Author: theophyle

Autor  @Desy Demeter

Expozitia Mondiala din 1888 a fost unul dintre evenimentele majore ale epocii în Barcelona si a reprezentat un punct cheie în istoria miscarii moderniste catalane. Arhitectii catalani au expus  cele mai bune lucrări ale lor,  Gaudi prezentand  clădirea proiectata pentru Trasatlántica Compañía (Compania Transatlantica). Dupa aceasta expozitie, Gaudi a primit proiectul de reconstructie  a Primariei din Barcelona, dar acest proiect nu a fost în cele din urmă realizat.

Eng The 1888 World Fair was one of the era’s major events in Barcelona and represented a key point in the history of the Modernisme movement. Leading architects displayed their best works, including Gaudí, who showcased the building he had designed for the Compañía Trasatlántica (Transatlantic Company). Consequently he received a commission to restructure the Saló de Cent of the Barcelona City Council, but this project was ultimately not carried out.

La începutul anilor 1890, Gaudi a primit două proiecte  in afara Cataloniei: palatul episcopal de Astorga si Casa Botines în León. Aceste lucrări au contribuit la notorietatea în crestere in Spania a lui Gaudi. În 1891, el a călătorit în Malaga si Tanger pentru a examina site-ul unui proiect pentru misiunea franciscanilor catolici pe care marchizul de Comillas l-a solicitat să proiecteze.

Eng. In the early 1890s Gaudí received two commissions from outside of Catalonia, namely the Bishop’s Palace of Astorga and the Casa Botines in León. These works contributed to Gaudí’s growing renown across Spain. In 1891, he travelled to Málaga and Tangiers to examine the site for a project for the Franciscan Catholic Missions that the 2nd marquis of Comillas had requested him to design.

În 1899, Gaudi se alătura Cercului artistic de Sant Lluc (Cercul artistic al Sfântului Luca), o societate de artisti catolică fondată în 1893 de către episcopul Josep Torras i Bages si fratii Josep si Joan Llimona. El s-a alăturat, de asemenea, la Liga spirituala a Fecioarei de la Montserrat – o alta organizatie catolica si catalană. Caracterul conservator si religios al gândirii sale politice a fost strâns legat de apărarea identitătii culturale a poporului catalan.

Eng. In 1899 Gaudí joined the Cercle Artístic de Sant Lluc (Saint Luke artistic circle), a Catholic artistic society founded in 1893 by the bishop Josep Torras i Bages and the brothers Josep and Joan Llimona. He also joined the Lliga Espiritual de la Mare de Déu de Montserrat (spiritual league of Our lady of Montserrat), another Catholic Catalan organisation. The conservative and religious character of his political thought was closely linked to his defence of the cultural identity of the Catalan people.

La începutul secolului, Gaudi a inceput numeroase proiecte simultan. Proiectele sale  au reflectat trecerea la un stil mai personal, profund inspirat din natura locurilor natale. În 1900, Gaudi primeste premiul municipalitatii din Barcelona pentru Casa Calvet. În primul deceniu al secolului XX, Gaudí s-a dedicat proiectelor complexe, cum ar fi Casa Figueras (cunoscuta sub numele de Bellesguard), Parcul Güell, un proiect de urbanizare care nu prea a reusit si restaurarea Catedralei din Palma de Mallorca. Între 1904 si 1910 el a construit Casa Batlló si Casa Mila, două dintre operele sale cele mai cunoscute, emblematice stilului sau.

Eng. At the beginning of the century, Gaudí was working on numerous projects simultaneously. They reflected his shift to a more personal style inspired by nature. In 1900, he received an award for the best building of the year from the Barcelona City Council for his Casa Calvet. During the first decade of the century Gaudí dedicated himself to projects like the Casa Figueras (Figueras house, better known as Bellesguard), the Park Güell, an unsuccessful urbanisation project, and the restoration of the Cathedral of Palma de Mallorca, for which he visited Majorca several times. Between 1904 and 1910 he constructed the Casa Batlló (Batlló house) and the Casa Milà (Milá house), two of his most emblematic works.

Bibliografie, note si citate:

Castellar-Gassol, Juan. Gaudí, the Life of a Visionary. Translated by Paul Martin. Barcelona: Edicions de 1984.
Van Hensbergen, Gijs. Antoni Gaudí. London, UK: Debolsillo. 2004.
WikiCommon (Eng & Fr)

Sub domnia lui Georgi al III-lea (1156-1184) și a reginei Tamar (1184-1213), strănepoata regelui David, perioada de înflorire a continuat. În timpul domniei lui Tamar, care a condus inițial țara alături de tatăl ei Georgi, teritoriul regatului a fost extins conform documentelor până la râul Tetri Tskali (Chalan-Usun) în est. În sudest, regatul se întindea până la valea râului Aras, care desparte azi Armenia și Azerbaidjanul de Iran, granița de sudvest îi era formată de râul Porchkhis-Tskali. La vest Georgia ocupa coasta Mării Negre până la Nicopsia, în apropierea actualului Tuapse, la nord era străjuită de Caucazii Mari. Și popoarele de dincolo de Caucazi plăteau tributuri Georgiei.

Economia Georgiei a prosperat în acea perioadă, regatul întreținând relații comerciale nu numai cu vecinii săi, ci cu întreg orientul mijlociu. Exinderea teritorială, progresul economic și stabilitatea politică favorizară dezvoltarea culturală, mai ales în zonele centrale de șes. În această perioadă apar primele cronici în limba georgiană (Kartlis Tskhovreba de exemplu), se scriu tratate filosofice, se pun bazele unei jurisdicții, sunt întemeiate Alaverdi, Bagrati, Bana, ansamblul monastic de la Gelati, etc. Tbilisiul număra în acea perioadă 100.000 locuitori, nu cu mult mai puțini decât Constantinopolul, care intrase pe atunci într-o perioadă de declin.

Această perioadă de înflorire a fost curmată în anul 1236 de primele invazii mongole, urmate de raidurile de jaf întreprinse de Tamerlan (1336 – 1405) care au dus la destrămarea regatului lui David al IV-lea. Georgia a mai putut fi reunificată doar pe durata domniei lui Georgi al V-lea “cel Strălucit”, între 1318 și 1346.

În secolul al XV-lea s-au format pe teritoriul Georgiei următoarele formațiuni statale: în vest regatul Imereția, cu principatele în mare măsură independente Guria, Migrelia, Abhazia, Svaneția și Racia, în zona centrală regatul Kartli cu principatele Ksavi, Aragwi și Muchrani, în est regatul Kaheția și în fine în zona sudestică atabeylikul Samzche (actualmente pe teritoriul nordestic al Turciei, zona fiind între timp turcizată și islamizată).

În decursul secolului al XVI-lea Georgia este împârțită în regatele Imereția, Kaheția și Kartli, precum și în cinci principate care stau sub influența osmană și persană.

Luptele permanente cu turcii în vest și cu persanii în est l-au determinat pe regele Kartliei-Kaheției, Heraclius al II-lea (1744-1798) să încheie în anul 1783 und acord cu Ecaterina a II-a a Rusiei, prin care regatul est-georgian acceptă protecția rusă.

Bibliografie, Note si Citate:

William E. D. Allen: A History of the Georgian People. From the beginning down to the Russian conquest in the nineteenth century., Londra 1932, reprint New York 1971.
Mariam Lordkipanidze: Georgia in the XI – XII centuries Tbilisi 1967. (on line)
Wikicommon (Eng & Fr, & Ro.)

In asteptarea unor lideri articulati, directi, fara zorzoane lingvistice complicate – la nivelul privirii alegatorului, folosind un vocabular simplu, concis, cu dramatizarea mesajului, care sunt capabili sa finalizeze un discurs cu un mesaj care sa nu fie uitat de spectator, ajungem la concluzia ca 2012 va fi inca un an in care nu-i vom descoperi pe acesti lideri.

Carisma are doua definitii, care intr-un fel sau altul se intersecteaza. Prima si cea mai  veche interpretare apartine Sfantului Pavel si o intalnim in cateva dintre  “Epistolele Pauline” (Prima si a Doua epistolă a lui Pavel către Corinteni si Prima si a Doua epistolă către Timotei), in care Sf. Pavel vorbeste despre harul divin si interventia Sfantului Spirit in transmiterea acestui har. De fapt terminologia paulina este preluata lingvistic de la vechii greci, care atribuiau aceasta calitate zeilor si semi-zeilor lor.

O a doua definitie este complet laica si apartine lui Max Weber si vorbeste despre un caracter convingator sau de o calitate exceptionala,  care poate inspira un devotament aparte pentru a mobiliza spre un obiectiv comun. Max Weber a definit aceasta calitate intr-una dintre  cele mai importante lucrari – “Etica protestantă si spiritul capitalismului”  si intr-o alta lucrare, mai putin cunoscuta probabil –  “Carisma si institutia constructiei”, in care discuta de “autoritatea carismatica pe care o adauga la “autoritatea traditionala si la “autoritatea legala”, creand asa zisa “autoritate tripartita”, pe care eu o accept mai putin.

Antonescu si-a tocit carisma potentiala de care ar fi putut dispune in fierberea meschina in veninul neputintei de a-l simula pe Basescu, Ponta se minte singur mintindu-ne pe noi toti, incercand sa-si inventeze o biografie inexistenta, intr-un rol imposil de jucat cu calitatile pe care le are, mai bine spus cu lipsa acelor calitati.  Despre cei numiti “ai nostri”, adica Blaga – chiar daca iti pune adevarul cel mai simplu ai impresia ca minte. Omul si-a dezvoltat dupa 20 de ani de politica mioritica o dexteritate de a nu fi vrednic de incredere chiar daca ar merita-o.  MRU, din nefericire este inca mult prea institutional pentru a trece in multime. Cand MRU se foloseste de prefixul de politete “domnule” adresandu-se unor oameni care  nici pe departe nu sunt domni, “doamne” unor curve notorii, imi vine sa sparg televizorul. Ceea ce ma enerveaza este simplul fapt ca MRU este exact de ceea ce avem nevoie astazi, tare mi-as dori sa vina vremea cand omul o sa inteleaga ca aceste plosnite trebuie strivite si acesti derbedei scuipati intre ochi.

Romanii vor ramane (probabil) si in anul 2012 in asteptarea lui Godot, carismaticul absent. Godot – ala al lui Becket – despre care cred ca am mai scris. Acel mitic Godot, personaj in teatrul absurdului, care este jucat pe “scena romaneasca” de douazeci si doi de ani, fara sa ne spuna cine este si cand are de gând sa ajunga.

Romanii s-au impartit in cele doua categorii becketiene – Gogo (Estragon) si Didi (Vladimir). In piesa lui Beckett, Vladimir este intelectualul optimist, fost filozof; Estragon este tipul simplu si impulsiv, pesimist notoriu, care vede viata in culori sumbre. Gogo-Estragon il asteapta pe Godot, desi in sufletul lui stie ca nu va veni, sau poate Godot nici macar nu exista, el insa il asteapta, pentru ca nu mai are ce face si pentru ca toti ceilalti il asteapta. Marea problema a lui Gogo-Estragon o reprezinta ghetele, care-l strang sau sunt prea mari.

Marea diferenta intre Didi-Vladimir si toti ceilalti este ca el intelege timpul si are notiunea timpului care trece, asteptandu-l pe Godot. Didi-Vladimir uraste visurile si falsa realitate in care traieste, fiind pesimist de felul lui, totusi mai are o scanteie de speranta. Intr-un fel sau altul, el crede ca Godot va sosi, desi nimeni nu stie cum arata si ce solutii ar putea avea el.

Estragon: Sunt obosit. Să plecăm.
Vladimir: Nu se poate.
Estragon: De ce?
Vladimir: Îl aşteptăm pe Godot.
Estragon: Adevărat. Atunci ce facem?
Vladimir: Nu e nimic de făcut. Aşteptăm.”

P.S. Celor care doresc sa citeasca o carte foarte buna, le sugerez “Potts, John. “A History of Charisma”; se gaseste pe net in format PDF.  Va doresc un weekend placut!

La un an de la preluarea şefiei BCE, italianul Mario Draghi a devenit cel mai puternic bancher al Europei. El nu se teme nici măcar să înfrunte Germania, cea care i-a asigurat poziţia. Ieri s-a împlinit un an de când italianul Mario Draghi, venit dintr-o ţară trimisă în repetate rânduri în corzi de pieţe din cauza problemelor financiare, a preluat cu sprijinul Germaniei preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE) de la francezul Jean-Claude Trichet. Din toamna anului trecut el a devenit unul dintre personajele centrale în lupta Europei cu o criză care ameninţă chiar existenţa monedei euro şi singurul dintre acestea care a luptat direct cu ajutorul puterii de foc de mii de miliarde de euro pe care o are BCE. Sub conducerea lui Draghi, cu banii ieftini daţi băncilor instituţia a evitat o nouă criză financiară, iar cu promisiunea sprijinului neli­mitat a scos din ghearele pieţelor Italia şi Spania. Stilul lui Draghi de a acţiona rapid şi decisiv vine din experienţa lui americană, având în vedere că a fost un director important la cea mai influentă şi cea mai hulită bancă de pe Wall Street, Goldman Sachs. Candidatura lui Draghi la preşedinţia BCE a fost sprijinită de fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy. Italianul şi-a asigurat însă postul doar după ce a câştigat şi suportul celui mai puternic politician european, cancelarului german Angela Merkel, convingând-o că va veghea asupra siguranţei fiscale. În mod formal, sarcina sa ca preşedinte al BCE este să ghideze rata dobânzii de politică monetară astfel încât preţurile să nu crească sau să scadă brusc pe termen mediu. La acest capitol, deciziile au fost corecte, scrie cotidianul american The New York Times. Predecesorul său, Trichet, s-a axat tot pe menţinerea stabilităţii preţurilor din zona euro, dar el a refuzat toate propunerile ca BCE să calmeze pieţele promiţând că va acţiona ca un creditor de ultimă instanţă. Draghi a preluat conducerea BCE pro­miţând în principiu acelaşi lucru. Însă, el a condus instituţia pe un alt drum, îmbinând măsurile curajoase cu cele precaute în eforturile de a preîntâmpina ceea ce ameninţa să devină o criză financiară.

La doar două zile după ce s-a instalat în funcţie, Draghi a coborât dobânda de po­li­tică monetară de la 1,50% la 1,25%, iar apoi în decembrie anul trecut a redus-o din nou, la 1%. În prezent dobânda de politică monetară este de 0,75%. Tot în decembrie anul trecut BCE a început să ofere sub conducerea sa băncilor europene fonduri practic nelimitate prin credite de urgenţă, însă aceasta fără surle şi trâmbiţe. Băncile au putut împru­muta oricât au vrut cu condiţia să aducă garanţii. Astfel, în total 523 de bănci au împrumutat 489 miliarde euro de la BCE la dobânzi foarte mici. Doar că băncile au preferat să-şi îndestuleze capitalul cu aceşti bani, iar fondurile rămase să le “parcheze” înapoi la BCE în loc să alimenteze cu lichidităţi economiile. Integral in Ziarul Financiar

Europa şi riscul unui happy-end ratat. Cuprinsă de tendinţe centrifugale din ce în ce mai puternice, frumoasa „Poveste europeană” pare a se îndrepta spre un final trist. Care ar putea fi grăbit şi de rezultatul alegerilor româneşti… În Suedia şi dincolo de Canalul Mânecii din ce în ce mai puţini se arată în stare să înţeleagă generozitatea demnă de o cauză mai bună, manifestată faţă de birocraţia continentală, pe care o afişează conducerea cipriotă a UE. Ciprioţii au propus o creşte a bugetului Uniunii de nu mai puţin de 5 procente. În timp ce sudul continentului şi estul său se dau de ceasul morţii ca să facă faţă rigorilor globalizării şi se confruntă cu necesitatea de a introduce reforme deosebit de dureroase şi de a-şi prelungi la calendele greceşti programele de austeritate, Uniunea Europeană îşi auto-prescrie lux şi bunăstare. Prosperitatea deputaţilor şi birocraţilor ei ar urma să atingă un nivel fără precedent. Concomitent, problemele economice şi financiare confruntând Comunitatea sunt tot mai complexe şi tot mai greu de rezolvat. Întrucât sunt de sorginte globală, aceste probleme nici nu se pot soluţiona la nivelul statelor membre. Cum ar putea oare face faţă Bulgaria, luată izolat, concurenţei tot mai acerbe a Chinei, Indiei şi Braziliei? S-a spus şi s-a repetat frecvent că nici Germania sau Marea Britanie nu s-ar mai putea descurca de fapt, fără Comunitate. Pare ca atare tot mai clar că, spre a se aplana criza, e nevoie de o mai amplă integrare a Europei. Deloc de mirare că elitele continentale vorbesc tot mai insistent despre Statele Unite ale Europei. Cărora, înainte de a deveni realitate le-ar mai trebui însă şi legitimitate democratică. Una pe care proiectul acestor „SUE” e departe de a o avea. De altfel, însăşi UE suferă, în acest domeniu, de carenţe grave. Prea multe decizii se iau într-un mod care numai democratic nu se poate numi. Parlamentul European nu e încă defel ceea ce ar trebui să fie. Cetăţenii Bătrânului Continent se văd prea rar în situaţia de a putea face uz de instrumentul referendumului, pentru a-şi impune părerile în chestiuni pendinte. Există o incontestabilă tendinţă de hiperbirocratizare a instituţiilor comunitare, puse din păcate să se ocupe de multe şi mărunte. Pentru prea mulţi birocraţi subsidiaritatea e adesea vorbă goală, când ar trebui să fie sfântă. Din pricina lor, din ce în ce mai mulţi europeni încep să-şi piardă răbdarea cu Uniunea. De altfel, nici nu e greu să-ţi pierzi răbdarea cu Uniunea. Şi cu mai marii ei. Cât de lesne pot ei enerva a demonstrat în repetate rânduri, la antenele voiculesciene, cuplul Antonescu-Ponta. Or, iată că, în vară, când, prin intermediul lor şi a unor instituţii democratice a început demontarea făţişă a democraţiei liberale în România, intervenţia unei Reding sau Barroso a salvat, pentru un timp, statul de drept. Pe de altă parte, România, ale cărei alegeri din decembrie riscă să se încheie cu un rezultat care să anuleze demersurile salvatoare ale Comisiei Europene, nu e un caz izolat. Probleme imense în materie de aderenţă la valorile democraţiei liberale au apărut şi în state ex-comuniste care păreau a fi elevi model în sfera democraţiei liberale, precum de pildă în Ungaria. Prelungindu-se enorm, criza a scos la iveală tot ce poate fi mai rău, mai diform şi mai respingător în construcţiile politice post-comuniste din estul şi sudul Europei. Ultranaţionalismul, colectivismul şi securismul comunist nu s-au strecurat pe uşa voiculizării şi becalizării doar în USL. Integral la  Deutsche Welle

Statele Unite şi Europa, interes reciproc inegal. Mai sunt patru zile până la alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Analizăm în cele ce urmează relaţiile dintre Statele Unite şi Europa şi trebuie spus că ele nu sunt marcate de o pasiune reciprocă. Mai precis, Europa se interesează mult de America, dar America mai puţin de Europa.  Bătrânul continent nu a figurat printre priorităţile diplomatice ale lui Barack Obama, în cei patru ani cît a durat mandatul său el a efectuat în jur de 10 vizite în zona Pacificului şi numai un singur turneu diplomatic important în Europa. Numeroşi comentatori pun în evidenţă acest adevăr, Statele Unite întreţin relaţii economice importante cu Europa, strategic vorbind Europa este aliatul numărul unu al Americii în cadrul Alianţei Atlantice, dar privirile americanilor se îndreaptă cu precădere spre alte zone ale globului. Este interesant de constat că la dezbaterea de pe 22 octombrie dintre Barack Obama şi Mitt Romney, dezbatere axată pe probleme de politică externă, numele Europei nu a fost pronunţat practic de loc. De 45 de ori a fost menţionat Iranul, de 34 de ori Israelul, dar nu Europa. Unii comentatori consideră chiar că în mintea lui Mitt Romney numele Europei are mai degrabă o conotaţie negativă, el şi-a avertizat chiar concetăţenii că America riscă să o ia pe calea Greciei dacă îl va realege pe Barack Obama. Sigur, comentatorii îşi nuanţează analizele şi spun că de fapt există o mare diferenţă între nivelul de interes pe care îl are electoratul american faţă de Europa şi cel pe care îl au responsabilii politici americani. Iar alegerile prezidenţiale în Statele Unite au fost întotdeauna o competiţie care s-a dus pe terenul problemelor interne şi nu internaţionale. Există acest paradox uluitor cînd vine vorba de America: totă lumea este cu ochii pe ea, mai ales cînd au loc prezidenţialele, dar americanii nu sunt de loc preocupaţi de restul lumii cînd merg la vot, ci de problemele lor imediate, de condiţiile lor de viaţă, de starea economiei, de şomaj. Focalizarea mondială asupra Statelor Unite este însă una de înţeles, aş spune chiar normală, dat fiind că America joacă acest rol de lider planetar, de primă economie a lumii, de primă putere militară şi diplomatică, de furnizoare de produse culturale pentru toată planeta. In cei patru ani cît s-a aflat Barack Obama la putere el s-a interesant de Europa mai ales în contextul crizei economice şi bugetare de pe vichiul continent, şi le-a dat de mai multe ori diverse sfaturi europenilor pentru a se mobiliza şi a relansa creşeterea economică. Cum în toţi aceşti ani economia americană s-a dovedit fragilă, Washingtonul s-a temut că o recesiune gravă în Europa ar fi fost de natură să afecteze şi Statele Unite. Integral la RFI

Ungurii vor inunda Europa cu chinezi. Ungaria este una din primele ţări care au resimţit şocul crizei mondiale, iar acum poate să-şi comercializeze propriile paşapoarte. Se presupune că o asemenea măsură ar ajuta economia ungară, care se rostogoleşte pe tobogan. O astfel de propunere a fost făcută de un grup de deputaţi din partidul conservator FIDESZ, aflat la guvernare. Aceşti deputaţi susţin că străinul care cumpără obligaţiunile de stat ale Ungariei, în valoare de 250.000 de euro şi mai mult, va putea obţine drept de şedere, iar în viitor, şi cetăţenie. Iniţiatorii ideii au convingerea că doritori se vor găsi, fiindcă paşaportul ungar permite deplasarea liberă prin Europa, plecarea chiar fără viză în SUA, Canada, Japonia, Australia. “Chinezii au dat de înţeles în repetate rânduri că noi trebuie să oferim stimuli pentru investiţiile lor în Ungaria. Dacă un chinez devine cetăţean ungar, el va putea avea mai multe posibilităţi pentru investiţii. Condiţia pentru obţinerea dreptului la examinarea preferenţială (declaraţia pentru cetăţenie) este să cumpere obligaţiuni de stat în valoare de 250.000 de euro, cu un termen de scadenţă de 5 ani. Astfel, noi vom putea atrage capital din aşa-numita lume a treia şi să ajutăm statul să-şi reducă datoriile”, crede Mihaly Babak, unul din autorii proiectului de lege. Această iniţiativă a întâmpinat critici. Astfel, unii deputaţi din Camera Comunelor din Marea Britanie au calificat acţiunile deputaţilor din Ungaria “un abuz şocant” din partea unui membru al Uniunii Europene. Acţiunile ungurilor au fost primite cu acelaşi entuziasm şi în alte ţări europene. Europa Occidentală are şi aşa destule probleme cu imigranţii din Asia şi din Africa, iar acum apare un nou val cu paşapoarte dintr-o ţară membră a Spaţiului Schengen. Multor europeni nu le convine că un număr considerabil de cumpărători de paşapoarte ungare provin tocmai din China. Ţara-de-sub-Cer este percepută cel puţin ca un concurent economic. În prezent, chinezii au pus ochii pe Islanda şi cumpără porţiuni din insula care vrea să devină membră a Uniunii Europene. Iar acum chinezii îşi pot construi o bază de expansiune chiar într-o ţară din centrul continentului, scrie publicația rusă Pravda.  Pare destul de neaşteptată o asemenea iniţiativă lansată de reprezentanţii FIDESZ. Acest partid dobândise renumele de naţionalist-moderat. În Constituţia adoptată recent din dispoziţia FIDESZ, se vorbeşte deschis despre apărarea naţiunii ungare şi a valorilor creştine. Acest lucru contravine flagrant politicii multiculturale, considerată oficială în spaţiul Uniunii Europene. Nimeni altul decât premierul Viktor Orban, vechiul lider al FIDESZ, punea practic la îndoială integritatea teritorială a ţărilor vecine, negând rezultatele Primului şi ale celui de-al Doilea Război Mondial. La indicaţiile lui, au început să se dea paşapoarte maghiarilor din România, din Transcarpatia, aflată acum în Ucraina, în Voivodina din Serbia, într-o oarecare măsură, şi în Slovacia. Însă una este să dai paşapoarte etnicilor unguri din ţările vecine şi cu totul altceva să le vinzi chinezilor şi altor bogătaşi din Asia şi Africa. Este evident că situaţia precară din Ungaria i-a determinat pe reprezentanţii FIDESZ să-şi compromită principiile. Situaţia din această ţară este extrem de gravă de câţiva ani, iar popularitatea premierului Orban a scăzut la jumătate. Integral in Capital

Marea Britanie ar putea trimite avioane militare în Orientul Mijlociu. Marea Britanie analizează posibilitatea trimiterii unor avioane militare la baze aeriene din zona Golfului Persic, pe fondul crizei legată de programul nuclear iranian şi situaţiei tensionate din Orientul Mijlociu, afirmă surse citate de cotidianul „The Independent”. Posibila mobilizare a avioanelor de vânătoare Eurofighter Typhoon intervine în contextul discuţiilor cu liderii Emiratelor Arabe Unite în scopul consolidării prezenţei militare britanice în Orientul Mijlociu. Israelul ameninţă cu posibile atacuri preventive asupra instalaţiilor nucleare iraniene, iar situaţia din Orientul Mijlociu este oricum tensionată după revoltele din statele musulmane şi pe fondul conflictului civil din Siria. Decizia de staţionare a avioanelor militare britanice în baze din Golful Persic urmează să fie luată de premierul David Cameron după discuţii cu liderii emiratelor Dubai şi Abu Dhabi, un anunţ pe această temă urmând să fie făcut în curând. Speculaţiile intervin în contextul în care ministrul israelian al Apărării, Ehud Barak, se află în vizită la Londra, criza iraniană fiind principalul subiect de discuţie. Guvernul britanic a îndemnat Israelul să aibă o atitudine prudentă faţă de Iran, al cărui regim islamist este suspectat că încearcă să se doteze cu arme nucleare. Eventuala mobilizare a avioanelor britanice în zona Golfului ar marca o schimbare de atitudine din partea Londrei, în contextul în care un raport publicat la sfârşitul octombrie şi citat de ziarul „The Guardian” arăta că Marea Britanie nu dorea să se implice într-o eventuală campanie de atacuri preventive a Statelor Unite împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, iar Iranul nu era considerat o “ameninţare curentă”. Adevarul.

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna.Sâmbătă, vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit la această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi ceaţă mai ales dimineaţa şi noaptea în zonele joase. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade, iar cele minime se vor situa între 1 şi 11 grade, mai scăzute în depresiuni până spre -4 grade, dar şi uşor mai ridicate pe litoral.

La Bucureşti: Vremea se va menţine mai caldă decât în mod obişnuit la această dată. Cerul va fi variabil, iar dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar cea minimă va fi de 4 … 6 grade.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5236   RON; 1 USD = 3. 5120     RON; 1 EURO = 1. 2880  USD; Francul elvetian 3. 7486 RON. Gramul de aur 192.8155 RON.  Evolutia saptamanala o puteti citi aici.

Piaţa de servicii medicale private se extinde haotic. A crescut într-un an cât alţii în şapte, dar destul de haotic. În timp ce unele segmente de piață sunt deja saturate, pe altele prezența serviciilor medicale private este aproape inexistentă. Potrivit cifrelor INS, Capitala  a devenit un furnicar de clinici, spitale şi centre medicale private, având la fel de multe unităţi private ca întreaga regiune de Vest a ţării. Numai în ultimii doi ani, aici au fost înfiinţate şase spitale, în urma unor investiţii de aproximativ 80 de milioane de euro. Astfel, Capitala a ajuns să aibă 32 de spitale, mai multe decât există în orice altă regiune geografică a ţării. „Aceste apariţii numeroase s-au datorat unei  pieţe încinse, în care s-a investit masiv în aceleaşi servicii, fără să se aducă nimic nou în domeniul medical“, spune directorul de dezvoltare al Gral Medical, Robert Chiţan. Primul semn că investiţiile mari încep să migreze şi spre alte oraşe a apărut anul acesta, odată cu deschiderea Centrului de Diagnostic şi Tratament Oncologic din Braşov, în urma unei investiţii de 24 de milioane de euro. „Asociaţii Centrului au identificat o oportunitate în dezvoltarea unei clinici oncologice în Braşov, mai ales pentru că centrele oncologice din România sunt cu capital majoritar de stat şi suferă din cauza lipsei de dotare, echipamentele fiind vechi şi uzate“, spune Ionela Rusu, directorul de marketing al centrului. Această investiţie a confirmat Braşovul ca fiind cel de al doilea pol de dezvoltare al sectorului privat după Bucureşti, urmat de Cluj şi Ploieşti. Tendinţa este totuşi timidă, din moment ce operatorii cu cele mai mari cifre de afaceri au dezvoltat 53% din afacerile lor în Bucureşti, 5% în Braşov şi sub 4% în alte oraşe. Operatorii care deţin supremaţia din punctul de vedere al numărului de unităţi în Bucureşti sunt Medlife, Regina Maria şi Gral Medical. Integral in Capital.

Dovada că banii de la Ericsson au ajuns în conturile firmei lui Cristian Sima. Serviciul de presă al Ericsson susţine că firma nu a plătit niciodată mită pentru obținerea vreunui contract și că nu a făcut nici o plată către WBS Holding, firma lui Cristian Sima, însă foşti angajaţi au deturnat fonduri şi au transferat bani în contul acestei societăţi. “O investigație internă a companiei referitoare la o deturnare de fonduri efectuată de fosti angajați Ericsson din România și Suedia a descoperit că aceștia au transferat bani în contul WBS Holding în perioada 2000-2003″, se arată într-un răspuns al companiei către RISE Project. Ericsson mai spune că a inițiat o acțiune în justiție împotriva lui Thomas Lundin, fost manager al firmei în România si ca a si câstigat acel demers care a fost făcut pentru a recupera fondurile care ar fi fost fraudate de către acesta. ntr-un interviu acordat în Islanda, brokerul Cristian Sima a dezvăluit că poate demonstra faptul că Ericsson i-a virat bani în conturi jurnalistului Bogdan Chirieac, bani care au ajuns în cele din urmă la politicieni aflaţi în campanie. Adevarul

Procurorul care a făcut avere cu carnetul de revoluţionar. Magistraţii Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie au şanse mici să se vadă şefi la Parchetul General şi la DNA. Nominalizarea procurorului- revoluţionar Tiberiu Niţu pentru şefia Parchetului Instanţei Supreme, făcută joi de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru, a iscat reacţii de nemulţumire nu doar în sistemul judiciar, dar şi în rândurile revoluţionarilor. În decembrie 1989, Tiberiu Niţu era militar în termen, încorporat la U.M. 0596 Bucureşti, aparţinând Ministerului de Interne. Evenimentele l-au surprins în Compania I a unităţii, Garda Televiziune. La un an după absolvirea Facultăţii de Drept din Bucureşti, promoţia 1995 – aceeaşi cu Victor Ponta şi Dan Şova -, adică în data de 16 noiembrie 1996, Tiberiu Niţu – procuror la Judecătoria Ploieşti, a făcut demersuri şi a obţinut „Certificatul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 – Remarcat prin Fapte Deosebite”. Din cauza suspiciunilor că printre revoluţionarii cu certificat s-au strecurat şi impostori, ori chiar criminali, în 2005 s-a făcut o verificare a revoluţionarilor cu carnete. Cu acel prilej, procurorul a dat o declaraţie olografă. „În noaptea de 21/22 12.1989, am tras cu arma din dotare peste Calea Dorobanţi, în casele situate pe această stradă. Arăt faptul că am primit ordin să tragem în acele clădiri întrucât acolo ar fi teroriştii. Personal, în momentele când nu se trăgea din partea noastră, am auzit zgomote de focuri de armă dinspre acele clădiri”. Niţu a trecut cu bine de verificare, şi-a păstrat carnetul de revoluţionar, în baza căruia a obţinut 8.000 de metri pătraţi de teren. Integral in EVZ

Cum acţiona “reţeaua bancherilor”: credite de milioane de euro pe Ancuţa SRL. banca nu pierdea, statul plătea. Plus: breşa din sistem care lasă băncile pe întuneric. Procurorii DIICOT detaliează modul în care “reţeau bancherilor” au obţinut credite de milioane de euro prin intermediul unor documente false. “Reţeau bancherilor”, condusă de Mihai Stan şi Daniel Ruse, a creat un sistem de fraudare a băncilor în care a angrenat zeci de persoane printre care şi Aurel Şaramet, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepreşedinte BRD, Florian Dragoş Diaconescu, fost general DIE, funcţionari din Senat, AVAS, ANAF şi MECMA. Pricipalul mecanism de obţinerea banilor era contractare de credite pe numele unor companii a căror performanţe financiare erau contrafăcute. Creditele de milioane de euro erau garantate de statul român. Băncile au recuperat o parte din bani de la statul român. În referatul prin care DIICOT a solicitat arestarea preventivă a celor 33 de membri ai “reţelei bancherilor” procurorii descriu mecanismele prin care aceştia au înşelat băncile şi au obţinut sume consistente de bani. Procurorii au identificat trei mecanisme pricipale prin care gruparea a obţinut milioane de euro:  Primul este obţinerea de credite în numele unor companii a căror performanţe financiare erau falsificate în sensul că în acte păreau firme cu cifre de afaceri mari, cu o bonitate deosebită, dar în realitate nu era aşa.Un alt mecanism era obţinerea de finanţări europene utilizând date false.    Al treilea mecanism descris este şi cel al creditelor personale. Adică angajaţi ai firmelor controlate de aceştia aveau în acte salarii care să le primită contractarea de credite mari dar în realitate actele erau falsificate. Integral in Gandul

CSM a pus în dezbatere publică proiectele procurorilor nominalizaţi pentru şefia PICCJ şi DNA. Consiliului Superior al Magistraturii a anunţat, vineri, că a pus în dezbatere publică proiectele procurorilor Niţu Mihail Tiberiu şi Irimie Ioan, nominalizaţi de ministrul Justiţiei pentru funcţiile de procuror general al PICCJ, respectiv procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit Mediafax.Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pune în dezbatere publică proiectul de management al domnului procuror Niţu Mihail Tiberiu şi proiectul de management al domnului procuror Irimie Ioan, propuşi de către ministrul justiţiei pentru numirea în funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), respectiv procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), se arată într-un anunţ postat, vineri, pe site-ul instituţiei. Procurorii din cadrul structurii Ministerului Public, membrii corpului judiciar şi reprezentanţii societăţii civile care doresc să formuleze întrebări pentru a fi adresate candidaţilor, le pot transmite, până la 19 noiembrie 2012, la adresa de e-mail secretar_general@csm1909.ro, precizează CSM. Şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru interviurile procurorilor, respectiv avizarea lui Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie în funcţiile de procuror general al României şi şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, va avea loc în 22 noiembrie. Tiberiu Niţu a fost propus, joi, pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar Ioan Irimie a fost nominalizat pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anunţul fiind făcut de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru. Integral in Romania Libera.

ANI a lansat pe site-ul propriu o secţiune cu declaraţiile de avere şi interese ale candidaţilor. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a lansat vineri, pe pagina sa de Internet (www.integritate.eu), o secţiune distinctă destinată declaraţiilor de avere şi de interese depuse de candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Vineri, la ora 17.30, în secţiunea menţionată erau 214 astfel de declaraţii ale candidaţilor. Potrivit ANI, în anii electorali anteriori, practica a evidenţiat o serie de nereguli, atât în procedura de completare a declaraţiilor de avere în cadrul procesului electoral, cât şi în cea de transmitere a acestora către Agenţie. Astfel, arată ANI, Agenţia a recepţionat şi gestionat un număr mare de declaraţii de avere şi interese care nu conţineau unele informaţii relevante, cum ar fi numele persoanei respective, funcţia pentru care candidează, veniturile realizate, patrimoniul soţului sau soţiei declarantului etc. ANI subliniază că, potrivit legii, persoanele care candidează pentru funcţiile de deputat sau senator sunt obligate să îşi declare averea şi interesele, iar declaraţiile se transmit către Agenţie în cel mult 48 de ore de la depunere. “Declaraţiile de avere şi interese se întocmesc potrivit modelelor prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2 din Legea nr. 176/2010 (http://www.integritate.eu/home/descarca-formulare.aspx/) şi se depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de circumscripţie, odată cu declaraţia de acceptare a candidaturii, în două exemplare”, se precizează într-un comunicat remis Mediafax de ANI. Integral  la Mediafax

Ion Iliescu, despre numirea unui premier: Traian Băsescu trebuie să înghită găluşca şi să accepte premierul USL. Ion Iliescu susţine că preşedintele Traian Băsescu nu poate refuza candidatul USL pentru postul de premier, în cazul în care Uniunea va câştiga alegerile, şeful statului fiind nevoit să-l desemneze pe cel susţinut de PSD şi PNL dacă acesta va fi propus de trei ori succesiv. “Majoritatea respectivă are posibilitatea legală să îşi impună punctul de vedere. Cum? Repetă aceeaşi propunere (n.r pentru funcţia de prim ministru) încă o dată la preşedinte. O refuză şi a doua oară? O repetă a treia oară, acelaşi nume şi preşedintele nu poate să mai refuze”, a declarat el la România Tv, despre ce strategie ar putea adopta USL după 9 decembruie. De asemenea, preşedintele de onoare al PSD a susţinut că nu există riscul ca preşedintele țării să dizolve Parlamentul dacă îi respinge Guvernul (n.r. – în Constituţie se spune că preşedintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta respinge două Guverne. “Nu are el dreptul să dizolve Parlamentul”. Iliescu susţine că majoritatea parlamentară ce va rezulta din alegerile din 9 decembrie va avea la îndemână pârghiile pentru a împiedica o alegere subiectivă a preşedintelui pentru funcţia de prim-ministru. Integral in Adevarul.

Liberalii din sectorul 1 i-au dat flit lui Antonescu. Preşedintele PNL nu a fost invitat la lansarea candidaţilor în alegerile parlamentare. Relația lui Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, cu Crin Antonescu rămâne rece. Războiul de uzură dintre preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi liberalii din sectorul 1 continuă. Potrivit unor surse liberale, Antonescu nu a fost invitat astăzi la lansarea candidaţilor din colegiile acestui sector, în alegerile parlamentare. El se va afla în Teleorman, pentru a-şi lansa candidatura la Senat, la braţ cu baronul PSD, Liviu Dragnea. Eugen Nicolăescu, cel pe care Antonescu l-a desemnat interimar în fruntea filialei Bucureşti a PNL, nu va fi nici el prezent. În colegiile din sectorul 1 candidează doi dintre adversarii lui Antonescu din PNL: Călin Popescu- Tăriceanu şi Ludovic Orban. Primul a intrat în cursă pentru un fotoliu de senator, în timp ce Orban vrea săşi reînoiască mandatul de deputat. Din partea PNL, la Camera Deputaţilor mai candidează Vlad Nistor şi Diana Tuşa. PSD este reprezentat în colegiile din sectorul 1 de Titus Corlăţean, actualul ministru de Externe, candidat la Senat, şi de Dan Tudorache, la Camera Deputaţilor. Ei vor fi susţinuţi de preşedintele PSD, Victor Ponta, care va lua parte la eveniment. Integral in EVZ.

Va urez o zi buna!

Arad. Falcă vs. Măduța&Calimente, pe pasajul Grădiște. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, i-a acuzat, joi, pe deputatul Mihai Calimente și Flavius Măduța de „minciună, incompetență și neștiință“, afirmând că cei doi nu au intervenit pentru prelungirea finanțării europene la lucrările la pasajul Grădiște, așa cum au anunțat aceștia. Falcă a afirmat în cadrul unei conferințe de presă organizată la Primărie, că Măduța și Calimente nu cunosc nici măcar traseul pe care l-a parcurs documentația. „Cu surprindere am văzut în mass-media că un parlamentar care se află la al treilea mandat, domnul Calimente, şi un doritor de a deveni parlamentar, domnul Măduţa, au participat la Bucureşti în locul meu, în ziua în care am fost eu, şi au obţinut ca municipiul Arad să primească un aviz pentru continuarea lucrărilor şi finanţarea lor pe fonduri europene din partea Ministerului Dezvoltării Regionale. (…) Mai mult, pentru a fi minciuna mai frumoasă, au spus că municipalitatea a greşit documentaţia de două ori şi ei au rezolvat ca aceasta să fie pozitivă. Doar că, aceşti oameni nu au fost niciodată la Minister. Aceşti oameni nu ştiu că municipalitatea nu trimite documente la Minister. Municipalitatea trimite documentele la Agenţia de Dezvoltare Regională, care, pe baza solicitării Primăriei, pregăteşte o documentaţie. Documentaţia a mers la Minister, care a dat avizul şi astăzi (miercuri – n.r.) am semnat continuarea acestei finanţări europene“, a declarat Gheorghe Falcă. Integral in Actualitati Arad.

Timisoara. Forta Civica nu raspunde amenintarilor USL. Timișoara – Din respect pentru memoria celor care au murit în evenimentele din Decembrie 1989 şi pentru a nu arunca în derizoriu acţiunea de comemorare atât a celor care au murit atunci, dar şi amintirea celor care au plătit inclusiv cu viaţa consolidarea democraţiei în România – George Şerban, Ion Monoran, Iosif Costinaş, Forța Civică Timiș a decis ca de 1 noiembrie să nu răspundă provocărilor şi ameninţărilor transmise de presa aservită USL. Indiferent de culoarea politică, a fost o zi în care fiecare s-a adus un omagiu celor trecuţi în nefiinţă. Alături de conducerea Forţa Civică Timiş s-a aflat Teodor Mărieş, vicepreşedintele Forţa Civică, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, familia Monoran, revoluţionari, precum şi urmaşi ai celor căzuţi în Decembrie 1989. Aduce Timisoara Expres.

Iaşi. Interviu Ziarul de Iasi: “In Iasi exista mai mult bun simt decat la Bucuresti”. In interviul acordat ziarului nostru, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, candidat al ARD in Colegiul senatorial 4 (Copou – Dacia) vorbeste despre cum a descoperit Iasul si care ii sunt planurile de campanie.  V-ati familiarizat cu politica locala? Ce diferente ati remarcat intre politica bahluiana si cea damboviteana? M-am instalat la Iasi, am avut deja numeroase contacte folositoare si am un program de intalniri tot mai dens. Mediul local nu e nici mai bun, nici mai rau decat in oricare alta parte a Romaniei. Exista totusi o diferenta intre stilul de a face politica la Bucuresti si la Iasi. Aici exista mai mult bun simt. Se respecta inca niste reguli de politete si buna crestere. Vad in asta un avantaj al mediului iesean, inspirat de lumea universitara si de marea traditie intelectuala a orasului. Ma doare totusi sa vad multi oameni dezamagiti, desi le inteleg motivele. E nevoie de un nou inceput in politica nationala si locala. De aceea m-am angajat in aceasta batalie, mai ales ca am radacini familiale moldovenesti. Actuala criza politica interna ne poate duce intr-o fundatura din care toata lumea pierde. Fara speranta ca putem regasi  binele comun, intram intr-un regres civic si democratic. Nu imi doresc scaderea sperantei ca destinul nostru european e ireversibil. Integral in Ziarul de Iasi.

Cluj. Duminica e ziua lui Traian Basescu. Cine a furat startul la felicitari? Traian Basescu va implini, duminica, 61 de ani. Probabil va fi in mijlocul familiei – anul trecut, ziua lui Basescu a picat vineri si si-a sarbatorit-o printr-un “liber de la serviciu”. Anul asta? Au inceput deja felicitarile si urarile! Mihai Razvan Ungureanu pare sa fi fost cap de lista. Traian Basescu s-a nascut la 4 noiembrie 1951, orasul Basarabi, judetul Constanta. Anul trecut, la Vila Lac 1, ziua lui Basescu l-a adus fata in fata cu parlamentarii din arcul guvernamental. Asta… cu o zi inainte: “Am considerat de bun simt ca la implinirea a 60 de ani sa bem impreuna un pahar cu vin. Buni, rai cum sunt, cu ei trecem criza, nu cu altcineva”. Parlamentarii i-au dat atunci cadou lui Basescu o statueta de cristal, sticle cu vin vechi, un stilou Mont Blanc, un tablou cu Portul Anvers – unde Traian Basescu a fost, pe vremea lui Ceausescu, sef al Agentiei Navrom. Anul acesta? Mister inca in privinta zilei de nastere a lui Traian Basescu: e cert ca va sarbatori cu familia, dar unde? Una din destinatiile favorite de “evadare” a presedintelui din jungla bucuresteana pare a fi zona Harghitei si a Covasnei, inca nu a razbatut ca s-ar duce acolo. Cert este ca din imediata vecinatate a lui soseste prima urare. “O fac in nume personal si oricarui roman care implineste o varsta in oricare dintre zilele anului ii doresc sanatate, viata lunga si bucurie”, a declarat vineri – potrivit Mediafax – Mihai Razvan Ungureanu, copresedintele Aliantei Romania Dreptate, si cel care va fi, zice-se, candidatul pe care actuala opozitie il va impinge in fata la prezidentiale pentru a deveni urmas al lui Traian Basescu.  Integral la Agenda.ro

Braşov. Câţi bani are Petre Roman, candidat PNL la Braşov. Fostul premier Petre Roman care candidează din partea PNL pentru un loc de deputat în Braşov menţionează în declaraţia de avere o singură locuinţă în Voluntari, trei maşini, tablouri de 20.000 de euro, precum şi 48.000 de euro şi 68.000 de dolari, potrivit Mediafax. În declaraţia de avere depusă la sediul Biroului Electoral Judeţean (BEJ) Braşov în 24 octombrie, Petre Roman menţionează că are o locuinţă de 202 metri pătraţi în Voluntari, cumpărată în anul 2010. El precizează că nu deţine niciun teren, dar are trei maşini, o Honda şi o Lancia din 2006, precum şi un Land Rover, cumpărat în 2011. Petre Roman a mai declarat bijuteriile soţiei, în valoare de 2.000 de euro, dar şi tablouri de 20.000 de euro.  În bancă, fostul premier are două conturi ambele deschise în 2008, în valoare de 48.000 de euro şi 68.000 de dolari. La rubrica de “Plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate” menţionează că este acţionar cu o cotă de 50 la sută la societatea Ana&Petrus, pe care tot el a împrumutat-o în nume personal cu 100.000 de euro. Petre Roman, în vârstă de 66 de ani, este în prezent profesor la Universitatea Politehnica Bucureştri şi membru PNL. Roman va candida pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 8 Bartolomeu – Tractorul – Triaj – Uzina 2, avându-l drept contracandidat pe fostul ministrul al Finanţelor din Guvernul Boc, Gheorghe Ialomiţianu, de la PDL, care candidează pentru al doilea mandat de deputat. Romania Libera

Cand un stat transforma politica interna in politica externa este semnalul clar ca normalitatea in relatiile internationala ale acelui stat se transforma in haos. Din nefericire, guvernul Ponta a debutat printr-o gafa si o tine intr-o continua gafa pana astazi, la 6 luni de la inagurarea acestui nefericit guvern.  Ponta si guvernul condus de el inca nu au aflat ca Romania este membra a Uniunii Europene si a aliantei Nord Atlantice.  Declaratiile lui Ponta de marti la Ambasada Turciei din care, citez – “Premierul Victor Ponta a transmis Guvernului de la Ankara că Turcia poate conta pe România ca partener şi “aliat militar”, având în vedere problemele înregistrate la frontiera estică, în contextul în care între Turcia şi Siria există tensiuni la frontieră”.

Absolut de acord, ceea ce a uitat dl Ponta este ca o astfel de promisiune se poate face numai in cadrul NATO. Nu cunoaste dl Ponta, premierul Romaniei  articolul  5 al tratatul  de alianta pe care l-a semnat statul roman,  care mentioneaza: “Partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor”. Deci Romania poate ajuta cu multe oftaturi Turcia fara aprobarea unanima a membrilor NATO printre care se numara si  Turcia.

***

Guvernul lui Ponta si-a inceput guvernarea nu cu o strangere de mana cordiala intinsa aliatilor si partenerilor europeni , ci cu o ditiramba rusinoasa spre rasarit a celui mai deficitar ministru de externe pe care l-a avut Romania nu din 1948, ci din toate timpurile, “venerabilul” Andrei Marga.

Comportamentul international al premierului Ponta este greu de imitat, nimeni nu a reusit sa aduca oprobiu la adresa statului roman in felul in care acest jalnic premier a facut-o. Atacul direct si personal la adresa cancelarului Germaniei, dna Merkel a fost climaxul grosolaniei acestui premier, citez: “Bănuiesc că nu doamna Merkel o să voteze pe 29 iulie. Merkel si crestin democratii germani sunt cei care au crezut întodeauna în austeritate, în tăieri. În timp ce restul Europei spune un singur lucru: că suntem în standarde europene. Inidferent ce vor crestin democratii germani, românii vor vota pe 29 iulie” este atat de surprinzator si impertinent ca a obligat si pe socialistii germani sa hotarasca mutarea congresului socialist de la Bucuresti.

Cred ca aceasta perioada nefasta a politicii externe romanesti a fost caracterizata desavarsit de cunoscutul saptamanal britanic Te Economist – “Ponta luptă murdar chiar şi pentru standardele româneşti”. Revista “The Economist” a criticat în termeni duri situatia politică din România si măsurile luate de premierul Victor Ponta. “Faptul că România a intrat în Uniunea Europeană a însemnat că a îndeplinit şi că şi-a asumat să se încadreze în standardele stricte ale bunei guvernări şi respectul pentru lege ale UE. Aceasta este teoria, însă practica e mai problematica, după cum s-a putut vedea din disputa dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu”.  Articolul a fost publicat la data de 14 iulie 2012. De atunci si pana acum nu a existat  cotidian international de prima mana care nu a criticat derapajele premierului Ponta, la fel cum nu a existat aproape personalitate europeana care nu a fost atacata personal de acest premier. De la  Barroso, Van Rompuy si pana la Susan Reding toti sunt acuzati cu tot felul de acuze fanteziste pentru singurul lucru pe care il doresc – repectarea angajamentelor la care  s-a obligat Romania prin aderarea la Uniunea Europeana.

La data de 17 iulie, Victor Ponta s-a prezentat la aeroportul Otopeni pentru a discuta  cu ministrul britanic de Externe William Hague. Aceasta intalnire poate fi memorata de istoria diplomatiei romanesti ca una dintre cele mai ciudate din toate de care am avut parte in ultimul deceniu. In comunicatul Ambasadei briranice s-a mentionat: „A fost o escală specială a ministrului britanic, care a dorit să vină la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române pe tema recentelor evoluţii de pe scena politica românească” si “Ministrul britanic de Externe William Hague a avut o întrevedere cu prim-ministrul român Victor Ponta astăzi, 17 iulie, la Bucureşti. Cei doi au abordat subiecte legate de parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie, precum şi aspecte ale situaţiei politice actuale din România” Mda’, unora trebuie amintit tratatele semnate, pentru ca de la sine nu au nici o sansa sa si le aminteasca.

Pe 3 septembrie anul curent premierul Victor Ponta declara,  la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, că politica externă a României rămâne pe coordonatele stabilite de mult, precizând că aceste coordonate rămân neschimbate indiferent de schimbările politice interne. Intrebarea ar fi cum? Cand nici un politician de marca din afara imediata a catorva socialisti europeni nu doreste sa se intalneasca cu el.

Intr-o lume civilizata, si mai mult ca oriunde in relatiile intre stare  exista traditii cutume si proceduri de comunicare, acest premier le-a incalcat grosolan pe toate, transferand angoaselor pesonale la discursul institutional. Cu o biografie falsa, atribuindu-si merite inexistente, acest premier se exclude din lumea in care Romania trebuie sa aspire si sa faca parte.

Marile puteri ale Europei se ciondănesc pe cât de mult şi de unde să fie tăiat bugetul UE. Marii pierzători ar putea fi ţările din Europa de Est. În vremuri în care UE se afundă în criză, iar statele ar trebui să facă front comun, marile economii europene agită şi mai mult apele punând piedici în calea aprobării bugetului pe termen lung al UE, proiect al CE creat cu scopul de a stimula creşterea şi angajările. Premierul britanic David Cameron, umilit în parlament de euroscepticii din propriul partid, cere la presiunile acestora tăieri adânci în buget, iar Franţa ameninţă că va bloca procesul de aprobare dacă reducerile vor fi făcute la fondurile pentru agricultură, de care acum beneficiază din plin. Alternativa ar fi tăieri în fondurile de dezvoltare, un stimul vital pentru eco­nomiile mai slabe din Europa de Est. Cameron a fost umilit de parlamentari rebeli din Partidul Conservator, care, sprijiniţi de opoziţie, au votat împotriva poziţiei guvernului referitoare la negocierile pentru bugetul UE pe perioada 2014-2020, scrie Financial Times. Votul nu obligă, dar subliniază riscul de implozie al guvernului britanic şi-l forţează pe Cameron să se supună voinţei rebelilor, care sunt hotărâţi să-l determine pe premier să adopte o atitudine mai dură faţă de UE. Rebelii vor ca guvernul să nu mai susţină propunerea de a se îngheţa bugetul, ci să ceară tăieri masive. “A venit timpul ca Bruxellessul să-i asculte pe britanici şi să facă ceea ce cu toţii facem, anume să tăiem din material”, a declarat parlamentarul conservator Mark Pritchard, unul dintre liderii revoltei, notează Thomson Reuters. CE a propus un buget de 1.030 miliarde de euro, cu 5% mai mare decât cel din perioada 2007-2013. Comisia vede în acest proiect o unealtă pentru efectuarea de investiţii care să stimuleze creşterea economică şi a numărului de locuri de muncă. “În cel mai bun caz, ne-ar plăcea ca bugetul să fie tăiat, iar în cel mai rău caz l-am vrea îngheţat şi sunt pregătit să-mi folosesc dreptul de veto dacă nu obţinem un acord care să fie în interesul Marii Britanii. Acest guvern adoptă în negocieri o poziţie mai dură decât a avut-o orice guvern de la intrarea noastră în UE”, a declarat Cameron în faţa parlamentarilor. O politică austeră este urmărită şi de Germania, cea mai mare economie europeană şi ţara cu cea mai mare contribuţie la bugetul UE. Berlinul, dar şi alţi contributori neţi ar vrea un buget cu 100.200 miliarde de euro mai mic. În faţa acestor poziţii, preşedinţia cipriotă a Uniunii a propus reduceri de peste 50 de miliarde de euro ca soluţie de compromis, tăierile urmând să afecteze fondurile destinate agriculturii. Propu­nerea a isterizat guvernul de la Paris. Integral in ZF.

Angela Merkel s-a întâlnit cu şefii FMI, Băncii Mondiale, OMC, OECD şi ILO. Când şefii celor cinci organizaţii financiare şi economice internaţionale se strâng laolaltă, se poate vorbi despre o concentrare a competenţelor. Cei cinci s-au întâlnit acum la Berlin cu şefa executivului german, Angela Merkel. Când se reunesc la aceeaşi masă secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Angel Gurria, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Pascal Lamy, Directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), Guy Ryder, directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde şi preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, nu poate fi vorba decât de linii directoare ale economiei globale. Faptul că reuniunea a avut loc se datorează guvernului german care, în 2007, când a deţinut preşedinţia prin rotaţie a UE şi a grupului G8, a cerut întâlniri regulate ale şefilor instituţiilor financiare şi economice internaţionale cu şefii guvernelor, din dorinţa unei mai bune sincronizări a cooperării. Tot mai multe probleme nu pot fi rezolvate decât împreună. În momentul actual îngrijorarea este legată de criza datoriilor suverane din Europa, şomajul ridicat în multe ţări şi conjunctura economică la scară globală. Potrivit unei prognoze a FMI, economia mondială va creşte în 2012 cu doar 3, 3 procente, pentru a sălta în 2013 la 3,6. “Riscurile care ne pândesc sunt evidente”, a declarat cancelarul Angela Merkel la capătul întrevederii cu şefii organismelor economice internaţionale. “Creşterea economică nu este pe măsura dorinţelor noastre”, a mai adăugat Merkel. Este o constatare fatală, având în vedere că tocmai creşterea este factorul-cheie pentru depăşirea crizei datoriilor din Europa. Chiar dacă nava pluteşte încă, viteza ei se tot reduce; chiar dacă numărul şomerilor a scăzut în Germania, pentru prima dată a crescut în ultimii doi ani, comparativ cu octombrie 2011. Nu este vorba deci decât de un uşor reviriment cu motivaţie sezonieră. Gigantul comercial german Metro percepe deja o masivă reducere a apetenţei pentru consum în sudul Europei. La reuniunea desfăşurată în sediul Cancelariei Federale din Berlin nu s-a discutat explicit despre situaţia din Grecia. Totuşi, mai ales şefii FMI şi OMC, Christine Lagarde şi Pascal Lamy, au vorbit deschis despre situaţia din Europa în ansamblu. ” Deşi s-a reuşit o oarecare stabilizare, creşterea este călduţă şi ezitantă”, a spus de pildă Lagarde. În privinţa zonei euro, totul depinde de aplicarea unor reforme ample şi de creşterea competitivităţii, a mai spus şefa FMI. Ea a cerut de asemenea acţiuni coordonate ale băncilor centrale din diversele state membre. Numai aşa pot fi aplicate în accepţiunea ei măsurile decise la nivel politic. Apoi, Lagarde a constatat că nivelul datoriilor se situează în continuare în numeroase ţări industrializate la un nivel “nesustenabil”. De aceea, guvernele trebuie să continue asanarea bugetelor “într-un tempo rezonabil”.  Integral la  Deutsche Welle

Mândria Moscovei: cel mai înalt zgârie-nori din Europa. Moscova se poate mândri cu cea mai înaltă clădire de pe continentul european. Turnul Mercury City, construit în centrul financiar al Capitalei ruse, de miliardarul rus Igor Kesaev, a depăşit clădirea Shard din Londra, potrivit Bloomberg.Mercury City a atins 339 de metri înălţime, cu 29 de metri peste Shard. Clădirea de 70 de etaje va fi finalizată în acest an. Igor Kesaev a acumulat o avere de 1,8 miliarde de dolari în sectorul retailului cu produse alimentare şi din tutun. Miliardarul este unul dintre cei câţiva investitori care au început să construiască zgârie-nori în Moscow City, centrul financiar al oraşului. Alţi antreprenori nu au avut însă acelaşi succes. Miliardarul Chalva Tchigirinski a renunţat din cauza crizei financiare la planul de a construi un turn de 612 metri. De asemenea, Serghei Polonski, care a construit Federation Tower în Moscow City, a pierdut mai multe proiecte imobiliare din cauza datoriilor la bănci. Mercury City ar putea costa în final 350 de milioane de dolari. Clădirea are 90 de mii de metri pătraţi de spaţiu pentru birouri, precum şi apartamente de locuit, care însumează 20 de mii de metri pătraţi.RFI

SUA îşi numără victimele înainte de alegeri. Numărul morţilor în furtuna Sandy ajunsese ieri la 56 şi continua să crească. Cu patru zile înainte de alegeri, Barack Obama şi Mitt Romeny şi-au reluat campaniile Media ultimelor sondaje, calculată de website-ul realclearpolitics.com arăta ieri egalitate absolută între Barack Obama şi Mitt Romney, ambii cu o cotă de popularitate de 47,4%. Noi sondaje efectuate de NBC News/Wall Street Journal în trei state-cheie îi dau un mic avataj lui Obama. În Iowa, preşedintele democrat conduce cu 50% la 44%, În Wisconsin, statul de unde provine candidatul republican la vicepreşedinţie, Paul Ryan, Obama are 49%, iar Romney 46%. În New Hampshire, Obama conduce cu 49% la 47%. Fiecare tabără susţinea ieri că va câştiga alegerile. Mitt Romney şi-a continuat campania în Florida, unde a ţinut mai multe discursuri electorale. „Eu nu doar vorbesc despre schimbare, eu chiar am un plan pentru a o pune în practică”, a spus el. Obama a început un tur al statelor-cheie, printre care Nevada, Colorado şi Ohio, campania sa concentrându-se intens pe îndemnul ca oamenii să voteze., deoarece democraţii cred că o prezenţă mare la vot îi va avantaja. Scrutinul prezidenţial din 2012 va costa aproximativ 2,6 miliarde de dolari, potrivit Center for Responsive Politics, care analizează şi publică toate cheltuielile electorale din SUA pe site-ul Opensecrets.org. Această sumă cuprinde cheltuielile candidaţilor, ale comitetelor lor de susţinere şi ale partidelor. Numărul victimelor furtunii Sandy ajunsese ieri la 56 în SUA, dintre care cel puţin 28 în New York, iar primarul oraşului, Michael Bloomberg, a declarat că este de aşteptat ca numărul victimelor să crească, deoarece mulţi oameni sunt daţi dispăruţi. Una dintre problemele cu care se confruntă newyorkezii în urma uraganului este că şobolanii au ieşit din canalizări şi subsoluri. Sute de apeluri la numărul de urgenţă 911 au anunţat, în ultimele zile, că locuitorii din New York au fost atacaţi sau muşcaţi de şobolani, de multe ori purtători ai unor boli grave. Medicii au emis o avertizare, învăţându-i pe newyorkezi cum să se ferească şi cum să-şi trateze muşcăturile până să ajungă la un cabinet. Integral in Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle . Demersurile de modificare a constituţiei şi a legii electorale adoptate de Ungaria lui Viktor Orban au iscat noi reacţii revoltate în occident, unde nu puţini comentatori consideră că măsurile sapă democraţia, fiind menite să eternizeze actuala putere de la Budapesta. Nu mai puţine valuri au stârnit furtuna Sandy, care a luat cu asalt coasta răsăriteană a SUA, precum şi urmele de explozibil detectate la avionul prezidenţial polonez prăbuşit la Smolensk în 2010, cu fostul preşedinte al Poloniei şi mulţi alţi 95 de oameni la bord. În paginile revistei Der Spiegel, Keno Verseck deplânge „cimentarea puterii lui Orban” şi scoate în evidenţă eventualele consecinţe ale ideii premierului de a-i obliga pe alegători să se înregistreze din patru în patru ani. Autorul relevă că opoziţia, care nu prea are şanse de a contesta noua reglementare, se teme de amplificarea notabilă a posibilităţilor de comitere de fraude electorale. Subiectul e tratat pe larg şi de ziarele conservatoare Die Presse, de la Viena, şi Die Welt, de la Berlin. În cotidianul berlinez, Jaques Schuster vorbeşte despre „orbanizarea” Ungariei, utilizând un termen folosit de postul Deutsche Welle cu privire la răsăritul Europei, într-o comparaţie a situaţiilor din România, Ungaria şi Ucraina apărut în iunie şi la Presseurop. În acelaşi ziar berlinez, Die Welt, se reiau aprehensiunile enorme generate nu în ultimul rând în Polonia de detectarea unor posibile urme de exploziv la epava avionului prezidenţial polonez prăbuşit lângă Smolensk, în Rusia, în 2010. 96 de persoane, între care şi şeful statului polonez, Kaczynski, şi-au pierdut viaţa atunci. Tagesspiegel reia o relatare apărută iniţial în ziarul polonez Rzeczpospolita, care constată că la epava avionului echipele de experţi au descoperit urme de trinitrotoluen şi de nitroglicerină. Tagesspiegel semnalează şi dezminţirile oficiale ale acestei ştiri care a stârnit ample pasiuni la Varşovia, unde se vehiculează de mult teoria atentatului rusesc asupra fostei conduceri a Poloniei. În context, observatorii germani sunt foarte grijulii să nu tragă concluzii pripite incriminându-i pe ruşi. Un interesant articol despre situaţia din sud-estul Europei a apărut în Süddeutsche Zeitung. Sub titlul „Înainte spre trecut”, ziarul din München scoate în evidenţă recrudescenţa naţionalismului în Balcani. Cotidianul bavarez relevă că foştii inamici nutresc o puternică neîncredere mutuală şi se supraveghează reciproc, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană a unor state precum Serbia şi Bosnia se îndepărtează tot mai mult. Ample ecouri au generat şi urmările reale şi virtuale ale uraganului Sandy, care s-a abătut asupra coastei răsăritene a SUA în plină campanie electorală. Nu puţini editorialişti comentează subiectul din perspectiva modificării eventuale a şanselor electorale ale candidaţilor la preşedinţie. O face şi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Absolut remarcabilă în contextul moravurilor politice dâmboviţene este corectitudinea de care a dat dovadă guvernatorul statului New Jersey. Deşi republican, adept a lui Mitt Romney, guvernatorul a elogiat totuşi, în rânduri, comportamentul democratului Barack Obama în timpul uraganului şi după furtună, după cum ne informează cotidianul conservator din Frankfurt. Deutsche Welle

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru începutul lunii noiembrie. Cerul va fi variabil, cu înnorări la începutul zilei în extremitatea estică, iar seara şi noaptea în vest, nord-vest şi în centru, unde pe arii restrânse va ploua în general slab, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări mai ales pe crestele montane. Temperaturile maxime, uşor mai ridicate decât în ziua anterioară, vor fi cuprinse între 14 şi 22 de grade, iar cele minime între 1 şi 13 grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase, izolat se va produce ceaţă.

În Bucureşti, Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru începutul lunii noiembrie. Cerul va fi variabil, iar în cursul nopţii vor fi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar cea minimă va fi de 8…10 grade.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5318  RON; 1 USD = 3. 5001    RON; 1 EURO = 1. 2948   USD; Francul elvetian 3. 7529 RON. Gramul de aur 193.8682 RON.

Ieşirile din rezervele valutare au atins maximul anului. Ieşirile din rezervele valutare au atins în octombrie maximul ultimului an, de 2,9 mld. euro, evoluţia fiind influen­ţată, conform aprecierilor analiştilor, şi de intervenţiile BNR pe piaţa valutară pentru temperarea presiunilor de depreciere a leului. Dacă în octombrie plăţile scadente în contul datoriei publice în valută au însumat doar 122,3 mil. euro, în noiembrie, plăţile în valută care ajung la scadenţă vor totaliza 1,7 mld. euro. Rezerva va fi însă susţinută de intrarea celor 1,5 mld. euro reprezentând a patra emisiune de eurobonduri plasată în acest an de Ministerul Finanţelor. Rezervele valutare ale BNR s-au redus în octombrie la 31,8 mld. euro, de la 32,4 mld. euro în luna anterioară.  Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, cursul de schimb apropiindu-se de pragul de 4,6 lei/euro, aproape de recordul de la începutul lunii august. Ca şi în august, şi în octombrie BNR a hotărât să plafoneze sumele pe care băncile le pot împrumuta la dobânda-cheie de 5,25% pe an în schimbul garantării titlurilor de stat. Plafonul a coborât treptat de la 6 mld. lei la 4 mld. lei. Ziarul Financiar

Se pregătește Bugetul / Dezechilibrul la plata pensiilor ne înghite tot deficitul bugetar. Deficitul bugetar consemnat la finele trimestrului al treilea din 2012 poate fi pus exclusiv pe seama dezechilibrului cronicizat existent la bugetul asigurărilor sociale. Minusul de 7,17 miliarde lei la bugetul general consolidat a fost mai mic decât subvenția de 9,19 milioane lei care a trebuit adăugată la veniturile curente din plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru a asigura plata pensiilor. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că, în pofida alimentării suplimentare a veniturilor pentru asigurările sociale, la 30 septembrie 2012, deficitul pe acest segment al politicii sociale era de 743,1 milioane lei. Situația nu diferă prea mult de cea care se întâlnește în sănătate sau plățile pentru șomaj, dar dimensiunea foarte mare este cea care determină deficitul de ansamblu al bugetului României. Integral la CdeG

Caracatiţa unei fraude bancare “garantate”. Un grup format din demnitari şi bancheri este acuzat de DIICOT că a fraudat mai multe bănci prin credite garantate de stat. Capii reţelei erau un fost spion DIE şi un om de afaceri controversat din Olteniţa. “Adevărul” vă prezintă reţeta şi reţeaua unei fraude de 22 de milioane de euro, fără precedent în România. Aurel Şaramet (62 de ani) e un om serios. Aşa îl descriu cei care îl cunosc. Şi într-adevăr, CV-ul lui Şaramet, până ieri preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţie care acordă garanţii de stat pentru accesarea creditelor, îl recomandă întocmai. Este părintele primei strategii de dezvoltare economică şi socială a României, a adus Kraft Foods la Braşov, Unilever la Ploieşti, Procter&Gamble la Timişoara. Joi, „aura“ lui Şaramet s-a ruinat într-o singură ştire: „procurorii DIICOT au audiat 100 de persoane într-un caz de fraude bancare de 22 de milioane de euro.  Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Aurel Şaramet, Cercel – Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedintele unei bănci, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, şi Diaconescu Florian Dragoş“.Din dosarul instrumentat de DIICOT (cu suport de la SRI), reiese că reţeaua fraudei bancare ar fi condusă de un anume Daniel Ruse şi formată din Aurel Şaramet, trei angajaţi ai Ministerului Economiei, plus vicepreşedintele BRD Claudiu Cercel. Toţi aceştia ar fi puşi în mişcare de Dragoş Diaconescu, fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii. Integral in Adevarul.

Sima-Chirieac: Meci cu o miză de 1.500.000 de dolari. Brokerul fugar îl acuză pe fostul jurnalist că ducea mita de la multinaționale la politicieni. Un document exploziv pentru cazul „Brokerul vrăjitor Cristian Sima” a fost publicat de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul lui. Documentul probează faptul că, în anul 2000, analistul Bogdan Chirieac deținea acțiuni la firma WBS Holding Ltd din Insulele Virgine. Pe prima pagină apare în clar numele lui printre acţionari, iar în pagina a treia a documentului apare şi semnătura lui Bogdan Chirieac, alături de Cristian Sima şi de alţi acţionari. WBS Holding Ltd și WBS România sunt cele două firme prin care brokerul Cristian Sima a reușit să „piardă” banii unor clienți importanți, 60 la număr. Motiv pentru care a şi fugit din ţară după cum afirmă, de teama represaliilor. Documentul a apărut după ce Cristian Sima a dezvăluit unei televiziuni islandeze faptul că mai multe companii multinaționale s-ar fi folosit, la începutul anilor 2000, de sistemul corupt din România pentru a obține contracte de zeci de milioane de euro. El a dezvăluit că infrastructura sistemului de urgență 112 a fost creată prin corupție şi a numit firma Ericsson şi pe analistul Bogdan Chirieac. Integral in EVZ.

Şase din 10 candidaţi la şefia Parchetului General şi DNA au plagiat la “testul Pivniceru”. Procuror- candidat: “Nu ai cum să fii original, pentru că nu ai cum” Comisia de evaluare a candidaturilor, pe care ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, şi-a bazat nominalizările pentru funcţiile de şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a descoperit că 6 dintre cei 10 procurori înscrişi în concurs au plagiat, copiind fără să citeze sursa, în proiectele de management depuse la concurs. Mai mulţi procurori au copiat chiar din cartea coordonată de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru. În procesul verbal de evaluare a candidaturilor, comisia îi acuză pe procurorii Gheorghe Cornescu, Claudiu Constantin Dumitrescu, Elena Hach, Vasile Ioniţă, Viorica Stoica şi Emil Gheorghe Moţa că au preluat bucăţi de text, fără să citeze sursa, din alte lucrări juridice sau de management.  Cei doi procurori nominalizaţi de Mona Pivniceru pentru şefia celor două parchete – Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, nu au plagiat, arată comisia de evaluare. Cele mai grave cazuri de plagiat, după cum reiese din procesul verbal publicat de Ministerul Justiţiei, sunt ale procurorilor Cornescu, Stoica şi Ioniţă. Proiectul depus de procurorul Viorica Stoica, care a candidat la ambele funcţii, le-a depăşit pe cele ale colegilor săi la un singur capitol: cel al plagiatului şi lipsei de originalitate. “Proiectul întocmit are în vedere ambele funcţii pentru care se desfăşoară procedura de selecţie şi, mai mult decât alte proiecte, are un conţinut lipsit de originalitate, ideile din cadrul acestuia fiind, în cea mai mare măsură, preluate în mod mecanic şi fără respectarea vreunei reguli privind indicarea sursei, din operele altor autori sau din alte materiale accesibile publicului pe Internet”, scrie comisia de evaluare. Integral in Gandul.

Tiberiu Niţu, procuror general, şi Ioan Irimie, şef DNA. Mona Pivniceru a trimis deja cele doua propuneri  la Consiliul Superior al Magistraturii, cu motivările aferente. CSM va analiza nominalizarile , ii va intervieva pe candidati si se va pronunta la data de 22 noiembrie. CSM  va da aviz pozitiv sau negativ, dar care este doar consultativ. Mai departe, CSM  va trimite documentele preşedintelui României. La rândul său, preşedintele, care are drept de decizie finală, poate accepta sau respinge propunerile Monei Pivniceru. În cazul în care preşedintele respinge propunerile ministrului Justiţiei, procedura se reia de la zero. De obicei, presedintele tarii a respectat concluziile actualei echipe a CSM. Potrivit specialistilor consultati de RL, Pivniceru a optat pentru cei mai servili candidati (Tiberiu Nitu si Ion Irimie), obisnuiti sa ghiceasca intentiile sefilor politici pentru a le executa imediat, spun atat surse din anturajul castigatorilor selectiei, cat si fostii lor sefi pe care i-au avut de-a lungul carierei. Mai precizam ca membrii comisiei de evaluare au facut cate doua propuneri pentru fiecare functie astfel : pentru procuror general, pe langa Nitu a fost propusa si Elena Hach, iar pentru DNA, pe langa Irimie, a fost propus si Claudiu Dumitrescu. Pivniceru a optat pentru cei mai servili dintre ei, spun specialistii. Integral in Romania Libera.

Austriacul de la Tarom a refuzat “cumetriile” romanesti. Primul manager privat al companiei a renuntat la functie, dupa ce i s-a pus in fata o lista cu angajari preferentiale si mariri salariale. Pe 17 octombrie, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a anuntat cu surle si tobe numirea primului manager privat in fruntea companiei TAROM: Heinrich Vystopuil. La numai o saptamana, insa, austriacul a anuntat ca pleaca, desi a venit cu entuziasm. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, vremelnicul manager nici nu a ajuns sa negocieze salariul, ci doar criteriile de performanta – adica contractul de mandat, pe care nu l-a mai semnat din cauza presiunilor. Surse din minister au dezvaluit, pentru EVZ, ca austriacul a facut cale intoarsa dupa ce i s-a prezentat o lista cu ce angajari in functii cheie ar urma sa faca in institutie si pe ce salarii. Ba, mai mult, i s-a pus în vedere să nu facă concedieri înainte de alegeri: “Lista cu câţi piloţi şi şefi de direcţie să rămână şi ce angajări noi, fără concurs, să facă i-a fost prezentată înainte de a semna contractul. I s-a pus în faţă şi cu cât trebuie majorate unele lefuri. De exemplu, un salariu de bază de 3.200 de lei, ar fi urmat să crească la 4.700 de lei. Însă austriacul a spus că el a venit să pună în practică planul lui de management”. Întrebat de presă dacă a simţit presiuni politice pentru a fi îndepăratat de la conducerea TAROM în favoarea unui client de partid, Vystopuil a declarat: “Nu pot să răspund la această întrebare”. Integral in EVZ.

Deutsche Welle: Traian Băsescu s-ar înțelege mai bine cu Martin Schulz decât opozanții săi. Vizita în România a președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, a scos la iveală ”un paradox”, comentează Deutsche Welle, care consideră că Traian Băsescu s-ar putea înțelege mai bine cu președintele PE decât opozanții săi. “Paradoxul care a fost mai strident ca oricând este că preşedintele Traian Băsescu, cu entuziasmul său pentru Statele Unite ale Europei, s-ar înţelege mai bine cu Martin Schulz decât opozanţii săi. În orice caz, miza socialistului german a fost ca diferenţele de substanţă dintre rivalii politici din România să fie atenuate”, este concluzia unui articol semnat de editorialistul DW Horațiu Pepine. Pepine susține că Schulz “a ilustrat miercuri destul de bine cam ce ar însemna să fii de stânga în plan european (…) De aceea, discursul său a părut puțin derutant”. “Discursul său a părut un veritabil spectacol acrobatic în care a condamnat politicile dreptei, aprobându-le în acelaşi timp”, mai comentează DW. Pepine consideră că e greu de spus în ce măsură au înțeles parlamentarii români discursul lui Schulz. ”Toţi politicienii români declară la unison că împărtăşesc valorile europene, că sunt filo-europeni împătimiţi, dar acum e vorba de altceva, care depăşeşte obişnuinţele de gândire”, mai consemnează Deutsche Welle.Până și Traian Băsescu a observat similitudinile dintre abordările sale și cele ale președintelui PE, mai ales în ceea ce privește aderarea României la Schengen, viitorul exercițiu bugetar sau politica de coeziune. Observația a fost făcută în timpul conferinței comune de presă de la Palatul Cotroceni. Aduce Adevarul.

Ambasada Germaniei: „Restricţionarea activităţii ANI va avea repercusiuni asupra aderării la Schengen şi domeniilor politice conexe“.„Guvernul federal nu este în măsură să comenteze pe marginea unor iniţiative ale parlamentului sau ale guvernului ale căror conţinut nu poate fi evaluat în mod fiabil de către Ambasadă. Este însă corect că trebuie luate în serios toate acele avertismente conform cărora o restricţionare a activităţii ANI ar avea repercusiuni asupra următorului raport MCV şi asupra altor domenii politice conexe. Raportul suplimentar în cadrul MCV este aşteptat spre sfârşitul anului. Toţi cei implicaţi trebuie să înţeleagă că o evaluare satisfăcătoare a acestui raport are o importanţă decisivă şi pentru următorul demers referitor la aderarea preconizată a României la spaţiul Schengen”. Avertismentul Ambasadei Germaniei vine la o zi după ce ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, atrăgea la rândul său, atenţia asupra consecinţelor unei eventuale modificări a legii ANI: „În acest moment, orice iniţiativă de a redeschide subiectul modificării legii ANI ar fi o idee foarte proastă şi nu ar fi bine primită de MCV, de UE şi de SUA. Cred că Parlamentul şi guvernarea ar trebui să dea dovadă de multă precauţie în această privinţă”. Integral in Romania Libera.