Author: theophyle

Nota: articolul este un rezumat al unei lucrari mai ample, pregatita de PGA (Politeia Geopolitical Analyses), mult prea “densa” pentru a fi publicata integral pe un site generalist.

 Propun cititorului doua articole care se ocupa de formarea entitatii ucrainiene – Barbarii (14) – Apariţia statelor slave: Rusia (Rutenia) Kieveană – 1 si Barbarii (15) – Apariţia statelor slave: Rusia (Rutenia) Kieveană – 2.

*** 

O scurta istorie a relatiilor ruso-ucrainiene

Ucrainienii isi au originea in marele grup etnic cunoscut sub numele de slavii de est, care includeau pe ruşi, ucrainenii şi bieloruşi. Slavii estici erau aşezaţi de-a lungul râului Nipru unde este azi Ucraina. Ei s-au răspândit mai apoi spre nord, de-a lungul fluviului Volga, la răsărit de ceea ce este azi oraşul Moscova, ca şi spre vest, spre bazinele nordice ale râurilor Nistru şi Bug, unde sunt astăzi sudul Ucrainei şi Basarabiei. Aşezarea lor de-a lungul marilor fluvii est-europene le-a permis să controleze comerţul dintre zonele scandinave-baltice şi succesorii Imperiului Roman (în special Imperiul Bizantin şi coloniile greceşti de la Marea Neagră).

 Cu nasterea nationalismului in secolul al XIX-lea, slavii de est au fost clasificati de lingvistii si etnologii perioadei sub următoarele  denumiri: Marii ruşi (Velikorossiya – ruşii), Micii ruşi (Малороссия, Maloruşi – ucrainenii) şi Bieloruşi ( byelaruskaya mova), cunoscuti si ca rutenii albi. Studiile etnografice din secolul al XIX-lea noteaza diferente lingvistice şi culturale dintre actualele grupuri etnice ale slavilor din est, fara insa a desena o granita clara între teritoriile ocupate de aceste grupuri.

 Identitatea ucraineana moderna apare dupa dispariţia Hatmanatului cazacilor zaporojeni în 1764, dupa ce caracterul multietnic şi multicultural a fost impus de Imperiul ţarist, ca reactie nationalista impotriva acestei acaparari imperiale. Apogeul influenţei ucrainene în interiorul imperiului ţarist a fost atinsă în perioada domniei împărătesei Elisabeta I-a (1741-1762 ), atunci când Alexei Razumovski (cunoscut si sub porecla de “imparatul noptii”), fiul unui cazac ucrainean,  s-a casatorit cu împarateasa. In respectiva perioada, o mare parte din guberniile imperiului erau administrate de kieveni.

 Fostul teritoriu al hatmanatului cazacilor zaporojeni a fost inclus in provincia imperiala numita Noua Rusia (Novorossiya), care a fost ulterior colonizata cu populatii din tot teritoriul imperiului ţarist. Teritoriile ramase autonome (in special in vestul si nord-vestul provinciei) si in care nobilii ucrainenii aveau aceleaşi privilegii ca şi nobilii ruşii, au început să constituie o problema politica majora pentru împarateasa Ecaterina a II-a (cea Mare), din aceasta cauza ea lanseaza un proces de “rusificare” masiv , incercand sa camufleze acest proces prin sustinerea identitatii istorice comune create de Rusia Kieveană. Această identitate a tuturor ruşilor din grupul slavilor de est  a ajuns să înglobeze indentităţile naţionale ale ucrainenilor, bielorusilor şi ruşilor, cu polonezii bineinteles nu a mers de loc. Identitatea ucraineana a ramas captiva, desi au fost cel putin doua experimente de capatare a unei independente statale, ambele in preajma razboaielor mondiale si ambele extrem de nefericite pentru ucrainieni. Naţionalismul ucrainean reînvie odată cu apariţia statului independent ucrainean in 1991.

De ce Ucraina nu-şi poate permite o secesiune politică de Rusia?

Raspunsul nu este de loc complicat si nici un “premiu” European nu poate re-desena realitatile realitatile geostrategice ale regiunii. Majoritatea cartilor castigatoare se afla in mainile Rusiei si nimic din ceea ce pot face europenii nu poate genera o dinamica care sa contracareze aceste avantaje strategice pe care le are Rusia. Singura alternativa pentru ucrainienii care doresc o apartenenta Europeana in Afarea Rusiei este despartirea si implicit secesiunea teritoriala a Ucrainei. Pret enorm de greu de platit pentru majoritatea cetatenilor acestei tari.

 Moscova este sustinuta in demersul ei de refacere a dominaţiei în fostele republici ale URSS de o populatie rusofona masiva in provinciile estice ale Ucrainei (vezi harta de mai jos).

Aproape toate avantajele economice pe care le-a avut Ucraina pe timpurile “imperiilor ruse” au fost anihilate cu grija in ultimul deceniu de catre geniul malefic al noului Ţar, Vladimir Putin, sa vedem cum:

• Ucraina a reînnoit permisiunea de staţionare la Sevastopol a  flotei ruse din Marea Neagră până în 2042. Clar că presiunile politice ale Kremlinului au făcut-o să accepte păstrarea bazei navale ruse pe teritoriul său.

• Micsorarea pana la minimul posibil a exporturilor de cereale din Ucraina spre Rusia. Daca pe timpul URSS cam 45-50% din granele Ucrainei ajungea in afara ei, astazi exporturile de cereale au atins minimul istoric de 13-15% din totalul cerealelor ucrainiene. Producţia internă de cereale a Rusiei acoperă integral  necesarul sau de consum şi îi permite să  faca si exporturi.

• Continuitatea teritoriala a Rusiei spre Marea Neagră şi Marea Azov nu este in nici un pericol avand in vedere doua lucruri – primul si poate cel mai important – prezenta bazei navale ruse de la Sevastopol si al doilea este faptul ca Rusia isi exporta astazi si petrolul si celelalte marfuri  pe care le exporta din porturile de la Marea Neagra prin porturile de la Marea Baltică.

• Rusia deposedează gradual Ucraina de principalele sale active industriale prin intermediul fuziunii sau  preluarii lor directe de catre firme rusesti. (Atentie Romania!)

De fapt Ucraina nu are nici un subiect cu care poate negocia cu Rusia, inclusiv conductele de transfer de gaz si petrol spre Europa. Rusia a aratat foarte lesne ca poate inchide robinetul fara sa se sinchiseasca de cat de friguroasa este iarna europeana. Pana la urma ucrainienii au fos siliti de europeni sa se conformeze cerintelor Rusiei.

 Problemele Ucrainei sunt si mai mari astazi decat erau pe timpul administratiilor Ronald Reagan in Statele Unite. Orice analist serios intelege ca fara umbrela politica a Statelor Unite, Uniunea Europeana nu poate garanta nimic Ucrainei. Astea ar fi si cauzele:

• O mare parte din populatia Ucrainei este loiala Moscovei si crede ca singura soluţie pentru o redresare a economiei Ucrainei este o colaborarea economica extinsa cu Mama Rusia.

• Diminuarea sau chiar ruperea relatiilor economice cu Rusia ar activa automat mişcările secesioniste din Crimea şi Estul Ucrainei.  Rusia poate destabiliza foarte usor Ucraina prin iniţierea unor revolte în interiorul societatii ucrainene.

• Americanii sprijina numai verbal (si asta destul de firav) intentia de  integrare a  Ucrainei in spatiul Uniunii Europene. Administratia Obama este interesata de colaborarea Rusiei in Orientul Mijlociu (Siria, Iran, etc.) si in America Latina, unde au aparut multe guverne de stanga ce colaboreaza foarte strans cu Rusia (Venezuela, Bolivia, Nicaragua, etc,.)

• UE nu poate asigura securitatea internă a teritoriului ucrainean în faţa presiunilor economice ale  Rusiei si nici nu poate prezenta alternative fezabile economice si de securitate interna. Economia Ucrainei nu poate concura cu multinationalele europene, care in multe cazuri vor canibaliza (asa cum s-a intamplat la noi) industriile invechite care lucreaza astazi la limita subzistentei cu multe ajutoare de la stat.

Stiu ca analiza mea poate pare cinica, asta este insa adevarul care trebuie luat in consideratie.  Maine voi posta un nou articol legat de impactul pe care il pot avea  evenimentele din Ucraina asupra spatiului romanesc (inclusiv R. Moldova). Un singur lucru totusi am sa-l spun astazi: incidentele si demonstratiile din Ucraina faciliteaza trecerea Moldovei in Spatiul European. Rusii vor fi foarte ocupati acolo pentru a incerca sa obstructioneze ceea ce a inceput deja in spatiul romanesc – Dumnezeu si de aceasta data ii iubeste pe romani!

Bibliografie, note si citate:

PGA (Politeia Geopolitical Analyses) – Ucraina:   Studiu de caz 1991 – 2013

Olena Viter, Rostislav Pavlenco, Mihailo Honchar,Ukraine: Post-Revolution Energy Policy and Relations with Russia (Russian Foreign Energy Policy),Ed.GMB Publishing Ltd ,Londra,2006.

Paul J. D’Anieri,Economic Interdependence in Ukrainian-Russian Relations, Ed.State University of New York Press, Albany,1999.

FP – 8 Geopolitically Endangered Species

Nota: Articolul a fost postat pe Politeia Veche la data de 8 februarie 2010

Moto: “Cei care  nu cunosc istoria, sunt condamnati sa o repete!” – Edmund Burke 

Cred ca ceea ce s-a intamplat in Ucraina pana astazi poate fi o lectie pentru occident si ceea ce se va intampla in viitor poate deveni un studiu de caz in politica contemporana. Ucraina nu a reusit sa treaca de bolile copilariei in drum spre o democratizare completa, din fericire noi am avut mai mult succes si asta numai prin faptul ca am reusit sa devenim membrii unui club in care nu prea exista reversibilitate, desi se poate ca vom fi in curand martorii unui cataclism in cazul Greciei, personal sper ca nu.

O conjuctura interna si una internationala au reusit sa declanseze in vecinatatea noastra un fenomen politic care va intra in istorie sub numele de “revoluţia portocalie” . Initial acest fenomen a reprezentat o serie de proteste, blocade şi greve generale la nivel naţional în Ucraina, organizate de susţinătorii candidatului la preşedinţie Viktor Iuşcenko, după publicarea rezultatelor disputate ale alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2004.  Trebuie  subliniat ca acest fenomen de “dezlipire” de neocomunismul creat dupa caderea Uniunii Sovietice a inceput in Iugoslavia cu eliminarea lui Slobodan Milošević, a culminat cu Viktor Iuşcenko si revolutia lui portocalie si probabil s-a terminat  cu “Revoluţia Rozelor” din Georgia si presedintia lui Mihail Saakaşvili.

Viktor Iuşcenko a castigat alegerile din 2004 cu ajutorul si sustinerea masiva a occidentului, in frunte cu Statele Unite si situatia care  s-a creat in Ucraina dupa atentatul impotriva lui Iuşcenko si teribila crima a fostului presedinte ucrainian Leonid Kucima, acuzat de implicare în asasinarea ziaristului Georgiy Gongadze. Marea greseala a lui Iuşcenko, greseala care a dus pana la urma la infrangerea lui rusinoasa si moartea revoluţiei portocalii a fost amatorismul  profund de care a dat dovada in conducerea Ucrainei. Alianta cu Iulia Timoşenko, femeie de afaceri controversată, foarte bogată, care si-a facut averea de miliarde de dolari din industria gazelor naturale i-a fost nefasta. La fel ca presedintele Constantinescu, Iuşcenko poate afirma ca a fost invins de sistem, sistem pe care nu l-a inteles si nu a reusit sa-l stapaneasca.

Rusia a jucat la doua capete si orice castigator ale alegerilor de ieri ar fi aliniat din nou Ucraina in sfera rusa. Viktor Ianukovici sau Iulia Timoşenko, nu prea conteaza din punctul de vedere al rusilor, numai nuantele difera, ambii vor readuce Ucraina din nou sub influenta Rusiei.

Ce trebuie sa inteleaga occidentul din păţaniile Ucrainei? Multe, in special ca multe din victoriile democratiei pot fi reversibile, ca unele popoare din estul Europiei nu si-au asimilat inca necesitatea libertatii si a democratiei, si inca nu cunosc drumul spre bunastare prin mijloacele proprii.  In estul Europei traiesc zeci de milioane de oameni care sunt nostalgicii unor vremuri trecute, idealizate astazi. Ucrainienii l-au votat ieri pe Putin intr-un ambalaj ucrainian,  uitandu-l pe Stalin, călaul poporului ucrainian.

Ce trebuie sa tinem noi minte? Ca am avut mare noroc si nu am fost departe de soarta ucrainienilor si mai trebuie sa ne amintim in fiecare zi ca pe meleagurile noastre trebuie sa ne luptam in fiecare zi pentru libertate si democratie.

Poate dupa aceste evenimente multi din cititorii mei vor intelege de ce il parafrazez la figurat pe Cato cel Batran  “Ceterum autem censeo, Carthaginem esse delendam” sau mai pe romaneste: “Pe de altă parte, [cred că] Cartagina trebuie să fie distrusă”.

Bună dimineata intr-o zi mmiercuri. Vremea  va rămâne rece, iar cerul va fi variabil, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). Miercuri, vremea va fi rece pentru această dată, îndeosebi dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în regiunile nordice. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 şi 8 grade, iar cele minime între -13 şi -2 grade, uşor mai ridicate pe litoral.  În primele ore ale zilei şi din nou în a doua parte a intervalului, se va semnala ceaţă în zonele joase, pe arii restrânse asociată cu depunere de chiciură şi posibil persistentă

 În Bucureşti, vremea va fi rece dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi variabil şi vor fi condiţii de ceaţă, mai ales în cursul nopţii. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -6…-4 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4684  RON; 1 USD = 3. 2936 RON; 1 EURO = 1. 3567  USD; Francul elvetian 3. 6352 RON. Gramul de aur 129.0812 RON.

 Adevărul despre România: două treimi din români sunt de acord cu exploatarea resurselor naturale. O cercetare sociologică INSCOP Research a luat pulsul românilor faţă de una dintre cele mai controversate teme ale zilei: exploatarea resurselor naturale ale României. Autorii cercetării precizează de la bun început că au formulat întrebările în aşa fel încât să evite folosirea sintagmelor „Roşia Montană” sau „gaze de şist”, pentru ca rezultatele să nu fie afectate major de polarizarea extremă din societate pe aceste două teme. Prin urmare, întrebările au vizat problematica generală a explorării şi a exploatării resurselor naturale ale ţării. În ceea ce priveşte prospectarea, 65,2% din totalul populaţiei investigate se pronunţă în favoarea explorării resurselor naturale, în timp ce 28,1% se opun acestei activităţi, se arată în „Barometrul – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research la comanda ziarului „Adevărul“ Un procent uşor mai scăzut, 61,9% din populaţia României, se pronunţă în favoarea exploatării resurselor naturale în vederea valorificării, în timp ce 29,8% se declară împotriva activităţii de exploatare. Practic, cea mai mare parte a publicului care susţine explorarea se pronunţă şi în favoarea exploatării resurselor naturale. O altă întrebare a vizat opinia respondenţilor faţă de exploatarea resurselor în măsura în care această activitate ar implica şi efecte asupra mediului înconjurător. Astfel, 45,9% din respondenţi se declară de acord cu exploatarea resurselor naturale dacă se respectă normele europene de mediu, în timp ce 6,9% sunt de acord cu exploatarea în orice condiţii. De asemenea, 22% se pronunţă împotriva exploatării dacă nu se respectă normele europene de protecţie a mediului, în timp ce 19,6% alcătuiesc grupul care se opune exploatării resurselor naturale indiferent de condiţii. Integral in Adevarul

Codruț Șereș și Zsolt Nagy, condamnați la șase, respectiv cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice. Fostul ministru al Economiei Codruț Șereș a fost condamnat, marți, la șase ani de închisoare cu executare, în timp ce fostul ministru al Telecomunicaţiilor Zsolt Nagy a primit cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizărilor strategice, relatează B1 TV. Decizia nu este definitivă, inculpaţii mai având la dispoziţie o singură cale de atac. Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivi deciziei instanţei supreme. Judecătorii au comasat pedepsele şi au dispus ca Şereş să o execute pe cea mai grea, de şase ani de închisoare.Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional, pedeapsă cu executare. Actuala condamnare a fost decisă de un complet de trei judecători de la Instanţa supremă, urmând ca decizia finală să o dea un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dosarul a fost trimis în judecată în 2009 de procurorii DIICOT. Corduț Șereș și Zsolt Nagy sunt acuzați că ar fi contribuit la realizarea a șapte privatizări strategice, creând un prejudiciu de milioane de euro. Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea. Integral aduce B1TV

Strategia pentru autostrăzi până în anul 2018: Guvernul schimbă traseul coridorului IV paneuropean și vrea deschiderea tronsoanelor marginale. Premierul Ponta a prezentat marți, în Parlament, strategia de construcție a autostrăzilor din România, într-un moment în care președintele Traian Băsescu a refuzat să semneze memorandumul cu FMI tocmai din cauza suprataxei de 7 eurocenți pe litrul de combustibil. Premierul justifică introducerea taxei prin aceea că România s-ar putea baza în următorii șapte ani pe 4,8 miliarde euro, fonduri europene și 4,5 miliarde de euro fonduri bugetare de dezvoltare. Strategia pe care o propune USL în privința construcției de autostrăzi are în vedere ca orizont posibil de realizare anul 2018, a declarat premierul Victor Ponta la prezentarea Strategiei de Dezvoltare a Rețelei de Autostrăzi 2014-2018 grupurilor parlamentare reunite ale USL.Strategia constă într-un document Power Point cu 15 figuri, din care prima și ultima sunt titlul și denumirea strategiei. Celelalte 13 imagini reprezintă hărți cu traseele și tronsoanele de autostradă care se vor construi potrivit unor forme de finanțare diverse. Strategia, potrivit hărților prezentate de guvern, pare să evite coridoarele pan-europene inițiale (București – Pitești – Sibiu se schimbă cu București – Brașov – Sibiu)și se concentrează mai mult pe deschiderea de noi căi de infrastructură, în zonele care coincid cu influența politică a partidelor din arcul de guvernământ. Integral aduce Curs de Guvernare

Cum se privatizează de la an la an sistemul sanitar. Cu patru spitale de urgenţă aflate în stand-by şi desfiinţări de unităţi pe bandă rulantă, sistemul public bate pasul pe loc, în timp ce sistemul privat a monopolizat unele segmente. Statul nu a mai deschis un spital nou de mai bine de o jumătate de secol, deşi a desfiinţat o treime din acestea în februarie 2011, lăsând fără asistenţă medicală milioane de oameni, mai ales în zonele rurale. Între timp, privaţii au ajuns la 109 spitale, din care 13 au fost construite doar în ultimii doi ani. În 2013, investiţiile majore în piaţa de servicii medicale private au fost blocate, din cauza saturării pieţei din Capitală, dar şi din cauza nerecuperării investiţiilor în acest tip de unităţi, în care îşi permit să se trateze mai puţin de 15% dintre români. Privaţii îşi recuperează însă investiţiile prin clinicile la care românii apelează pentru intervenţii punctuale, prin laboratoarele către care tot mai multe unităţi publice au externalizat serviciile, precum şi prin abonamentele corporate, care sunt tot mai numeroase în ultimii ani. Toată această situaţie înseamnă că, pe viitor, tratamentul va costa tot mai mult, în lipsa alternativei de la stat, care pe unele segmente este pur si simplu înghiţită de privat, după cum se vede mai jos. Şi medicii din sistem sunt tot mai puţini şi tot mai încărcaţi, una dintre principalele revendicări ale grevei recente de avertisment fiind ca Ministerul Sănătăţii (MS) să ofere salarii atractive rezidenţilor, pentru ca aceştia să rămână. Ultimele date INS, pe anul 2012, arată clar cum a stat în loc sectorul sanitar public în ultimii ani, la capitolul investiţii. Singurele schimbări au constat mai ales în desfiinţări: 3 spitale, un centru de sănătate şi 3 policlinici. În 2012, în sistemul sanitar public s-au înfiinţat doar 3 ambulatorii integrate spitalelor şi un ambulatoriu de specialitate. Cele patru spitale regionale de urgenţă de la Iaşi, Cluj, Craiova şi Târgu-Mureş îşi aşteaptă încă prima piatră de temelie, după opt ani de la anunţarea proiectului de circa 100 de milioane de euro.   Integral aduce Capital.

Traian Băsescu: Li se dau bani primarilor ca să cânte în alegeri. Preşedintele şi premierul nu au ajuns ieri la o înţelegere, în ciuda discuţiilor purtate la Cotroceni, la solicitarea lui Victor Ponta. Premierul nu renunţă la majorarea accizei la benzină, iar preşedintele nu o acceptă şi, în consecinţă, nu va semna Memorandumul cu FMI şi nici proiectul de buget pe 2014, care conţin referiri la aceasta. “Băsescu va retrimite bugetul la Parlament şi va sesiza Curtea Constituţională”, a anunţat Ponta. În replică, şeful statului a spus că premierul nu a înţeles cele discutate. “Dânsul a crezut că am discutat despre buget, iar eu am discutat despre acciză”, a explicat Traian Băsescu. “Voi întoarce bugetul la Parlament făcând propuneri precise în aşa fel încât să nu mărim fiscalitatea pe combustibil, pe energie,” a precizat Băsescu. “Eu îmi fac datoria morală ca preşedinte, văzând că pe spinarea românilor se acumulează în buget bani pentru clientela politică”, a spus el. Şeful statului a insistat că ar trebui umblat la “excesul” care este la ministerul lui Liviu Dragnea. “Insist să se facă tăierile de la domnul Dragnea, pentru că aceştia sunt bani electorali. Se pare că mulţi primari numai aşa funcţionează, dacă primesc fisele în tonomat, altfel nu cântă la alegeri”, a arătat Traian Băsescu. Totodată, şeful statului a subliniat că refuzul său de a semna Memorandumul prin care să aprobe negocierile dintre Guvern şi FMI nu are nicio semnificaţie din punctul de vedere al menţinerii documentului. “Acordul este pentru perioada 2013-2015 şi el nu se întrerupe decât dacă nu se respectă criteriile macroeconomice stabilite” a spus Băsescu, arătând că, în urma sugestiilor pe care le va face Parlamentului, bugetul ar rămâne în aceiaşi parametri – acelaşi deficit şi în aceleaşi marje ale inflaţiei. Integral in EVZ

Afacerea „Hercules contra Renault”. Cum au ajuns autorităţile din Dâmboviţa să ridice hangarul avioanelor Hercules ale Armatei. Forţele Aeriene Române au inaugurat marţi, la Flotila Aeriană 90 Otopeni, cel mai mare şi modern hangar al Armatei, pentru adăpostirea şi mentenanţa avioanelor americane de transport militar Hercules C-130 din dotare, precum şi singurul simulator de zbor pentru piloţii avioanelor italiene C-27J Spartan. „Un moment inedit”, după cum l-a caracterizat ministrul Apărării, Mircea Duşa, noul hangar de 4 milioane de euro a intrat în ograda Forţelor Aeriene cu pilde din Biblie, despre Moise, livrate la pachet cu sfinţirea pereţilor de către un preot care a gâfâit cu cădelniţa de-a lungul şi de-a latul celor peste 3.000 de metri pătraţi.  Ineditul situaţiei nu a constat însă în faptul că s-a tăiat o panglică tricoloră la inaugurarea unui obiectiv militar important şi nici că acesta a fost cădelniţat şi stropit de un preot, ci faptul că panglica a fost tăiată cot la cot de ministrul Mircea Duşa şi de colegul său din PSD, Adrian Ţuţuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, sub privirile şefului Statului Major General, generalul-locotenent Ştefan Dănilă, şi ale proaspătului pensionat şef al Forţelor Aeriene Române, generalul-locotenent Fănică Cârnu. Axa Dâmboviţa-Armată-Otopeni are la bază un troc: în 2007, Armata a cedat baza aeriană de la Titu către CJ Dâmboviţa, care a fost concesionată mai departe către Renault-Dacia, pentru construcţia Centrului Tehnic Titu. În schimb, CJ Dâmboviţa a plătit grosul banilor, 3,5 milioane euro, pentru construcţia hangarului Hercules de la Otopeni. Balanţa financiară nu surâde deloc Armatei: Dâmboviţa s-a ales cu investiţii de peste 166 milioane euro şi venituri anuale la buget de 1 milion de euro de la Renault, iar Armata cu 3,5 milioane euro pentru un hangar. Integral Aduce Gandul.

O ipoteza: A fost deprecierea de marti a leului un gest mai degraba politic? A intrat vreun minister in piata sau vreo banca de stat ca sa slabeasca leul? Marti dimineata, aproape toate rapoartele pe curs ale bancilor comerciale indicau o sesiune de tranzactionare linistita, aratand ca cearta dintre Basescu si Ponta nu va avea impact asupra perechii eur/ron. In jurul orei 10,30, volumele tranzactionate au inceput sa creasca consistent, mutand cursul leului in fata euro la niveluri record ale ultimelor doua luni. In final, cotatia BNR a fost de 4, 468 lei/eur, fata de 4,43 cu numai o zi inainte. Ce s-a intamplat azi in piata valutara? “Aseara totul parea ok. La prima ora marti dimineata, totlu ok. Cu putin timp inainte ca BNR sa afiseze cotatiile pentru valute a aparut brusc o miscare in piata. Tineti cont ca in Romania piata e putin adanca si nu ai nevoie de prea multi bani ca sa faci miscarea. Ideea unei deprecieri naturale pare fortata, cata vreme daca era ceva natural, piata “simtea”de aseara, nu azi inaintea cotarii BNR. Mai ales ca bugetul poate sa fie votat si se merge mai departe”, a explicat pentru HotNews unul dintre dealeri. “Nu vreau sa sugerez ca in mod clar asa au stat lucrurile, insa opinia mea este ca o entitate de Stat a intrat marti in piata si a depreciat leul probabil in scopuri politice. E posibil sa fi fost un minister sau o banca de stat care sa fi facut aceasta miscare pe leu, poate chiar Banca Centrala sa fi cumparat valuta pentru a pune deoparte pentru rambursarile catre finantatorii internationali, dar nu pare o miscare in logica de pana acum a pietei”, a spus un alt dealer. Integral aduce HotNews

Ponta violent, Antonescu prudent, Dragnea absent. Poziţionarea liderilor USL după refuzul lui Traian Băsescu de a  semna acordul cu FMI nu a fost lipsită de surprize. Dacă premierul Victor Ponta şi socrul său, Ilie Sârbu, au preferat tonul dur, vicepremierul Liviu Dragnea a evitat să îl atace pe preşedinte, iar liderul PNL, Crin Antonescu, a preferat un ton ponderat. Cert este, însă, că pot fi identificate câteva direcţii principale de atac: tema sănătăţii precare a preşedintelui, tema şantajului, legat de “Cazul Călăraşi” şi tema pierderilor financiare pe care, prin poziţia sa, şeful statului le provoacă bugetului naţional. Imediat după conferinţa de presă de la Cotroceni, vicepremierul Liviu Dragnea, aflat marţi seară la Parlament,  le-a mărturisit ziariştilor că liderii USL se aşteptau ca Traian Băsescu să semneze acordul, dar cu observaţii. Dragnea s-a ferit, însă, să comenteze subiectul explicând că “e o problemă pe care trebuie să o gestioneze Victor”. Strategia lui Dragnea a părut cu atât mai surprinzătoare cu cât Traian Băsescu a cerut reducerea cheltuielilor Ministerului Dezvoltării, condus de Dragnea.  Între timp, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea susţinea că parlamentarii vor merge pe actualul buget, indiferent de gestul preşedintelui. La câţiva paşi de Zgonea, şeful senatorilor PSD Ilie Sârbu şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc analizau mişcarea de la Cotroceni. “Acordul e, practic, suspendat”, a fost varianta prezentată de Viorel Hrebenciuc. Ilie Sârbu, vizibil nervos,  a preferat o abordare mult mai dură. “E iresponsabil, se apropie de demenţă şi lucru ăsta nu e bun.”, a comentat Ilie Sârbu, întrebat de ziarişti. El a adăugat că Traian Băsescu trebuie oprit, sugerând şi o posibilă linie de atac – punerea sub acuzare. De altfel, şi ieri, Ilie Sârbu a insistat pe ideea problemelor de sănătate pe care le-ar avea preşedintele. “O comisie medicală, poate una neutră, adusă din afară, să îi facă o evaluare, că altfel mergem din război în război”, a spus socrul premierului. Integral aduce Romania Libera

Dacia: Este o nebunie să faci autostradă pe Valea Prahovei şi nu pe Valea Oltului. Guvernul anunţă că amână cu aproape 10 ani construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu, cel mai important proiect de infrastructură pentru industria şi exporturile locale, şi alege construcţia unei autostrăzi „de weekend“. Surse oficiale din cadrul celui mai mare exportator român afirmă că decizia de a demara pro­iec­tul autostrăzii Co­mar­nic-Braşov şi de a amâna cu aproa­pe zece ani construcţia celei dintre Piteşti şi Sibiu afectează competiti­vi­tatea eco­no­mică a României şi trans­mite un semnal ne­gativ investitorilor. „Este o nebunie să iei în discuţie competiţia dintre cele două artere. Guvernul ignoră faptul că pe Braşov nu este un traseu validat de UE şi ignoră faptul că traseul Piteşti-Sibiu face parte dintr-un coridor internaţional. Pro­misiu­nea făcută astăzi (ieri – n. red.) în Parlament cu privire la autostrada Pi­teşti-Râmnicu Vâlcea şi Vâlcea-Sibiu până în 2022 a fost făcută să ne astupe gura“, au declarat surse din cadrul uzinei Dacia. Lipsa unei autostrăzi pe Valea Oltului între Piteşti şi Sibiu costă uzina Dacia anual peste 10 mil. euro, în condiţiile în care costul pe fiecare maşină transportată la export creşte cu 60 de euro pe unitate. Viteza medie comercială pe Valea Oltului este de 37 km/h, iar dacă ar fi autostradă, indiferent de traseu, cami­oanele ar putea circula cu 60-80 km/h, înregistrând atât o economie de timp, cât şi de bani. „Când vorbim de Sibiu-Piteşti discutăm de un masterplan validat de UE. Discutăm de o soluţie cu finanţare 85%. Sunt studii făcute de fluxul de trafic pe cele două trasee. Sunt zilnic 50.000 de vehicule care tranzitează Va­lea Oltului şi 22.000 de vehicule pe Va­lea Prahovei. Se pot compara cele două valori? În plus, pe Valea Oltului sunt transporturile care susţin economia şi exporturile Româ­niei, în timp ce pe partea cealaltă sunt autoturisme care merg în vacanţă“, au spus sursele citate. Integral aduce Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!

Foştii preşedinţi ai Ucrainei consideră că actualul Guvern trebuie să demisioneze. Foştii preşedinţi ai Ucrainei, Leonid Kravciuk, Leonid Kucima şi Viktor Iuşcenko, au discutat în cadrul unei întâlniri despre manifestaţiile de la Kiev, convenind asupra faptului că actualul Guvern ar trebui să-şi dea demisia, a anunţat marţi ziarul ucrainean Segodnya în pagina electronică. Ei au apreciat că acţiunile autorităţilor de la Kiev au provocat o criză politică acută în Ucraina. “Cauza acestei crize este soluţionarea inconsecventă a problemei privind integrarea europeană şi anume, refuzul de a semna, la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi neanunţarea acestei decizii din timp”, a declarat primul preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk (1991-1994). “Schimbarea rapidă a poziţiei a dus la izbucnirea unor proteste şi, astăzi, aceste proteste reprezintă o ameninţare pentru stabilitatea în ţară şi pentru integritatea Ucrainei. Acest fapt ar putea avea consecinţe politice şi economice grave”, a adăugat el. În opinia foştilor preşedinţi ucraineni, puterea ar trebui să iniţieze un dialog atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Rusia. “Considerăm că puterea ar trebui să iniţieze imediat un dialog cu Uniunea Europeană, iar Guvernul să demisioneze într-un mod european civilizat”, a afirmat Kravciuk, subliniind că “cele mai importante valori pentru Ucraina, democraţia şi libertatea, sunt în pericol”. “Condamnăm cu fermitate utilizarea forţei împotriva manifestanţilor paşnici. Legile şi Constituţia prevăd dreptul fiecăruia la liberă exprimare”, a declarat fostul lider politic pentru ziarul Segodnya. Integral aduce Mediafax

Boxerul care poate face KO un regim politic. Vitali Klitschko nu are doar pumnul năucitor. Durul campion mondial la box profesionist este mai degrabă un şahist în tot ce face. Iar acum şi-a propus să câştige Preşedinţia Ucrainei. În ring este o fiară. O fiară este şi când stă în colţul ringului, susţinându-şi fratele. Împreună, cei doi Klitschko deţin titlurile mondiale la toate cele patru categorii de box – Vladimir are trei, Vitali al patrulea. Doar unul împotriva celuilalt nu intenţionează să se bată vreodată. Vitali se bate, de ceva vreme, cu tendinţele autoritariste ale puterii de la Kiev. Dar, ca şi în competiţia cu banii din boxul profesionist, ştie cât de departe poate merge. La puţin timp după ce parlamentarii apropiaţi preşedintelui Viktor Ianukovici au votat împotriva demiterii Guvernului Azarov, Klitschko le-a cerut protestatarilor aflaţi şi astăzi în stradă să se abţină de a lua cu asalt sediul Legislativului. Strada l-a ascultat. Strada care, poate, într-o zi îi va purta numele, aşa cum visează Vitali Klitschko. Dar nu-şi doreşte ca lumea să îşi aducă aminte de campionul mondial la box – ci de viitorul preşedinte al Ucrainei. Deocamdată, lui Klitschko îi lipseşte principalul atu: nu are experienţă politică. Nu ştie să facă politică. Dar se implică. Se implică trup şi suflet. Antrenorul său de box, germanul Fritz Sdunek, l-a văzut la televizor şi l-a sunat pe mobil. A sunat degeaba. Klitschko nu i-a răspuns. Era atât de preocupat de misiunea de lider în mjlocul mulţimii încât l-a ignorat pe omul care i-a stat alături din 1996 şi l-a pregătit pentru fiecare luptă dusă în ring – până la titlul mondial. Acum, însă, lupta se duce altfel. Boxul este, se spune, un sport pentru derbedei practicat de domni. Politica, în schimb, este o activitate pentru domni, pe care o practică din ce în ce mai mulţi derbedei. Regulile sunt altele. Loviturile sunt altele. Integral aduce Deutsche Welle

Îngrijorări la nivelul instituţiilor europene privind ascensiunea partidelor de extremă dreapta la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom, şi-a exprimat îngrijorare că în viitoarele alegeri europarlamentare vor fi marcate de progresul partidelor de extremă dreaptă, acestea influenţând din ce în ce mai mult deciziile din Parlamentul European. „Îmi este teamă că aceste partide vor ieşi întărite din alegerile pentru Parlamentul European şi că vor avea o adevărată influenţă asupra deputaţilor”, a declarat Cecilia Malmstrom, în cadrul unei vizite la Atena, fiind citată de cotidianul francez „Le Figaro”. O parte a reprezentanţilor statului elen este, de asemenea, îngrijorat de ascensiunea forţelor „xenofobe, rasiste şi fasciste”, problemă sesizată şi în alte ţări europene, potrivit acestora. „O parte din aceste partide există de mult timp, altele sunt recente şi încearcă să crească (n.r. – electoral) profitând de criză”, a adăugat Malmstrom în cadrul întâlnirii sale cu ministrul grec de Interne, Nikos Dendias. În Grecia, partidul neo-nazist Zorii Aurii a reuşit să intre în Parlament în urma alegerilor din iunie 2012, reuşind să obţină 18 mandate dintr-un total de 300 al legislativului elen. Cu toate că a început o ofensivă a autorităţilor judiciare împotriva acestui partid după ce unul din membrii partidului extremist au ucis un artist antifascist, Zorii Aurii îşi menţine stabilitatea în sondaje. Zorii Aurii au mesaj electoral în care concentrează teme precum: aportul clasei politice tradiţionale în formarea unui mediu corupt, eşecul politicienilor în a menţine un mediu propice pentru economie, ceea ce a dus la recesiunea economică, dar şi mesaje împotriva imigranţilor veniţi în Grecia. Integral la Adevarul

Rǎdǎcinile istorice ale diviziunii în Ucraina. Ucraina este mai divizatǎ decît oricînd într-un context aproape insurecţional. Din nou, ucrainienii îşi pun de fapt o problemǎ de identitate şi de model de societate. Partea vesticǎ a ţǎrii priveşte spre Occident ca spre un model de societate ideal, iar partea esticǎ priveşte spre Rusia de care este legatǎ în mod natural. Cîteva elemente de istorie în cele ce urmeazǎ pentru a înţelege mai bine dilema istoricǎ a Ucrainei. Revoluţia bolşevicǎ din 1917 a proclamat, la un moment dat, dreptul tuturor popoarelor din fostul imperiu ţarist la autonomie. Imediat însǎ Lenin a renunţat la aceastǎ luminoasǎ idee şi a fǎcut tot posibilul pentru ca Uniunea Sovieticǎ sǎ reia sub control toate teritoriile cucerite de ţarii Rusiei. In 1922 Lenin a pronunţat aceastǎ memorabilǎ frazǎ: “Dacǎ Rusia pierde Ucraina, îşi pierde capul”. Noul lider al Rusiei, preşedintele Vladimir Putin, nu are nici un motiv sǎ gîndeascǎ altfel decît Lenin şi decît toţi ceilalţi şefi care s-au perindat la Kremlin. El este încarnarea tipicǎ a acelei nostalgii dupǎ Rusia imperialǎ şi dupǎ  Uniunea Sovieticǎ, şi mai ales dupǎ acele timpuri cîn Moscova fǎcea sǎ tremure întreaga Europǎ iar pe plan internaţional trebuia ţinut cont întotdeauna de vocea Mosovei.  Afirmaţia lui Lenin poate fi interpretatǎ la propriu şi la figurat. La propriu, Ucraina reprezintǎ joncţiunea Rusiei cu Europa. A pierde Ucraina înseamnǎ a pierde graniţa cu Occidentul, înseamnǎ, pentru Moscova, cǎ Rusia este “împinsǎ” geografic foarte mult spre Asia şi spre rǎsǎrit. La figurat, pierderea Ucrainei înseamnǎ pierderea unui teritoriu care a însemnat “leagǎnul” Rusiei istorice. De fapt, între secolele X şi XIII naţiunea rusǎ s-a nǎscut în statul care s-a numit “Rusia kieveanǎ”. Iar Ucrainei i se spune şi acum, la Moscova, “Mica Rusie”. In ce-l priveşte pe preşedintele Victor Ianukovici, baza sa electoralǎ se situeazǎ în estul Ucrainei, iar o eventualǎ realegere a sa în 2015 depinde de acest electorat şi de cei 15 milioane de ucrainieni care vorbesc ruseşte. Echilibristica sa între vest şi est ţine şi de acest fapt, deşi el mai reprezintǎ ceea ce pro-occidentalii detestǎ cel mai mult: sovietismul în forma sa cea mai arhaicǎ. Practic acest lider a rǎmas impregnat de cultura sovieticǎ şi de o anumitǎ practicǎ politicǎ pe care nici Rusia şi nici Ucraina şi nici Republica Belarus n-au reuşit sǎ o arunce la pubela istoriei.  Nu întîmplǎtor, de exemplu, dupǎ ce a fost ales preşedinte, una din primele sale mǎsuri a fost aceea de a reintroduce rusa ca a doua limbǎ oficialǎ în Ucraina. Mulţi observatori au vǎzut atunci în aceastǎ iniţiativǎ un început de “putinizare” a Ucrainei. Integral aduce RFI

Yuanul chinezesc a depăşit euro în finanţarea schimburilor comerciale. Yuanul chinezesc a devenit în luna octombrie a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea schimburilor comerciale la nivel mondial, depăşind pentru prima dată euro, în timp ce dolarul a rămas valuta dominantă, potrivit datelor organizaţiei Swift, citate de Bloomberg. Yuanul chinezesc, cunoscut şi ca renminbi, a avut o cotă de 8,66% în luna octombrie în scrisorile de credit şi plata schimburilor comerciale, în urcare de la 1,89% în ianuarie 2012, potrivit unui comunicat al Swift – Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Globale, care operează cea mai mare reţea electronică interbancară de transmitere de informaţii privind tranzacţii financiare. În acelaşi interval, cota monedei euro a scăzut de la 7,87% la 6,64%.  “Renminbi este fără îndoială o monedă de top pentru finanţarea comerţului global, cu atât mai mult în Asia”, a declarat Franck de Praetere, director de plăţi şi comerţ Asia Pacific în cadrul Swift. China vrea să creacă influenţa monedei naţionale în comerţul global şi în mediu investiţional, iar guvernul relaxează treptat controlul asupra ratei de schimb valutar şi costurilor de finanţare. China este a doua mare economie a lumii, cu un produs intern brut de peste 8.000 miliarde de dolari în 2012. Viceguvernatorul Băncii Populare a Chinei, Yi Gang, a declarat săptămâna trecută că acumularea de rezerve valutare nu mai este în interesul Chinei. Rezervele valutare ale Beijingului totalizau 3.660 miliard de dolari la finele lunii septembrie, nivel record. Yuanul chinezesc s-a plasat în octombrie pe locul 12 în topul celor mai utilizate monede în sistemul global de plăţi, în stagnare faţă de septembrie, potrivit datelor Swift. Integral aduce Ziarul Financiar

SUA şi Estonia semnează un parteneriat în domeniul apărării cibernetice. Secretarul de stat american John Kerry a semnat marţi cu Estonia un parteneriat în domeniul apărării cibernetice, Tallinnul reprezentând un vârf de lance în acest domeniu, după un atac informativ masiv în 2007, relatează AFP. John Kerry a parafat acest document împreună cu omologul său estonian, Urmas Paet, în marja unei reuniuni ministeriale a NATO la Bruxelles. ‘Estonia este un aliat fundamental al Statelor Unite şi un lider recunoscut în problemele de securitate cibernetică şi libertate pe internet’, a indicat Departamentul de Stat într-un comunicat. Prin acest parteneriat se urmăreşte ‘afirmarea angajamentului SUA şi al Estoniei de a continua să colaboreze pentru a ameliora infrastructurile de informaţii şi comunicaţii deschise, sigure şi fiabile’, potrivit diplomaţiei americane. Tallinnul a anunţat, la mijlocul lunii noiembrie, extrădarea viitoare către SUA a trei cetăţeni bănuiţi de infracţiuni în domeniul cibernetic care utilizau site-uri precum iTunes, Netflix, cel al serviciilor fiscale americane şi cel al NASA. Estonia a fost victima unui atac cibernetic masiv în 2007, aminteşte agenţia de presă franceză. NATO a organizat, săptămâna trecută, în Estonia, un exerciţiu amplu de apărare cibernetică, cel mai mare de acest gen, destinat contracarării atacurilor cibernetice masive şi simultane. Apărarea cibernetică face parte din cele patru sectoare prioritare identificate de şeful diplomaţiei europene, Catherine Ashton, pentru întărirea apărării europene, în perspectiva summitului UE de la 19 şi 20 decembrie, care va fi consacrat apărării în contextul reducerii generale a bugetelor militare.Agerpres

Un om care a trait suficienti ani si a acumulat o experienta oarecare a intalnit aproape toate manifestarile ignorantei, prostiei,  rautatii si  urii existente in acest om, care este numit si homo sapiens,  fiinta inteligenta. Nu stiu in ce sens o fiinta inteligenta se impaca cu ura, dar probabil se impaca destul de bine privind in jurul nostru. Internetul si blogosfera ne-au facilitat intalnirea dramatica intre idei, preferinte, ganduri sau informatie pură, mai mult sau mai putin verificata si verificabila. Homo sapiens are sansa sa-si aleaga si sa-si afirme apartenenta. El poate incerca un dialog sau poate deschide o vrajbă, chestie de preferinta. Dialogul si chiar vrajba pot fi civilizate, gandite si eficiente sau pot fi neandertale, prin involutia indivizilor.

Ultimele zile s-au aratat atat de violente (deocamdata verbal) ca lucrurile incep sa alunece spre o escaladare aproape iminenta, pe care aproape nimeni nu doreste sa o inrerupa si poate din aceasta cauza are bune sanse sa fie declansata.

Miza recenta a acestor binecuvantari politice reciproce este de aceasta data una serioasa si de ea depinde cati bani vor avea la dispozitie guvernantii pentru a-i cumpara pe primari, care la randul lor vor aduce voturile pentru  victorii necesare in mai si noiembrie anul viitor.  Intr-un articol publicat acum cateva zile (USL – Guvernul Mistificării Naţionale):

 “ Administrațiile locale primesc anul viitor cu 1,2 miliarde de lei mai mult (aproape 300 de milioane de euro), față de 2013, doar prin majorarea transferurilor pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de vicepremierul Liviu Dragnea – potrivit variantei de buget pe 2014 adoptate de guvern.

  Fondurile alocate Programului de reabilitare termică a locuințelor și Programului Național de Dezvoltare Locală cresc de peste patru ori : de la 378 de milioane de lei în 2013, la aproape 1,6 miliarde de lei în 2014.(Pentru  comparație, suma pentru cofinanțarea proiectelor europene, contabilizată separat, este de 1,3 miliarde de lei – bani care se iau din sumele obținute din privatizări.)

  DOVADA INTENTIEI:

  În bugetul multianual, guvernul reduce pentru anul 2015 la circa 840 de milioane, cei 1,6 miliarde alocați în anul 2014. Nici în anii de până în 2017, acest buget nu va ajunge la un miliard, căci în anii de după 2014 aceste alocări scad, la fel de abrupt precum au crescut față de 2013.

  Destinația banilor se stabilește prin ordin de ministru

  Destinația banilor se stabilește de către Liviu Dragnea, potrivit Ordonanţei de Urgenţă pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, din 10 aprilie 2013, care abroga Legea PNDI-ului.”

 Astazi am primit cea mai buna dovada ca am avut dreptate si ca problema Bugetului nu este bunastarea romanilor, indexarea pensiilor sau marirea salariilor mici, ci potentialul financiar pentru a mijloci cumpararea masiva a voturilor cu ajutorul primarilor. Gandul:

 “ O investigaţie gândul sub acoperire arată dintr-un lot de 20 de primari PSD, PNL şi PDL contactaţi de „un raportor de la centru”, toţi au solicitat bani de la buget ca o condiţie pentru mobilizarea electorală. Printre multele cereri specifice, şi o doleanţă personală mai exotică: primarul Nixon Niculai din Ghergheşti-Vaslui ne-a cerut … un peron în autogara Braşov.

 Cu bugetul pentru 2014 pe ultima sută de metri, sub pretextul unei inspecţii prin sondaj făcute de un raportor de la centru, am contactat 20 de primari din PSD, PNL şi PDL. De la aceştia am aflat că vor ca partidul să le asigure pe linie politică contracte de la bugetul statului, dar şi că pentru asta se angajează că anul viitor alegătorii din localităţile lor vor vota cu formaţiunea din care fac parte. „Dacă semnez şi eu un contract, sigur că îi mobilizez la urne”, a spus un primar de comună raportorului de la Bucureşti. Un alt primar a explicat că trebuie doar să înceapă lucrările să vadă lumea că se mişcă ceva, dar se temea de vremea rea. „Avem soluţii oricum, cu urna mobilă”, s-a repliat acelaşi primar. Reportajul incognito realizat de gândul demonstrează că primarii sunt  obişnuiţi cu alocările bugetare pe criterii politice, acestea fiind practic considerată o chestiune banală.” SURSA

 Aici este lupta si tot aici este miza isteriei bugetului 2014.

Politicienii cred ca cetatenii acestei tari exista numai pentru a inghiti ineptiile lor si a sluji demagogia, lacomia si incompetenta lor. Primarii si birocratii de la centru sau “descentralizati”  sunt siguri ca fara de ei soarele nu rasare si nici nu apune. Si noi, cine suntem noi?  Noi  suntem cei numiti “pulimea”, despre care se mai spune “prosti, prosti,  da’ e multi”. Intre alegerile diferite noi ne numim contribuabili, in perioada alegerilor noi devenim electorat. Politicienii, primarii si birocratii lor au salarii, au pensii, au conditii de munca pe care ei si le voteaza sau cu care isi remunereaza slugile. Simbriasii din presa presteaza servicii pe metru patrat de minciuna pe care le varsa in scris sau prin teleprompter.

 Chiar nu stiu care va fi viitorul acestei tari cu un popor care este jefuit si nedreptatit la fiecare pas, in fiecare zi si in fiecare ora si ramane hipnotizat in fata televizoarelor prostiei. Vreau sa stiu si eu ce trebuie sa se intample ca sa ne fie rusine ca suntem “informati”  de “talharul national”, de “turnatorul de national” si de “smecherul national”.

 Totul este stiut, totul este cumoscut  – scrie negru pe alb, dovezile exista cu sutele daca nu cu miile si poporul asta doarme abuzat, furati si talharit fara rusine in vazul lor si al intregii lumi.

 Citez inca o data: „Dacă semnez şi eu un contract, sigur că îi mobilizez la urne” si . „Avem soluţii oricum, cu urna mobilă”

Xi Jinping

Vezi prima parte – “Mic îndreptar geopolitic: China – modelul comunismului confucianist”. Evenimentul politic major al anului 2012 in China a fost fara indoiala transferul de putere, care  a trecut de la preşedintele Hu Jintao la Xi Jinping, în vreme ce Li Kegiang a preluat postul de premier de la, Wen Jiabao.  Xi Jinping, fiul unui fost activist comunist, a devenit oficial  succesorul lui Jintao în octombrie 2012, la cel de-al 18-lea congres al Partidului Comunist Chinez. Funcţia o va exercita în două mandate, a câte cinci ani. Preluarea conducerii a fost efectuata in primăvara anului acesta (2013). Xi Jinping este fiul lui Xi Zhongxun, lider legendar al  gherilelor comuniste, epurat  de Mao Zedung în 1962. Zhongxun a fost reabilitat dupa multi ani de Deng Xiaoping, parintele reformelor din China. De mentionat ca Xi Jinping este artizanul noilor relatii chineze cu tarile continentului African si al legaturilor cu statele BRIC.

 Numele succesorului a fost cunoscut cu aproape cu un an si jumatate inaintea numirii probabile, acest lucru nu trebuie sa surprinda pe nimeni. Asa cum am mentionat in articolul anterior,  China are o traditie milenara, care a fost intrerupta uneori de un despotism de felul practicat de Mao, dar asta nu a fost regula, ci numai o rupere istorica a traditiei.

 In primul rand Xi Jinping, noul conducator al Chinei, este a doua generatie de nomenklaturisti comunisti. Are 60 de ani, varsta potrivita mentalului chinez pentru a conduce statul.  Lista de posturi ocupate in ultimii 5 ani indica faptul ca a fost pregatit pentru a ajunge la varful ierarhiei chineze. Este cunoscut ca un bun organizator si un “liberal” in termenii Chinei comuniste. In posturile pe care le-a ocupat a fost extrem de  dur in cazurile de coruptie  si promotorul unor pedepse capitale in multe cazuri de coruptie dovedita. Intre 1975 si 1979 Xi a studiat inginerie chimică la Universitatea Tsinghua din Beijing. Detine si un doctorat in stiinte politice.

 In  martie 2007 a devenit secretar de partid la Shanghai, ca un prim pas în cariera sa, ca unul din  noua generatie  de lideri chinezi. In acelasi an a fost numit rector al Scolii Centrale de Partid, institutul de educatie ideologica a Partidului Comunist. In  martie 2008, cu ocazia celui de-al XI-lea Congres PCC, Xi a fost ales ca vice-presedinte al Chinei. In 2009 a fost desemnat de Time ca unul dintre cei mai influenti oameni ai planetei (locul 17). Din 18 octombrie 2010, Xi a fost numit vice-presedinte al Comisiei Militare Centrale a Partidului Comunist, un post pe care l-a avut si Hu Jintao în 1999, înainte de a deveni secretar-general.

 Incepand cu 2008 a inceput o serie de vizite in Est si Vest, vizitand si Romania in octombrie 2009. In Romania a participat la forul de prietenie si colaborare. Din nefericire nu au existat discutii serioase, avand in vedere ca vizita a avut loc putin inaintea alegerilor Prezidentiale. Fiica respectivului  (Xi Mingze) invata la Universitatea Harvard din toamna anului 2010.

 Din punct de vedere politic este aproape clar ca vor fi schimbari in atitudinea Chinei in unele subiecte. Conform discursurilor lui Xi din ultima perioada, se pare ca este mult mai vehement in renegocierea DTS (Drepturile speciale de tragere) din cadrul FMI si reluarea activitatii SED (China-U.S. Strategic Economic Dialogue – SED), care nu s-a intrunit din 4 decembrie 2008.

 Din punct de vedere al strategiilor geopolitice mondiale, cred ca noua conducere chineza va mentine (inca) status-quo in privinta Taiwanului, dar nu va accepta un compromis sau o intelegere in cazul Iranului si conflictelor din Orientul Mijlociu, pozitiile ramanand neschimbate. Sunt anticipate discutii legate de intentiile de inarmare a Japoniei si posibila ei devenire putere nucleara, prin schimbarea constitutiei actuale. Calcaiul lui Achile raman cele doua conflicte existente – Peninsula Coreeana si apele teritoriale din Marea Chinei de Sud, care au generat conflictele intre China si Vietnam.

Economia Chinei in 2012-13

China a devenit in 2011 a doua economie a lumii, cu putin sub Statele Unite. Un an inainte, a devenit cel de al doilea mare exportator mondial, livrând în anul 2008 bunuri în valoare de 1.430 miliarde dolari, fata de Germania care a livrat bunuri în valoare de 1.470 miliarde dolari . In 2010 a  devansat Germania si in exporturi. In 2010 PIB-ul  Chinei a crescut cu 10,3%. In 2011, China probabil a inregistrat o crestere economica de 9,1 la suta, potrivit Bancii Mondiale, insa, in 2012, ritmul va incetini la 8,4 procente. Totusi, pentru viitorul apropiat, oficialii bancii estimeaza o crestere economica de 9 – 10 % pe an pentru China; probabil si in 2012 va fi acelasi procent de crestere. Balanta comerciala a Chinei este absolut superioara tuturor statelor lumii. Vezi tabela de mai jos:

Potrivit Băncii Mondiale, aportul Chinei la creşterea mondială, în 2007, a fost estimat la 16% şi pentru prima dată a depăşit contribuţia SUA la acest capitol.  Realizările obţinute de China reprezintă rezultatul a mai mulţi factori, unul dintre principalii fiind, acceptarea proprietăţii private. Un alt factor a fost deschiderea economiei spre exterior. Ea s-a produs pe mai multe căi: liberalizarea şi intensificarea relaţiilor de export-import, crearea unor imense zone economice libere/speciale (ZEL/ ZES: Shenzen, Zhuhai, Shantou, Ziamen etc., mărimea fiecăreia dintre acestea devansând ca proporţii Transilvania), care au atras investiţii străine directe (ISD) semnificative, precum şi sporirea intrărilor de valută obţinută de chinezii, care lucrează în afară hotarelor respective, această ţară fiind principalul furnizor de forţă de muncă în plan mondial etc.

Trebuie de menţionat faptul, că preţul relativ scăzut al forţei de muncă a constituit un alt important „secret” al minunii chineze. Actualmente China are o forţă de muncă tânără, cu un coraport favorabil (6:1) dintre angajaţi şi pensionari. Concomitent, ea atrage forţă de muncă, încă mai ieftină, din exterior (din ţările vecine). China este un mare producător de bunuri agricole. Producţia de cereale în 2006 a depăşit 490 mil. tone, asigurând cu produse 22% din populaţia globului, deşi dispune de o suprafaţă de 10% din total, inclusiv ( 2005, mil. t) porumb – 139,5; grâu – 97,4; precum şi cartofi – 73,4; carne – 10,2 etc

Sistemul financiar. Un rol determinant în dezvoltarea ascendentă a Chinei aparţine sectorului bancar. În fruntea lui se află Banca Poporului (People’s Bank of China), care exercită funcţiile de bază a unei bănci centrale. Caracteristic pentru China este dominarea băncilor de stat, care sunt obligate să crediteze întreprinderile de stat. Patru bănci de stat (Banca Chinei, Banca Agricolă, Banca Industrial-Comercială/ ICBC, Banca Populară de Construcţii) deţin monopolul în acest sector: acestora revenindu-le 90% din acumulările băneşti şi 80% din investiţii. În acest sector un rol cheie aparţine sistemul financiar al Hong Kong-ului, care reprezintă o punte de legătură dintre băncile Chinei propriu zise şi „restul lumii”.

 Industrial & Commercial Bank of China (ICBC, bancă chineză de stat) cu un capital de piaţă de 254 mlrd. dol. (în urma urcării preţurilor acţiunilor de la 2,68 la 5,75 yuani la bursa din Shanghai) a devansat Citigroup, cea mai mare instituţie americană şi a devenit cea mai mare bancă din lume în funcţie de capitalizare. ICBC, în 2006, a raportat venituri de 24 mlrd. dol.

 După anularea la începutul 1994 a sistemului de schimb valutar dublu a fost stabilită o rată fixă de cca. 8,3 yuani pentru 1 dol. SUA. Acest curs a suportat examenul serios din timpul crizei din mai multe state asiatice din 1998 şi, în fond, el s-a păstrat până nu demult. Din 2005 BPC, pentru a aprecia moneda faţă de dolarul SUA, a stabilit o bandă de variaţie nesemnificativă a cursului valutar, care gradual a fost majorată.

 Dupa 2009-10. Criza – si tot ce este legat de ea – are doua nume, primul se numeste “Dezechilibru”, al doilea se numeste “Neincredere”. Pe plan international, China a devenit una din problemele majore si stimul al acestui “dezechilibru”.  Dupa 2009, a fost evident pentru chinezi, la fel ca pentru toti cei care puteau sa urmareasca evenimentele si evolutia crizei, ca exista o necesitate imperativa de ajustare economica a dezechilibrului generat de exporturile masive ale  Chinei. China a inteles  ca este necesara dezvoltarea unei pieţe interne si cresterea acesteia, cu ajutorul surplusurilor masive generate de o anumita limitare a exporturile masive, in special spre occidentul aflat in criza . Salariile au crescut rapid în toate zonele ţării şi liderii chinezi au creat  o asteptare pentru un standard de viaţă mai bun pentru cetatenii Chinei. Ajustarea dezechilibrului a fost generata si de faptul ca gigantul chinez a devenit cel mai mare creditor din lume deţinand aproximativ 20,8% din totalu titlurilor de trezorerie ale Statelor Unite existente in afara granitelor ei.

Populatia. Mai mult de o cincime din totalul populatiei globului trăieste în China. Prima masurare a numărului populatiei după preluarea statului de către comunisti a avut loc în 1953. La acea data, populatia Chinei era de 582.600.000 locuitori. La cea de-a doua măsurare, care a vut loc in 1964, s-a arătat o crestere până la 694.580.000; la cea de-a treia , în 1982, măsuratorile au arătat o populatie de 1.008.180.000 (fără Hong Kong, Macau si Taiwan), făcând din China primul stat care a trecut pragul de un miliard de oameni. Intre 1953 si 1997, rata mortalitatii a scăzut de la 22,5 la aproximativ 7 la 1000 de locuitori; rata natalitătii a scăzut, de asemenea, de la 45 la 1000 de locuitori in 1953, la aproximativ 16,4 in 1997. Ca rezultat, cresterea numărului de oameni s-a micsorat de la 22,5 la mie, în 1953, la 0,9 la mie in 1997. Chiar si în aceste conditii, China tot inregistrează o crestere anuală a populasiei de aproape 11 milioane de oameni.

Potentialul militar al Chinei

 Fara indoiala ca Republica Populara Chineza poseda o forta militara semnificativa. Diferenta intre o mare putere militara si o super-putere este dimensiunea globala de care China actuala este foarte departe. Diferenta dintre China si Statele Unite, din punct de vedere militar, consta in prezenta mondiala. Capabilitatile chineze, impresionante, dar nu au semnificatie la nivel global din punct de vedere conventional. Constructia armatei chineze in ultimul deceniu s-a bazat in special pentru asigurarea a doua obiective principale. Primul a fost o hegemonie tactica  la nivel regional, obiectiv atins dupa parerea mea. Al doilea obiectiv a fost creerea unui echilibru strategic fata de marile puteri ale lumii in ceea ce priveste armamentul nuclear, care sa acopere intreaga planeta si construirea unei forte spatiale si a unor elemente cibernetice semnificative.

 Acest obiectiv nu a fost inca obtinut, departarea de SUA, NATO si Rusia fiind inca semnificative. Formal, bugetul militar al Chinei a fost de 30 de miliarde de USD in 2010, conform surselor americane; adevaratul buget a depasit suma de 100 de miliarde. Cu toate astea este net inferior bugetului american, care se ridica  in perioada paralela la aproximativ 420 de miliarde de USD.

 Cu toate acestea, astazi armata chineza este cea mai mare armata din lume numarand 1,7 milioane de soldati in fortele active si un numar de 800 de mii de soldati  in rezerva. China poseda un arsenal de 7000 de tancuri, 7500 de transportoare blindate si 25 de mii de piese de artilerie.  Aviatia chineza este net inferioara aviatiilor americane sau rusesti si este bazata in totalitate pe platfome rusesti Su-27 si SU-30 si Mig-29, partial fabricate in China. Noua generatie anuntata, care include J-XX, asa numitul Stealth Fighter, va fi probabil operationala intre 2017 – 2020. Pentru a-si rezolva problemele locale la nivel naval, China a cumparat un portavion de tip Varyag de la rusi, probabil operational din acest an.

Bibliography:

China’s GDP hits 47.2 trillion yuan in 2011, People’s Daily Online.
International Monetary Fund.
GDP – real growth rate. CIA WTB.
CIA – The World Factbook”. Cia.gov.
Theglobeandmail.com”.
China still a developing nation Op-Ed Contributors”. chinadaily.com.cn.
Doing Business in China 2012″. World Bank
World Bank
Sovereigns rating list. Standard & Poor’s. 

Bună dimineata intr-o zi marti. Vremea se va răci şi vântul va sufla slab şi moderat, informează Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM). În cursul zilei de marţi, vremea se va răci în toată ţara, astfel că temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 grad în estul Transilvaniei şi 5 grade în Oltenia, iar cele minime se vor situa între -10 şi -1 grad, mai coborâte în depresiuni, spre -15 grade. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări seara şi noaptea în partea de nord, centru şi nord-est a ţării. Vântul va sufla slab şi moderat. În zonele joase va fi ceaţă asociată şi cu depunere de chiciură, pe arii restrânse în primele ore ale dimineţii şi local noaptea, cu precădere în regiunile vestice, sud-vestice şi centrale.

 În Bucureşti, vremea se va răci, astfel încât temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 4 grade, iar cea minimă va fi de -7…-5 grade. Cerul va fi variabil la senin, iar noaptea vor fi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla slab până la moderat.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4359  RON; 1 USD = 3. 2745 RON; 1 EURO = 1. 3547  USD; Francul elvetian 3. 6067 RON. Gramul de aur 130.2214 RON.

 Dosarul „Zambaccian” se apropie de sfârşit. Martor denunţător: „Am întocmit facturi în fals. Nu am avut curajul să refuz, de frică”. Fostul premier Adrian Năstase şi soţia sa s-au prezentat, luni, la Curtea Supremă unde a avut loc un nou termen al recursului în dosarul „Zambaccian”. Magistraţii au decis ca ultimul termen din acest dosar să se judece pe 19 decembrie. Astăzi a dat declaraţii în faţa instanţei martorul denunţător din acest caz, Cristina Popa, care a precizat că două containere aduse din China ar fi fost destinate familiei Năstase. „Am fost administratorul firmei Vertcon în 1992-2005. În februarie 2002 am devenit acţionar majoritar cu aproape 51%, acţiunile au fost primite de la Irina Jianu şi Sergiu Sechelariu. Această cesiune s-a făcut în schimbul unui preţ. În 2005 le-am vândut domnului Dorin Irimia şi Constantin Magirescu, contra unor sume de bani. Magirescu este tatăl inculpatei Jianu. Tranzacţia a vizat acelaşi număr de acţiuni pe care l-am primit de la Jianu”, a declarat martora Cristina Popa.. UPDATE Adrian Năstase a dat un supliment de declaraţii în care a ţinut să lămurească mai multe contradicţii privind acuzaţiile parchetului la adresa sa. Acesta a precizat că doar podeaua din apartamentul deţinut de soţii Năstase în Zambaccian este adusă din China.  În schimb, toate obiectele sanitare sunt de provenienţă italiană. Fostul premier a adăugat că din câte cunoaşte, în celelalte apartamente din imobil, obiectele ar fi aduse din China. UPDATE Magistraţii Curţii Supreme au decis luni ca ultimul termen din acest dosar să se judece pe 19 decembrie. Integral aduce Adevarul.

Traian Băsescu respinge Memorandumul cu FMI, din cauza accizei la carburanţi: Nu îmi asum această măsură anti-economie și împotriva intereselor românilor. Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, în cadrul unei conferințe de presă, că nu aprobă memorandumul trimis de Guvern către Președinție, spunând că respinge acciza suplimentară propusă pentru carburanți. ”Subiectul declarației mele este legat de memorandumul care mi-a fost trimis spre aprobare de către Guvern, memorandum care abordează două teme. Prima este aprobarea rezultatului discuțiile purtate cu FMI, UE și Banca Mondială, iar cea de-a doua temă este aprobarea semnării scrisorii de către domnul ministru Chițoiu și domnul ministru Liviu Voinea. Am decis să nu aprob acest memorandum pentru că pe pagina a treia este făcută mențiunea la obligațiile pe care și le asumă Guvernul, majorarea accizei la carburanți cu 7 eurocenți la litru. Deci nu îmi voi asuma această măsură pe care o consider anti-economică, împotriva intereselor românilor și împotriva șanselor de relansare a economiei”, a atenționat președintele. Traian Băsescu a explicat că măsura aceasta este fără precedent, iar Guvernul actual nu are nevoie urgentă de această taxă, ci vrea doar să strângă bani pentru alegerile din 2014. Integral aduce B1Tv

Creditarea economiei, oglinda unui consum privat în agonie. Consumul privat este în suferinţă. O realitate ilustrată şi de declinul accentuat al creditării, cu impact asupra perspectivelor de creştere economică, dar pe care autorităţile îşi bazează cinic planurile de majorare a fiscalităţii, fără îngrijorări legate de inflaţie. Împrumuturile pentru sectorul privat se subţiază în continuare, în condiţiile în care uşorul avans al celor în lei nu poate compensa prăbuşirea accentuată a creditării în valută. În luna octombrie, soldul creditului neguvernamental a scăzut cu 0,9% faţă de septembrie, la 221 miliarde de lei. În termeni reali (ajustat cu inflaţia), declinul lunar a fost de 1,2%. Comparativ cu aceeaşi dată a anului trecut, scăderea nominală a fost de 3,9%, iar cea reală, de 5,7%. Reducerile succesive ale dobânzii de politică monetară operate de BNR, până la un nou minim istoric, de 4%, au dat un impuls uşor finanţărilor în lei, care au avansat cu 0,2% în termeni reali în octombrie, până la un sold de 86,1 miliarde de lei. Creştere insuficientă, însă, pentru a contrabalansa prăbuşirea creditării în valută: cu 1,8% în octombrie (exprimată în lei) şi cu 7,4% cumulat în ultimele 12 luni, până sub 135 miliarde de lei sold. Cea mai mare parte a declinului creditării în valută provine din zona companiilor. Astfel, după o scădere de 2,3% în octombrie, declinul cumulat pentru ultimele 12 luni a ajuns la 10,1%, în timp ce împrumuturile în lei nu au avansat decât cu 0,3% în octombrie, respectiv cu 3,1% anual.  Finanţările în valută s-au subţiat şi pentru populaţie: cu 1,3% în octombrie şi cu 4,6% faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile unei creşteri modeste a creditelor în lei (0,8% în luna octombrie, respectiv 0,2% anual). Valuta domină în continuare creditul neguvernamental, în special în cazul împrumuturilor pentru populaţie: 68,5 miliarde de lei sold, dublu faţă de soldul creditelor în lei. În cazul firmelor, finanţările în lei (51,6 miliarde de lei) se situează deja la un nivel apropiat de cele în valută (66,2 miliarde de lei). Integral aduce Capital

Descentralizarea nu reduce costurile. Se va descentraliza doar decizia de cheltuire a banilor. Teritoriul va mai cere bani, o bună perioadă, pentru că descentralizarea nu va reduce costurile, asa cum s-a tot spus. Cheltuielile cu personalul, funcţionarea şi achiziţia de bunuri vor rămâne la fel ca acum, iar plăţile vor continua să fie făcute de la centru, de la Bucureşti. Practic, se va descentraliza doar decizia de cheltuire a banilor. Cu sau fără reduceri de costuri, lucrurile au început să se mişte în teritoriu. Direcţiile care urmează să intre în subordinea autorităţilor locale sunt transferate către alte instituţii. Se pregăteşte terenul pentru noi achiziţii plătite de la buget. Documentele anexate Legii descentralizării arată că de la bugetul de stat vor pleca 148,5 milioane de euro către administraţiile locale. Din total, 77,8 milioane de euro reprezintă cheltuieli de personal, iar restul înseamnă cheltuieli cu bunuri şi servicii. Sunt calcule făcute la nivelul anului 2013, dar aceleaşi sume sunt păstrate şi pentru următorii patru ani, iar banii vor pleca, în continuare, de la Bucureşti, arată site-ul Cursdeguvernare.ro. Potrivit documentului, cei mai mulţi bani pleacă de la Ministerul Sănătăţii – peste 64 de milioane de euro. De la Ministerul Educaţiei se transferă 38,5 milioane de euro, iar de la Ministerul Mediului – 15,2 milioane de euro. Alte sume consistente de bani pleacă de la Ministerul Tineretului şi Sportului – aproape 15 milioane de euro, şi de la Ministerul Agriculturii – 13,4 milioane de euro. Guvernul nu a mai făcut public niciun alt calcul de impact din care să reiasă cum vor fi reduse costurile. Premierul Victor Ponta a estimat, însă doar verbal, că descentralizarea va duce la o reducere de 10 la sută a cheltuielilor, după elaborarea standardelor de cost. Iar aceste standarde urmează să fie stabilite abia la anul, ceea ce înseamnă că, deocamdată, nu se ştie exact câţi bani ar putea fi economisiţi. Integral aduce Digi24

PDL face figuraţie în loc de opoziţie. Parlamentarii democrat-liberali nu vor participa la lucrările comisiei speciale privind achiziţia de teren agricol de către fiica preşedintelui, Ioana Băsescu, a anunţat ieri preşedintele PDL, Vasile Blaga. El a motivat că USL încearcă prin această comisie să distragă atenţia de la dezbaterea bugetului. Şi după ce Victor Ponta a anunţat că a fost amânată constituirea comisiei până după votarea bugetului, PDL a rămas pe poziţie. Întrebaţi de ce nu se duc la comisie, pentru a se lupta acolo cu reprezentanţii USL, democrat-liberalii nu au avut răspunsuri convingătoare.”Nu participăm la comisii care nu au legătură cu realitatea. Nu aflăm mai multe lucruri participând la lucrări, şedinţele sunt publice şi putem afla prin intermediul dumneavoastră (al presei -n.r.)”, a declarat liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. El a mai spus că democrat- liberalii nu sunt de acord cu constituirea unei astfel de comisii şi nici cu obiectivele acesteia şi de aceea nu participă la lucrări. La rândul său, prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul a spus că nu participă la jocuri politice personalizate. “Dacă am fi participat le-am fi validat această comisie. Este o comisie injustă, nu are ce căuta în Parlament. La fel ca şi Roşia Montană. Nu fac altceva decât să consume timpul parlamentarilor cu prostii”, a declarat Paul. La insistenţele EVZ că PDL, în calitate de partid de opoziţie, ar fi trebuit să facă parte din această comisie, Andreea Paul ne-a acuzat că suntem “vehemenţi”. Integral aduce EVZ

 Scandal în Senat. Noua lege a minelor care ar fi rezolvat ”problema Roşia Montană” a picat la două voturi: ”Aparatul nu a funcţionat”. Scandal în plenul Senatului pe legea minelor modificată, pregătită ca un paravan pentru Roşia Montană după ce proiectul iniţial trasmis de Guvern a fostrespins în Parlament ca urmare a neînţelegerilor din USL.  După trei încercări de vot, în urma cărora proiectul a picat de două ori cu 85, respectiv 86 de voturi (fiind o lege organică, erau necesare 87 de voturi), senatorii au respins actul normativ la o diferenţă de doar două voturi. După prima rundă de vot, când legea minelor a fost respinsă, doi senatori PSD, Ioan Chelaru şi Leonard Cadăr, au reclamat faptul că nu le-au funcţionat aparatele de vot. “Domnule preşedinte. Este vorba despre votul meu personal, toată lumea a văzut, nu mi-a funcţionat aparatul. Vă rog să supuneţi aprobării reluarea votului”, a spus Chelaru, în plen. “Eu conduc şedinţa, domnilor senatori. Verificăm situaţia domnilor senatori Chelaru şi Cadăr. Oleacă de pacienţă, domnule senator Barbu. Avem doi senatori care au fost în sală şi nu le-a funcţionat…”, a spus preşedintele de şedinţă, pesedistul Cristian Dumitrescu, în timp ce din sală se auzeau nemulţumiri potrivit cărora cei doi nu ajunseseră în sală la momentul votului. “Avem listele de vot, dovedeşte că doi senatori nu au putut să-şi exercite dreptul de vot deoarece aparatul nu a funcţionat”, a adăugat Dumitrescu. Din a doua încercare a votului a rezultat însă că raportul suplimentar al legii minelor a fost adoptat cu 88 de voturi. Chiar şi aşa, la votul final, pe proiectul de lege, acesta a fost respins cu doar 85 de voturi “pentru”, verdictul fiind întâmpinat cu aplauze din partea senatorilor, dar şi cu vociferări. Lucruri ca acestea se întâmplă când se forţează nota. Dacă ar fi putut exista o înţelegere mai bună a raportului, e posibil ca rezultatul să fi fost altul. Pe procedură s-au depăşit orice limite”, a spus liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu. “Nu se poate chiar aşa, să urlăm şi să ţipăm. Îi mulţumesc domnului Rădulescu că a subliniat acest fapt”, a mai spus preşedintele de şedinţă. În aceste condiţii, legea minelor va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Integral aduce Gandul

Prima reactie oficiala a Comisiei Europene dupa anuntul presedintelui Basescu: Romania decide daca va continua programul de asistenta, dar, indiferent de alegere, e esential ca tara sa ia masurile fiscale pentru obiectivele bugetare. Romania trebuie sa decida daca va continua programul de precautie cu Comisia Europeana si FMI, insa indiferent de alegere este esential ca tara sa ia masurile fiscale pentru atingerea obiectivelor bugetare si sa realizeze amplele reforme structurale convenite cu finantatorii externi, a declarat marti, pentru HotNews.ro, Simon O’Connor, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru politici economice si monetare Olli Rehn.  “Romania a fost cea care a solicitat un program de precautie si Romania este cea care trebuie sa decida daca doreste sa continue cu programul care a fost convenit”, a afirmat oficialul din Comisia Europeana, intr-o declaratie transmisa HotNews.ro. El a subliniat, insa, ca indiferent de decizia Romaniei, este esential ca tara sa continue aplicarea recomandarilor Consiliului Uniunii Europene din iulie. “Indiferent ce alegere face Romania, este esential ca tara sa continue punerea in aplicare a recomandarilor emise de catre Consiliul Uniunii Europene in iulie. Acestea includ masuri fiscale pentru a asigura atingerea obiectivelor bugetare convenite si ample reforme structurale pentru imbunatatirea capacitatii administrative a Romaniei si pentru a ii ridica potentialul de crestere economca”, a mai declarat purtatorul de cuvant pentru afaceri economice si monetare din Comisia Europeana. In acordul de precautie pentru Romania 2013-2015, Comisia Europeana contribuie cu 2 miliarde de euro, asistenta fiind aprobata in Consiliul Uniunii Europene din 22 octombrie 2013. Presedintele Traian Basescu a declarat luni seara la Palatul Cotroceni ca a decis sa nu aprobe memorandumul trimis de Guvern pentru aprobarea negocierilor cu FMI din cauza introducerii unei taxe la carburanti, de 7 eurocenti pe litru. Integral aduce HotNews

Decizie controversată AEP: Preşedinţii secţiilor de votare pot avea doar zece clase. Nu se cere nici experienţa electorală. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis (prin hotărîrea numărul 15), pe 18 noiembrie, să modifice condiţiile de întocmire şi avizare a listelor pe care se află persoanele care pot deveni şefi de secţii de vot. Apariţia hotărîrii AEP în “Monitorul oficial” a fost semnalată de săptămînalul “Kamikaze”. Conform acestui document, două sînt principalele modificări aduse de Autoritate procedurii prin care un cetăţean poate deveni şef de secţie de vot: în primul rînd, se impune obligativitatea ca pretendenţii la această poziţie să fi “absolvit învăţămîntul general obligatoriu” (articolul 4, alineatul 3) şi, în al doilea rînd, se prevede că pot ajunge pe listele cu cetăţeni din care sînt aleşi şefii de secţii de vot şi aceia care nu au mai participat la vreun scrutin din această poziţie (prin derogare, conform articolului 7, alineatul 3, unde se spune că “în procedura de avizare pot intra şi persoanele care au participat la cel puţin un program de instruire organizat de AEP”). Conform legii, pe listele cu cei care doresc să ajungă şefi de secţii de votare sînt înscrise trei tipuri de persoane: magistraţii, cetăţenii cu studii juridice şi cetăţenii “cu bună reputaţie în localitate”. Alegerile de pînă acum din România arată că magistraţii nu se înghesuie să fie şefi de secţii de vot. Practic, magistraţii aia acoperă poziţiile de şefi de Birouri Electorale Municipale, Judeţene şi pe cel de şef al Biroului Electoral Central. De asemenea, cetăţenii cu studii juridice sînt mai degrabă excepţii în funcţia de şef de secţie de vot. De aceea, practic, majoritatea covîrşitoare a şefilor de secţii de vot din România sînt cetăţeni din categoria celor “cu bună reputaţie în localitate”. Evident, condiţia referitoare la studiile candidatului la funcţia de şef de secţie de vot se aplică doar “reputaţilor”, nu şi magistraţilor sau celor cu studii juridice. Integral la Romania Libera.

Guvernul îşi asumă prin proiectul de buget subperformanţa încasărilor din TVA şi, implicit, neputinţa de a lupta împotriva evaziunii fiscale. Guvernul mizează anul viitor pe o creştere a încasărilor din TVA cu doar 3,4% comparativ cu nivelul din acest an, la 54,6 mld. lei, în condiţiile în care veniturile bugetare totale ar urma să urce cu circa 5% la 216,8 mld. lei. Prin aceste estimări incluse în bugetul pentru anul viitor guvernul îşi asumă subperformanţa încasă­rilor din TVA şi, implicit, neputinţa de a lupta împotriva evaziunii fiscale. În timp ce ritmul de creştere al încasărilor din TVA este sub ritmul anticipat pentru veniturile totale, pentru sumele colectate din impozitul pe profit şi din impozitul pe venit este estimată o creştere comparabilă cu cea a veniturilor totale, de 5,3% şi respectiv 5,1%. TVA aduce cei mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind a doua resursă pentru bugetul general, după contribuţiile sociale. Încasările din TVA ar urma să crească anul viitor cu doar 1,8 mld. lei faţă de nivelul estimat pentru anul 2013. Iar din măsurile fiscale aplicate în 2014 ar trebui să ajungă la buget un plus de 655,5 mil. lei la TVA, majorările de accize (ce implică majorări de preţuri) generând aceste încasări suplimentare din TVA. Evaziunea fiscală a ajuns anul trecut la aproape 14% din PIB (circa 20 mld. euro), iar cea mai mare parte este generată la TVA, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. „Estimările privind încasările din TVA în 2014 nu reflectă o îmbunătăţire semnificativă a colectării. Nu vedem încă eforturi foarte hotărâte în zona administraţiei fiscale pentru a lupta cu fenomenul evaziunii. Autorităţile fiscale ar trebui să se focalizeze pe zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală. Când evaziunea fiscală la TVA este de aproape 50% din total obligaţii fiscale la TVA (cea mai mare din EU27), cred că problema este mai mult decât evidentă“, a comentat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Integral aduce Ziarul Financiar.

Statul de drept la Pungesti. Cu riscul de a atrage asupra mea toata furia ecologistilor, dar si a celor care detesta guvernul Ponta, spun raspicat ca interventia jandarmilor la Pungesti a fost justificata si normala intr-un stat de drept. Ce avem noi acolo? Avem o companie straina, in speta americana, care a obtinut legal dreptul de concesiune asupra unui teren pe care vrea demareze operatiuni de explorare, nu exploatare deocamdata, a gazelor de sist, operatiuni care nu se vor face prin fracturare in aceasta faza si pentru care are toate avizele cerute de lege. De partea cealalta, avem un grup de protestari cu crucea in frunte, ca sa zic asa, complet dezinformati, aparent manipulati cu tot felul de scenarii infricosatoare de persoane care admit ca au fost prezente si la manifestatiile din ianuarie 2012 (ca sa vezi ce mobilitate la pungesteni!), care blocheaza accesul utilajelor acestei companii la terenul concesionat si incearca sa opreasca operatiunile legale de explorare. Ca poate comunicarea Chevron a fost deficitara si manipularea, cel mai probabil ruseasca (dupa modelul Bulgariei) de la Pungesti ar fi trebuit combatuta mai eficient printr-o campanie de la om la om, din poarta in poarta, este o discutie separata si justificata. Dar, pana una alta, legea este de partea companiei Chevron care vrea sa faca ceva pe terenul pe care l-a concesionat si unde nu avea acces. Integral aduce Ziare.com

Va urez o zi buna!

Proteste la Kiev: Zeci de mii de oameni s-au strâns în Piaţa Independenţei, în timp ce 10.000 protestează la Liov. Deputat: Ianukovici ar putea avea aceeaşi soartă ca Ceauşescu. Zeci de mii de manifestanţi sunt în Piaţa Independenţei din Kiev, unde au fost instalate aproximativ 50 de corturi militare, după ce mii de protestatari ai opoziţiei blocau luni sediul Guvernului de la Kiev, cerând demisia Administraţiei Viktor Ianukovici.Uniunea Europeană îndeamnă autorităţile din Ucraina şi opoziţia să aibă o atitudine calmă, după violenţele înregistrate la Kiev. Un fost membru al Partidului Regiunilor, aflat la guvernare în Ucraina, Inna Bohoslovskaia, a declarat că preşedintele Ianukovici ar putea să aibă aceeaşi soartă ca dictatorul român Nicolae Ceauşescu. Zeci de mii de manifestanţi sunt în Piaţa Independenţei din Kiev, unde au fost instalate aproximativ 50 de corturi militare, informează site-ul ziarului Kyiv Post. Manifestaţii similare au loc în mai multe oraşe din vestul Ucrainei, protestatarii cerând demisia Guvernului şi a preşedintelui Viktor Ianukovici. Aproximativ 10.000 de persoane participă, luni, la un miting împotriva autorităţilor ucrainene în centrul oraşului Liov, situat în vestul ţării, relatează Ukrainian News Agency, în pagina electronică. Mitingul a început la ora 12.00, iar numărul participanţilor este în permanentă creştere. Potrivit agenţiei, aproximativ 50.000 de persoane au participat la un miting, duminică, la Liov. Integral aduce Mediafax

Putin a anunţat, la Erevan, reducerea preţului la gaze pentru Armenia. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni, în cursul unei vizite la Erevan, că Rusia va reduce preţul la gaze pentru Armenia, ţară care a decis în septembrie să se alăture Uniunii Vamale promovate de Moscova, transmite AFP. Putin a indicat de asemenea că Rusia va vinde Armeniei arme la preţ redus.  “Rusia va face tot posibilul pentru a ajuta Armenia să îndeplinească toate procedurile pentru intrarea în Uniunea Vamală”, a dat asigurări preşedintele rus. În ceea ce priveşte gazele exportate de Rusia în Armenia, a indicat el, “preţul va fi fixat la 189 de dolari (la 1.000 de metri cubi)”, un preţ cu mult mai mic decât propune Moscova altor cumpărători. Luni, o mie de persoane au defilat la Erevan împotriva lui Vladimir Putin şi împotriva deciziei preşedintelui armean Serj Sarkisian de a renunţa la apropierea Armeniei de Uniunea Europeană pentru a se alătura Uniunii Vamale create de Rusia cu foste republici sovietice, în prezent Belarus şi Kazahstan. Protestatarii, încadraţi de numeroase forţe de ordine, au afişat bannere pe care se putea citi ‘Putin, întoarce-te acasă’ şi drapelul armean, potrivit AFP, care notează că au avut loc şi câteva ciocniri între manifestanţi şi poliţie. Serviciul de presă al poliţiei a anunţat în cursul serii că au fost arestaţi 110 manifestanţi.La începutul vizitei sale la Erevan, Putin a promis să consolideze influenţa ţării sale în Caucaz. Agerpres

Între vis şi coşmar. Ucrainenii nu permit să li se închidă gura. Au ieşit în masă la Kiev. Nu mai este vorba doar despre Europa, ci despre însăşi democraţie, în Ucraina, crede Bernd Johann. Ucraina nu a mai văzut proteste de asemenea amploare de la aşa-numita “revoluţie portocalie”. Atunci, în iarna lui 2004, ucrainenii au ieşit în stradă pentru a apăra democraţia şi a-şi alege un viitor pentru ţara lor. Acum demonstrează din nou. Tot pentru democraţie şi pentru viitor. Acelaşi om stă acum, ca şi atunci, în miezul problemei: Viktor Ianukovici. În 2004 încercase să ajungă şef al statului furând voturi. Acum este preşedinte democratic ales şi îi stă în putere să decidă în ce măsură Ucraina păstrează cursul democratic sau o cârmeşte spre autoritarism. Or, tocmai de asta se tem ucrainenii: că Ianukovici nu mai crede în drumul ţării spre Europa şi că le va confisca nu doar perspectiva europeană, ci şi democraţia. Suta aceea de mii de oameni care a protestat duminică la Kiev împotriva guvernului şi a preşedintelui a venit din întreaga Ucraină. Erau studenţi, muncitori, familii întregi cu copii – cu toate temerile că protestul ar putea degenera în violenţă. Le-a fost mai important să spună puterii că nu îşi vor lăsa furat dreptul la a protesta şi nici nu sunt de acord ca un acord de asociere la Uniunea Europeană, îndelung pregătit, să fie abandonat în ultima clipă de către un preşedinte care îi mai şi anunţă că ţara se va apropia de Rusia. Demonstraţiile sunt rezultatul temerii că visul european se va transforma în coşmarul autoritarismului de tip ruso-belarus. Intervenţia brutală a trupelor ministerului de Interne a fost un semnal cât se poate de îngrijorător. Ucrainenii s-au obişnuit să îşi exercite dreptul democratic la a manifesta colorat şi creativ. Aşa că li se pare şocant ca tocmai acum, când sunt atâtea întrebări ce aşteaptă răspunsuri vitale pentru viitorul ţării, să li se interzică dreptul de a le pune. Poate fi un punct de cotitură în evoluţia Ucrainei. O cotitură cu care populaţia nu prea pare a fi de acord. Integral aduce Deutsche Welle

Ucraina: Protestatarii, bătuţi cu bestialitate de trupele speciale. Câţiva manifestanţi au încercat să demoleze statuia lui Lenin. Imagini şocante au apărut pe internet, în ultimele zile, de la protestele din capitala ucraineană Kiev. După ce au avut loc mai multe ciocniri între manifestanţi şi forţele de ordine, mai mulţi protestatari au fost arestaţi. Din imaginile postate pe Youtube se vede că persoanele reţinute sunt aruncate la pământ şi bătute cu bestialitate de angajaţii trupelor speciale “Berkut”. Oamenii sunt loviţi cu picioarele şi cu bâtele şi sunt înjuraţi. Majoritatea au avut de suferit în urma loviturilor aplicate de cei de la “Berkut”.În tot acest timp, poliţiştii simpli urmăresc scenele fără să se implice. Violenţele de la Kiev au făcut zeci de răniţi, mulţi dintrei ei sunt reprezentanţi ai presei. Potrivit Euronews, 30 de jurnalişti au avut nevoie de îngrijiri medicale. Cel puţin 12 dintre aceştia susţin că au fost bătuţi de poliţişti. Jurnalişti de la New York Times, France Press şi Euronews au fost prinşi în mijlocul haosului de la Kiev. Când poliţiştii înarmaţi cu bastoane s-au năpustit asupra lor în apropiere de sediului administraţiei prezidenţiale, ei au ridicat singurul scut pe care îl au: legitimiaţia de jurnalist. Participanţii la protestele din Kiev au încercat să demoleze monumentul lui Lenin, din Piaţa Basarabiei, potrivit la lenta.ru. Lângă monumentul lui Lenin din Kiev au avut loc mai multe ciocniri între protestatari şi forţele speciale. Circa şaizeci de bărbaţi mascaţi au încercat să se urce pe monument. Un fotograf de la Euronews filma când a fost atacat. El s-a ales cu o comoţie şi leziuni în regiunea toracelui. Integral aduce Adevarul.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=7qWyAPqxdE0]

Der Spiegel: Banca Centrală a Ucrainei se vede amenințată. Ucraina e în recesiune, lupta dintre putere și opoziție paralizează țara. Mulți se tem pentru economiile lor, iar Banca Centrală trage un semnal de alarmă și le cere oamenilor să nu își retragă banii din bănci. Conflictul din Ucraina are efecte negative asupra economiei. Prima de risc atașată obligațiunilor de stat a crescut deja la cel mai mare nivel din ultimele două luni. În același timp, valoarea titlurilor de stat a scăzut dramatic. Speculanții valutari pariază pe o devalorizare a monedei, iar rezervele de valută scad. Ucraina trebuie să plătească în 2014 facturi la gaze naturale de 12,5 miliarde Euro. În acest context, Banca Centrală a Ucrainei trage un semnal de alarmă și le cere oamenilor să nu își retragă banii din conturi. Toate resorturile publice implicate în gestionarea economiei au anunțat că lucrează cu program normal fără a fi afectate de protestele din țară, cu toate că opoziția a lansat un apel la grevă generală și blochează activitatea mai multor instituțiii publice. Mii de manifestanți au blocat cartierul guvernamental din Kiev ieri cu mașini și baricade. Protestatarii ocupă în continuare sediul primăriei și cel al sindicatelor. Astăzi va avea loc în Parlament un vot pe o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Mykola Azarov. Cheia acestui demers se află în mâinile comuniștilor care nu e clar cum vor vota. Primul ministru a spus la o întâlnire cu ambasadorii europeni că situația din țară ar fi de necontrolat și că protestele fac uz de mijloace ilegale. Între timp, președintele Ianukovici vrea să păstreze aparența de normalitate și a anunțat că va efectua vizita planificată la Beijing.

Le Monde: Europa trebuie să sprijine manifestanţii ucraineni. A doua zi după summitul Parteneriatului Estic, din Vilnius, sute de mii de ucraineni au manifestat pretutindeni în ţară pentru a-şi exprima ataşamentul pentru Europa. UE trebuie să fie la înălţime şi să întruchipeze acest ideal de libertate. Manifestaţiile de dragoste pentru Uniunea Europeană (UE) sunt suficient de rare în vremurile acestea, deci merită o atenţie specială. Absorbită de criza datoriilor, de lupta pentru creştere şi împotriva şomajului, de împuternicirea populismului şi de gestionarea extinderii sale, Uniunea uită că rămâne o formidabilă forţă de atracţie. Pentru popoarele care nu au parte de statul de drept, Europa întruchipează speranţa de libertate, democraţie şi modernitate. Acesta este mesajul transmis de zecile de mii de ucraineni care, zi cu zi, manifestează pe străzile din Kiev şi în alte oraşe. Ce poate face UE? Nici salva economia ucraineană nici răsturna guvernul. Dar ea trebuie, desigur, să-şi menţină oferta de acord de asociere. Şi trebuie de asemenea, cu vocea liderilor de la Bruxelles şi din marile state membre, prea mult timp orbi faţă de miza luptei din Kiev, să proclame că sprijină aspiraţiile europene paşnice ale poporului ucrainean. În august 1991, preşedintele George Bush tatăl, din dorinţă de stabilitate, a călătorit la Kiev pentru a cere ucrainenilor să renunţe la visul lor de independenţă şi să rămână în URSS. Patru luni mai târziu, URSS nu mai exista. Nu ar trebui să repetăm acea greşeală. Europa nu trebuie, şi nu poate pierde această bătălie. Aduce RFI

Ca in fiecare sarbatoare, romanii, popor religios nevoie mare, s-au imbulzit intr-o zi de post al Craciunului, anulat de maretia laica a Zilei Nationale sa infulece fasole cu carnati sau sarmale, multi dintre ei chiar ambele. Nu vreau sa incerc o judecata valorica, morala sau civica, demersul ar fi inutil. Nimic nu este mai presus de stomacul romanului umplut gratis de primariile locale.

Randul “hamesitilor” inghesuiti  in asteptarea portiilor este mai presus de orice ratiune si bun-simt elementar. Multumirea celor care au reusit sa-si indestuleze stomacul, plus cele cateva portii puse la “sacoşică” pentru mai tarziu, ma scutesc de orice comentariu.

 Abordarea mea este strict civica si in special medicala. Exista si in Romania un document numit “Norme de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor”. Acest document nu este secret si este liber la lecturare sau la imprimare de pe internet. L-am citit de cateva ori si l-am gasit suficient de eficient si simplu de implementat. Privind de aproape cum sunt facute impartelile alimentare in zilele de paranghelii nu pot decat sa constat ca cei care impart “bunatatile” poporului dornic de gratuitati sunt iresponsabili la limita legii si cei care il primesc si le consuma sunt la limita  inconstientei.

 Marile bucatarii din lume (scoli–universitati, industrie, armate, etc.)  au ajuns deja la concluzii forţate care i-au obligat sa foloseasca preparate inghetate (la peste -7 grade Celsius), incalzite pe loc si servite intr-un interval de maximum 2 ore. Tot ceea ce nu se consuma in acest interval devine toxic. Sa explic simplu si rapid de ce:

 Toleranta bacteorologica a alimentelor gatite prin incalzire (de multe ori incalzire repetata) este de 0,7-1,2% per volum. Ficare ora in aer liber, chiar daca mancarea este distribuita igienic, genereaza cresterea nivelului toxic aproape exponential. Trecerea de 10% ar insemna  un pericol cert (imediat – indigestie toxic-alimentara sau amanat digerarea unor bacterii de la E-coli, Salmonela si pana la H-pylori)

 Daca cineva din autoritatile locale doreste sa-i fericeasca pe romani ar trebui sa le imparta portii de mancare, igienizate si inghetate si sa-i trimita sa le mance acasa. Aceste “pomeni” reprezinta un atentat la sanatatea publica si sinucidere in timp, exact a populatiei mai slabe social, care sta la coada pentru aceste pomeni.

 Surse pentru o mai buna intelegere – CDC – Centers for Disease Control and Prevention, capitolul – Food Safety Threats