Author: theophyle


Cum sunt românii altfel ? Vlahii

Vlah sau cate odata Valah este denumirea colectiva pe care a purtat-o populatia romanizata in nordul si sudul Dunarii pana la linia Jireček Rom-27(Jireček Line). Linia Jireček este o linie imaginară din Balcani, despărţind zonele de influenţă ale limbilor latină (în nord) şi greacă (în sud). Porneşte din apropiere de oraşul Laçi din Albania de astăzi către Serdica (astăzi Sofia-Bulgaria) şi apoi urmează Munţii Balcani către Marea Neagră. Amplasarea liniei se bazează pe descoperirile arheologice: majoritatea inscripţiilor descoperite la nord de linie erau scrise în latină, iar majoritatea inscripţiilor din sud erau în greacă. Această linie este importantă pentru stabilirea locului unde s-au format popoarele balcanice. De asemenea, ajută la clarificarea formării şi originii poporului român, deoarece este considerat improbabil ca un popor latin să se fi format la sud de ea. A fost folosită pentru prima oară de un istoric ceh, Konstantin Jireček în 1911 într-o istorie a popoarelor slave.

Cuvântul Vlah este de origine germanică: e vorba de forma “Walha” cu care vechii germani îşi denumeau vecinii celtici, probabil derivata din numele unui trib cunoscut de romani ca Volcae (Iulius Cezar), iar de greci ca “Ouólkai” (Strabon şi Ptolemeu). Această folosire este încă păstrată în limba engleză – Welsh. Originea numelui tribului pare să fie aceeaşi cu nemţescul “volk” sau englezescul “folk“. În Transilvania, saşii îi numeau în trecut pe români: “Blochen” sau “Blechen“. De la slavi, cuvântul a trecut şi la alte popoare: la unguri (“olah“) şi la greci (“vlachoi“) şi a fost folosit pentru toate popoarele latine din Balcani. El a căpătat şi un al doilea înţeles, acela de “cioban”, după ocupaţia multor vlahi din Grecia şi Serbia. În Albania s-a întâmplat invers, çoban a ajuns să însemne “vlah“. Cuvântul “valach” în Transilvania a fost mult timp întrebuinţat cu sensul de iobag şi era considerat de români ca un nume de batjocură. Din această cauză, Adunarea Naţională de pe Câmpia Libertăţii a decis ca “naţiunea română să pretindă ca în toate actele oficiale să fie numită cu adevăratul ei nume”. În actul de la 5 mai 1848 al împăratului Ferdinand s-a întrebuinţat pentru ultima dată în mod oficial denumirea de “valach“, iar de la 1868 legislaţia ungurească a acceptat de asemenea numele de “român”. În actele oficiale s-a întrebuinţat însă tot mai des numele de “olah“.

Din punctul meu de vedere, Vlahii reprezinta populatia geto-daca si alte componente ale triburilor tracice in general, care au fost romanizate pe teritoriile de la nord si sud de Dunare. Acesti Vlahi reprezinta unul din cele mai importante elemente al etnogenezei poporului Roman. Denumirea de Vlah a fost aplicata populatiilor numite de noi astazi : români, aromâni, meglenoromâni şi istroromâni.

Rom-28Vlahii” apar cu acest etnonim în izvoare, cel mai frecvent în cele bizantine, începând cu cronica lui Ioannes Skylitzes, în 976. Anterior, Theofilact din Simocatta, în Istoriile sale din 587, şi Theophanes Spovednicul (Theophanes Confessor), în Cronografia sa din jurul anului 800, menţionaseră prezenţa populaţiilor romanice din Balcani, însă nu au folosit etnonimul “vlahi“. Prezenţa protoromânilor (vlahi) este atestată în 1094, când, cu ocazia unei campanii cumane împotriva Constantinopolului, “vlahul” Pudilă l-a înştiinţat pe împărat despre incursiunea inamică. Potrivit împărătesei cronicare bizantine, Anei Comnena, românii i-au călăuzit pe cumani prin trecătorile munţilor Balcani. În 1166, împăratul Manuel I Comnenul a recrutat dintre români o oaste pentru a lupta împotriva ungurilor.

O creştere a darilor impusă de Isaac II Anghelos, care îşi pregătea nunta cu fiica regelui Ungariei, a declanşat în 1185 o răscoală a românilor sud-dunăreni, în alianţă cu bulgarii. Rolul precumpănitor al protoromânilor (vlahi) în răscoală este relevat de izvoarele bizantine care relatează detaliat evenimentele. Conducătorii răscoalei au fost fraţii Petru şi Asan. După ce împăratul le-a respins cererile făcute în numele comunităţilor româneşti, cei doi au organizat răscoala, iar Petru s-a încoronat. După campanii militare conduse de generali înclinaţi spre trădare, împăratul a condus personal o campanie în 1186. Petru şi Asan s-au refugiat în nordul Dunării, unde au cerut ajutorul cumanilor. La întoarcere, au recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profitând de faptul că împăratul micşorase efectivele garnizoanelor. În 1187 s-a consumat o nouă bătălie, soldată cu victoria bizantină. Luptele au continuat şi în anii următori, dar împăratul nu a obţinut victorii decisive. Românii s-au întărit în regiunea muntoasă în cetăţi şi fortificaţii puternice. Detronarea lui Isaac II Anghelos a uşurat efortul românilor, întrucât trupele bizantine au fost chemate în capitală pentru a întări autoritatea noului împărat, Alexios III.

Rom-29Întemeietorii Ţaratul Vlaho-Bulgar, Asan şi Petru, au fost asasinaţi de boierii lor, în 1196 şi 1197. Ioniţă Caloian s-a urcat pe tron şi a consolidat ţaratul vlaho-bulgar. A extins graniţele de la Carpaţii meridionali până la râul Mariţa şi la Rodopi, de la Marea Neagră până dincolo de Vardar, la limita Albaniei. A obţinut de la papă recunoaşterea sa ca rege al bulgarilor şi al românilor (titlul de împărat nu i-a fost recunoscut). În timpul lui Ioniţă Caloian (1197-1207) s-a petrecut un eveniment important pentru istoria europeană: cea de-a patra cruciadă, care a sfârşit în 1204 prin cucerirea Constantinopolului de către cruciaţi şi înfiinţarea „Imperiului Latin”. Între noua structură politică şi ţaratul vlaho-bulgar au fost o serie de conflicte militare. Beneficiind de concursul cumanilor, vlaho-bulgarii au obţinut victorii importante, între care cea din 1205 la Adrianopol, unde fost luat prizonier însuşi împăratul latin Balduin. Ioniţă aspira chiar la cucerirea Constantinopolului, dar planul său nu a reuşit din cauza manevrelor politice ale adversarilor săi. Ioniţă a fost ucis în 1207 de un cuman în timpul asedierii Salonicului. Ioniţă Caloian ocupă un loc important în panteonul istoriei românilor, nu numai datorită succeselor sale militare şi politice, cât mai ales datorită afirmării originii romane a poporului român în corespondenţa purtată cu Papa Inocenţiu al III-lea pentru recunoaşterea sa ca împărat.

Rom-30Borilă (Boris), îl urmeaza pe tronul Ţaratul Vlaho-Bulgar, pe Ioniţă Caloian. Borilă (Boris) a fost un uzupator care l-a îndepărtat de tron pe moştenitorul legitim, Ioan, viitorul ţar Ioan Asan al II-lea. Borilă s-a confruntat cu tendinţele tradatoare ale boierilor şi cu erezia bogomilă, numită după numele primului predicator, preotul Bogomil (in occident cunoscută pe denumirea „catarism”, de la cuvântul grecesc katharos „curat”). Borilă a organizat represalii împotriva bogomililor şi a putut să înfrângă o conjuraţie a boierilor la Vidin cu ajutorul unei armate unguara, compusă din secui, români şi pecenegi şi condusă de comitele Ioachim. În timpul domniei lui Borilă, rolul românilor în statul Asăneştilor a început să scadă.

În 1218 Ioan, prinţul moştenitor legitim, cu ajutorul boierilor l-a prins şi l-a orbit pe Borilă a fost înscăunat ţar sub numele de Ioan Asan al II-lea. În timpul lui Ioan Asan II (1218-1241), ţaratul româno-bulgar a cunoscut maxima întindere teritorială, reuşind în 1230 să îşi întindă stăpânirea de la Marea Neagră la Marea Adriatică, şi din viitoarea Moldovă la Adrianopol şi Ohrida. În primul deceniu de domnie, Ioan Asan II a întreţinut relaţii bune cu regatul Ungaria, cu care s-a aliat (a fost căsătorit cu Anamaria, fiica regelui Ungariei Andrei al II-lea).

Rom-31În 1229-1230, Ioan Asan al II-lea încearcă să-şi întărească poziţia faţă de Cruciaţii din Constantinopolul cucerit de ei, căsătorindu-şi fiica, Elena, cu împăratul Baudouin II de Courtenay. Acest proiect provoacă atacul despotului bizantin de Epir şi Salonic: Teodor I Anghelos (Duca Comnenul). Ioan Asan al II-lea îl înfrânge pe Comnen la Clocotniţa în ziua de 9 martie 1230. Teodor Comnenul este făcut prizonier şi orbit, dar Baudouin II de Courtenay refuză oferta lui Ioan Asan al II-lea. În consecinţă, acesta îşi schimbă radical opţiunile politice, înclinând spre o alianţă bizantinii. În 1232, Ioan Asan II rupe relaţiile cu papalitatea, trece înapoi la ortodoxie, iar în 1235, la conciliul de la Lampsakos, restabileşte patriarhatul de la Ioachim I. În acelaşi an, Ţaratul româno-bulgar se aliază cu Imperiul bizantin de la Niceea, condus de Ioan III Duca Vatates, împotriva Imperiului Latin, al cruciaţilor, de la Constantinopol.

După moartea soţiei sale unguroaice, Anamaria, Ioan Asan al II-lea se căsătoreşte cu Irina Comnena, fiica prizonierului orb Teodor I Anghelos Duca Comnenul, atunci eliberat şi onorat. Oscilaţiile lui Ioan Asan între tabăra latină şi cea greacă atrag implicarea ungurilor, care, cu consimţământul papei, au atacat Ţaratul româno-bulgar în jurul anului 1230 şi în 1238. După campania din 1230, Ioan Asan al II-lea pierde teritoriile nord-dunărene, iar regele Ungariei înfiinţează banatul Severinului în Oltenia. După invazia mongolă din 1241, tătarii pun stăpânire pe Muntenia şi pe nordul Dobrogei. Ioan Asan II a murit în 1241. După 1241, ţaratul a pierdut o mare parte din teritoriile dobândite de Ioan Asan al II-lea, precum şi rolul primordial în politica balcanică. Fiul său minor a fost ucis de o conjuraţie a boierilor, iar apoi şi fratele său, Mihail Asan. Penultimul ţar din dinastia Asăneştilor, Căliman II, a domnit doar doi ani, în 1256-1258. Postarea viitoare despre sfarsitul Ţaratul Vlaho-Bulgar.

Rom-32Penultimul dintre Asăneşti, Căliman al II-lea, a fost alungat de pe tron în 1258, apoi au domnit ţari bulgari care se revendicau din vechea dinastie a Întâiului ţarat bulgar, primul dintre aceştia fiind Konstantin Tiş. Ulterior, ultimul suveran din dinastia Asăneştilor, Ioan Asan al III-lea, n-a domnit decât un an (1279-1280), fiind înlocuit de bulgarul de origine cumană Gheorghi I Terter (Gheorghe Tertereş) (1280-1292). Astfel, ponderea crescândă a bulgarilor faţă de vlahi în sudul Dunării s-a manifestat pe planul politic, în timp ce, în nordul Dunării, ponderea crescândă a românilor faţă de slavi s-a manifestat cu câteva decenii mai târziu prin întemeierea voievodatelor Ţara Românească şi Moldova.

În istoria modernă şi contemporană, Ţaratul vlaho-bulgar este puţin studiat şi cunoscut, pe de o parte fiindcă istoriografia română se preocupă în principal de originile românilor din nordul Dunării, pe de altă parte fiindcă istoriografia bulgară se preocupă în principal de a demonstra originile iranice şi slave ale poporului bulgar actual, minimizând sau punând la îndoială componentele tracice, romanice, greceşti şi turcice (adică în relaţie directă cu istoria a trei dintre popoarele vecine).

Rom-33Lingviştii Skok şi Konstantin Jirecek au determinat că romanizarea s-a produs cu precădere la nordul unei linii pornind din actuala Albanie (parte din fostul „Diocesis Illyricum”, slab romanizată) şi trecând prin Macedonia, regiunea Serdica (actuala Sofia), Munţii Haemus (actualii Balcani şi Scythia minor (Dobrogea). La sud de această linie, Tracii s-au elenizat. Prin urmare, limba romanică orientală, supranumită de lingvişti protoromână, s-a vorbit la nord de linia Jiřeček până la limita extrem nordică a transhumanţei păstorilor romanici, limită care până în secolul XI este imposibila de determinat cu precizie, dar istoricii presupun că includea cea mai mare parte a României de azi. În aceste teritorii s-a produs începând probabil cu secolul al X-lea o diferenţiere a limbii romanice orientale în mai multe ramuri, socotite de unii lingvişti dialecte ale limbii române, iar de alţii limbi de sine-stătătoare: la nord de Dunăre, în valea Timocului şi în Dobrogea, dialectul dacoromân, iar la sud de Dunăre: aromâna, meglenoromâna şi istroromâna. Procesul de diferenţiere, care nu necesită premisa unor migraţii neatestate şi explică diferenţele lingvistice şi toponimia, este similar cu procesele din aceeaşi epocă în alte arii de răspândire a limbilor romanice, cum sunt spaţiul iberic, spaţiul galic şi spaţiul italic.

Rom-34Semnificativ şi mult timp ignorat de publicul larg din România: până în sec. XVIII-XIX, în teritoriile dinspre Dunăre, care în antichitate erau provinciile Moësia, Dacia ripensis, Dacia mediterranea, chiar şi în Dardania (Kosovo şi Bosnia) a existat o populaţie românească (şi nu aromână) numeroasă, încă nesârbizată şi nebulgarizată, înregistrată ca atare în scripte, mai ales cele otomane. Românii din Banatul sârbesc şi cei din regiunea Timocului sunt resturi ale românimii sud-dunărene care a vorbit şi vorbeşte graiuri din dialectul dacoromân. Au fost şi grupuri mai îndepărtate, spre Bosnia şi Croaţia, dar lingvistic practic asimilate în masa vorbitorilor de sârbo-croată. Numai părinţii şi bunicii născuţi la debutul sec. XX mai ştiau româneşte. Unii urmaşi ştiu doar că dincolo de apartenenţa la ethnos-ul sârb au ascendenţă română. Un oarecare interes a început să reapară în România abia după 1995.

La fel ca şi limba, legăturile culturale dintre vlahii nordici (românii) şi vlahii sudici (aromânii) au fost rupte aproximativ în secolul X şi de atunci au integrat influenţe culturale diferite. Cultura română a fost influenţată de slavi şi mai târziu de unguri şi de germani (mai ales în Transilvania). În secolul XIX a apărut o importantă deschidere către Europa occidentală fiind strânse în special legăturile culturale cu Franţa. Cultura aromână dezvoltată mai întâi ca o cultura pastorală, a fost influenţată de culturile bizantină şi greacă.

Bibliografie note si citate:

Theodor Capidan, Aromânii, dialectul aromân. Studiul lingvistic (“Aromanians, Aromanian dialect, Linguistic Study“), Bucharest, 1932
Nikola Trifon, Les Aroumains, un peuple qui s’en va (Paris, 2005)
Asterios I. Koukoudis, The Vlachs: Metropolis and Diaspora, 2003,
Victor A. Friedman, “The Vlah Minority in Macedonia: Language, Identity, Dialectology, and Standardization” in Selected Papers in Slavic, Balkan, and Balkan Studies, ed. Juhani Nuoluoto, et al. Slavica, Helsinki- University of Helsinki. 2001. Text on line
WikiComons Images (under GNU)

The New Yorker: Roberto Calasso’s Encyclopedic Mind at Play

New-Yorker-CoverRecently, I read Roberto Calasso’s “La Folie Baudelaire,” which brought back to mind a half hour that I spent, years ago, wandering with the author through the Milan train station, looking for Mad magazine. After an interview for a  New Yorker profile I was writing about him, he’d politely accompanied me to the Turin train and then stayed to share my perambulation from foreign-language newsstand to newsstand in search of the magazine I had promised my daughter. It was a rainy afternoon: we drank coffee at a bleak linoleum bar that no longer exists and then strolled around in the gloomy station with its huge dripping vault and its allegorical statues streaked with pigeon droppings, enjoying the sight of the hurrying crowd and the puffing engines, and swapping sophomoric quips about the deep meaning of “Spy vs. Spy.” I remember being unsurprised that the terrifyingly erudite Calasso, who resembled a slightly glum faun in a trenchcoat and whose hair curled around the edges of his balding head like a permanent wreath of laurels, knew and liked Mad.

I also recall feeling that this dark, meandering quest for something goofy yet possibly profound was an elemental Calasso experience: in every way corresponding to the style in which he lives with an astonishing coherence possible for few literary figures today. As one of the preëminent authors in New-Yorker-1Italy, he has, in a country that, in spirit, has never ceased to be a collection of small principalities, created his own small but powerful Republic of Letters as head of the legendary Milanese publishing house Adelphi. Here, for over thirty years he has produced a remarkable eclectic line of books, whose elegant black spines and muted colors fill entire walls in the houses of Italians with any claim to high culture. Adelphi authors range from Simenon to Athanasius Kircher to Anna Maria Ortese—a collection almost exclusively shaped by the personal appeal of each to the subtle fancy of Calasso, who lives for books and ideas in a way that goes beyond the hermetic existence of the most unworldly university professor and seems to take him outside of time and space. In conferences, he sometimes describes the tradition of literature as a kind of living creature, a “serpent of books” winding its way through the centuries, that is clearly vivid in his imagination. Some vertebrae of the serpent are composed of Calasso’s own magnum opus, an encyclopedic series of linked volumes that he began with “The Ruin of Kasch,” in 1989, and explore the relation of myth to the birth of modern consciousness.

Calasso has created a much discussed original genre for these books, which are neither fiction or nonfiction but a dense pastiche of myth, biography, criticism, philosophy, history, and minutiae, studded with quotations and woven together by Calasso’s unflagging vision until they take on a kind of organic life of their own. Rather than exploring ideas, his books invoke spirits—of places, cultural periods, personalities. Although they seem to deal with wildly heterogeneous subjects, each book is linked to the others by its ample, universalist style—with a Cecil B. DeMille-size cast of artists, thinkers, hangers-on ,and divinities large and small—and recurrent themes. The assembled volumes form a distinct constellation in Calasso’s interior universe. Read more in The New Torker

Democraţie sau tirania majorităţii (2)

Distinctia intre democratie si libertate

Fundamentat in principal pe argumentele lui Friedrich Hayek, sustinator constant al libertatii si liberalismului (in sensul in care acesta s-a impus in Europa moderna).

Discutand despre regula majoritatii, ajungem la un clivaj relativ clasic in democratiile occidentale: acela manifestat intre liberalism si democratie. Liberalul se preocupa de limitarea puterilor oricarui guvern, democratic sau nu, iar democratul cunoaste doar o singura limita a guvernarii: opinia curenta a majoritatii. Precizam ca cei doi termeni (liberal si democrat) au o conotatie teoretica si nu se refera la membrii PNL, respectiv PD sau PDL, Cele doua sisteme nu se exclud insa: o democratie poate sa exercite puteri totalitare, iar un guvern autoritar poate sustine politici liberale.

Cu privire la regula majoritatii, liberalul difera de democrat: liberalul incearca sa convinga majoritatea sa accepte anumite principii, in timp ce democratul preia de la majoritate principiile acesteia si le promoveaza. Aceasta diferenta de accent face ca democratul dogmatic sa ajunga sa fie dominat de regula majoritatii, care devine scop in sine si se incearca a fi transpus la toate nivelurile. In acelasi timp, liberalul foloseste regula majoritatii ca mijloc si, in consecinta, incearca sa ii determine limitari majore de teama tiraniei pe care majoritatea poate sa o exercite. Aceasta diferenta a stat la baza unor polemici teoretice aprinse intre parintii fondatori ai Constitutiei Statelor Unite (Adams si Hamilton), diferenta care sta si la baza unuia dintre clivajele fondatoare ale partidelor americane.

Conceptul crucial al democratului este suveranitatea populara. Aceasta inseamna ca regula majoritatii este nelimitata si, mai mult, nelimitabila. Trebuie amintit in acest context ca idealul democratiei insemna impiedicarea aparitiei unei puteri arbitrare, or extinderea majoritatii poate conduce tocmai la o astfel de putere.

Dincolo de elementele concrete, care se refera la nereprezentarea minoritatii, mai exista si limitarea morala a majoritatii de a nu putea sa faca tot ce vrea. Aplicarea regulii majoritatii in ce priveste votul are oricum limite naturale (precum cele care limiteaza dreptul de vot pentru anumite categorii de populatie: copiii, detinutii, bolnavii etc), dar si limite impuse prin presiunea societatii. Prin urmare, e greu de sustinut universalitatea regulii majoritatii fara a se tine seama de contexte. Oricat de contestabil ar putea parea la nivel discursiv, nu orice extindere a democratiei este un lucru bun. Acest fapt face ca eficienta democratiei sa existe atunci cand este tratata ca mijloc si nu ca scop, si atunci cand nu se pierd din vedere adevaratele scopuri, precum asigurarea libertatii si egalitatii individuale.

De multe ori, o majoritate poate lua o decizie gresita. Iar daca se accepta absolutizarea vointei majoritatii, atunci se poate condamna incercarea minoritatii de a o schimba pe loc sau in timp.

Democratia prin referendumuri este o formula de maximizare a conflictului, fiind o expresie strict mecanica (si cea mai lipsita de sens dintre toate) a regulii majoritatii, fara a se tine cont de competenta.

Nevoia de un sistem de reprezentare (de Parlament, in cazul de fata) deriva din diferenta dintre cunoastere si opinie. Referendumul se face pe baza de opinie, doxa, (pe care o are oricine), iar decizia politica se face (sau ar trebui sa se faca) pe baza de cunoastere, episteme. Giovanni Sartori, un teoretician cunoscut al democratiei, incearca sa demonstreze limitele democratiei prin referendum, arata ca participarea la luarea deciziei nu conduce si la cunoastere, iar acesta este principalul risc pe care acest mecanism il transpune catre populatie (aceasta fiind facuta direct responsabila de decizii pentru care nu e competenta).

Bibliografie,  surse si citate:

Articolul a fost publicat in ziarul meu / ZDD- Ziarul de Duminica (2008-9)
Institutul Pro 02 Aprilie 2006/ Under GNU License
Publicat si  pe blogul meu doctrinar la data de 1 iulie 2010

 

Sfârşit de săptămână: 15 decembrie / PDL între hiene şi papagali

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna. Valorile termice vor creşte sâmbătă mai ales în vestul ţării, dar vremea va fi rece pentru această dată cu deosebire în centru, nord-est şi sud. Cerul va fi înnorat, treptat în toate regiunile, iar în nord-vest pe arii restrânse vor fi prezente precipitaţii slabe mixte, în cursul zilei. În cursul nopţii se vor semnala precipitaţii pe arii extinse în vestul, centrul şi nordul teritoriului, local în zona deluroasă din sud şi est şi pe arii restrânse în rest. Acestea vor fi predominant sub formă de ploaie în Banat, Crişana şi Dobrogea, mixte în Maramureş şi Muntenia şi mai ales ninsori în Transilvania, Oltenia şi Moldova. Vor fi condiţii de polei. Temperaturile maxime vor avea valori de la -9 grade în Lunca Dunării până la 7 grade în Dealurile de Vest, iar temperaturile minime, în creştere accentuată faţă de noaptea precedentă, se vor situa între -8 şi 5 grade. În zonele joase, local se va semnala ceaţă şi chiciură.

La Bucureşti: valorile termice vor marca o creştere faţă de intervalul anterior, vremea se va menţine rece pentru această perioadă. Cerul, variabil ziua, se va înnora treptat în cursul nopţii, când vor fi precipitaţii slabe, predominant sub forma de ninsoare. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de -3 sau -2 grade, iar cea minimă, în creştere accentuată faţă de noaptea precedentă, se va situa în jurul valorii de -3 grade. Vor fi condiţii de ceaţă dimineaţa şi de polei noaptea.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 4747  RON; 1 USD = 3. 4205     RON; 1 EURO = 1. 3082   USD; Francul elvetian 3. 7022 RON. Gramul de aur 186.6382 RON. Evolutia saptamanala o puteti citi aici. Evolutia saptamanala o puteti citi aici.

DIICOT: Doi directori de la BRD şi Vasile Creştin, liderii grupului în cazul fraudelor bancare. Procurorii DIICOT arată, într-un document, că Adrian Martiş, director executiv la BRD Unirea, Andrei Nanu, director comercial BRD Dorobanţi, şi Vasile Creştin erau liderii grupării ce se ocupa cu fraude bancare, urmărind obţinerea a mari sume de bani prin inducerea şi menţinerea în eroare a băncii. Într-un proces verbal de aducere la cunoştinţă a acuzaţiilor, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată că “în perioada ianuarie 2008-decembrie 2011 (…) a aderat şi sprijinit grupul infracţional organizat ai cărui lideri erau Adrian Martiş – director executiv BRD Grup Unirea, Andrei Nanu – director comercial al BRD Grup Dorobanţi şi Vasile Creştin, în scopul obţinerii unor importante sume de bani în mod ilicit, prin inducerea şi menţinerea în eroare a BRD Grup Unirea şi Grup Dorobanţi, prin folosirea documentelor contabile, folosirea contractelor comerciale despre care avea cunoştinţă că nu reflectă realitatea, prin semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit al adevăraţilor proprietari despre ale căror imobile cunoştea că sunt supraevaluate, prin semnarea contractelor de credit, în calitate de fidejusor, garant ipotecar sau administrator al unor societăţi comerciale, a întocmit facturi fictive, borderouri de achiziţii cereale, pentru a putea efectua retrageri de numerar în vederea reintroducerii sumelor de bani în circuitul legal, dându-le astfel aparenţa de legalitate şi cunoscând că provin din activităţile infracţionale”. Cele 20 de persoane reţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sunt Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu, Livia Bobu, Adrian Martiş, Andrei Nanu, Elena Blaga, Orlando Ionuţ Ghiorghe (evaluator), Andrei Suditu, Niculae Sandu, Ioan Creştin, Dumitru Benga, Vrânceanu Jenica Barbu, Marius Locic, Liliana Liuba Alexandrescu (notar), Claudia Maria Peter şi Camilia Damiela Pop (notar). Integral in Ziarul Financiar.

Pretenţiile lui Barroso: să promoveze reformele în interesul României, cooperând cu Ponta şi Băsescu. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, aşteaptă să colaboreze cu prim-ministrul Victor Ponta şi cu preşedintele Traian Băsescu în anii plini de provocări care urmează, pentru a promova reformele necesare în interesul României şi al Europei, se arată într-o declaraţie transmisă vineri de CE.  Potrivit declaraţiei preşedintelui CE după publicarea rezultatelor oficiale ale alegerilor din România, Jose Manuel Barroso îl felicită pe Victor Ponta pentru victoria sa şi a coaliţiei USL în alegeri. “Poporul român a făcut o alegere clară, într-un mod democratic”, se menţionează în declaraţia dată publicităţii de Comisia Europeană. Potrivit sursei citate, preşedintele Barroso aşteaptă să colaboreze cu prim-ministrul Victor Ponta şi cu preşedintele Băsescu în anii plini de provocări care urmează, pentru a promova reformele necesare în interesul României şi al Europei. De asemenea, preşedintele CE salută angajamentul tuturor actorilor politici din România pentru consolidarea statului de drept şi respectarea echilibrului democratic instituţional.Procesele- erbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate vineri în Monitorul Oficial. Adevarul.

În PDL îşi dau demisia cei care n-au candidat. Actuala conducere rămâne pe poziţii. Cristian Preda şi Sever Voinescu au plecat, deşi nu au nicio vină pentru eşecul în alegeri. Vasile Blaga rămâne președintele PDL până la Convenția din primăvară și se gândește dacă va candida. PDL îşi va alege o nouă conducere. La primăvară. Niciun lider care susţineau că Vasile Blaga şi echipa lui trebuie săşi asume eşecul de la alegerile parlamentare şi, în consecinţă, trebuie să plece, n-au rămas ieri pe poziţii, la Colegiul Director. Nici măcar primarul Aradului, Gheorghe Falcă, nu i-a mai cerut lui Blaga să-şi depună mandatul, deşi, înainte să intre în şedinţă, a susţinut că discuţia trebuie să se poarte „cu mandatele pe masă”. „Deja se decisese că va exista Convenţia naţională”, a explicat Falcă ulterior. Şi-au dat însă demisiile Cristian Preda, primvicepreşedinte PDL, şi Sever Voinescu, vicepreşedinte al partidului. Deşi ei nu au candidat la alegerile parlamentare din 9 decembrie, au dorit să-şi asume astfel eşecul colegilor lor. La finalul celor patru ore şi jumătate, cât a durat Colegiul Director, democrat-liberalii au ajuns la concluzia că trebuie să se facă o analiză la nivelul organizaţiilor judeţene. Pentru 23 februarie au convocat Consiliul Naţional de Coordonare (CNC), care va stabili data Congresului din primăvară.„ Ceea ce m-a bucurat a fost înţelepciunea tuturor colegilor, faptul că au abordat extrem de atent şi şiau exprimat fiecare cuvântul cu ponderaţie, pentru a ajunge la concluzia că avem nevoie de un partid mai unit ca oricând, să facem faţă unui USL, care nu a făcut altceva decât să manipuleze opinia publică”, a spus Vasile Blaga la finalul şedinţei. Integral in EVZ.

Cum va arăta bugetul 2013. Guvernul Ponta a anunţat săptămâna aceasta primele cifre legate de bugetul pentru anul 2013, care va fi fundamentat, cel mai probabil, pe o creştere economică de 1,8%, cifră pe care reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice (MFP) au prezentat-o mediului de afaceri. Ceea ce nu va fi însă clar este cum vor fi împărţiţi, efectiv, banii între ministere. Până în momentul de faţă se ştie doar că va fi vorba despre 22 de portofolii. Pe agenda şedinţei de guvern de miercuri s-a aflat şi o notă oficială a MFP în care se propune tăierea unor cheltuieli de la investiţii pentru a se putea asigura reîntregirea integrală a salariilor bugetarilor. Totodată, Ministerul Finanţelor a anunţat că majorarea pensiilor cu 4% reprezintă “o prioritate” pentru guvernul Ponta. Măsura s-ar traduce prin cheltuieli suplimentare la bugetul asigurărilor sociale de stat (pensii) de circa 1,9 miliarde de lei, echivalentul a 0,42 miliarde de euro la un curs mediu de 4,5 lei/euro estimat de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) pentru anul viitor, potrivit calculelor gândul. Economiştii avertizează că majorarea unor cheltuieli într-o conjunctură economică fragilă trebuie făcută cu atenţie, indicatorul principal ce trebuie vizat de noii guvernanţi fiind deficitul bugetar de 1,7% din PIB, conform metodologiei “cash” (care nu ia în considerare decât veniturile şi cheltuielile efective) asumat în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi cu Banca Mondială (BM). Totodată, “împărţirea” banilor de la buget trebuie să fie făcută ţinându-se cont de veniturile pe care statul le va încasa în următoarele şase luni, dar şi de cheltuielile suplimentare preconizate pentru anul viitor, respectiv restituirea unor tranşe ale împrumutului de la FMI şi finanţarea datoriei publice. Integral in Gandul

Ungureanu: UDMR trebuie să-şi asume orice consecinţe privind participarea la guvernare. Preşedintele Forţei Civice, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, vineri, că UDMR trebuie să-şi asume orice consecinţe în cazul participării, ca membru al PPE, la guvernare alături de USL, pentru că ar arunca “un semn de întrebare asupra legitimităţii ideologice”, potrivit Mediafax. Întrebat, într-o conferinţă de presă la PDL Arad, cum comentează eventuala participare a UDMR la guvernare alături de USL, având în vedere că Uniunea este membră a PPE, Ungureanu a răspuns că “este o decizie asupra căreia UDMR va trebui să-şi asume orice consecinţe”. “În ceea ce priveşte intrarea UDMR la guvernare, este o decizie asupra căreia UDMR va trebui să-şi asume orice consecinţe. Ideea intrării unui partid membru al PPE la guvernare aruncă un semn de întrebare asupra legitimităţii ideologice şi asupra legitimităţii de reprezentare”, a spus preşedintele Forţei Civice. Liderii USL şi UDMR au avut o întâlnire, miercuri seară, la Palatul Parlamentului. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, joi, că negocierile dintre USL şi UDMR nu s-au întrerupt, el arătând că următoarea întrevedere va avea loc la începutul săptămânii viitoare. Integral in Romania Libera

Băsescu a invitat partidele la consultări simultane, luni, la ora 10.00. Preşedintele Traian Băsescu invită partidele parlamentare la consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, luni, la ora 10.00, la Cotroceni, acestea urmând să se desfăşoare în acelaşi timp cu toţi reprezentanţii partidelor politice şi ai minorităţilor naţionale. Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a transmis, vineri, preşedinţilor partidelor parlamentare şi reprezentanţilor minorităţilor naţionale din Parlament, scrisori de invitaţie pentru participarea la consultările necesare desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru al Guvernului României, în conformitate cu prevederile Articolului 103 din Constituţia României. “Scrisorile de invitaţie au fost adresate domnului Victor-Viorel Ponta, preşedintele Partidului Social-Democrat (PSD), domnului George-Crin Laurenţiu Antonescu, preşedintele Partidului Naţional-Liberal (PNL), domnului Vasile Blaga, preşedintele Partidului Democrat-Liberal (PDL), doamnei Simona-Alice Man, preşedinta Partidului Poporului – Dan Diaconescu (PP-DD), domnului Hunor Kelemen, preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), domnului Daniel Constantin, preşedintele Partidului Conservator (PC), domnului Gabriel Oprea, preşedintele Uniunii Naţionale pentru Progresul României (UNPR), domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Partidului Forţa Civică (FC), şi domnului Aurelian Pavelescu, preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), dar şi minorităţilor naţionale din Parlamentul României. Mediafax.

Ce document “în interesul României” le-a dat Băsescu liderilor europeni. Preşedintele Traian Băsescu a spus că le-a dat liderilor europeni, printre care preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, preşedintele PE, Martin Schulz, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, un document “în interesul României”, fără a preciza însă ce conţine acesta, scrie Mediafax. Băsescu a fost întrebat de jurnalişti despre faptul că în imaginile de la fotografia de familie a Consiliului European a fost văzut dându-i un document preşedintelui PE, Martin Schulz, el răspunzând că a fost dorinţa sa să se vadă acest lucru. “Cum credeţi că eu mă duceam la fotografia de familie cu un document fără să vreau ca acest lucru să se vadă? Dacă vroiam să nu se vadă, i-l dădeam lui Martin Schulz în Consiliu”, a afirmat Băsescu, refuzând însă să precizeze ce conţine documentul. Băsescu a menţionat doar că acelaşi document l-a tranmis şi lui Barroso şi Hollande, dar şi altor lideri europeni, şi că era “în interesul României” ca acel document să ajungă la aceştia. Preşedintele a fost întrebat dacă era referitor la aderarea la spaţiul Schengen, însă a negat acest lucru. Romania Libera\

Va urez o zi buna

 

Europa: 15 decembrie 2012 / Eroziune

Revista Presei de la PressEurop

Grecia – Bani (acum), există, dar…

Pe 13 decembrie, Eurogrupul a autorizat vărsarea unei tranșe de ajutor de 34,3 miliarde de euro săptămâna viitoare, care va fi urmată de un împrumut de 14,8 miliarde în primul trimestru din 2013. În plus, succesul planului de răscumpărare a unei părți din datoria sa de către Grecia, în ultimele zile, va permite vărsarea unui împrumut al FMI de 3,4 miliarde. Dar guvernul lui Antonis Samaras rămâne sub supravegherea strânsă a creditorilor săi pentru a aplica reformele pe care s-a angajat să le facă. Articolul original în Ta Nea

Spania

BCE va superviza toate băncile spaniole

Ca urmare a acordului conducătorilor UE la Bruxelles, supervizorul bancar european va controla direct principalele 200 de instituții din zona euro începând din martie 2014. 95% din băncile spaniole vor fi afectate. Este “primul pas” pentru crearea uniunii bancare, notează cotidianul economic. Articolul original în Expansión

 

Germania

Mecanism vizând să evite efectul de domino

Cotidianul inventează un cuvânt pentru a descrie supervizarea bancară unică pentru zona euro asupra căreia au căzut de acord miniștrii de Finanțe ale celor Douăzeci și șapte. Acest mecanism stabilește între altele că BCE va supraveghea de aproape băncile “sistemice”, cele al cărui faliment ar avea consecințe asupra întregului sector. Articolul original în Frankfurter Allgemeine Zeitung

 

Cipru

Peisajul în umbră

În timp ce discuțiile continuă în privința unui eventual plan de ajutorare pentru Republica Cipru, ale cărei bănci sunt în dificultate, președintele Dimitris Christofias deplânge “loviturile de cuțit în spate” din partea partenerilor săi. Aceștia din urmă lasă să se înțeleagă că țara sa practică spălarea de bani și că împrumutul contractat pe lângă Rusia este un mod de a scăpa de responsabilități. Articolul original în Politis

 

Italia

Europa, presing pe Monti

În timpul reuniunii Partidului Popular European care a precedat Consiliul European, conducătorii conservatori europeni și-au exprimat susținerea pentru șeful guvernului tehnocrat italian în vederea legislativelor din februarie 2013. După anunțul candidaturii sale, Silvio Berlusconi s-a declarat gata să se retragă dacă Monti trebuie să se prezinte. Articolul original în La Stampa

UK- Rusia
Litvinenko mort prin otrăvire lucra pentru MI6

O anchetă a dezvăluit ieri că disidentul rus Alexander Litvinenko era un spion care lucra pentru serviciile secrete externe britanice, MI6, și pentru serviciul de informații spaniol când a fost asasinat la Londra în 2006 după ce a înghițit polonium-210. Dovezi indică faptul că a fost ucis de agenți ruși acționând în numele statului când se pregătea să plece în Spania pentru a furniza informații despre legătuile între mafia rusească și Kremlinul lui Vladimir Putin. Articolul original în The Times

 

Clasa de mijloc a Germaniei, din ce în ce mai erodată. In Germania, clasa de mijloc este din ce în ce mai fragilă, numărul celor care se încadrau în definiţia acesteia scăzând din 1997 până în prezent cu aproximativ cinci milioane, respectiv de la 65 la 58 la sută. Recentul studiu, prezentat de Fundaţia Bertelsmann şi realizat în colaborare cu Institutul de Studii Economice din Germania, trage un semnal de alarmă serios privind “numărul din ce în ce mai mic al oamenilor care reuşesc să se desprindă din categoria celor cu venituri scăzute şi să facă parte din cea de mijloc”. Concluziile investigaţiei sociologice ale aceleiaşi fundaţii dau dreptate unei păreri larg răspândite în Germania, conform căreia “nici măcar specializarea într-un anumit domeniu nu mai reprezintă o garanţie pentru o viaţă prosperă”. În plus, spun specialiştii, fiecare al patrulea german care face parte din clasa de mijloc se teme “în mod latent” că ar putea pierde acest “statut”.

Mai mult pentru mai puţini

Nu este aşadar surprinzător că numărul celor care acced în clasa de mijloc a societăţii cunoaşte un declin continuu şi accentuat. În acelaşi timp, clasa de mijloc a cunoscut o îmbunătăţire crescândă a nivelului de educaţie şi a accesului la locuri de muncă “înalte”, un alt motiv pentru diminuarea clasei de mijloc. Mai puţin îmbucurătoare este tendinţa multor salariaţi din clasa de mijloc de a aluneca în categoria celor cu venituri mici. Această din urmă categorie este, conform studiului Bertelsman, din ce în ce mai mare. Numărul oamenilor cu venituri mici şi foarte mici a crescut cu aproximativ patru milioane, iar al celor care câştigă mult a crescut cu jumătate de milion. Clivajul dintre bogaţi şi săraci este aşadar din ce în ce mai mare.

Mobilitatea socială cunoaşte la rândul ei un declin, se mai afirmă în studiu. Aproximativ 70 la sută dintre cei cu salarii scăzute au rămas captivi ai aceleiaşi categorii sociale şi după trei ani, unul dintre motive fiind creşterea numărului celor care locuiesc singuri, respectiv al cazurilor de familii mono-parentale, unde copiii sunt îngrijiţi doar de unul dintre părinţi.

Reforme cu efecte negative

Pentru situaţia creată, sociologii dau vina pe guvernul federal, a cărui reformă fiscală de la mijlocul anilor 90 a avantajat cu precădere bogaţii. “Clasa de mijloc a beneficiat mult mai puţin de pe urma modificărilor fiscale”, se arată în studiu. O altă cauză care a dus la actuala situaţie este reprezentată de reformele de pe piaţa muncii şi declinul condiţiilor de lucru “normale”. “Apariţia unor contracte de lucru mai degrabă atipice a dus de regulă la o scădere sub nivelul mediu a salariilor”, mai spun specialiştii.

Studiul Fundaţiei Bertelsman se bazează pe un aşa-numit “panou socio-economic” pentru realizarea căruia au fost intervievate anual 20 000 de mii de persoane. Se consideră că din clasa de mijloc fac parte cei care dispun de 70-150 la sută din venitul mediu, de pildă o familie cu doi copii sub 18 ani, ale cărei venituri lunare se situează între 2400 şi 5100 de euro. Deutsche Welle

 

 

Declaraţia politică a lui MRU – Arad , 14 decembrie 2012

Aș dori în calitate de co-președinte al Alianței România Dreaptă să fac câteva mențiuni referitoare la felul în care credem în viitorul politic al ARD, la modul în care Forța Civică se raportează la viitorul său ca partid.

ARD a fost o construcție menită să grupeze forțele politice de dreapta, de centru dreapta capabile să apere libertățile constituționale, libertățile și drepturile cetățenești, statul de drept și evident, nu în ultimul rând, democrația din România.

Nu am văzut până acum nici o voce din jumătatea de centru-dreapta a spectrului politic ridicându-se împotriva acestui protocol care, repet, enumeră obiectivele pe care ARD atunci, cele trei partide componente înțelegeau să le apere : orientarea europeană a României, valorificarea calității de membru al Uniunii Europene; orientarea pro Atlantică a României, valorificarea calității de membru al Alianței Nord Atlantice, statul de drept, independența justiției, apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, apărarea democrației și a reprezentării politice în democrație, configurarea unui proiect viabil pentru România generațiilor următoare.

În situația în care suntem astăzi, se prefigurează următorul viitor imediat: Forța Civică va intra în opoziție cu cei 4 parlamentari pe care îi are – un senator și trei deputați- și fac aici o paranteză (pentru un partid tânăr, care și-a recompus existența începând cu luna septembrie a acestui an, 4 parlamentari, deci schimbarea statului în partid parlamentar înseamnă foarte mult. Obiectivul politic al FC a fost în felul acesta atins). Înțelegem să intrăm în opoziție și înțelegem să apărăm, alături de PDL, reprezentat în Parlament, principiile care au stat la baza configurării ARD.

Acest lucru se poate și este invitația pe care o anunțăm către PDL, pe seama unui protocol politic clar, de colaborare, bazat pe influența opoziției parlamentare și a existenței unei forțe politice majoritare – este vorba de USL- care s-a dovedit capabil să readucă România înapoi la începutul anilor 90. Noi nu credem că Uniunea Social Liberală se va comporta altfel în anul care urmează decât a făcut-o în jumătatea acestui an, din luna mai până astăzi. În disprețul total al democrației, în disprețul total față de instituțiile statului de drept, atacând continuu existența justiției și promovând în Parlament nume, care în opinia noastră, nu sunt nicicum reprezentative pentru exigențele și așteptările electoratului din țara noastră.

Indiferent de ceea ce va considera PDL, ale cărui chestiuni interne nu privesc FC, Forța Civică se anunță pregătită  pentru a demara reconstrucția dreptei europene în România, pregătită să înceapă acest marș de aici de la Arad, unde cooperarea cu structura locală a PDL a funcționat fără greș, dovedindu-se faptul că în virtutea recunoașterii obiectivelor comune: politice și electorale, cooperarea este posibilă și aș spune eu, dezirabilă.

Obiectivul nostru este anul 2014. Pași pe care urmează să îi fac în Forța Civică se compun în funcție de anul 2014, pași care înseamnă  alegeri euro parlamentare și alegeri prezidențiale. Ținta noastră este unificarea dreptei românești, pornind de la principiile care au stat la baza ARD; obiectivul nostru este un proiect pentru România, în care să se regăsească interesele tuturor cetățenilor români; obiectivul nostru este o Românie a tinerilor, care să poată acoperi așteptările tinerilor, care să poată să se ridice la înălțimea așteptărilor pe care generațiile tinere le au.

***

Din punctul nostru de vedere, de astăzi suntem dispuși să fim vocea critică împotriva tuturor greșelilor pe care le va face Puterea, și în același timp, să milităm pentru reconstrucția dreptei în România. Suntem de asemenea convinși că există mulți membri ai PNL, care sunt de dreapta și care gândesc liberalismul nu ca pe un compromis între stânga și dreapta și în niciun caz ca o asumare de identitate în stânga socialistă. Locul lor este într-un viitor apropiat, tot într-o construcție de dreapta, acolo unde compromisul ideologic și politic nu își va găsi locul. Credem de asemenea, că suntem pregătiți, alături de colegii noștri de la Arad să oferim României un exemplu de mod în care gândim proiectiv viitorul țării. Țintele noastre înseamnă proiecte legislative referitoare la îmbunătățirea situației economice a României, la îmbunătățirea situației clasei de mijloc, la îmbunătățirea situației întreprindelor mici și mijlocii, neuitând în niciun fel importanța pe care o acordăm educației și sănătății.

Colonelul şi ai noştri ca brazii, cu mucii pe piept!

Redactat de @DanSu

Fost colonel, politruc patriot desavarsit, a invatat politica pe paine, intre doua instructaje despre desavarsenia regimului comunist. A urmat credincios toate cursurile in care se vorbea despre rapacitatea boierilor ce puneau botnita taranilor la cules de struguri. A urmarit cu atentie toate povestile despre eroismul securistilor buni ce au lichidat banditii din munti. Apoi, pe campul lui de lupta de la “propaganda”, a scris si citit o multime de literatura de calitate, de la pionierul patriot ce si-a denuntat parintii si “Tanara garda”, pana la “Pamant destelenit”, in care albii rai si ticalosi erau lichidati de catre rosii, umanisti si generosi.

Apoi au venit adevartii patrioti, din care in frunte, Dogaru era portdrapel. In istoria lui Dogaru, Burebista a luat locul lui Stalin, iar Decebal si Traian (blestemat nume) au devenit parintii natiei romane, nascuta din “doi barbati cu brate tari” care aveau “vointa otelita” ( femeia dacica era ocupata cu munca la camp, cu spalatul rufelor la rau (suflecata pana la brau), oricum nu a participat la conceperea copilului care era daco-roman). Asa ca locul capitalismului muribund si furibund a fost luat de hunii ce mancau carne de cal “pastramizata” sub seile cailor si care au ocupat samavolnic regatele lui Gelu si Ménmarót  si s-au transformat in “bozgorii” de azi ce vor sa fure Transilvania si sa fuga cu ea cu tot in stepele maghiare. Noroc de “batalioanele romane” care trec Carpatii la fiecare manifestare razboinic-partinica a daco-romanilor adevarati. (la fel cum noroc de maghiaru “Anonimus”, ca nu stiam acum despre ei).

Rascoala din 1907 a devenit miscare revolutionara, Mircea nu mai era “cel batran” ci cel mare, Vlad Tepes i-a batut pe turci in toate luptele de a ajuns sa se refugieze la “bozgorul” Battory, Mihai Viteazu si Stefan cel mare si sfant au fost si ei perpetuu invingatori in toate luptele purtate (desi au pierdut razboaiele), iar fanariotii erau raul absolut (desi Mavrocordat si Ipsilanti au modernizat Romania – dar ce conteaza o modernizare la patriotismul geto-dacilor).

Apoi a propovaduit revolutia agrara, care nu a fost chiar o revolutie, dar macar de o rascoala tot a pus, a fost un fanatic aparator al revolutiei tehnico-stiintifice sub inteleapta indrumare a doamnei academician-doctor-inginer – stiti la cine ma refer.

Faceam stagiul miltar la Bacau (si mai devreme in liceul militar), cand Dogari veneau si ne invatau ce e bine si ce e rau. Ca binele de ieri era raul de azi, iar binele de azi era raul de maine, asta nu mai avea importanta. Dogarii vorbeau foarte convingator (de fapt absolut indiferenti) despre minunatele realizari. Inca doua trei minunate realizari si muream de foame…

Astfel domnul Dogaru, colonel la revista armatei, a fost un revolutionar.

Un pic l-a deranjat miscarea alora ce nebuneau pe strazi prin ’89 de l-au impuscat pe Ceausescu sub turnul chindiei, dar a rasuflat usurat. Scuipatii primiti de Paunescu s-au transformat in merite revolutionare. Armata patrioata a tras in aer, mortii au tras aerul in piept, geaba ii acuzati de idiotenie pe fostii… . Apoi in mod patriotic, cand am intrat in NATO, patriotismul lui Dogaru i-a soptit in sfarsit ceva corect: decat din cauza incompetentei “cadrelor” sa nu intram in NATO, mai bine sa iasa in mod patriotic la o pensie bine meritata dupa ani si ani pierduti prin salile de invatamant politic si prin popote. Colegii i-au facut cadou atunci cateva avansari si cateva solde (ca tot scapa de el) si asa si-a marit pensia.

A venit apoi dictatorul si pensia lui muncita din greu, cu pupaturi si linguseli unde trebuie, cu zambete si servicii personale,  a fost taiata samavolnic la abia de doua ori cat salariul mediu (al celor ce muncesc).

Asa avantul revolutionar al domnului Dogaru s-a trezit precum vointa otelita a dacoromanilor Decebal si “cel rau numit”. Ba mai mult, a constatat ca in locul hunilor au venit “evropa” care ne-a impus institutii staliniste (CCR, CSM, ANI, DNA, etc..), de nu mai poate omul aranja o pensie, o mica ciupeala acolo. Asa ca o noua revolutie: sa rasturnam aceste institutii staliniste, aka sa putem si noi sa  luam o mita acolo, o fabricuta, o mosiuta, o pensiuta. Aka noi, care suntem patrioti, care am luptat, am revolutionat – si nu odata, ci de mai multe ori – si sub Dej si sub Ceausescu de cateva ori (cultural, apoi agrar, apoi stiintific) si a mai revolutionat si iliescian de 2-3 ori, apoi Nastasian. Acum revolutionam Varanian, huiduim imnul de stat si pe comandantul suprem. Asta da miltar ce-si iubeste tara. Asta da lupta impotriva dictaturii… Asta da revolutionar…

Si in final, un comentariu, de pe net (pacat ca nu tin minte si comentatorul) la statistica care spunea ”comunismul a fost o idee buna prost pusa in aplicare”: ”Sa fiti fericiti ca a fost prost pusa in aplicare, pentru ca daca ar fi fost bine pusa, nu ati mai fi in viata la ora asta”…

UKIP, partidul care vine din frig

Articol publicat in The Guardian sub titlul original, “Ukip: the party that’s coming in from the cold”, si semnat de editorialistul John Harris (născut în 1969) , jurnalist britanic şi autor care scrie frecvent pe teme politice, cultură populară şi muzică în ziarul The Guardian. El este invitat în mod constant la emisiunea Newsnight Review a postului de televiziune BBC2. Harris este şi autorul lucrării “The Last Party” (Ultimul Partid, Editura Fourth Estate, 2003, nu este tradusă în limba română) – o istorie culturală a anilor 1990 – şi a cărţiil ” So Now Who Do We Vote For?” (Acum, cu cine votăm?, Editura Faber, 2005, nici aceasta carte nu a fost tradusă în limba română), pe tema politicilor Partidului Laburist britanic.

The Guardian, a fost fondat la Manchester în 1821. Titlu prestigios al grupului Guardian news and media (guardian.co.uk) a devenit unul din cele mai vizitate site-uri de informaţie din lume. Pe lângă articolele publicate în ediţia imprimată, el conţine  rubrici specifice dedicate artei, sportului, călătoriilor, media, ca şi un conţinut distinct multimedia (reportaje web, podcast-uri) produs de către jurnalişti.

The Guardian este proprietatea Scott Trust,  în general considerat ca fiind ziarul de referinţă al celor de orientare centru-dreapta. Chiar dacă este în mod tradiţional apropiat de noul partid laburist, a fost foarte critic faţă de guvernul laburist. În Guardian semnează cronicari reputaţi, ca George Monbiot, Geoffrey Wheatcroft şi Polly Toynbee.

***

UKIP partidul care vine din frig

Descrisă la un moment dat de premierul David Cameron ca fiind formată din “excentrici, nebuni şi rasişti cu mentalitate îngustă”, mişcarea eurosceptică radicală este pe cale să devină o formaţiune politică principală. UKIP reuşeşte să atragă cele mai eurofobe elemente ale conservatorilor şi să influenţeze politicile guvernamentale. Extrase.

Cel mai mare eveniment politic al acestei ierni ar putea să nu aibă legătură cu Partidul Conservator, cu laburiştii sau liberal-democraţii, ci cu o organizaţie care până de curând se afla la periferia scenei politice şi era ironizată ca fiind o adunătură de excentrici şi ciudaţi.

Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP) obţinuse constant un scor de cel puţin 6 – 7%, uneori chiar 11%, dar a ajuns printre principalele formaţiuni politice la jumătatea lunii noiembrie, în scrutinul parţial din circumscripţia Rotherham. Perspectivele formaţiunii au fost stimulate de o remarcabilă întâmplare, după ce Consiliul local din Rotherham a decis decăderea din drepturi a unor părinţi care adoptaseră trei copii, după ce s-a descoperit că erau membri ai UKIP. Copiii care erau adoptaţi sunt imigranţi din Europa continentală; Directorul Serviciului de protecţie a copilului din Rotherham a argumentat că trebuia să ţină cont de “nevoile culturale şi etnice” ale acestora, în contextul politicilor UKIP faţă de multiculturalism.

De curând, parlamentarul Michael Fabricant, vicepreşedinte al Partidului Conservator, a publicat un raport intitulat Pactul, în care sugerează un acord electoral între conservatori şi UKIP, în contextul perspectivei unui referendum referitor la apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană; de asemenea, Fabricant propune oferirea unei funcţii într-un viitor guvern conservator liderului UKIP, Nigel Farage.

Un partid cu stil propriu

În mod necesar, conducerea conservatorilor a turnat apă rece peste această sugestie, dar logica de gândire este evidentă: ascensiunea UKIP provoacă iritare în rândul conservatorilor şi, pe bună dreptate.

UKIP are deja 12 membri în Parlamentul European, iar în Camera Lorzilor există trei foşti deputaţi conservatori care au trecut la UKIP. Formaţiunea are 158 de membri în consilii locale, deşi majoritatea sunt la nivelul oraşelor mici şi satelor, numărul acestora fiind în creştere în contextul mutării conservatorilor revoltaţi.

Toţi pledează pentru un partid cu stil propriu, cu elemente “libertariene, nonrasiste”, care să militeze pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, doctrina fiind fondată pe ipoteza potrivit căreia chiar şi conservatorii – citiţi acest lucru cu atenţie – “sunt acum social-democraţi” şi că principalele partide “nu le oferă alegătorilor o opţiune reală”.

În afară de ideea ieşirii din Uniunea Europeană, alte poziţii şi politici notabile ale UKIP par să aibă scopul de a înlocui ce a mai rămas din agenda de “modernizare” metropolitană pe care premierul David Cameron şi susţinătorii săi au introdus-o în actuala doctrină a Partidului Conservator. Principalele elemente sunt reprezentate de convingerea că schimbările climatice reprezintă un subiect care poate fi negociat şi că “energia eoliană este inutilă”, ideea “reducerii reale şi substanţiale a asistenţei oferită în străinătate” (care ar trebui înlocuită de “comerţul liber”). Dacă ar avea măcar o jumătate de şansă, UKIP ar bloca “imigranţia permanentă” timp de cinci ani.

Formaţiunea eurosceptică tinde spre ideea unui stat cu un aparat instituţional redus, cu o diminuare a cheltuielilor bugetare, chiar dacă pledează pentru menţinerea armelor nucleare şi pentru “prioritatea suplimentării bugetului destinat apărării”. UKIP se opune căsătoriilor între persoane de acelaşi sex (deşi ar fi de acord cu uniunile civile) şi militează pentru anularea interdicţiilor de fumat în “spaţii speciale din localurile publice, din cluburi şi hoteluri”. Vocile radicale din cadrul formaţiunii cred şi în introducerea unei cote unice de impozitare, o idee aplicată în Serbia, Ucraina, Slovacia, Georgia şi România.

În 2006, spre furia UKIP, David Cameron afirma că acest partid este format din “excentrici, nebuni şi rasişti cu mentalitate îngustă”. Au apărut uneori informaţii despre legături ale unor membri UKIP cu extrema-dreaptă. În Parlamentul European, membrii UKIP sunt parte a grupului numit Europa Libertăţii şi Democraţiei, din care mai fac parte Liga Nordului (Italia), Ordine şi Justiţie (Lituania) şi o organizaţie din Grecia numită Mişcarea Populară Ortodoxă.

Ar putea urma un seism politic

De ce a crescut brusc susţinerea electorală a acestei formaţiuni? Potrivit lui John Curtice, specialist în strategii electorale şi profesor de ştiinţe politice la Universitatea Strathclyde, răspunsul are legătură cu două instituţii care au intrat în declin în 2012: Uniunea Europeană şi Partidul Conservator britanic. “Răspunsul simplu este că oamenii devin din ce în ce mai eurosceptici”, explică Curtice. “Dar nu este clar dacă este vorba de un nivel al euroscepticismului mai amplu decât la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980. Celălalt argument este că avem un grup de oameni care în mod normal sunt susţinători ai conservatorilor, dar nu sunt siguri că David Cameron le reprezintă interesele. Au pierdut încrederea în competenţa conservatorilor. Acum, dacă eşti în această situaţie şi eşti simpatizant al forţelor de centru-dreapta, ce faci?”, adaugă expertul.

În 1991, istoricul şi profesorul Alan Sked, care preda la London School of Economics, a fondat Liga Antifederalistă, o mişcare care se opunea Tratatului de la Maastricht, acordul prin care s-a înfiinţat oficial ceea ce cunoaştem acum sub numele de Uniunea Europeană. Doi ani mai târziu, a mişcarea a devenit Partidul Independenţei Marii Britanii.

În 1999, UKIP a obţinut primele trei locuri în Parlamentul European. După cinci ani, a avut primul moment de ascensiune, având 12 membri în PE. Nigel Farage, agent la bursă şi fost membru al Partidului Conservator, a devenit liderul UKIP în septembrie 2006, dar a demisionat după trei ani. În noiembrie 2010, a redevenit lider al UKIP, iar acum este un element-cheie al doctrinei formaţiunii.

Paul Nuttall, în vârstă de 35 de ani, este un fost profesor universitar originar din Liverpool, eurodeputat reprezentând regiunea de nord-vest, iar acum este vicepreşedintele formaţiunii. El consideră că ascensiunea UKIP se datorează faptului că partidul “a confirmat că are dreptate în atitudinea faţă de relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană”, precum şi în nenumăratele avertismente referitoare la “imigranţia masivă şi necontrolată”.

În alegerile europarlamentare din 2014, obiectivul UKIP este să se claseze pe primul loc, reaminteşte Nuttall. În alegerile generale de anul viitor, liderii UKIP nu doresc nimic mai puţin decât un “cutremur politic”, deşi încă nu este clar ce ar trebui să însemne acest lucru. Dar, mă întreb, de ce nu ar înghiţi adânc şi nu ar accepta proiectul propus de Fabricant? În fond, un acord cu Partidul Conservator le-ar garanta cel puţin un loc în guvern şi câteva locuri în Camera Comunelor. “Principala piedică în acest moment este însuşi primul-ministru. Nu este considerat de încredere în privinţa atitudinii faţă de Uniunea Europeană”, explică Nuttall. Articolul original din The Guardian, tradus in limba romana de PressEurop

Revista Presei 14 decembrie / “canapiste,” hoţi şi şarlatani

Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vântul se va intensifica în Banat, Crişana, local în Transilvania şi la munte. În cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi sâmbătă 15 decembrie vor fi intensificări şi în Moldova.  În aceste regiuni, vântul va atinge la rafală viteze de 55…60 km/h şi pe arii restrânse va spulbera sau viscoli zăpada  depusă în zilele  precedente. Vremea va fi geroasă mai ales noaptea şi dimineaţa în cea mai mare parte a ţării. Cele mai scăzute temperaturi se vor înregistra în cursul nopţii de joi spre vineri, cu precădere în nord-estul, centrul şi sudul ţării, unde minimele vor coborî frecvent sub -15 grade, până în jurul valorii de -26 de grade în estul Transilvaniei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între -10 şi 0 grade. Temperaturile minime se vor situa de la -24 de grade în estul Transilvaniei până la 1 grad în Dealurile de Vest. În zonele joase, local va fi ceaţă posibil persistentă şi asociată cu depunere de chiciură.

La Bucureşti, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi temporar noros şi vor fi condiţii de ceaţă şi chiciură. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de -7 grade, iar cea minimă va fi de -14…-12 grade, uşor mai scăzută la periferie.

Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5075  RON; 1 USD = 3. 4522    RON; 1 EURO = 1. 3057   USD; Francul elvetian 3. 7269 RON. Gramul de aur 188.2731 RON.

Criza a fost un alibi pentru bancheri la creditele neperformante. Acum apar fraudele. Noua anchetă vizează nu numai oameni de afaceri şi bancheri, ci şi notari şi evaluatori care ar fi măsluit valoarea unor garanţii. Preşedintele bancherilor: Noi facem în mod curent reclamaţii împotriva clienţilor şi salariaţilor atunci când constatăm astfel de situaţii. Criza economică nu este singurul vinovat pentru explozia ratei creditelor neperformante din sistemul bancar spre 20%, ci şi fraudele au jucat un rol important, după cum indică noua anchetă a DIICOT privind o serie de credite acordate pe bază de documente false şi supraevaluări de garanţii. La o lună şi jumătate de la precedenta undă de şoc care a zdruncinat imaginea breslei bancare, ziua de ieri a început cu imaginile TV în care oameni de afaceri, bancheri, notari şi evaluatori erau aduşi de mascaţi la DIICOT pentru audieri în cazul unui prejudiciu estimat la 85 mil. euro, de patru ori mai mare decât în cazul anchetei precedente. BRD este din nou implicată, alături de Volksbank. Surse judiciare citate de Mediafax au men­ţionat şi numele unei bănci mici, ATE Bank. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a explicat că astfel de cazuri au devenit mai frecvente pentru că acum băncile se uită mai atent la actele depuse pentru obţinerea unui credit atunci când devine neperformant. “Chiar dacă la început a fost o fraudă, dacă cel care obţine creditul îl rambursează la timp banca poate să nu observe această fraudă. Când apar neperformantele, te duci după client şi mai apar şi astfel de lucruri mai neplăcute”. Dar se poate pune problema ca băncile să-şi facă din criza economică un alibi pentru astfel de credite date fraudulos, punând pe seama crizei rata mare a creditelor neperformante? “Nu sunt de acord, nu este posibil. Bancherii vor să îşi ia banii înapoi, ei urmăresc ca clientul să plătească. Când apare sincopa, se uită cu atenţie la ce s-a întâmplat şi mai apar şi astfel de cazuri”, a spus şeful ARB. El a mai susţinut că băncile fac în mod curent reclamaţii. “Deocamdată să aşteptăm să vedem ce spun organele de anchetă. Este foarte bine că se implică. Noi facem în mod curent reclamaţii împotriva clienţilor şi a salariaţilor atunci când constatăm astfel de situaţii”. Integral in Ziarul Financiar

Care sunt planurile democrat-liberalilor pentru şedinţa de vineri. Liderii PDL se întâlnesc mâine dimineaţă, la Palatul Parlamentului, în şedinţa Colegiului Director. Şedinţa a fost convocată de liderul democrat-liberal Vasile Blaga, la scurt timp după ce prim-vicepreşedintele formaţiunii politice Cezar Preda şi-a dat demisia din funcţiile de conducere ale partidului, ca urmare a rezultatelor slabe obţinute la alegeri. Tematica discuţiilor va fi prestaţia slabă a partidului la alegerile parlamentare. Cristian Boureanu, care a pierdut un nou mandat de parlamentar, dă vina pentru rezultatul slab obţinut la alegeri pe faptul că PDL a ales să candideze sub umbrela ARD. El consideră alianţa „o mare prostie“. „Cred că e devreme pentru o analiză complexă. Fără a considera că sunt sub imperiul emoţiilor, cred că astăzi am dreptul să spun că a fost o mare prostie să inventăm o alianţă (ARD) cu nişte partide care nu existau, iar în viaţă prostia se plăteşte“, declara Boureanu, a doua zi după alegeri. Deşi legea electorală a avantajat PDL, există şi voci care susţin că pierderea alegerile a fost cauzată de această lege care prezintă lacune, dovadă fiind faptul că politicieni cu greutate au pierdut un nou mandat în favoarea unor candidaţi care nu au mai activat în zona politicii. Senatorul PDL Traian Igaş a declarat pentru adevarul.ro că deficienţa sistemului electoral trebuia modificată de mult: „Ne trebuie o analiză profundă pentru a vedea cum am ajuns în această situaţie. În primul rând, vorbim de o deficienţă a sistemului electoral, care ar fi trebuit modificat de mult. Pe urmă, trebuie să vedem cum am fost organizaţi în fiecare judeţ pentru că există circumscripţii în care nu s-a lucrat ca o echipă. Integral in Adevarul

PSD a obținut Apărarea de la PNL. Ministru va fi Gabriel Oprea. PNL va renunţa la conducerea Ministerului Apărării, de ţinută de Corneliu Dobriţoiu, pentru a prelua Ministerul de Interne, au declarat pentru EVZ surse parlamentare. În urma acestei înţelegeri, actualul preşedinte al UNPR, Gabriel Oprea, va reveni în fruntea Ministerul Apărării. De altfel, UNPR, care s-a desprins din PSD în 2010, va fuziona cu formaţiunea social- democrată. Pentru postul de ministru de Interne, care le va reveni liberalilor la schimb, unul din ultimele nume vehiculate este cel al lui Cristian David. El a mai ocupat acest post între 2007 şi 2008. Socrul lui David este Mihail Vlasov, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Potrivit acestor surse politice, David este susţinut de Dan Voiculescu, care are afaceri cu CCIR, iar miza este controlul politic al celebrei direcţii de informaţii a ministerului de Interne, DGIPI. Pe de altă parte, PSD şi PNL nu se înţeleg în legătură cu Ministerul de Finanţe. Integral in EVZ

Noul deputat Verginel Gireadă “trei ani cu suspendare”: “Dumnezeu nu e ţigan” Verginel Gireadă (PNL), proaspăt deputat de Botoşani, ales cu 15.000 de voturi, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Într-un interviu pentru gândul Gireadă spune că dosarul său este unul politic şi că a fost “bobinat pe faţă” de adversarii politici. Deputatul de Botoşani care şi-a luat diploma de BAC în 2012, la 42 de ani, este un bun teoretician al principiilor anticorupţie. “Parlamentarii nu mai trebuie să aibă imunitate. Să meargă în faţa instanţei”, a declarat Verginel pentru gândul. Spune că vrea ca sistemul judiciar să se schimbe. “Justiţia care m-a condamnat la momentul acela a fost într-un fel, acuma poate o să fie altfel”, spune Gireadă. ntrebat dacă nu vede o problemă în faptul că este condamnat penal şi acum urmează să voteze legi care privesc sistemul Judiciar Verginel a răspuns astfel: “Gata! Ce mă tot tocaţi cu asta, cu asta. Eu respect decizia electoratului şi cu asta am încheiat” Care este proiectul principal pe care îl aveţi dumneavoastră pentru legislatura în care tocmai aţi intrat? O propunere legislativă, ceva… roiecte am multe, desigur. Să vedem însă cum le putem concretiza. Vise sunt multe acum. Fiecare parlamentar când ajunge acolo vrea să facă ceva pentru oamenii pe care îi reprezintă. Normal că şi eu îmi doresc. Am destulă experienţă în administraţie. Am fost opt ani primarul comunei, acum soţia mea este primar. Nu cred că ce proiecte am eu este relevant. Integral in Gandul

Zeci de şefi de bănci, oameni de afaceri şi notari, acuzaţi de fraude. Blaga neagă implicarea. Oana Mizil este implicată, dar nu învinuită. Cine este Liviu Pop care apare în dosar. Mai mulţi bancheri acuzaţi că acordau credite in baza unor acte falsificate au fost ridicaţi, joi dimineaţă, de DIICOT. Sunt implicati – in afara de sapte directori si sase ofiteri de cont de la BRD  si VolksbanK- si patroni influenti de firme din Bucuresti, patru notari, mai multi evaluatori de bunuri. Au fost aduse  la DIICOT – structura centrala din Bucuresti-, circa 90 de persoane, dintre care 58 au calitatea de invinuiti, iar celelalte – de faptuitori si martori. Invinuiti disparuti de la domicilii; intre ei si Dumitru Crestin, care s-ar afla in Dubai. Se suspecteaza scurgeri de informatii de la Curtea de Apel Bucuresti sau de la un serviciu secret. Intre cei invinuiti ar fi Lucian Cojocaru, vicepresedinte Volksbank, (fost director BRD) , Dana Bajescu, director sucursala BRD Dorobanti,   omul de afaceri Marius Locic si fratii Vasile si Dumitru Crestin. Ar mai fi implicata si sotia lui Marius Locic in obtinerea unor  credite prin ipotecarea unor bunuri imobiliare, motiv pentru care a fost citata la DIICOT pentru  declaratii. In privinta notarului Paula Rosenberg, sotia naistului si, de curand, a senatorului PSD Damian Draghici, a fost citata la DIICOT pentru audieri, dar nu exista deocamdata confirmari oficiale de invinuire in acest dosar. De asemenea, ar fi citat si un fost  ministru în regimul Ceauşescu, Sava Tipa, dar nici in privinta lui nu exista confirmari oficiale de invinuire. Integral in Romania Libera

Jaf istoric de sute de milioane de lei la Administraţia Străzilor din Bucureşti. Afaceri murdare, firme favorizate şi licitaţii trucate pe banii contribuabililor. Administraţia Străzilor din Bucureşti a organizat două licitaţii, cu miros puternic de fraudă, prin care alocă bugete astronomice, de ordinul sutelor de milioane de lei, unor firme care ar trebui să se ocupe de marcajele rutiere de pe străzile Capitalei. Pe artere principale din centrul Bucureştiului, precum bulevardul Mihail Kogălniceanu sau Regina Elisabeta au fost scoase toate marcajele rutiere, urmând ca, în viitorul apropiat să fie montate unele noi. Administraţia Străzilor Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Municipalităţii a decis prin licitaţie, alocarea sumei de 54 de milioane de euro unui consorţiu format din trei firme, care ar urma să se ocupe în următorii patru ani de semnele şi marcajele rutiere din Bucureşti. Acţiunile Alinei Roman, şefa instituţiei, au intrat în vizorul presei de mai mult timp, care atrăgea atenţia asupra şmenurilor făcute la cârma instituţiei. Noul contract atribuit de Administraţia Străzilor Bucureşti face parte dintr-un şir de şmecherii pe bani publici al şefei instituţiei, care a organizat două licitaţii pentru aceleaşi servicii.  În luna iulie din 2011, Administraţia Străzilor a încheiat în urma unei licitaţii un acord-cadru cu durata de 4 ani, cu firma Vesta Investment în care companiei respective I se cerea să se ocupe de  proiectarea şi execuţia unor lucrări de semnalizare orizontală (marcaje rutiere) şi verticală (indicatoare) pentru suma de 20,9 milioane lei. Integral in Adevarul.

Dragnea evita sa spuna cu cine a discutat Basescu: E un om care nu a fost in PD. Nu e numai unul. Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a evitat, joi seara, sa spuna cu cine a vorbit Traian Basescu pe subiectul desemnarii premierului, el mentionand doar ca nu este vorba despre un om care a fost in PD si ca “nu e numai unul”, desi nu toti au vorbit direct cu presedintele, scrie Mediafax. “Este un om care nu a fost in PD. Nu o sa aflati de la mine lucrul asta. Vom discuta in partid. Nu e numai unul. Repet, eu nu spun ca au vorbit cu Traian Basescu”, a spus Dragnea la Realitatea TV. El a tinut sa aminteasca faptul ca el este unul dintre cei patru care au inventat si au construit USL. “Sunt prieten si camarad cu Victor Ponta si am fost impreuna in situatii grele si nu l-am lasat si nu m-a lasat. Sa fac complot ca sa ce? Sa nu mai fie Victor? Am auzit si de Marian Oprisan, Nicusor Constantonescu si Radu Mazare. Este exclus. Oamenii acestia nu au nicio legatura cu asa-numitul complot. In ceea ce priveste aceste discutii, noi vom face o analiza in partid. Este incorect fata de colegi sa vorbim la televizor, cei care stim cu certitudine ce cu cine a vorbit. Vom avea o discutie in partid foarte serioasa pentru ca nu e in regula ca intr-o campanie extrem de importanta sa se intample aceste lucruri. Este vorba de niste decizii ale Congresului”, a mai spus Dragnea. El a fost intrebat daca se refera, cand vorbeste despre cei cu care Basescu a purtat discutii, la Mircea Geoana sau la Marian Vanghelie, dar a evitat sa raspunda. Intrebat daca cel cu care a discutat Basescu este fost ambasador sau fost ministru de Externe, Dragnea a spus ca au fost multi ambasadori si nu ii stie pe toti. Desi realizatorii au insistat, Dragnea nu a dorit sa dea nume: “O sa ma intrebati acum si cu ce litera incepe”. Integral aduce Hotnews

Buget 2013. Primele cifre oficiale vehiculate de Guvernul Ponta: Noi tăieri de la investiţii pentru a putea reîntregi salariile bugetarilor. Guvernul ar putea tăia 1,2 miliarde de lei (0,2 mld. euro) de la bugetul total de investiţii alocat pentru 2013 pentru a putea asigura reîntregirea totală a salariilor bugetarilor, dar şi pentru a putea plăti dobânzile aferente datoriei publice în creştere şi pentru a putea finanţa deficitul sistemului de pensii de stat şi de la bugetul asigurărilor de sănătate, se arată într-o notă transmisă Executivului de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Astfel, conform primele cifre oficiale legate efectiv de structura cheltuielilor bugetului pentru 2013, suma alocată plăţii salariilor personalului din sectorul bugetar va creşte cu 1,8 miliarde de lei (circa 0,4 mld. euro), cheltuielile pentru cofinanţarea fondurilor europene vor fi majorate cu 2,7 miliarde de lei (circa 0,6 mld. euro), transferurile pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor creşte cu 3,2 miliarde de lei (0,7 mld. euro), iar dobânzile datoriei publice cu 0,4 miliarde de lei (90 mil. euro). Pentru a se asigura aceste creşteri de cheltuieli, guvernul ia în calcul reducerea subvenţiilor cu 0,4 miliarde de lei (90 mil. euro), diminuarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu 0,7 miliarde de lei (157 mil. euro), reducerea cheltuielilor aferente programelor cu finanţare rambursabilă cu 1,9 miliarde de lei (0,4 mld. euro), precum şi reducerea cheltuielilor de capital cu 1,2 miliarde de lei (0,2 mld. euro). Nota transmisă de Finanţe a fost inclusă pe agenda de lucru a şedinţei de Guvern ce a avut loc miercuri. Astfel, noul buget prevede tăieri de 4,2 miliarde de lei (0,9 mld. euro) pentru acomodarea unor cheltuieli suplimentare de circa 8,1 miliarde de lei (1,8 mld. euro). Integral in Gandul

Va urez o zi buna!

« Previous PageNext Page »