cu desecretizarea arhivei celebrului Dosar “Dunărea”, oglindă vie a Securităţii lui Ceauşescu. Chiar miercuri seară, în emisiunea lui Robert Turcescu de la B1, Traian Băsescu a reafirmat că a cerut în CSAT să se adopte o hotărâre pentru “desecretizarea Arhivei Dunărea Operativ, iar cel care s-a opus a fost Victor Ponta”. Explicaţia şefului statului a fost că a intuit “o presiune uriaşă a lui Voiculescu făcută pe Ponta” ca să nu desecretizeze “Dunărea Operativ”. Acest dosar, altul decât fondul “Dunărea Comercial”, nu este acelaşi lucru cu dosarul “Crescent”, însă, conform lui Traian Băsescu, între firma Crescent şi “Dunărea” există legături puternice. Integral in EVZ

Guvernul pierde la Curtea Constituţională în afacerea Rompetrol. Curtea Constituţională a admis astăzi sesizarea prin care preşedintele Traian Băsescu a reclamat aprobarea Memorandumului cu The Rompetrol Grup prin Parlament, ca proiect de lege. Înţelegerea încheiată de Guvern în februarie reglementează condiţiile în care statul a decis 22-11-13-P_07să cedeze, după o lună de negociere, pentru 200 de milioane de dolari, 26,69% din pachetul de 44,6% pe care Rompetrol i l-a pus pe masă în 2010, în contul datoriei de 690 de milioane la acea vreme. Acordul a trecut prin Parlament, însă preşedintele a refuzat să promulge o astfel de lege, cerând Guvernului să şi-l asume prin HG. Înainte de luarea deciziei, premierul Victor Ponta a dat ieri un semnal Curţii Constituţionale, în aşteptarea unei soluţii care să nu devaforizeze Guvernul. “Probabil mâine CCR îşi va susţine decizia (favorabilă Guvernului, n.red.) din iunie. Dupa aia vor urma iarăşi 10 zile pentru promulgare”, a estimat Ponta, după ce în iunie, la sesizarea PDL, opinia că adoptarea unui acord prin proiect de lege a fost minoritară printre judecători. Conflictul între Preşedinte şi Guvern a apărut după ce, în luna februarie, statul a acceptat să încaseze cu totul, în 10 ani, doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003, cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acţionar în companie, va scoate în următorii ani profit. Integral aduce gandul.

Vizita premierului chinez in Romania pare a fi o strategie de divizare a UE – diplomat european. Vizita premierului chinez, Li Keqiang, la Bucuresti, unde va participa la summit-ul liderilor din China si statele Europei Centrale si de Est, a creat ingrijorare la Bruxelles, fiind vazuta ca o strategie “divide si cucereste”, pentru a pune presiune pe UE in 22-11-13-P_08disputele cu Beijingul, potrivit Financial Times (FT), citat de Mediafax. “Aceasta decizie are in mod cert aparenta unei strategii “divide si cucereste”, care pare calculata pentru a pune presiune pe Bruxelles intr-o perioada in care sunt in desfasurare mai multe dispute comerciale”, a declarat un diplomat european, sub protectia anonimatului, pentru Financial Times. Deplasarea lui Li in Romania pentru intalniri cu liderii statelor din Europa Centrala si de Est a cauzat ingrijorare printre diplomatii de la Bruxelles, potrivit FT. Li va efectua o vizita oficiala in Romania si va participa la o intalnire a liderilor China – Europa Centrala si de Est, la invitatia premierului Victor Ponta, a anuntat, saptamana aceasta, intr-o conferinta de presa Qin Guang, purtator de cuvant al Ministerului de Externe de la Beijing, citat de agentia Xinhua. Vizita va avea loc in perioada 25-29 noiembrie, cand premierul chinez are programata si o deplasare in Uzbekistan, unde va participa la o intalnire a premierilor statelor membre ale Organizatiei pentru Cooperare de la Shanghai. Forumul Economic si Comercial China – Europa Centrala si de Est va avea loc pe 26 noiembrie la Palatul Parlamentului, in Bucuresti. La reuniune vor fi prezenti aproximativ 1.000 de reprezentanti ai sectorului privat, public si de stat din China, Romania, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croatia, Bosnia si Hertegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania si Macedonia. Premierul Li va prezenta masuri pentru promovarea cooperarii Chinei cu tarile din regiune si va discuta cu lideri din 16 state despre imbunatatirea cooperarii, potrivit reprezentantului ministerului chinez de Externe. Integral aduce Hotnews

3,5 milioane lei, cadou de la Guvern pentru primari. Dragnea decide cine şi cât merită! In secret, aşa cum tinde din ce în ce Guvernul Ponta să ia deciziile importante, din Fondul de rezervă al Executivului pleacă spre primării 3,5 22-11-13-P_09milioane lei. Cadoul de sărbători a fost decis în şedinţa de miercuri a Cabinetului Ponta şi a apărut rapid în Monitorul Oficial. Vicepremierul Liviu Dragnea va juca rolul de Moş Nicolae şi va hotărî cine primeşte fonduri şi cât. Prin Hotărâre de Guvern (nr. 893 / 20 noiembrie 2013), bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost suplimentat cu suma de 3,5 milioane lei. Banii au fost luaţi din generosul Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, adică din acel fond care ar trebui folosit doar pentru cheltuieli urgente şi neprevăzute. Unde se vor duce banii? La primării, pentru a finanţa „cheltuieli urgente specifice sezonului rece“. Cu alte cuvinte, Guvernul a descoperit acum că vine iarna şi a găsit rapid o soluţie pentru acoperirea  cheltuielilor „neprevăzute“. Aceasta după ce, în urmă cu mai puţin de zece zile, Ministerul Finanţelor Publice invoca mase de „aer artic“ şi „geruri anormale“ pentru a justifica intenţia de a transfera bani din Fondul de rezervă către primării. În urma scandalului izbucnit atunci, MFP a renunţat la proiectul publicat pe site. Doar teoretic, însă, fiindcă practic ordonanţa de urgenţă a mers mai departe, a fost adoptată de Guvernul Ponta (tot în secret, în şedinţa în care a fost adoptat şi proiectul de lege privind descentralizarea) şi a apărut deja în Monitorul Oficial. Integral aduce Romania Libera

 22-11-13-P_10Benzina costa 0,3 lei la începutul lui 1998. Acum un litru trece de 5,8 lei. În februarie 1998, într-un co­municat transmis către Mediafax, Petrom anunţa că după o scumpire preţul unui litru de benzină premium fără plumb ajungea la 2.900 de lei (0,29 de lei azi) de la 2.650 de lei. La motorină, preţul creştea de la 2.400 de lei la 2.700 de lei. Privite azi, după 15 ani în care companiile petroliere au aplicat sute de scumpiri, aceste preţuri par ireale. Datele transmise de Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, arată că media de preţ pe anul acesta este de 5,95 de lei la motorină, respectiv 5,83 de lei la benzină. Astfel, în cei 15 ani, litrul de benzină s-a scumpit de circa 22 de ori iar motorina este mai scumpă de 20 de ori. Cu banii pe care un consumator îi dă azi pe un litru de carburant, în 1998 putea să-şi umple jumătate de rezervor. Integral aduce Ziarul Financiar

Cand intelectualii devin propagandisti. Adrian Papahagi si Teodor Baconschi s-au suparat pe un articol scris de Sabina Fati, in care il critica pe presedintele Traian Basescu. O critica decenta, civilizata, argumentata cu care poti sa fii sau nu de acord. Poate sa iti placa sau nu stilul, scriitura, logica d-nei Fati. Poti sa o simpatizezi sau sa o detesti. Poti sa 22-11-13-P_11contraargumentezi, sa iti exprimi dezacordul cu ideile d-nei Fati. Traim intr-o tara inca libera, cu libertate de exprimare, in limitele decentei, pe deplin garantata. Orice ziarist isi poate spune liber punctul de vedere, argumentat si decent formulat. Oricare cititor, om politic sau nu, are dreptul sa aiba si sa exprime o contraopinie la cele cele afirmate de un jurnalist. Este un joc democratic si extrem de util. De la Adrian Papahagi si Teodor Baconschi, doi intelectuali rafinati cu o imensa cultura, ar fi fost de asteptat ca aceste principii ale comunicarii si libertatii presei sa fie dincolo de orice exceptie. Ei bine, cei doi au inteles sa riposteze la critica d-nei Fati cu atacuri la persoana (pe Facebook): “Tot asa, fetelor (Sabina Fati si Alina Mungiu – n.red)! Destepte, frumoase si devreme-acasa ca voi greu gasesti!” (Adrian Papahagi) si “ambele sunt imaculate anticonceptional” (Teodor Baconschi). Mai mult, dl. Papahagi lasa sa se inteleaga tendentios ca d-na Fati ar manata de cine stie ce interese obscure sa scrie ceea ce a scris. Mircea Badea poate sa se inverzeasca de invidie, are concurenta mare. Mi se pare o atitudine incalificabila pentru doi intelectuali si pentru doi oameni politici tineri, intrati in politica tocmai pentru a promova autentice valori democratice si etice. Atacul acesta josnic, care implica si aspectul unor femei, arata cat de mare este pericolul decaderii dupa intrarea in arena politica. Si mai arata un anumit tip de mentalitate profund viciata, de tip stalinist indraznesc sa spun: cine nu e cu noi e impotriva noastra si trebuie demonizat. Ma intreb, daca argumentatia d-nei Fati s-ar fi referit la un adversar politic al domnilor Papahagi si Baconschi, cu cate urale ar fi intampinat domniile lor articolul? Si mai intreb, d-na Fati era tot “imaculata anticonceptional” in vara anului trecut cand lupta la baioneta in apararea statului de drept? Atunci era buna? Acum a fost rea? Integral aduce Ziare.com

Va urez o zi buna!

Ştiri Externe: 22 noiembrie 2013 / Putin a recâştigat Ucraina

UE este “decepţionată” după ce Ucraina a renunţat la acordul de asociere. Uniunea Europeană şi-a exprimat joi “decepţia” după ce Ucraina a renunţat la un acord de asociere, reiterându-şi convingerea că viitorul acestei ţări trebuie să se bazeze pe o relaţie strânsă cu uniunea, conform AFP. “Este o decepţie, nu doar pentru UE, credem noi, ci şi pentru poporul ucrainean”, a declarat reprezentanta UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, după suspendarea de 22-11-13-EX_01către Kiev a procesului de pregătire a acestui acord care trebuia semnat săptămâna viitoare la Vilnius. “Noi credem că viitorul Ucrainei se bazează pe o relaţie strânsă cu UE şi rămânem ferm angajaţi faţă de poporul ucrainean, care ar fi fost principalul beneficiar al acordului, graţie plusului de libertate şi de prosperitate pe care acesta l-ar fi adus”, a declarat Catherine Ashton, în numele europenilor, conform AFP. Salutând reformele “ambiţioase” asumate de Kiev de-a lungul ultimelor luni, ea a subliniat că semnarea acordului de asociere ar fi “ameliorat şi mai mult procesul de reformă din Ucraina şi ar fi trimis un mesaj clar la adresa investitorilor din lumea întreagă şi chiar către instituţiile financiare internaţionale cu privire la seriozitatea angajamentelor sale privind modernizarea şi asupra faptului că va deveni un partener predictibil şi fiabil pentru pieţele internaţionale”. Rămânând în domeniul economic, Catherine Ashton a estimat de asemenea că semnarea acordului “ar fi oferit un nou elan negocierilor pentru un nou acord cu FMI”. “Regret decizia Kievului (…) numeroase oportunităţi pentru această ţară şi pentru poporul ucrainean sunt acum amânate”, a comentat pe contul său de Twitter şi comisarul însărcinat cu politica de vecinătate, Stefan Füle. Cei doi emisari europeni urmează să meargă vineri dimineaţă în faţa parlamentului ucrainean, înainte de a merge la Kharkov, în nord-estul Ucrainei, pentru a se întâlni cu fostul premier ucrainean încarcerat, Iulia Timoşenko. Agerpres

Iranul nu va avea arma nucleară, promite Netanyahu la Moscova. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis că Iranul nu va avea arma nucleară, în faţa reprezentanţilor comunităţii evreieşti locale, în a doua zi a unei vizite la Moscova. “Promit că Iranul nu va avea arma nucleară”, a declarat Netanyahu, după ce a denunţat afirmaţiile pe care ayatollahul Ali Khamenei le-a făcut cu o zi înainte, şi anume că statul israelian este “sortit dispariţiei”. “Ieri, liderul 22-11-13-EX_02suprem iranian, Khamenei, a spus «moarte Americii, moarte Israelului, evreii nu sunt fiinţe umane»”, a declarat Netanyahu. “Un asemenea Iran nu trebuie să aibă arma nucleară”, a adăugat el, în această primă reacţie faţă de declaraţiile liderului suprem iranian. Într-un discurs difuzat în direct la televiziune, Khamenei a declarat miercuri că “fundamentele regimului sionist au fost slăbite foarte puternic şi acesta este sortit dispariţiei”. Ayatollahul Khamenei a refuzat orice pas înapoi în privinţa “drepturilor nucleare” ale ţării sale, afectând negocierile reluate miercuri între Iran şi Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) la Geneva. Netanyahu a insistat miercuri, la Moscova, asupra necesităţii unei “soluţii adevărate” la problema dosarului nuclear iranian, la finalul unei întâlniri cu preşedintele Vladimir Putin, în cadrul unei campanii vizând să împiedice orice acord în cadrul negocierilor în curs la Geneva. Putin şi-a exprimat speranţa ca o soluţie “reciproc acceptabilă să fie găsită în viitorul apropiat”. Premierul israelian nu a reuşit să îl convingă pe Putin să se alătură poziţiei sale ostile faţă de acordul cu privire la dosarul nuclear iranian negociat în prezent la Geneva, scria presa israeliană joi. Mediafax

Revista Presei de la Deutsche Welle. Bătuta pe loc. Negocieri şi dezbateri fără rezultate concrete – fie că în cauză se află protecţia climei, politica nucleară a Iranului ori protecţia spaţiului internautic de delicte criminale. După ce vuietul mediatic iscat de dezvăluirile făcute de Edward Snowden pare a se fi liniştit, se fac auzite şi vocile care revendică, pe drept cuvînt, reglementări internaţionale menite să preîntîmpine actele criminale în spaţiul digital. Sau mai pe scurt, o poliţie cibernetică, cum de altfel se şi intitulează articolul de fond publicat pe prima pagină a cotidianului German-PressFRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Cît de vulnerabil este spaţiul internautic şi secretele pe care el le depozitează, se ştie prea bine de multă vreme fără ca totuşi măsurile de protecţie luate să fi dat roadele scontate. Mai mult încă, uşurinţa cu care ex-militarul american Bradley Manning a izbutit să-şi asigure nu numai accesul la informaţiile hiper-secrete ci să le şi transmită activiştilor Wikileaks, este un argument covîrşitor în pledoaria pentru vigilenţă sporită. Iar dacă NSA, cu cei 40 000 de salariaţi lucrează pe atît de profesionist în toate direcţiile pe cît de „straşnic”, şi-a păstrat secretele, atunci „monstrul „este destul de nătîng, notează cu sarcasm autorul editorialului menţionînd concesiv că în ciuda tuturor dezamăgirilor produse de prietenul american germanilor, nu trebuie uitat că numărul duşmanilor comuni este mai mare decît cel al disensiunilor bilaterale. Internetul este şi o universitate ce oferă cursuri fără frecvenţă terorismului islamist, propagandei şi reţelelor de comunicare ale acestora. In internet sunt comise zilnic acte criminale transnaţionale de proporţii. Jefuitorii de bănci cumpără sau închiriază instrumente software cu care devalizează conturi, la scara întregului glob. De hac le poate veni acestor răufăcători doar colaborarea autorităţilor de securitate şi poliţie, se-nţelege, tot la nivel transnaţional. A interzice poliţiei cibernetice să recurgă la instrumentele de rigoare, la urmărirea şi supravegherea în internet, doar din pricina scandalului NSA, nu vine de hac spionajului dar facilitează terorismul şi comiterea de acte criminale, conchide editorialistul german. In căutarea unor instrumente menite să garanteze echilibrul finanţelor publice, Bruxelles, Paris şi Washington au ajuns la concluzia că disciplina bugetară nu este un panaceu universal. Cîtă vreme nu există proiecte apte să învioreze conjunctura economică, simpla politică de austeritate paralizează economia şi alimentează protestele populaţiei, scrie LIBERATION. Iar alimentarea din abundenţă a jurnaliştilor şi a mass media cu material informativ, susceptibil de a stimula amorul europenilor faţă de instituţiile UE, s-a dovedit ineficientă, statisticile atestînd, dimpotrivă, chiar o sporire a euro-scepticilor pînă şi în ţările baltice, rezultă din cotidianul leton NEATKARIGA RITA AVIZE.  Pe bună dreptate, ştiut fiind cu cîtă uşurinţă sunt aruncaţi în vînt banii contribuabililor. Un exemplu îl oferă costurile ridicate ale navetei deputaţilor şi experţilor UE între Strassbourg şi Paris. In timp ce partenerii pragmatici pledează pentru Bruxelles ca sediu unic al Parlamentului European, francezii ţin cu dinţii de Strasbourg, invocînd bombasticul argument cum că pendularea între Bruxelles şi Strasbourg ar fi prin natura traseului, o descindere la sursele originare ale ideii europene, semnalează FRANKFURTER RUNDSCHAU. Integral aduce Deutsche Welle

Ucraina renunță la acordul de asociere cu UE. Cu ce consecințe?  Un stat mai puţin ar urma să semneze la Vilnius, peste câteva zile, acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Ucraina a decis joi după-amiaza să suspende pregătirile pe care le făcea în vederea acestui acord. Președintele Ianukovici scapă astfel de un rival important la următoarele alegeri și nici nu mai riscă să antagonizeze Rusia, după cum explică la RFI Nicu Popescu, expert în spațiul 22-11-13-EX_03Aestic. Parcursul european al Ucrainei a primit astăzi o lovitură importantă. Într-o primă instanţă, Parlamentul ucrainean nu a susținut niciuna dintre legile care prevedeau transferul Iuliei Timoșenko în străinătate. Or, aceasta era principala solicitare a Uniunii Europene pentru ca guvernul de la Kiev să semneze peste câteva zile acordul de asociere cu Europa. În urmă cu câteva zile, când a fost primul eşec la acest capitol, raportorii europeni preferaseră să lase totuşi o uşă deschisă. Tot joi însă, după ce a refuzat să voteze pe această chestiune, Ucraina a decis să suspende pur şi simplu pregătirea acordului de asociere. Decizia a venit prin decret al premierului Mikola Azarov.  În motivație se arată că trebuie să fie asigurată “securitatea naţională și relansarea relaţiilor economice cu Rusia”. Cu alte cuvinte, presiunile din ultima vreme ale Federației Ruse, de la războiul ciocolatei și până la cel privind prețul gazelor, au dat roadele scontate. Moscova se temea că, odată cu acest acord, influența pe care o are asupra fostului său satelit se va diminua și că, mai mult, piața rusească ar fi invadată de produse europene via Ucraina. Iar liderul ucrainean a dorit scape de două probleme importante în vederea viitoarelor alegeri prezidențiale din 2015: eliberarea unui contracandidat extrem de puternic și a doua – antagonizarea Rusiei, așa cum explică pentru RFI Nicu Popescu, expert în cadrul Institutului pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene. Pe de altă parte, emisarul UE pentru Ucraina, Aleksandr Kwasniewski, a confirmat joi că acordul de asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană nu va fi semnat la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. “Acordul de la Vilnius nu va fi semnat. Misiunea noastră s-a încheiat”, a declarat fostul preşedinte polonez, aflat în misiune la Kiev alături de fostul preşedinte al Parlamentului European Pat Cox, relatează Mediafax, preluând agenția poloneză PAP. RFI

22-11-13-EX_04Când va ajunge România la standardele de viaţă occidentale: S-ar putea ca niciodată, apreciază BERD. Transformările politice şi eco­nomice care au urmat căderii comunis­mului din Europa Centrală şi de Est în urmă cu mai mult de două decenii s-au blocat, iar veniturile din regiune s-ar putea să nu ajungă niciodată la nive­lurile acelora din Europa Occidentală, a avertizat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În cea mai pesimistă evaluare a Europei Centrale şi de Est, BERD a explicat că, în timp ce creşterea economică „substandard“ a regiunii din 2008 încoace reflectă în mare parte impactul crizei financiare mondiale şi cea a datoriilor din zona euro, slăbi­ciunile perspectivelor de creştere pe termen lung au rădăcini mai adânci. Instituţia financiară internaţională notează că, deşi cea mai mare parte a măsurilor economice necesare pentru stimularea creşterii pot fi identificate cu uşurinţă, instituţiile politice inadecvate şi interesele majore au prevenit adoptarea lor. Integral in Ziarul Financiar

Sofia tuturor protestelor: de la studenţi la sindicalişti. 160 de zile în care bulgarii cer demisia guvernului. La ora prânzului, într-o zi de miercuri, centrul capitalei bulgare este blocat. Mii de oameni au ieşit în stradă, dar nu toţi pentru aceeaşi cauză. Sunt asezonaţi cu alte câteva mii de poliţişti şi jandarmi care păzesc intrările pe 22-11-13-EX_05fiecare uliţă – denumirea străzilor în bulgară – aproape impasibili în faţa protestatarilor. Taximetriştii au parcat în faţa catedralei Alexandr Nevski din Sofia. Sindicaliştii KNSB s-au adunat în piaţa Macedonia, iar studenţii la Universitatea Sofia. Trei direcţii diferite, aceeaşi destinaţie: piaţa din faţa Parlamentului, pe strada Ţarul Osvoboditel. Pe ritmuri de muzică ce se vrea stimulativă, dar care ne duce mai degrabă cu gândul la primii ani de după comunism, sindicaliştii încep să se strângă în faţa scenei amplasate vizavi de clădirea Parlamentului. Nu sunt mai mult de două sute de oameni. Poartă veste şi şepci de carton mov. Ei nu scandează împotriva Guvernului, dar au ieşit în stradă să ceară condiţii de muncă mai bune. Se aşteaptă tinerii. Momentan imaginea marşului e una muncitorească, la tarabe se vând steguleţe şi fluiere. Oamenii discuta între ei, unii chiar dansează. Un bătrân ţipă prin portavoce la poliţştii din spatele baricadei care ocroteşte Parlamentul. E supărat că „ţiganii şi negrii îi vor ocupa ţară”. Lumea din jur zâmbeşte compătimitor. La ora 11.00 intră în scenă studenţii. În fruntea mulţimii sunt liderii neoficiali ai mişcării occupy de la Universitatea din Sofia. Ivailo Dinev conduce determinat protestatarii spre piaţa din faţa Parlamentului. Jurnaliştii şi camerele de filmat îl urmăresc îndeaproape. Studenţii protestatari poartă cu ei pancarte simbolice cu mesaje anti-guvernamentale. Din boxe nu se mai aude muzica socialistă. Se strigă octabka!, se flutură steaguri şi se bat tobele. În mare parte, sunt aceleaşi feţe prezente în ultima lună la ocupaţia Universităţii Sofia. Integral aduce Adevarul.

Reminiscenţe istorice: Sol Invictus (noiembrie 1946 – 2014)

Ziua de 19 noiembrie 1946 a ramas in istoria Romaniei ca data la care o campanie electorală, caracterizată prin folosirea tacticilor de intimidare și a abuzurilor electorale împotriva partidelor istorice, ne-au transformat intr-o dictatura comunista, care a durat mai mult de patru decenii. Rezultatele alegerilor au confirmat influenta Uniunii Sovietice asupra României și intrarea nostra efectiva in blocul răsăritean odată cu izbucnirea Războiului Rece. La 19 noiembrie, cele trei partide de opozițe: Partidul Național Liberal, Partidul Național Țărănesc și facțiunea lui Constantin Titel Petrescu desprinsă din Partidul Social Democrat, au protestat în mod oficial, acuzând guvernul Groza de falsificarea votului; nu le-a ajutat prea mult si Romania s-a despartit de Europa democratica.

Preambul

21-11-13-P_11După ieșirea din alianta cu Germania nazista la sfârșitul anului 1944, România a fost supravegheată de Aliați prin intermediul Comisiei Aliată de Control. După Conferința de la Ialta din februarie 1945, autoritățile sovietice și-au mărit presiunile și prezența în România, în vreme ce Aliații occidentali nu și-au manifestat în mod consecvent interesul pentru reglementarea situației de la București. După Conferința de la Potsdam, guvernele occidentale au refuzat să recunoască guvernul Groza, impus de sovietici. Regele Mihai a refuzat să semneze decretele-lege emise de guvern prin așa numita Grevă regală. La 8 noiembrie 1945, o demonstrație în sprijinul regelui, convocată cu ocazia zilei Sfântului Mihail, a fost reprimată de Guvernul Groza, care a ordonat deschiderea focului asupra mulțimii adunate în fața Palatului Regal, ucigând 10 demonstranți. [Sursa: Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx ] “Greva regală” a încetat după ce premierul Groza a fost de acord să includă în cabinetul său doi politicieni din partidele de opoziție (liberalul Mihail Romniceanu și țărănistul Emil Hațieganu) ca miniștri fără portofoliu, gest politic care a atras recunoașterea guvernului de către Aliații occidentali.

21-11-13-P_12 La mijlocul lunii decembrie a anului 1945, reprezentanții celor trei mari Puteri Aliate, Andrei Vîșinski din partea Uniunii Sovietice, W. Averell Harriman din partea Statelor Unite și Archibald Clerk-Kerr din partea Regatului Unit, au vizitat Bucureștiul și au căzut de acord cu organizarea de alegeri generale pentru luna mai a anului următor, pe bazele înțelegerilor semnate în timpul discuțiilor de la Ialta. Cu toate acestea, și în ciuda protestelor opoziției, guvernul prosovietic al lui Groza și-a permis să amâne alegerile, promulgând pe 17 iunie un decret pentru stabilirea noii proceduri electorale. [Sursa: M. Ștefan, “În umbra Cortinei de Fier”]

 Noua legislație electorală a fost concepută pentru lărgirea dreptului la “votul universal masculin”, proclamând dreptul la vot al tuturor cetățenilor care împliniseră vârsta de 21 de ani, inclusiv al militarilor activi, cu limitarea sus-numitului drept al persoanelor care deținuseră funcții importante pe vremea dictaturii Conducătorului Statului, mareșalului Ion Antonescu. Ultima prevedere a dat naștere la multe abuzuri, administrația luând decizii arbitrare, eliminând din viața politica numeroase personalități politice supuse judecății “comisiilor de epurare”, (toate controlate de PCR), sau a Tribunalelor Poporului (împuternicite să investigheze crimele de război și sprijinite constant de propaganda de partid comunistă. [Sursa: Victor Frunză, Istoria stalinismului în România]

 Decizia de a permite militarilor activi și funcționarilor publici să voteze a fost gândită pentu a întări șansele de câștig ale comuniștilor. În preajma alegerilor, cabinetul lui Groza avea controlul complet asupra administrației publice la nivel central și local și controla toate canalele de comunicație dintre organele administrației și populație. Sursele sovietice din acele vremuri reflectă convingerea comuniștilor români că funcționarii publici și militarii aveau să asigure cam un milion de voturi stângii.

21-11-13-P_13

 Un raport al Ambasadei Sovietice din București din 15 august 1946 îl informa pe Andrei Vîșinski asupra modificărilor aduse legii electorale și nota faptul că liderii partidelor istorice, Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, îl rugaseră pe regele Mihai să nu aprobe noile prevederi. Celor două partide nu li se permisese să aibă nicio contribuție la elaborarea noii legislații.

Fortele politice si rezultatele alegerilor din ‘46

Blocul Partidelor Democrate a fost alianța electorală care forma guvernul de stânga al prim-ministrului dr. Petru Groza si a fost formată din Partidul Comunist Român, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor (formațiunea politică 21-11-13-P_14a prim-ministrului), Partidul Național Liberal-Tătărescu, facțiunea țărănistă a lui Anton Alexandrescu și Uniunea Patrioților. Ei au fost sustinuti si de Uniunea Populară Maghiară (UPM/MNSz), facțiunea proguvernamentală țărănistă din jurul lui Dr. Nicolae Lupu (Partidul Țărănesc Democrat)  și Comitetul Democrat Evreiesc.

 Impotriva lor au candidat Partidul Național Țărănesc, Partidul Național Liberal, Partidul Social-Democrat Independent (Constantin Titel Petrescu).

 Rezultatele oficiale ale acestor alegeri trucate,  consfințeau victoria zdrobitoare a stângii – BPD, 348 de mandate (379 împreună cu aliații) – 68,70% , PNȚ, 32 de mandate iar PNL doar 3.  [Sursa: Petre Țurlea, “Alegerile parlamentare din noiembrie ’46…”, în Dosarele Istoriei, 11 (51)/2000, pag. 35]

Rezultate paralele

 

21-11-13-P_15La ceva timp după alegeri, comuniștii au produs un raport secret numit “Învățămintele alegerilor și sarcinile P[artidului] C[omunist] după victoria din 19 Noiembrie 1946”, Arhiva MApN, fond Materiale documentare diverse, dosar 1.742, f.12-13). Acest raport a fost comparat de istoricul Petre Țurlea cu rezultatele oficiale și această cercetare a demonstrat existența unor diferențe importante. Astfel, Țurlea a aflat că, în total, BPD a primit între 44,98% și 47% din voturi, ceea ce contrazicea atât pretențiile guvenului Groza cât și ale opoziției (peste 80% din voturi!). Rezultatul, deși venea la sfârșitul unei campanii caracterizată prin numeroase fraude, ar fi permis celor două partide principale de opoziție să formeze un guvern de coaliție, care ar fi avut majoritatea necesară în Parlament.

 Raportul sus-numit confirma de asemenea popularitatea mai crescută a BPD-ului în orașe, spre deosebire de sate, datorită faptului că, în ciuda așteptărilor, țărăncile votaseră în special pentru PNȚ. Deși a câștigat voturile funcționarilor de stat și a clasei mijlocii evreiești, BPD nu a reușit să obțină câștiguri demne de luat în seamă în fiefurile țărăniste sau liberale.

Concluzii

Dupa anul 2012, an in care USL a reusit sa castige tot ce putea castiga si dupa o campanie legislativa intensa, care a anulat de facto toate realizarile guvernelor Boc si Ungureanu, anul 2014 se anunta a deveni un “1946” in totalitatea lui. Asa cum se vede astazi, USL sau PSD cu ajutorul acolitilor lor au sansa de a castiga tot ce a mai ramas de castigat. Greselile nenumarate ale Presedintelui Basescu incepand cu ianuarie 2012 si pana astazi au permis aceasta drastica rasturnare de situatie. Tragic final de mandat pentru  “presedintele jucator” – omul care a condamnat comunismul si l-a readus in forta pe scena politica a Romaniei, membra NATO si Uniunea Europeana. Omul pe care l-am sustinut de patru ori in campanii electorale in alegeri si referendum-uri de demitere ne  indeamna sa-l alegem pe Crin Antonescu si nu pe “domnii de pe dreapta cu capul umflat”. Inca un invins de sistem, mult mai rusinos decat Emil Constantinescu.

  

Bibliografie, note si citate

Lucian Boia, ed., Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București, 1998

Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc Editura Curtea Veche, București, 2005

Dinu C. Giurescu, “Marea fraudă electorală din 1946“, Partea a II-a și Partea a VI-a, în Cultura

Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, Editura Polirom, Iași, 2005

Pagini de istorie – Craiova: Habsburgi, haiduci, panduri şi pazvangii

Daca a existat in Romania vreun oras asemanator celor pe care le-am vazut in westernurile americane, adica acele orasele din vestul salbatic american, care traiau conform unor legi speciale, ce asigurau un haos controlat, acest oras a fost fara indoiala Craiova, oras care nu a fost stapanit de nimeni aproape un secol si stapanit cu pauze inca un alt secol.

 Cra-1Conform tratatului de la Passarovitz din 1718, Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, aceștia numind-o “Kleine Walachei” (adică “Valahia Mică“, față de Muntenia care era “Valahia Mare“). Astfel, granița vestică a Țării Românești devine pentru scurt timp râul Olt. Situația era agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între habsburgi, ruși și turci. Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, sprijinită militar pentru transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reușiseră pe parcursul mai multor sute de ani. Craiovenilor nu le-a placut sa plateasca dari niciodata, nimanui, dezvoltarea orasului nu era o prioritate niciodata, deci platile pentru asa ceva au parut inutile.

 Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Dupa multe cheltuieli si experiente neplacute, habsburgii, oameni practici, au hotarat sa se lipseasca, astfel pe urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipită la Țara Românească. Craiova devine între 1735 și 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea. Pe o perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălașul unor celebrii haiduci și panduri din Oltenia.

 

Haiducii 

 

Haiducii sunt un fenomen prezent în toate țările din Balcani, mentionati ca luptători pentru dreptate, împotriva boierilor locali și ai străinilor asupritori – aiurea, de obicei era vorba de niste banditi, care contra cost ii mai ajutau si pe cei Cra-2asupriti, dar colaborau foarte bine si cu asupritorii autohtoni. În Oltenia, haiducia a constituit, de multe ori, singura soluție în fața lipsei legilor si a diverselor bande de talhari venite peste Dunare. Oltenia a fost un adevărat ținut al haiducilor, fiind si sursa lor mai veche. Haiducia apare ca fenomen mult mai devreme, de fapt după 1560, odată cu Baba Novac, continuă cu legendarii Gruia Novac (unul dintre fiii săi), cu Iorgu Iorgovan și cunoaște o adevărată explozie, devenind o modă, în timpul ocupației austriece până după revoluția lui Tudor Vladimirescu.Timp de aproximativ 300 de ani, (cca. 1560-1860) există un lung și neîntrerupt șir de haiduci celebri. Vremea haiducilor apune în preajma unirii principatelor, odată cu revoluționarul Popa Șapcă, ultimul care ridică la luptă cetele de haiduci. Cum datele despre haiduci sunt de multe ori contradictorii, considerați tâlhari de unii și eroi de altii, o prezentare a lor într-o lumină neutră este o sarcină ingrată.  De multe ori, cand nu prea mai existau nici bani si nici merinde de iarna, Craiova a cunoscut bine firea lor si s-a “bucurat” de beneficiile acestor aparatori ai dreptatii.

 

Pandurii

 

La noi pandurii au fost tot haiduci, activand insa cu simbrie pentru stapanire sau pentru un “baron local.” Termenul de pandur este folosit prima dată în lumea germanică, derivat din denumirea grupurilor de vikingi care făceau diversiuni în vremuri străvechi, când vikingii pustiiau sudul mării Baltice. În epoca modernă, prusacii au reinventat poveștile, folosind trupe special pregătite pentru producerea diversiunilor în armata habsburgică: asasinarea comandanților, răpirea unor persoane de rang înalt, distrugerea depozitelor de muniție, trupe speciale care acționau, de regulă, în spatele frontului. Habsburgii au preluat și ei metoda, răspunzându-le prusacilor cu aceeași monedă.

 Cra-3În Oltenia, termenul de panduri a fost introdus de austrieci. În momentul în care au realizat că trupele lor nu reușesc să se impună într-o regiune străină, plină de haiduci care îi atacau când nu erau pregătiți, la locuri de popas, hanuri, crâșme, locuri strâmte au hotărât să angajeze mercenari din rândul populației din zonă, pentru prinderea haiducilor. Numai că în Oltenia totul a luat o întorsătură neașteptată, mulți haiduci au găsit bună ideea ca în loc să jefuiască boierii sau imperialii, să ia banii ca simbrie fără să facă nimic; timp de aproape doi ani, austriecii au plătit simbrie unor haiduci ca să prindă alți haiduci si nici un haiduc nu a fost prins. A fost picătura finală pentru austrieci, care au decis să părăsească Oltenia cu ani buni înainte ca aceasta să fie retrocedată pe baza tratatelor internaționale.

  După plecarea austriecilor, titlul de pandur și-a schimbat, pentru un timp, întru-câtva, înțelesul, devenind un fel de cete menite să apere boierii de haiduci (un fel de poliții personale), denumirea era preluată de la austrieci și venea să semnifice un corp de arnăuți mai mare și bine înarmat. Când a izbucnit războiul ruso-turc, cuvântul pandur și-a schimbat iarăși înțelesul. Țarul a dorit, inițial, închirierea unor oameni ai boierilor care cunoșteau locurile și astfel, le-ar fi ușurat sarcina. Boierii au refuzat să se despartă de gărzile lor, care revin acum la vechea denumire de arnăuți, pentru că, între timp, țarul dă sfoară în țară că înrolează volunari, panduri, contra unei solde foarte atrăgătoare. Imediat apar voluntari din toate colțurile țării, dornici să lupte cu turcii. Majoritatea celor înrolati sunt, de data aceasta, haiduci dar printre ei apar și arnăuți și alte categorii de oameni. Într-o singură săptămână, numărul pandurilor înrolați atinge cifra de 50.000, care erau împărțiți în cete de 1000-1500 de oameni, sub conducerea unor căpetenii alese de ei, în general sînt căpetenii de haiduci.

 După plecarea rușilor, pandurii ajuseseră o castă militară, cu uniforme, tabere de instrucție, corturi și tot echipamentul militar aferent, muniție și armament, dar care, nemaifiind plătiți de țar, constituiau o forță greu de ținut în frâu, mai ales că erau oameni obișnuiti cu luptele. Deci redeveneau la forma initiala de haiduci si uneori tâlhari.

 

Pazvante Chiorul (Pazvant Oglu) si pazvangii lui

 

Osman Pazvantoglu ( 1758—1807) a fost un soldat otoman, devenit un rebel împotriva stăpânirii otomane, apoi guvernator al pașalei Vidin din 1799. Bunicul său se trăgea din Bosnia și făcuse parte din garda orașului Sofia, de aici si Cra-4numele lui, care insemna fiul gardianului (pasban-oğlu). Alte surse il prezinta ca urmas al unor  români timoceni trecuți la credința musulmană din motive “de afaceri”. A început ca mercenar în slujba domnitorului muntean Nicolae Mavrogheni, pe care îl trădează. Este salvat de răzbunarea domnitorului de catre un prieten comun al ambilor. Face dese expediții de jaf în Țara Românească în care arde localitățile pe care le pradă. În 1800, trupele sale, numite și pazvangii, ard o mare parte a Craiovei, din totalul de 7000 de case numai 300 supraviețuind incendiului. Noul domnitor, Alexandru Moruzi, depășit de situație, își cere singur mazilirea. La sfârșitul lui ianuarie 1802, Bucureștii sunt cuprinși de panică la aflarea știrii că Pazvantoglu și-a trimis armata spre oraș. Domnitorul Mihai Șuțu fuge și ordonă garnizoanei de albanezi să apere orașul, dar aceștia refuză, deoarece nu fuseseră plătiți suficient. Orașul cade pradă dezordinii, sub domnia vagabonzilor și cerșetorilor (se zice că ar fi fost și o ceremonie de încoronare). Ordinea este restabilită de trupele otomane aflate în apropiere, acest episod ducând și la alungarea lui Șuțu din țară. Moare pe data de 27 ianuarie 1807, se pare otrăvit de medicul evreu al orașului, „agent secret” în slujba sultanului, un tip foarte interesant, care merita un articol mai amplu.

 

Craiova secolului al XVIII-lea si inceput de secol al XIX-lea

 

Potrivit documentelor vremii și tradiției orale, aceasta a fost cea mai grea perioadă din istoria orașului. “De pe vremea lui Pazvante”este o expresie care a străbătut veacurile și a depășit granițele Olteniei si se pomenește din timpuri demult apuse, dar care vor rămîne întipărite pentru totdeauna în memoria orașului. Craiova a fost lovită într-o perioadă relativ scurtă de timp, de o serie de evenimente care au perturbat serios viața urbei.

  • 1790 cutremur. Întîi, orașul a suferit importante pagube în urma cutremurului din 1790, multe case și biserici căzînd atunci și trebuind refăcute.
  • 1795 epidemia de ciumă. Apoi a venit o puternică epidemie de ciumă, care a făcut, potrivit documentelor Băniei, aproape o mie de morți.
  • 1796 Marele incendiu. În ianuarie 1796 a avut loc cel mai devastator incendiu din istoria orașului. Incendiul a izbucnit din cauza panicii populației si se ardeau, în grabă, mormanele de victime ale ciumei. Doar centrul și aria locuită de marii boieri au scăpat, datorită grădinilor boierești din jur. Incendiul a mistuit complet mahalalele și majoritatea atelierelor meșteșugarilor.
  • Cra-51799, 1800 Atacurile pazvangiilor. : În 1799, un grup de pazvangii a intrat, fără de veste, în oraș. Turcii s-au limitat la jefuirea prăvăliilor și negustorilor din Piața Veche și a cîtorva case boierești de la periferie, dar suficient ca orașul să fie cuprins de panică. Turcii au revenit în 1800, de această dată craiovenii i-au întîmpinat cu armele în mîini. Pazvangii au atacat, din nou, partea comercială dar au întîmpinat rezistență. Pulberăria orașului a sărit în aer, declanșînd un incendiu de proporții, care a distrus toată partea comercială a orașului. Pravăliile, magaziile, depozitele de mărfuri și atelierele au fost făcute scrum. Se spune că fumul și mirosul greu de la tăbăcăriile în flăcări făcea aerul de nerespirat, turcii nu s-au ales cu nimic, iar craiovenii cu mare pagubă.
  • 1801 Răscoala mahalalelor. Mulți au rămas fără o pîine în urma pieirii atelierelor de tot felul, arse iar agenții lui Samurcaș, un grec pus de vodă caimacan, nu țineau cont de starea în care ajunseseră țăranii de pe moșia Craiovei și puneau oamenii pe cărbuni aprinși, ca să-i silească să dea visteriei tot ce aveau. Banul Radu Golescu era tot timpul plecat, la Paris sau la București. Aproximativ 3 000 de țărani și săraci, înarmați cu tot ce aveau la îndemînă, s-au răsculat după ce oamenii lui Samurcaș au biciuit niște copii. Samurcaș a fugit și s-a întors doar după cîteva luni, trimis de domn, dar puterile lui erau limitate de aceasta dată și fusese numit un ban al Craiovei în persoana lui Nicolae Brîncoveanu ..o revenire scurtă, în vremi de grea restriște a falnicei instituții medievale.
  • 1802 Nicolae Brîncoveanu se remarcă apărand orașul și alungînd turcii. Pazvangiii au încercat să prade din nou orașul, dar sînt respinși. În fruntea pandurilor s-a aflat tînărul sluger al lui Glogoveanu, Tudor Vladimirescu, care culege aclamațiile tuturor pentru vitejia sa, devenind astfel cunoscut pentru prima dată.
  • În 1808, profitînd de lipsa pandurilor din oraș, turcii ocupă orașul pentru cîteva ore. De data aceasta, nu au fost incendii sau jafuri, turcii au luat în robie 50-60 de persoane, în marea lor majoritate fete pentru haremurile pașei din Vidin.
  • 1809 Orașul la picioarele lui Iancu Jianu, campania haiducilor la sud de Dunăre, uciderea lui Pazvant Oglu.

 Bibliografie, note si citate

B.P.Hasdeu , Originile Craiovei Ed. Scrisul Românesc 1978

Petre Panaitescu, Istoria românilor, Ed.Didactică și pedagogică 1990

Neagu Djuvara, Între Orient și Occident. Țările române la începutul epocii moderne, Editura Humanitas, 1995

Ștefan Ionescu, Bucureștii în vremea fanarioților, Editura Dacia, Cluj, 1974

Wikipedia – Haiduci și panduri din Oltenia

Revista Presei – 21 noiembrie / Fiecare zi – alte ticăloşii!

Bună dimineata intr-o zi joi. Vremea va fi caldă pentru ultima decadă a lunii noiembrie. Cerul va prezenta înnorări 21-11-13-P_01temporare şi va ploua slab, pe arii restrânse în vest, sud-vest şi la munte şi izolat în rest. Vântul va sufla slab şi moderat cu unele intensificări în zona montană înaltă şi pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 şi 18 grade, iar cele minime între 1 şi 12 grade. Dimineaţa şi noaptea în zonele joase izolat va fi ceaţă.

 La Bucureşti, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru această dată. Cerul va avea înnorări temporare, iar vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 13…14 grade, iar cea minimă de 6…8 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4449  RON; 1 USD = 3. 2864 RON; 1 EURO = 1. 3525  USD; Francul elvetian 3. 6085 RON. Gramul de aur 134.2887 RON.

 SONDAJ Românii se bazează, în criză, doar pe familie şi pe Dumnezeu. Potrivit unei cercetări realizate de INSCOP Research, respondenţii n-au încredere în instituţiile statului pentru rezolvarea principalelor temeri cu care se 21-11-13-P_02confruntă. Studiul privind temerile românilor şi sursele protejării în percepţia publică, efectuat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ în perioada 7-14 noiembrie, oferă rezultate îngrijorătoare cu privire la soliditatea infrastructurii democratice şi comunitare a societăţii. Analiza temerilor individuale/colective pătrunde adânc în conştiinţa publică, astfel că indicatorii măsuraţi surprind cu mai multă acurateţe harta nemulţumirilor şi a refugiilor populaţiei. Românii sunt puternic apăsaţi de presiunea problemelor economice cotidiene şi de imposibilitatea de a vedea o sursă a rezolvării problemelor în stat, în comunitate. În viziunea populaţiei, confruntată cu o criză a reprezentării democratice, salvarea nu mai poate veni decât de la propria persoană, de la familie sau de la Dumnezeu. Cercetarea „Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România“ a fost efectuată pe un eşantion de 1.055 de persoane, reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi de peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Astfel, potrivit studiului, cele mai mari temeri ale românilor sunt deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru), creşterea preţurilor la alimente (50,1% – foarte mult, 30,6% – mult), creşterea taxelor şi impozitelor (50% – foarte mult, 29,6% – mult), creşterea preţurilor la energie, combustibil, gaz (49,9% – foarte mult, 30,7% – mult) şi scăderea veniturilor familiei (46,6% – foarte mult, 31,5% – mult). Integral aduce Adevarul.

Băsescu: Între Ponta și Antonescu nu voi ezita să pun votul în urnă pentru Antonescu. Președintele Traian Băsescu a afirmat, miercuri seară, în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării” de pe B1 TV, că dacă ar avea de ales, l-ar alege pe Crin Antonescu, cu toate că atât el, cât și Ponta, sunt niște „belele”. ”Între Ponta și Antonescu nu voi ezita să 21-11-13-P_03pun votul în urnă pentru Antonescu. Și acum e violent împotriva mea, dar acum îi știu pe amândoi. Măcar Antonescu nu s-a făcut profesor doctor, nici nu minte de dimineață până seara”, a afirmat președintele. ”Uitați-vă la Ponta, a vorbit cu Antonescu, a ieșit să mintă la presă ca să arate că el are mușchi. Amândoi sunt două belele pentru România, și incompetenți și cu o reputație proastă, dar dacă se ajunge aici și domnii de pe dreapta vor tot sta să se pândească, se va ajunge la situația Ponta și Antonescu”, a subliniat șeful statului. ”Ei vor putea juca în doi alegerile prezindențiale, cu USL rupt sau nu, dacă dreapta va fi atât de neputincioasă. Spunea un lider PDL, o să batem PNL. S-o credeți voi, băieți, PNL are 14 consilii județene, dar ei sunt frământați acum de cine e președinte. Le spun de pe acum că niciunul nu va fi dacă rămân așa și cea mai mare greșeală ar fi să rateze semnalul de la eruoparlamentare. Nu mă voi amesteca în vreo fuziune, dacă rămân lucruri așa mă apropii cât pot de PMP”, a precizat Traian Băsescu. B1 TV

 Când premierul trimite economia, pentru încă un an, la păscut. Pauza de-o lună. E necesar să înțelegem că azi, 19 noiembrie, am intrat într-un nou ciclu, identic în liniile sale fundamentale cu cel început în decembrie anul trecut. 12-11-13-P_08Nu are cum să se încheie mai bine la anul pe vremea asta. Cel mai probabil se va încheia mai rău – căci nu poți să ieși bine dacă nu înveți din greșeli și procedezi în continuare nu greșit, ci rău. Valul a trecut și a durat fix 4 săptămâni. A lovit – iar guvernul a trecut destul de ușor pe sub el, în plin l-a primit economia reală – pe două direcții plecând din același trunchi: 1) Rectificarea în jos pe toate palierele (când guvernul a constatat că niciuna din socotelile sale nu se potrivește) și 2) Adoptarea bugetului pe 2014 – unde rezultatele creșterii economice s-au soldat cu mai puțini bani la buget, așa încât au fost inventate noi taxe (pentru mediul privat, firește), și a fost inventată, în premieră, indexarea cursului euro cu inflația leului – inovație pritocită la cabinetul ministrului (excelent cercetător în afara politicii) Liviu Voinea.Guvernul a reluat ciclul început anul trecut nu doar fără să fi învățat nimic, ci călcând cu băgare de seamă pe urmele exact acelorași pași pe care i-a făcut până aici.Am să încerc să rezum lapidar, pe 4 direcții, problema care ne împinge pe aceeași cărare pe care am ajuns, astăzi, la capătul unei creșteri care ne face campioni în UE, la intrarea într-un an care se anunță mai dificil decât acesta. Integral pe cursdeguvernare.ro.

Raport Banca Mondială. O firmă din România are nevoie de 200 de ore pentru a-şi plăti toate taxele. Unei firme din România îi este de trei ori mai greu să plătească taxele și impozitele decât unei companii din Botswana. Un 21-11-13-P_04raport al Băncii Mondiale arată că țara noastră se află spre coada clasamentului mondial. Deşi s-au făcut ceva progrese în ultimul an, acestea n-au fost suficiente. România ocupă poziția 134 din cele 189 de state cuprinse în raportul care analizează cât de uşor pot plăti companiile taxele. Deşi suntem cu 2 locuri mai sus în top faţă de anul trecut, încă ne aflăm în urma unor ţări precum Botswana sau Bangladesh. Şi companiile din Republica Moldova sau Bulgaria întâmpină mai puţine dificultăţi în plata dărilor către stat decât cele din România. Pentru a fi la zi cu dările, firmele româneşti au de făcut 39 de plăţi într-un an, cel mai mare număr din Europa Centrală şi de Est. În condiţiile în care media europeană este de 13 plăţi pe an. La acest capitol, cel mai bine stau firmele din Hong Kong, care fac anual doar trei plăţi. Şi pentru că achitarea taxelor se măsoară şi în timp pierdut, studiul arată că firmele româneşti au nevoie de 200 de ore ca să-şi plătească toate datoriile. Cu 21 de ore mai multe decât media europeană. Chiar dacă numărul pare mare, de fapt acesta este singurul capitol la care România stă bine. Suntem pe locul al treilea între ţările central şi est europene. Doar în Estonia şi în Lituania angajaţii companiilor pierd mai puţin timp cu achitarea dărilor la stat. Iintegral aduce Digi24

21-11-13-P_05Prefectul de Galați Cătălin Bocăneanu s-a lăcomit până și la banii sinistraților. Referatul procurorilor DNA arată că lui Bocăneanu puţin îi păsa că oamenii au rămas fără case. Mai mult, folosea banii instituţiei în scopuri personale. Prefectul Galaţiului, Emanoil Cătălin Bocăneanu (foto), a fost arestat preventiv pentru 29 de zile pentru multiple infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. Câteva dintre acestea şochează de-a dreptul. Mai exact, aflăm din referatul procurorilor DNA că prefectul a refuzat să direcţioneze banii către sinistraţii inundaţiilor din Galaţi, pentru a putea favoriza un SRL care-i dădea mită. Este vorba despre contractul de prestări servicii pentru lucrări de curăţenie la Direcţia Judeţeană pentru evidenţa Persoanei Galaţi. Emanoil Cătălin s-a implicat activ în derularea contractului. Dar când i s-a cerut părerea dacă suma respectivă putea fi direcţionată către sinistraţii din judeţul Galaţi, afectaţi de inundaţii, acesta s-a opus”, susţin procurorii DNA Galaţi. Mai mult, Bocăneanu i-a pretins constructorului montarea unor bunuri (cadă duş, baterie pentru duş), cerându-i să nu le treacă în deviz.Până la urmă, el a renunţat la bunuri, nu şi la bani. După ce firma şi-a încasat banii pe contract, unul dintre reprezentanţii SRLului favorizat s-a întâlnit cu prefectul într-un restaurant din oraş, în data de 1 noiembrie, unde i-ar fi dat o sumă de bani într-un plic. Integral aduce EVZ

Antonescu îl loveşte din nou pe Ponta: Nu am discutat la telefon ieri cu premierul despre comisia pentru Băsescu. Scandalul din USL pe tema comisiei de anchetă pentru terenul lui Băsescu continuă. După ce în cursul zilei a declarat, pentru gândul, că nu a discutat la telefon cu Victor Ponta subiectul, iar premierul a susţinut, la finalul 21-11-13-P_06unei şedinţe de mai multe ore a USL, că a fost vorba de o neînţelegere, Crin Antonescu şi-a reluat însă atacul la adresa partenerului său de alianţă. Liderul PNL a susţinut că PSD şi premierul nu l-au consultat în privinţa comisiei pentru Băsescu, iar o “discuţie lămuritoare” a avut loc abia azi. Antonescu a adăugat că a ales să păstreze tăcerea după anunţul făcut de Ponta pentru că era un “moment delicat”, iar PNL va lua o decizie joi. Reacţia lui Antonescu vine după ce, la finalul unei şedinţe de mai mute ore a USL, premierul a declarat că scandalul în jurul comisiei pentru terenul lui Băsescu este, de fapt, “o neînţelegere”. “Am vorbit luni (nu marţi cum a anunţat iniţial -n.r.) la telefon. Antonescu a înţeles că era vorba despre comisia de la Senat, eu de comisia comună”, a spus Ponta, care a susţinut că USL funcţionează instituţional. După ce Crin Antonescu a dezvăluit, pentru gândul, că premierul, aşa cum a anunţat, nu a discutat la telefon cu el despre comisia pentru terenul lui Băsescu, liderii USL s-au întâlnit într-o şedinţă de urgenţă pentru a clarifica lucrurile. La finalul mai multor ore de discuţii, Ponta a susţinut că a vorbit la telefon cu Antonescu nu ieri, ci luni, iar la mijloc a fost o nelămurire. “Domnul Antonescu a înţeles că e vorba despre comisia de la Senat, eu de comisia comună . A fost o neînţelegere, dacă ieri ne vedeam la Parlament, în mod sigur nu mai apărea această neînţelegere, dar e bine că ne-am lămurit azi. Colegii de la PNL discută mâine în şedinţă şi mâine decid. Nu mi-au spus că nu ar fi de acord azi”, a spus Ponta. Integral in Gandul

Crin Antonescu, intrebat de ce Victor Ponta spune ca a discutat cu el la telefon despre Comisia Calarasi: M-o fi confundat cu Daniel Constantin. Presedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat din nou miercuri, la Antena 3, 21-11-13-P_07ca nu a discutat marti cu premierul Victor Ponta despre infiintarea unei comisii parlamentare care sa ancheteze cazul terenul agricol cumparat de Ioana Basescu cu un credit de un milion de euro de la CEC Bank. Intrebat de Dana Grecu de ce crede ca premierul Victor Ponta sustine totusi ca a discutat cu el pe aceasta tema, Antonescu a raspuns: “M-o fi confundat cu Daniel Constantin”. Liderul PNL si-a inceput interventia telefonica afirmand ca se minuneaza de faptul ca moderatorii Antenei 3 sunt “incoltiti de mari indoieli” legate de relatia sa cu Traian Basescu. “Eu certificat de antibasism nu-mi iau de la nimeni, cu tot respectul, nici de la dvs, nici de la dl Sarbu, nici de la dl Ponta. Eu am pastrat tacerea multe ore, ca sa nu creez o situatie delicata. Lucrurile stau asa: eu nu am avut nicio convorbire telefonica in cursul zilei de ieri (marti, n.r.) cu premierul Victor Ponta”, a subliniat aceasta.Crin Antonescu a argumentat ca derularea faptelor se poate vedea din “cascada de declaratii” facute de Victor Ponta si de Valeriu Zgonea. “Intiai s-a spus ca s-a discutat cu liderii grupurilor, liderii grupurilor au spus, pe buna dreptate, nu stim nimic. Dupa aia s-a spus ca s-a discutat cu mine, nu s-a discutat cu mine. La urma s-a discutat cu dl Chitoiu. Deci nu a fost o discutie in sensul acesta”, a subliniat el. Acesta s-a declarat deranjat de faptul ca “ies altii sa anunte deciziile noastre fara sa o stim”, afirmand ca ideea “cu dl Daniel Constantin martor indirect, asta nici la DNA-ul lui Traian Basescu nu merge”. Integral aduce Hotnews

Sorin Rosca Stanescu: Conturile din Elvetia, aproape 150.000 euro, o donatie a lui Dinu Patriciu catre 21-11-13-P_10copiii mei. Senatorul Sorin Rosca Stanescu a declarat miercuri in fata procurorilor ca cele doua conturi despre care ANI sustine ca nu le-a trecut in declaratiile de avere reprezinta donatii catre copiii sai, dintre care una este facuta de omul de afaceri Dinu Patriciu, relateaza Agerpres. Sorin Rosca Stanescu a fost audiat miercuri de procurorii Parchetului General timp de peste doua ore, in dosarul in care Agentia Nationala de Integritate (ANI) il acuza de fals in declaratii. La iesirea din sediul Parchetului General, Sorin Rosca Stanescu a spus ca cele doua conturi din Elvetia reprezinta o donatie facuta in urma cu multi ani pentru baiatul sau de Dinu Patriciu si o alta donatie depusa de el si de sotie catre fiica lor. Integral aduce Revista 22

Bombă în cariera lui Dragnea: dosar penal de evaziune fiscală la Parchetul General. “Dosarul la care faceţi referire se află în lucru la procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), fiind în faza actelor premergătoare”. Citatul face parte dintr-un răspuns trimis 21-11-13-P_08“României libere” de către Biroul de presă al PÎCCJ şi se referă la un dosar penal pentru evaziune fiscală în care este cercetată Bombonica Dragnea, soţia vicepremierului PSD Liviu Dragnea. Dosarul, aflat în lucru la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Teleorman din noiembrie 2011, a fost declinat către Parchetul General în decembrie 2012, după ce Dragnea a fost numit vicepremier în cabinetul Victor Ponta 2. În 2009, Bombonica Dragnea s-a îmbogăţit cu active de 25 de milioane de euro evaluate la 50.000 de euro. În 2009, Bombonica Dragnea a devenit acţionar majoritar, cu peste 95% din acţiuni, al societăţi comerciale Hotel Turris SA din Turnu Măgurele. În acelaşi an, Adunarea Generală a Acţionarilor a societăţii comerciale a decis să-i “restituie” acţionarul majoritar mai multe imobile aparţinînd Hotel Turris SA, printre care şi clădirea unui hotel, principalul activ imobiliar al firmei. Conform declaraţiei de avere completate de către Liviu Dragnea în iunie 2009, valoarea imobilelor “restituite” soţiei era de 110.770.151,33 lei. Adică o sută zece milioane de lei, echivalentul a peste 25 de milioane de euro (vezi facsimil). În contabilitatea Hotel Turris SA, însă, bunurile “restituite” Bombonicăi Dragnea erau evaluate la doar puţin peste 240.000 lei, adică abia vreo 50.000 de euro. De 500 de ori mai puţin decît adevărata valoare a activelor. Integral aduce Romania Libera

Bilanţul pieţei muncii la nouă luni: 66.000 de noi angajări, şomajul a revenit pe creştere, iar majorările salariale nu acoperă inflaţia. Piaţa muncii a dat semnale de revenire în primele nouă luni ale anului, având în vedere 21-11-13-P_09că numărul de salariaţi din eco­nomie a crescut, însă angajaţii ro­mâni mai au de aşteptat până când vor avea parte de creşteri salariale pe care să le resimtă „în buzunare“, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.  Economia avea la finele lunii septembrie 4,37 milioane de salariaţi, în creştere cu 66.100 de persoane noi faţă de situaţia de la începutul anului, iar cele mai multe angajări au fost făcute în companiile care se ocupă cu activităţi de suport, în agricultură sau în hoteluri şi restaurante. Ritmul de noi angajări a scăzut semnificativ faţă de perioada similară a anului precedent (ianuarie- septembrie 2012), când efectivul total de salariaţi crescuse cu aproape 150.000 de persoane. În paralel cu noile angajări au fost făcute şi concedieri, având în vedere că rata şomajului a început din nou să crească în lunile de toamnă, după ce în primăvară-vară a înregistrat scăderi. În septembrie, rata şomajului calculată de INS conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii (BIM) a fost de 7,5%  (faţă de 7% în ianuarie 2013), în timp ce rata şomajului înregistrată la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă a ajuns în octombrie la 5,7% (faţă de 6,2% în ianuarie şi de un nivel de 5% în septembrie). Integral aduce Ziarul Financiar.

 Va urez o zi buna!

 

Ştiri Externe: 21 noiembrie 2013 / BERD şi vechile graniţe imperiale

Centrul Sofiei a fost blocat de mai multe manifestaţii de protest. Cel puţin cinci manifestaţii de protest au paralizat miercuri centrul capitalei bulgare Sofia, mii de poliţişti şi jandarmi fiind desfăşuraţi pentru a asigura ordinea publică. Peste 8.000 de sindicalişti din Confederaţia Sindicatelor Independente au organizat un miting cu revendicări sociale, în timp ce alte câteva mii de studenţi şi simpli cetăţeni au manifestat cerând demisia guvernului şi alegeri 21-11-13-EX_01anticipate, iar zeci de taximetrişti s-au strâns pentru a solicita relaxarea regulilor după care îşi efectuează activitatea. În plus, două grupuri de susţinători ai guvernului au manifestat lângă clădirea parlamentului şi lângă palatul prezidenţial. Cei mai numeroşi au fost sindicalişti veniţi cu autocare din întreaga ţară. Îmbrăcaţi în violet, ei au ajuns în jurul prânzului în piaţa parlamentului, unde se aflau deja câteva sute de studenţi şi cetăţeni nemulţumiţi de guvern. Studenţii au început să strige “Demisia”, dar sindicaliştii nu li s-au alăturat. Liderul Sindicatului, Plamen Dimitrov, a declarat de la tribună că guvernul a îndeplinit deja o parte din revendicările lor, dar că sindicaliştii continuă să insiste pentru creşterea veniturile şi îngheţarea vârstei de pensionare. Studenţii aflaţi în piaţă au acuzat conducerea sindicală că are o înţelegere secretă cu guvernul şi că de aceea nu cere demisia executivului. “De 24 de ani liderii sindicali intră în acorduri secrete cu politicienii la putere. De aceea suntem în halul ăsta”, a declarat, pentru Agerpres, Stoian, student în anul patru la Drept. În opinia sa, este obligatoriu ca acest guvern să plece şi să fie adoptată o lege de lustraţie a fostelor cadre comuniste. Două studente din Şcoala Înaltă de Transport au spus că nu ştiu de ce sindicaliştii nu li se alătură, dar că schimbarea nu va fi posibilă fără ca deputaţii din acest parlament să plece şi să aibă loc alegeri anticipate. Evgheni (53 ani), membru sindical din oraşul Montana (nord-vest), consideră că, ‘pe de o parte, copii au dreptul să ceară demisia guvernului”, dar că, “pe de altă parte, chiar dacă ar fi alegeri, în parlament vor intra cam aceleaşi persoane”. “Dacă putem să ajungem la un acord în avans privind cine să intre în parlament, ar fi bine să organizăm alegeri anticipate la primăvară’, consideră el. Evgheni afirmă că a venit la protestul sindical pentru că în proiectul de buget pentru anul 2014 nu sunt prevăzuţi bani pentru infrastructura de irigaţii, iar el lucrează la o societate de stat care se ocupă de sistemele de irigaţii din zona oraşului Montana. Spre deosebire de cei care cer demisia guvernului şi care protestează de circa 160 zile, taximetriştii au ieşit să protesteze pentru prima dată. Cu toate acestea, şeful Agenţiei Rutiere, Dimităr Gacev, a declarat că statul va îndeplini una dintre principalele revendicări ale lor şi se va renunţe la restricţia ca autoturismele folosite ca taxiuri să nu aibă mai mult de 10 ani. Întrebaţi de ce sunt doar câteva zeci în piaţă, şoferii au declarat pentru Agerpres că sute de colegi de-ai lor au încercat să pătrundă în zona de securitate, dar poliţia nu a permis acest lucru. Cei care au fost în piaţă veniseră foarte devreme dimineaţă, au spus ei. Integral aduce Agerpres

UE sondează planurile de reformă ale Chinei. Vara trecută, UE şi China au evitat în ultima clipă un război comercial. Acum iau parte la Beijing la cea de-a 16-a reuniune la vârf UE-China. Europenii au binevenita ocazie de a studia planurile de reformă chinezeşti. Este o cooperare de 500 de miliarde de euro. Atât au însumat în 2012 schimburile comerciale între UE şi China. Astfel, UE este cel mai important partener comercial al principalei economii 21-11-13-EX_02emergente a lumii. Invers, China este al doilea partener comercial ca mărime al UE, după SUA. Cu toate acestea, relaţiile sino-europene nu sunt lipsite de fricţiuni. Pe parcursul acestui an o întreagă serie de disensiuni a împovărat relaţiile comerciale. Taxe vamale punitive aplicate comerţului cu ţevi de oţel, vin sau panouri solare riscau să degenereze într-un adevărat război comercial. Abia în octombrie s-au mai calmat lucrurile, după ce vicepremierul chinez Ma Kai a adoptat un ton mai conciliant cu ocazia vizitei întreprinse la Bruxelles. Ulterior s-a stabilit concret ca negocierile pentru semnarea unui acord bilateral de investiţii să înceapă cu ocazia reuniunii la vârf de la Beijing. UE şi China nu sunt însă doar partneri comerciali. De exact 10 ani, cele două tabere întreţin un “parteneriat strategic”. Acest instrument este apreciat de ambele părţi. UE întreţine în total 10 parteneriate strategice, China nu mai puţin de 38. În cazul UE şi al Chinei, parteneriatul strategic este întreţinut prin mai bine de 50 de foruri de dialog, prin întâlniri frecvente la nivel înalt şi prin reuniunile anuale la vârf. Adesea, aceste reuniuni la vârf nu par a fi altceva decât ritualuri atent organizate, dar cu rezultate mai degrabă modeste. Cea de-a 16-a reuniune la vârf UE-China, care debutează joi, 21.11, la Beijing, ar putea fi însă o excepţie de la regulă. Nu numai fiindcă ambele părţi pun cu adevărat mare preţ pe relaţiile bilaterale, ci mai ales fiindcă partidul Comunist Chinez a decis cu o săptămână în urmă un amplu plan de reformă, în 60 de puncte. Integral aduce Deutsche Welle

Germania: divizarea est-vest continuă. Raportul anual privind „stadiul unificării” germane arată pentru prima dată că migrarea din est spre vest a fost stopată. Şomajul din răsărit a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. Totuşi, în multe sectoare continuă să existe un decalaj evident între partea apuseană şi cea răsăriteană a Germaniei.Veşti 21-11-13-EX_03bune din Germania. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, guvernul federal prezintă date optimiste privind dispariţia vizibilă a decalajului existent între Germania de est şi de vest. Ministrul federal de interne, Hans-Peter Friedrich, care a prezentat miercuri la Berlin Raportul guvernamental privind stadiul unificării” pe anul în curs, a constatat o armonizare a situaţiei economice a cetăţenilor din cele două părţi ale Germaniei. „În ceea ce priveşte aspectele economice, adică prosperitatea materială, am înregistrat în noile land-uri o creştere a Produsului Intern Brut cu 0,5 procente în anul 2012. Cred că este o creştere însemnată. Mai constatăm şi faptul că Germania răsăriteană este o regiune producătoare de energie. Şi ceea ce cred că are o importanţă deosebită este faptul că acum cota şomajului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.”  Un alt aspect pozitiv reliefat în raportul guvernamental este cel legat de migraţia populaţiei din est spre vest. Lipsa locurilor de muncă a determinat pe mulţi est-germani să-şi părăsească locurile natale şi să se stabilească în partea occidentală a ţării. Ministrul de interne a anunţat că acest proces de migraţie internă, practic, a fost stopat. Pe de altă parte, în raport se subliniază că în momentul de faţă se poate constata că numărul persoanelor din vest care s-au stabilit anul trecut în răsărit este aproape egal cu numărul celor care au plecat din est spre land-urile federale occidentale. În ceea ce piveşte dinamica demografică, rata natalităţii din est (1,4 copii pe familie) a depăşit-o pe cea din vest (1,37 copii). Potrivit estimărilor, totuşi numărul locuitorilor, pînă-n 2030, va continua să scadă cu 14 la sută. Această evoluţie negativă se explică prin faptul că în ultimii 20 de ani s-au stabilit în vest mai ales tineri, deci categoria părinţilor potenţiali. Pe 100 de persoane active în cîmpul muncii ar reveni pînă-n 2030, 68 de pensionari. Integral la RFI

Şeful diplomaţiei israeliene: „Relaţiile noastre cu SUA se deteriorează, Israelul are nevoie de alţi aliaţi”. Relaţiile Israelului cu Statele Unite se deteriorează, iar statul evreu are nevoie de alţi aliaţi, cu interese comune, afirmă 21-11-13-EX_04ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman, citat de site-ul Ynetnews. “Relaţiile Israelului cu Statele Unite continuă să se deterioreze. Israelul trebuie să caute alţi aliaţi, cu care să aibă interese comune”, a declarat Avigdor Lieberman cu ocazia unui seminar desfăşurat în oraşul israelian Sderot. “Statele Unite se confruntă cu numeroase provocări: problemele cu regimul din Coreea de Nord, cu Pakistanul, Afganistanul, Iranul, Siria, Egipt şi China; în plus, au şi probleme economice. În acest context, întreb care este poziţia noastră pe scena internaţională?”, a adăugat Lieberman. Surse citate de publicaţia britanică The Sunday Times au dezvăluit zilele trecute că Israelul şi Arabia Saudită cooperează pentru elaborarea unor planuri de atacare a instalaţiilor nucleare iraniene în cazul în care marile puteri vor încheia un acord nesatisfăcător cu regimul islamist de la Teheran. Informaţiile sugerează să Israelul ar căuta într-adevăr aliaţi de conjunctură, în contextul ameninţării nucleare iraniene şi dat fiind că marile puteri pregătesc un acord cu Teheranul considerat nesatisfăcător de către Guvernul israelian. Negocierile Iranului cu reprezentanţii Statelor Unite, Marii Britanii, Franţei, Rusiei, Chinei şi Germaniei s-au încheiat pe 9 noiembrie, la Geneva, fără un acord, dar vor fi reluate miercuri. Washingtonul şi Moscova au semnalat că există posibilitatea ajungerii la un acord cu Iranul în curând. Integral aduce Adevarul.

Şeful filialei franceze a Ikea, inculpat pentru spionaj. Trei conducători ai Ikea Franţa, între care şi şeful filialei, au fost inculpaţi marţi la Versailles, în apropiere de Paris, în cadrul anchetei pentru suspiciuni de spionaj care vizează 21-11-13-EX_05firma, relatează AFP, citând o sursă apropiată dosarului. Ikea Franţa a fost de asemenea inculpată, în calitate de persoană morală. Întreprinderea urmează să achite 500.000 de euro cauţiune pentru a garanta o eventuală indemnizare a părţilor civile, a precizat sursa. Directorul general al Ikea Franţa, Stefan Vanoverbeke, predecesorul său Jean-Louis Baillot şi directorul financiar Dariusz Rychert fuseseră arestaţi luni. Aceste audieri sunt o urmare a percheziţiei efectuate la începutul lunii noiembrie la sediul grupului din Plaisir, în apropiere de Paris. Cu această ocazie, cei doi conducători în exerciţiu au fost reţinuţi, dar ei nu fuseseră încă audiaţi. Compania suedeză de mobilă este obiectul unei vaste anchete în Franţa încă de la începutul anului 2012 sub suspiciunea de spionare ilegală a propriilor salariaţi şi a clienţilor săi. Vreo 10 persoane au fost deja inculpate, între care şi Jean-Francois Paris, responsabil al departamentului Gestiune a riscului între 1998-2012, şi fosta sa adjunctă. Numeroase percheziţii au fost efectuate în sedii ale grupului. Integral aduce Capital.

BERD:Vechile graniţe imperiale influenţează tranziţia Europei de Est către standardele occidentale. Tranziţia ţărilor din Europa de Est către standardele occidentale este influenţată de factori istorici, între care vechile graniţe imperiale sau ratarea unor oportunităţi precum cea dată de înlocuirea “fostei elite comuniste a României condusă de Ion Iliescu” cu Guvernul Ciorbea, arată BERD “Imperiile şi puterile coloniale pot lăsa o moştenire pe termen lung în ce priveşte instituţiile politice şi economice. În particular, conducerea otomană a avut efecte negative de durată 21-11-13-EX_06asupra dezvoltării financiare şi normelor sociale legate de încredere din Europa de Sud-Est. Conducerea habsburgică, în schimb, a lăsat o moştenire pozitivă în prin lipsa corupţiei”, notează într-un raport Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Ţările din Europa Centrală şi de Est cu cel mai bun parcurs al tranziţiei în perioada 1989-2006 au fost cele care s-au aflat sub control prusac, urmate de fostele componente ale Imperiului Habsburgic, în timp ce statele cu moştenire ţaristă sau otomană au înregistrat o evoluţie mai dificilă, iar în unele cazuri chiar o înrăutărţire. “Indicatorii de tranziţie ai BERD diferă în funcţie de vechile graniţe imperiale. Gradul de tranziţie este mai ridicat în ţările care au făcut parte din Imperiul Habsburgic sau Prusia, faţă de cele care au fost controlate de otomani şi ruşi”, arată raportul BERD. Regiunile din Polonia care s-au aflat în trecut sub control prusac sau austriac tind să voteze partide mai liberale, faţă de cele care au fost controlate de Imperiul Ţarist. Această constanţă ar putea reflecta influenţa episoadelor istorice de lungă durată asupra normelor sociale, transmisă de la o generaţie la alta, se arată în raportul BERD. Astfel, dintre ţările foste componente ale Imperiului Otoman aflate acum în parteneriat cu BERD, doar România, Bulgaria şi Macedonia au început să se apropie de standardele occidentale, evoluţia fiind însă lentă. Pentru Albania, Muntenegru şi Serbia, şi ele foste teritorii ale Imperiului Otoman, perioada de tranziţie a marcat un declin al instituţiile politice şi în plan economic. Din fostul imperiu Ţarist, campioana tranziţiei către un model economic şi politic occidental este Polonia, urmată de Lituania. Dacă Republica Moldova şi Rusia au avut un parcurs fluctuant, în Ucraina reculul a fost constant în perioada 1989-2006, situaţie întâlnită şi în Belarus, unde însă amploarea a fost mult mai mare. Dintre teritoriile controlate în trecut de Imperiul Habsburgic, doar în Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Ucraina condiţiile s-au înrăutăţit în anii care au urmat căderii comunismului. Restul ţărilor partenere BERD care au avut teritorii în componenţa Imperiului Habsburgic – Ungaria, Polonia, Cehia, Croaţia, România, Slovacia şi Slovenia – au reuşit o tranziţie pozitivă. Cei mai buni indicatori ai tranziţiei sunt, însă, înregistraţi în fostele teritorii controlate de Prusia. Astfel, Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia s-au apropiat constant de standardele unei economii avansate. Singura excepţie în cazul fostelor teritorii ale Prusiei sunt fostele teritorii intrate ulterior sub controlul Rusiei. Istoria graniţelor unei ţări nu spune însă întreaga poveste. În interiorul graniţelor fostelor imperii există o diversitate puternică de la o ţară la alta, arată economiştii BERD. Această diversitate ar putea reflecta elmente precum bogăţia şi distribuţia acesteia la nivelul societăţii. Chiar şi în aceste cazuri, instituţiile şi normele sociale moştenite s-ar putea să-şi fi făcut simţite efectele pe parcursul perioadei de tranziţie. Integral aduce Ziarul Financiar.

Drumul spre paradisul “partidului-stat”

Visul paradisului “partidului-stat” nu a disparut niciodata de pe malurile Dambovitei. Paradisul “noi facem ce vrem si voi acceptati fara a misca in front”, nu ne-a parasit niciodata. Pozitia ghiocelului este propagata cu sarg de la inaltul fotoliu prezidential si pana la ultimul consilier local, lozinca “capul plecat – sabia nu-l taie” a devenit pilonul educatiei romanesti de cateva generatii bune. Paradisul pierdut al vremurilor trecute este prezent in capul tuturor celor intitulati “alesii poporului.” Cu cat sunt ei mai puternici cu atat acest vis este mai dulce si lupta pentru a ajunge in acest paradis este mai acerba.

 19-11-13-P_13USL este alianta cea mai puternica care a guvernat Romania din ’89 incoace. Problema acestui monstru este bicefalitatea lui, care mananca cu doua guri dar poate digera numai cu un singur stomac, de aici ii va veni si pierzania. De fapt mai toata lumea o cam stie si fiecare isi face pregatirile asa cum poate mai bine la momentul in care mosntru se va separa.

 Capetele bicefalului monstru sunt ocupate astazi in constructiile politice “de dupa” dar si de sabotarea masiva a adversarului si pe unde se poate si distrugerea bunurilor strategice ale ambelor parti.

 Forta democratiei este exact si slabiciunea ei – libertatea optiunilor multiple. Aceasta libertate acorda posibilitatea de a trisa, de a simula si de a insela vigilenta publica. Inselaciunea secolului al XXI-lea este televiziunea, care printr-o infuzie directa de stiri fabricate, mestecate si semidigerate transfera mesajul mincinos direct in creierul obosit al omului hartuit de problemele zilnice. De multe ori omul le adopta, devenind astfel parte din vocabularul si atitudinile lui sociale si pana la urma optiunea lui electorala.

 Democratia este o poveste despre oameni, despre felul cum interpreteaza evenimentele, apreciaza timpul lor si iau hotararile care le vor influenta viata pe perioade mai mult sau mai putin indelungate. Daca oamenii vad problemele adevarate si isi gasesc lideri care sa poata sa-i scoata la liman, atunci democratia va functiona, daca nu – se va razbuna crunt pe cei care au gresit, adica pe societatea care a ales ineficient.

 Mass-media transforma problemele adevarate si stringente in lipsite de relevanta in discursul societatii; interesele unor grupuri, de obicei financiare sau economice, se transforma in discursul public pro-contra si manipularea se va dovedi intotdeauna mai eficienta pentru ca este bazata pe idei care au fost “servite” publicului de-a lungul timpului.

 Singurul remediu poate fi numai in clarviziunea unor lideri de opinie, numiti de obicei, elite. Din nefericire, in Romania, elitele sufera de o grava indiferenta, care a ajuns la granita “nesimtirii sociale” (vezi cartea lui Bogdan Murgescu Romania si Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010”).

 Remediul pe care ni-l acorda democratia romaneasca nu mai este fezabil, el trebuie schimbat. Intr-o democratie, numai alegatorul poate sa-l schimbe. Doreste el sa-l schimbe, probabil ca da! Este el capabil? Probabil ca nu! Cat timp nu exista nici vointa si atat timp cat diversiunile sunt atat de mari, nimeni numai poate deslusi calea cea dreapta.

Citate din articole publicate pe Politeia Veche:

 Accidentele democraţiei liberale

În căutarea paradisului pierdut, sau drumul spre partidul unic

Caricatura de la Hultanul – Karikatura Politika

« Previous PageNext Page »