Author: theophyle

Diploma andreană (în latină Andreanum, germană Goldener Freibrief) sau Goldener Freibrief der Siebenbürger Sachsen (Hrisovul de aur al saşilor transilvăneni) a fost un document de concesiune, emis în anul 1224 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, prin care reconfirma coloniştilor germani o serie de privilegii, care au fost menţinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pâna în anul 1876.

În 1486 diploma a fost confirmată de regele Ungariei Mati Corvin pentru toată Universitatea Săsească (natiunea săsească). Documentul nu s-a păstrat în original, ci numai ca o parte a reconfirmării din 1317 a Diplomei andreiene de către regele Carol Robert de Anjou. Actul în limba latină, pe pergament cu pecete atârnată (unul din cele mai vechi documente istorice din Transilvania), este păstrat la Arhivele Naţionale ale judeţului Sibiu.

Libertăţile asigurate prin acest act se referă la provincia Sibiului şi i-au unit juridic pe saşii aşezaţi aici. Astfel, privilegiile acordate acestei provincii şi locuitorilor acesteia au devenit punctul de plecare al unităţii juridice săseşti, care s-a numit, mai târziu, Pământul Crăiesc (Fundus Regius, Königsboden). Ele au rămas în vigoare 650 de ani şi au dus la o evoluţie care a asigurat timp de 800 de ani supravieţuirea populatiei de origine săsesca.

Nota istorica: Regele Andrei al II-lea ( Endre sau András; n. cca. 1175 –  1235), din dinastia arpadiană, fiul lui Béla al III-lea (1172-1196) şi al Anei de Chatillon. Andrei al II-lea a fost rege al Ungariei între 1205 -1235. Frate cu regele Emeric (Imre) al Ungariei (1196-1204) şi cu Margareta, împărăteasa Bizanţului, soţia lui Isaac al II-lea Angelos (1185-1195 şi 1203-1204).

Atât pe plan intern cât şi extern, Andrei al II-lea a dus o politică ambiţioasă, dar incoerentă. Sub influenţa primei soţii Gertrud, contesă de Merania, şi, poate, a fiicei sale Elisabeta, devenită ulterior contesă de Turingia, Andrei al II-lea a colonizat în anul 1211 în Ţara Bârsei Ordinul cavalerilor teutoni, pe care apoi l-a alungat în anul 1225, după confruntări armate. Politica de apropiere faţă de Imperiul Romano-German şi numirea în importante demnităţi laice şi clericale ale Regatului Ungariei a unor rude apropiate ale primei sale soţii, cum este cazul episcopului Berthold de Kalocsa, numit în funcţia de voievod al Transilvaniei, au determinat în anul 1213 o revolta a marii nobilimi, soldată cu uciderea Gertrudei.

Constrâns de opoziţia crescândă faţă de politica sa internă, Andrei a fost nevoit să accepte în anul 1223 ratificarea Bulei de Aur (Bulla aurea), cea mai veche constituţie a Ungariei, prin care au fost consolidate drepturile marilor magnaţi. În anul 1224 a sancţionat prin aşa-numitul Andreanum drepturile şi privilegiile coloniştilor germani (saşi) din sudul Transilvaniei.

Bibliografie, note si citate:

 Encyclopædia Britannica 
Karl Kurt Klein, Geysanum und Andreanum. Fragmentarische Betrachtungen zur Frühgeschichte der Deutschen in Siebenbürgen, în: Zur Rechts- und Siedlungsgeschichte der Siebenbürger Sachsen, Köln-Wien 1971.
Wikicommons

1 iulie 2013

Comisia Europeană a început suspendarea POS CCE: România are pregătite cheltuieli nedecontate de 200 de milioane de euroComisia Europeană a început suspendarea POS CCE: România are pregătite cheltuieli nedecontate de 200 de milioane de euro. Comisia Europeană a demarat o procedură de suspendare a Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), după ce autoritățile române au eșuat în a lua măsurile corective solicitate anterior de Bruxelles în POS CCE. Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru politică regională, Johannes Hahn, a indicat vineri în primul rând deficiențele de la Autoritatea de Management de la Ministerul Economiei. ”Autorităţile române nu au luat la timp măsurile şi nu au întreprins acţiunile de corecţie solicitate de serviciile Comisiei Europene, în primul rând pentru îmbunătățirea sistemului de management şi de control la nivelul Autorităţii de Management POS CCE şi al organismelor intermediare”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, Shirin Wheeler. Ea a precizat că autoritățile române mai au, totuși, la dispoziție câteva săptămâni pentru a transmite la Bruxelles informații privind corectarea deficiențelor din POS CCE, iar Comisia ar putea decide deblocarea programului. De asemenea, o misiune de audit de la Bruxelles urmează să meargă la București pentru a face verificări la POS CCE. Dacă Executivul european decide suspendarea, POS CCE ar urma să fie blocat pentru încă 6 luni, în care România nu va mai putea primi fonduri europene în programul de competitivitate. Integral in Curs de Guvernare.

Băncile din zona euro vor rambursa, săptămâna aceasta, 2,06 miliarde euro din împrumuturile contractate de la Banca Centrală Europeană (BCE) prin programul de urgenţă pe trei ani LTRO (Longer Term Refinancing Operations), derulat în 2011 şi 2012. BCE a informat, la finele săptămâ­nii trecute, că două bănci vor rambursa 2,025 miliarde euro din sumele împrumutate în prima rundă a programului LTRO, iar alte două bănci – 35 de milioane de euro din cea de-a doua rundă. Băncile din zona euro au împrumutat peste 1.000 de miliarde euro de la BCE prin programul LTRO – în decembrie 2011 şi februarie 2012, când banca centrală a pus la dispoziţia instituţiilor de credit fonduri nelimitate cu scadenţa la trei ani, la o dobândă de 0,75%. Sursa.

2 iulie 2013

Şomajul creşte încontinuu de la începutul anului. 720.000 de români nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. “Se construiesc mall-uri în care se angajează oameni prost plătiţi”. Rata şomajului a ajuns la 7,5% în luna mai a acestui an, în uşoară creştere faţă de perioada similară a anului trecut (cu 0,3%), iar numărul de şomeri este de 720.000 de persoane, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Rata şomajului creşte în mod constant de la începutul anului, când era de 7%, ajungând la unul dintre cele mai ridicate niveluri din toată perioada crizei. O rată a şomajului la 7,5% a mai fost înregistrată pe parcursul a patru luni din anul 2011 (aprilie, august, septembrie şi noiembrie), iar acest nivel a fost mai mare doar în martie 2010, când rata şomajului a fost de 7,6%. „În realitate, numărul de şomeri este mult mai mare, mai ales după ce în perioada crizei s-au pierdut aproximativ un milion de locuri de muncă. Statistica foloseşte un sistem de calcul prin care se elimină multe persoane care ar fi putut intra în categoria şomerilor. Situaţia de pe piaţa muncii s-a degradat foarte tare, s-au trecut foarte multe persoane pe contracte de muncă pe perioadă determinată, iar unii angajaţii vin o zi da şi o zi nu la muncă, iar pentru «absenţele motivate» nu sunt plătiţi şi nu le sunt plătite nici contribuţiile sociale”, explică profesorul Vladimir Pasti, sociolog şi politolog specializat în studierea evoluţiilor politice şi sociale ale tranziţiei româneşti. În primele patru luni ale anului, numărul de angajaţi din economie a crescut cu 56.000 de persoane, efectivul total de salariaţi ajungând la 4,36 milioane de persoane în aprilie. Cu toate acestea, economia mai are de recuperat câteva sute de mii de locuri de muncă pierdute în criză, după ce noile angajări făcute în ultimii doi ani nu au reuşit să acopere nivelul de concedieri făcute de angajatori pentru reducerea de costuri. Iar o nouă creştere a ratei şomajului nu poate decât să scadă şansele de recuperare rapidă a economiei prin creşterea veniturilor aduse din contribuţii la bugetul de stat, dar şi în consum. Integral in Ziarul financiar

Cele mai primitoare ţări pentru românii ce vor să muncească în străinătate. Peste jumătate din populaţia României declară că are rude de orice grad în străinătate, iar cei mai mulţi indică Italia şi Spania printre ţările cele mai primitoare pentru românii care vor să muncească în străinătate, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 mai – 3 iunie. Astfel, 51,8% dintre români afirmă că au rude plecate în străinătate, în timp ce 48,2% declară că nu au rude în afara ţării. 60,6% din totalul populaţiei de 51,8% care a răspuns că ar avea rude în străinătate spun că nu primesc bani de la membrii familiei aflaţi în alte ţări, în timp ce 38,1% susţin că sunt ajutaţi financiar de către rudele din străinătate. 1,3% nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare. Chestionaţi cu privire la ţările cele mai primitoare pentru românii care vor să muncească în străinătate, 67,8% dintre respondenţi au indicat Italia, urmată de Spania cu 61,5%. Pe poziţia a treia în această ierarhie se situează Germania cu 36,1%, a patra poziţie este deţinută de Marea Britanie/Anglia – 21,1%, iar pe a cincea poziţie se află Franţa, cu 19,1%. Urmează SUA cu 5,4%, Grecia cu 5,3%, Ungaria cu 4,3%, Austria cu 4,1%, Danemarca – 4,1% şi Canada – 3,7%. În partea inferioară a clasamentului sunt plasate Irlanda (3,6%), Olanda (3%), Belgia (2,9%), Suedia (2,7%), Portugalia (2,6%), Turcia (2,5%), Norvegia (1,8%), Cipru (1,4%) şi Elveţia (1,1%). Alte ţări care au întrunit procente sub 1% totalizează 3,7% din opţiuni. În ceea ce priveşte contribuţia conaţionalilor plecaţi în străinătate, 56,8% declară că românii din afara graniţelor contribuie mult la nivelul de trai al românilor din ţară, în timp ce 30,8% afirmă că românii din străinătate contribuie în mică măsură la nivelul de trai al celor din ţară. 12,4% dintre cei chestionaţi nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Totodată, 74,9% dintre respondenţi cred că românii din străinătate ar trebui să aibă dreptul de a vota la alegerile parlamentare sau prezidenţiale din România, 15,1% răspund negativ, în timp ce 10% nu ştiu sau nu răspund. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane. Economia.Net

3 iulie 2013

Cum au evoluat preţurile apartamentelor în prima jumătate a anului. Semn că economia nu stă bine, şi că tranzacţiile s-au împuţinat, preţurile apartamentelor au scăzut în primeele şase luni ale anului cu 4,5%, în condiţiile în care în 2012, în acelaşi interval, diminuarea a fost de doar 0,4%.Astfel, potrivit imobiliare.ro, preţul mediu de listă al apartamentelor a ajuns la 934 euro/mp, faţă de 978 euro/mp în ianuarie. Evident, preţurile au evoluat diferit, pare că oraşele au format grupuri, astfel că în Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa apartamentele s-au scumpit, în vreme ce în Bucureşti, Ploieşti şi Braşov pretenţiile au scăzut. În Cluj-Napoca preţurile de listă s-au majoratcu 3,8% până la un prag de 930 de euro pe metru pătrat, la finele lui iunie. Valoarea actuală este cu 2,6% mai mică decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut. Avansul consemnat în primele şase luni din 2013 a fost generat în cea mai mare parte de segmentul apartamentelor noi, care s-au scumpit cu 7,4%, de la 825 la 886 de euro pe metru pătrat. Finaciare.ro

De ce moare Programul Rabla? Ascultând-o pe Rovana Plumb cum se pregătește să îngroape Programul Rabla n-am avut cum să nu mă gândesc la faptul că acest lucru devenise inevitabil în gestiunea unui minister al mediului care chiar nu l-a înțeles niciodată. Doamna ministru spune că e decisă să nu mai deruleze acest program. Nici n-ar mai avea de ce. În fond, el a fost inventat pe vremea când era alimentat din taxa auto și era menit să îi încurajeze pe români să își ia Dacii noi în loc de Golfuri la mâna a cincea. Era vorba de susținerea locurilor de muncă din România și Programul Rabla a fost o idee atât de bună încât și Franța și Germania au adoptat-o în 2008 și 2009, la trei-patru ani după România. La început nu mergea cu vouchere și ideea de a stimula producția auto a intrat și la noi tot din 2008. Rabla a ajuns la apogeu în 2010, când guvernul a acordat dreptul la trei tichete valorice de câte 3.800 de lei, care puteau fi comercializate la liber. De aici însă n-a mai fost un program de stimularea a locurilor de muncă din țara noastră, ci un program social care le dădea bani celor mai săraci care aveau mașini prea vechi pentru a le mai folosi la ceva. Numai că treptat lumea a cam uitat că statul ia bani din taxa auto pentru a-i da Programului Rabla, iar anul acesta statul a alocat de șase ori mai puțini bani față de 2010. E drept că a dat 6.500 de lei pentru o rablă, dar asta nu a reușit să le provoace decât nervi și frustrare celor mai numeroși care n-au apucat. BiziDay. 

4 iulie 2013

Minunea cu transparenţa în cheltuirea banilor în regiile şi companiile de stat – 18 mld. lei (4 mld. euro) anual – nu a ţinut decât şase luni. Premierul Victor Ponta a susţinut marţi că nu ştie ca parlamentarii puterii să fi mo­­dificat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77 din 27 noiembrie 2012 (de modificare a OUG 34/2006 pri­vind achiziţiile publice) în sensul excluderii mai multor regii şi companii deţinute de stat din rândul „auto­ri­tă­ţi­lor contractante“ cele care sunt obligată să organizeze pro­ceduri de achiziţie publică când ies la cumpărături. Iar parlamentarii care au eliminat din listă companiile cu pri­cina susţin că „au reparat“ o greşeală pentru că acestea lucrează în regim concurenţial şi nu au timp de licitaţii. Indiferent de justificări şi argumente, un lucru este fără echivoc: un număr încă necunoscut de regii şi companii ale statului vor scăpa de constrângerile legislaţiei achiziţiilor publice, impuse acum şase luni, şi vor face din nou achiziţii după cum cred de cuviinţă. Piaţa totală a achiziiţiilor publice în România se învârte în jurul valorii de 18-19 mld. euro, anual (15% din PIB). O cincime din aceste achiziţii erau făcute în anii trecuţi de companiile şi regiile statului, în jur de 4 mld. euro. Ordonanţa 77, adoptată în noiembrie trecut şi publicată în Monitorul Oficial în decembrie, obliga toate regiile şi companiile statului să se supună procedurilor de achiziţie publică, dar acest lucru nu se va mai întâmpla. Cum nici responsabilii guvernamentali nu spun/nu ştiu ce regii şi companii sunt „exceptate“ este greu de apreciat câte sute de miliarde sau miliarde de lei sau euro sunt „scoşi“ din piaţa achiziţiilor publice, de bine de rău ceva mai trans­pa­rentă decât achiziţiile fă­cute doar în baza unor „reguli interne“.Presiunile făcute de şefii companiilor de stat (Tarom de exem­plu) şi ai re­giilor auto­nome în sen­sul exclu­derii lor din lista en­tităţilor obli­ga­te să organi­zeze pro­­ceduri de achi­ziţie pu­blică şi-a spus cu­vântul, iar auto­rităţile se justifică acum spu­nând că s-ar fi produs o „re­pa­raţie“.Integral Ziarul Financiar.

Venitul impozabil a crescut de șase ori mai repede decât salariul minim. De la 1 iulie, plata lunară minimă pe economie este de 601 lei. De la 1 iulie, cota efectivă de impozitare a salariului minim pe economie a urcat la 10%, ca urmare a neindexării deducerii personale de la introducerea regimului fiscal de cotei unică de impozitare. La cei 800 lei venit înscris în cartea de muncă, corespund 418 lei venit impozabil, din care se achită 67 de lei impozit. Reamintim că un salariat beneficiază de o deducere de 250 lei care se scade din venitul impozabil. Acesta se stabilește după ce statul își prelevează impozitele către bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj. Ori, suma totală aferentă acestora este de 132 lei (16,5% din salariul brut). Cert este că, la final, suma pe care o încasează efectiv un angajat cu salariul minim pe economie este de 601 lei. Aceasta este și suma pe care ar trebui să o avem în vedere atunci când se face comparația cu pensiile sub 740 lei, care nu sunt impozitate în nici un fel. Așadar, deși salariul minim brut și pensia medie sunt comparabile ( pensia medie pe luna mai 2013 a fost de 812 lei), angajatul cu salariul minim pe economie câștigă cu peste 25% mai puțin decât primește un beneficiar de pensie. Dacă ne uităm la evoluția salariului minim brut începând cu anul 2000, se poate observa că acesta a crescut de opt ori în termeni nominali ( valorile de dinainte de iulie 2005 au fost convertite în lei noi) și de 3,6 ori exprimat în euro, adică peste ritmul de creștere al PIB în aceeași perioadă de timp.  Integral in Gurs de Guvernare

5 iulie 2013

Economia a pierdut 1,5 milioane de angajaţi şi consumatori în ultimii zece ani. Oficial doar 2,2 milioane stau în alte ţări, numărul de licenţiaţi s-a dublat, dar îmbătrânirea explodează. Noua conducere a Statisticii a găsit „din surse administrative“ încă un milion de români la recensământul din 2011. România mai are 20,1 milioane de locuitori, în scădere cu 1,5 milioane faţă de acum zece ani, arată rezul­tatele definitive ale recensă­mân­tului din octombrie 2011 publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Populaţia stabilă a scăzut mai puţin decât era de aşteptat după ce în februarie anul trecut rezul­tatele provi­zo­rii ale celei mai ample cercetări sta­tis­tice a Româ­niei indicau o populaţie de 19 mi­lioane de locuitori. Aproape jumătate (46%) din populaţie lo­cuieşte în mediul rural, iar indicele de îmbătrânire a populaţiei s-a dublat în ultimii 20 de ani. Alte re­zul­tate ale recensământului mai arată că dez­vol­tarea pieţei universităţilor private a dublat pon­derea absolvenţilor de facul­tate din ţară (de la 7,1% în 2002 la 14,4% în 2011), iar în ultimii zece ani au emi­grat peste un mi­lion de ro­mâni, care şi-au stabilit domi­ci­liile în state pre­cum Italia sau Spania (cei mai mulţi). Rezultatele re­cen­să­mân­tului din 2011 vor con­duce la mo­di­fi­ca­rea celor mai im­por­tanţi in­di­ca­tori eco­nomici, iar ten­din­ţele ob­ser­vate în ur­ma acestei cerce­tări vor afecta eco­no­mia dacă nu vor fi luate din timp mă­suri, spun specialiştii. „Scăderea po­pu­laţiei şi îmbă­trâ­nirea pro­duc trei efec­te eco­nomice ma­jo­re: creş­terea pre­siu­nii asu­pra bu­ge­tului de stat, re­ducerea PIB-ului poten­ţial prin afectarea forţei de muncă şi a investiţiilor şi menţinerea dependenţei de capitalurile străine, deci implicit a deficitului de cont curent. Datele definitive ale recen­să­mân­tului arată necesitatea implementării unor politici publice menite să corecteze evoluţiile ne­gative“, explică Eugen Sinca, analist-şef în cadrul BCR. Integral in Ziarul Financiar.

8 iulie 2013

La un pas de dezastru: România poate pierde miliarde din fonduri UE, dar nimic nu se mişcă. In iunie, România a primit rambursări de fonduri structurale de la UE de doar 23 de milioane de euro – ceea ce a făcut ca rata de rambursare să crească nesemnificativ, de la 15,1% în mai la 15,3% în iunie. În ciuda declaraţiilor optimiste ale administraţiei, situaţie absorbţiei se îndreaptă încet spre un eşec major. România a luat în primele şase luni din an de la Comisia Europeană (sume decontate în baza cheltuielilor efectuate), ceva peste 700 mil. euro şi a transmis Bruxellesului cereri pentru alte 670 mil. euro. Acest ultim aspect face ca pericolul pierderii fondurilor europene de miliarde de euro, prin dezangajarea automată (ce nu soliciţi ca rambursări pierzi) să crească ameninţător. România trebuie să transmită Bruxellesului, până la sfârşitul anului, cereri de rambursare de 6,5 mld. euro (ceea ce nu transmite până la această sumă este posibil să piardă în cadrul procedurii de dezangajare automată de fonduri, dacă Comisia nu va modifica actualele reguli). Şi a transmis în şase luni doar cereri de 670 mil. euro, ceea ce înseamnă că mai trebuie să transmită solicitări de rambursări de peste 5 mld. euro de euro în lunile care au mai rămas din an. Ministerul Fondurilor Europene a comunicat ieri că, în data de 5 iulie, România a transmis Comisiei documentele pentru rambursarea a încă 135 mil. euro prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Transport (POS Transport, recent reluat la plată), ceea ce ar face ca pericolul dezangajării fondurilor să scadă. Integral in Ziarul Financiar

9 iulie 2013

Când ai doar un ciocan, vezi peste tot numai cuie. Pentru că sezonul panicii morale prilejuite de bac e mai torid ca niciodată, poate că e cazul să lungim puţin discuţia. Ce s-a schimbat? Păi cam tot cei care până acum erau panicaţi de cât de mică e promovabilitatea se sperie acum că e prea mare (chestie adevărată, doar că din alte motive) Motivul panicii morale este că subiectele ar fi prea “uşoare”. De-aia elevii “nu învaţă”, îşi iau diplome fără valoare, dau şpagă să se angajeze la stat unde sunt incompetenţi şi cer şpagă – în fine, un fel de infractori în devenire. Ăsta e un simptom al unei gândiri reflexe şi totalitare care caută soluţii facile, după principiul “dacă ai doar un ciocan, vezi peste tot numai cuie”. Altfel, ar fi excelent dacă problema educaţiei s-ar rezolva aşa simplu – cu examene mai “grele”. Pentru început, chestiunea trebuie ruptă în două. O funcţie a bac-ului este filtrarea – aici chiar contează dificultatea subiectelor, mai exact a celor care asigură nota de trecere. Unii ar vrea să fie suficient de grele încât să-i lase pe dinafară pe cei care “n-au învăţat”, în speranţa că ăsta ar fi începutul adevăratei mari reforme în educaţie. Ei bine, motivaţia e greşită iar speranţa e falsă. Cel mai important: şcoala trebuie să fie cinstită faţă de elevi şi de ea însăşi. Nu poţi să le spui elevilor “12 ani v-am taxat părinţii şi v-am dat note de trecere dar acum vine un examen mai al dracului şi vom pica jumătate dintre voi”. Dacă chiar sunt vai de capul lor, trebuia să fie lăsaţi repetenţi din timp, până “învăţau” sau abandonau. Altfel, e de aşteptat un examen riguros şi corect dar care să nu lase pe dinafară mai mult de 10-20%, oricât de buni sau de proşti ar fi ei. De ce? Sigur, diploma de bac e folosită şi pentru continuarea studiilor la fabrica-de-diplome-şi-mai-pompoase – dar e până la urmă problema angajatorilor (statul) să măsoare performanţele, nu doar să constate că o ştachetă formală a fost sau nu depăşită. Însă scopul principal este să asigure accesul la joburi de-a dreptul banale, motiv pentru care o barieră artificială nu ridică calitatea educaţiei ci doar provoacă şomaj şi frustrare. Dacă vrem să facem ceva pentru copiii ăştia, ar trebui să le furnizăm o educaţie utilă în cei 12 ani sau câţi apucă să facă, nu să le refuzăm o hârtie pentru că s-au dovedit “bâtă” la critică literară şi la ecuaţii de gradul doi. Integral la Riscograma

10 iulie 2013

Jumatate de milion de romani si-ar putea pierde locul de munca in 2013. Aproape o jumatate de milion de romani din industrie si sectoarele orizontale si-ar putea pierde locurile de munca pana la finalul anului, din cauza cresterii preturilor in sectorul energetic, avertizeaza Forumul Investitorilor Autohtoni (FIA). “In industria chimica si petrochimica, metalurgie, constructia de masini, industria sticlei, mobilei si in industria orizontala (distributie si sectoare conexe – n.r.) sunt in pericol 500.000 de locuri de munca. in industria metalurgica cifra de afaceri a scazut cu 23% in primul trimestru din 2013. Marile lanturi de magazine si-au redus vanzarile cu 30%”, a declarat, vineri Vasile Turcu, membru in consiliul director al FIA 2013. Ioan Niculae, presedintele Consiliului Investitorilor Romani (CIR), structura de reprezentare a FIA, a afirmat ca in industria chimica sunt in pericol 57.000 locuri de munca din cauza cresterii cu 37% a preturilor in domeniul energiei in 2013, la energia electrica, gaze naturale si transportul gazelor naturale. Niculae a spus ca noua structura – CIR – doreste un dialog cu guvernul pe trei teme principale – energie, impozit forfetar si TVA, pentru a evita scaderea dramatica a locurilor de munca. El a precizat ca din cei 4,2 milioane angajati din Romania, 57% sunt sustinuti de capitalul romanesc, dar din primele 100 de mari companii pe piata autohtona companiile romanesti nu sunt mai multe de cinci.  Componenta CIR a fost stabilita vineri si cuprinde 11 membri – Ioan Niculae, Radu Enache, Stefan Vuza, Viorel Catarama, Dragos Dragoteanu, Radu Timis, Bogdan Bosanceanu, Niculae Dusu, Mihai Sofian, Dragos Balteanu, Valeriu Blidar si Adina Niculae, scrie Agerpres..

Bună dimineata intr-o zi de joi. În vestul, nordul şi centrul ţării, vremea va fi în general instabilă. Îndeosebi după-amiaza şi noaptea, cerul va prezenta înnorări temporar accentuate şi vor fi averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului care trecător pot lua aspect de vijelie şi izolat grindină. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi 20 l/mp şi izolat 50 l/mp. În restul teritoriului, vremea va fi călduroasă, cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala pe arii restrânse, mai ales spre seară şi noaptea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 23 şi 32 de grade, iar cele minime între 12 şi 22 de grade.

În Bucureşti, vremea va fi călduroasă. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 31 de grade, iar cea minimă va fi de 16…18 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4369 RON; 1 USD = 3. 4628 RON; 1 EURO = 1. 2813 USD; Francul elvetian 3. 5728 RON. Gramul de aur 139.3719 RON.

Semnale alarmante: industria a revenit în teritoriul negativ în luna mai, iar exporturile au staţionat la nivelul din mai anul trecut. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit pe scădere în luna mai, iar evoluţia s-a reflectat şi la nivelul exporturilor, care au staţionat la nivelul din mai 2012, după creşterea semnificativă din aprilie. Unii analişti consideră însă că evoluţia a fost conjucturală şi se aşteaptă la o redresare a acestor indicatori în lunile următoare. Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, este considerată unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an, în condiţiile în care cererea internă nu dă semne de redresare. Producţia industrială a scăzut în luna mai cu 1,2% comparativ cu mai 2012, după ce în aprilie a făcut un salt în termeni anuali de 8,5% ca serie ajustată, ritm de creştere care nu se mai înregistrase din anul 2011. Faţă de aprilie, scăderea producţiei industriale a fost în luna mai de 10,7%, pe serie ajustată, toate componentele având o contribuţie negativă. „Creşterea foarte mare a producţiei industriale din luna aprilie a fost un caz special având în vedere că în mod uzual producţia industrială a scăzut în aprilie, după cum indică datele neajustate, ceea ce s-a întâmplat constant în ultimii nouă ani. Există o mare probabilitate ca evoluţia nefavorabilă din luna mai să se datoreze unor factori conjucturali legaţi de Sărbătorile de Paşte (care în acest an a căzut în luna mai, comparativ cu ultimii ani, când era în aprilie)“, spune Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank. Integral in Ziarul Financiar

Ultima noapte de hotel, prima zi de chirie pentru parlamentari. Termenul până la care Camera Deputaţilor a decontat serviciile hoteliere de care au beneficiat deputaţii expiră astăzi.104 deputaţi, printre care patru miniştri, mai erau cazaţi la data de 1 iulie în hotelurile bucureştene. Potrivit Mediafax, printre cei 104 deputaţi se numără miniştrii Mircea Duşa, Relu Fenechiu, Constantin Niţă şi Lucia Varga. Reglementarea privind termenul de 10 iulie, până la care Camera decontează serviciile hoteliere, reprezintă unul dintre efectele adoptării de către Parlament a Statutului deputaţilor şi senatorilor, act normativ promulgat de preşedinte şi publicat luni, 8 iulie, în Monitorul Oficial. După data de 10 iulie, fiecare deputat va primi lunar suma de 4.000 de lei pentru cazare în Bucureşti, sumă cu care poate să îşi negocieze, în nume personal sau colectiv, un alt contract la hotel sau să se mute în chirie. Hotelurile cu care Camera Deputaţilor a încheiat contractele au fost notificate în privinţa noilor reglementări cuprinse în Statului parlamentarilor, documentaţia de reziliere a contractelor fiind pregătită şi adoptată de conducerea Camerei imediat după adoptarea Statutului parlamentarilor. Reglementările din Statutul parlamentarilor sunt valabile şi pentru senatori. Integral in Adevarul.

Monica Macovei a ales Vasile Blaga. Europarlamentarul PDL mai vrea un mandat pe listele acestui partid, drept pentru care trece cu vederea „derapajele” preşedintelui democrat-liberal. Monica Macovei și Vasile Blaga s-au reconciliat. Drumul Monicăi Macovei pare să se despartă de cel al celorlalţi „Reformişti”. Potrivit unor surse democrat-liberale, europarlamentarul PDL doreşte să candideze pentru un nou mandat la PE din partea acestui partid, în loc să se alăture Mişcării Populare. În consecinţă, între Macovei şi preşedintele PDL, Vasile Blaga, s-a ajuns la o reconciliere. Deşi a candidat împotriva lui la Congresul din martie, cu moţiunea „Reformiştii”, şi l-a criticat pentru modul autoritar în care conduce partidul, Macovei a ales să rămână în PDL, iar vocea ei critică nu s-a mai făcut auzită în sprijinul colegilor care au susţinut-o pentru şefia partidului şi care au apucat-o, treptat, pe un alt drum. De altfel, sâmbăta trecută, la Consiliul Naţional în care s-a votat suspendarea din PDL a lui Cristian Preda, susţinător al moţiunii Macovei, aceasta nu a venit să-i ia apărarea, deşi mai înainte se anunţa dispusă să demisioneze din partid dacă s-ar fi pus problema excluderii acestuia. Nici pe blogul ei nu a fost postată vreo reacţie la acest subiect. Tot săptămâna trecută, Adrian Papahagi, susţinător şi el al moţiunii „Reformiştii”, şi-a anunţat demisia din PDL şi „transferul” la Mişcarea Populară. Macovei nu a avut nicio reacţie. În Fundaţie s-a înscris şi Cristian Preda, suspendat pentru şase luni din partid. Şi Teodor Baconschi a demisionat din PDL şi va colabora cu Mişcarea Populară. În schimb, planurile Monicăi Macovei vizează rămânerea în PDL şi obţinerea unei poziţii eligibile pentru lista de candidaţi la alegerile europarlamentare din 2014. De altfel, luni, Blaga, a anunţat că Macovei şi-a exprimat intenţia de a candida pentru un nou mandat la PE. Conform surselor EVZ, lista pentru eruoparlamentare ar urma să fie deschisă de Theodor Stolojan, urmat de Macovei şi de Traian Ungureanu. Sulfina Barbu, şi ea avută în vedere, se mai gândeşte. EVZ

Cum negociau judecătoarele Antonela şi Viorica sentinţele cu Duduienii şi Caranii: “Tati, noi suntem corecţi!” Procurorii DNA arată, în rechizitoriul obţinut de gândul, prin care le-au trimis în judecată pentru corupţie pe magistratele Viorica Dinu şi Antonela Anemary Costache, de la Tribunalul Bucureşti, că intermediarele celor două judecătoare au creat o reţea a şpăgii, în care cooptau interlopi cărora le promiteau şi le obţineau sentinţe favorabile în instanţă. Printre clienţii celor două judecătoare s-au numărat membrii clanurilor Duduianu şi Caran. Aceştia, la rândul lor, au atras în reţea alţi interlopi care au plătit zeci de mii de euro pentru a scăpa de pedepsele cu închisoarea. La un moment dat, un membru al clanului Duduianu ajunge să se certe pe bani cu una dintre intermediarele şpăgii şi o ameninţă pe aceasta cu violenţe şi cu răpirea fiicei, pentru că sentinţa pentru care plătise nu fusese obţinută, iar banii nu îi fuseseră restituiţi integral. Cele două judecătoare nu se implicau direct în negocierea şi obţinerea şpăgii, ele folosindu-se de mai mulţi intermediari care discutau cu interlopii şi atrăgeau noi clienţi dornici de favoruri în instanţă. Rechizitoriul procurorilor DNA, care se întinde pe mai mult de 700 de pagini, arată că, pentru a se asigura că dosarele pentru care se luase mită ajungeau chiar în mâinile celor două judecătoare, care să livreze sentinţe favorabile, era manipulat sistemul ECRIS, care se presupune că repartizează în mod aleator dosarele la judecători.Integral in Gandul

Parlamentarii muţi ai României. Roberta Anastase, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, a vorbit în actuala legislatură în plen doar la trei şedinţe, Nini Săpunaru a vorbit în două şedinţe, iar Oana Niculescu Mizil, Ludovic Orban şi Theodor Paleologu au luat cuvântul în plen doar când au depus jurământul. Potrivit site-ului Camerei Deputa­ţilor, Roberta Anastase (PDL), fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, a vorbit, în această legislatură, de la tribuna Camerei doar în trei şedinţe de plen, prima dată, în decembrie 2012, când a depus jurământul faţă de ţară şi popor. Anastase a mai luat cuvântul în plenul Camerei pe 29 ianuarie 2013, la dezbaterea unei ordonanţe privind sistemul unitar de pensii publice şi pe 4 martie, la prezentarea moţiunii simple a PDL intitulată „Guvernul Ponta – fabrică de şomeri“.Tot la trei şedinţe ale Camerei Deputaţilor a luat cuvântul şi colegul său de partid Costică Canacheu, la depunerea jurământului şi la dezbaterea unor proiecte de lege pe 8 mai şi 26 iunie 2013, în timp ce Remus Cernea a vorbit de la tribuna Camerei Deputaţilor la 9 şedinţe, din care una atunci când a depus jurământul, iar alta când a anunţat că demisionează din grupul parlamentar al PSD. Remus Cernea a mai vorbit când s-a solidarizat cu protestatarii din Turcia, când a prezentat o declaraţie politică „Despre cianuri şi despre gazele de şist“ şi o alta privind „Violenţa asupra femeilor în societatea românească“, dar şi atunci când a anunţat organizarea unor manifestări civice şi culturale pentru cunoaşterea şi apărarea drepturi­lor persoanelor LGBT. Oana Niculescu Mizil (PSD), Ludovic Orban (PNL), Theodor Paleologu (PDL), Mădălin Voicu (PSD), Eugen Chebac (PP-DD), Nicu Marcu (PNL) se numără printre deputaţii care au folosit microfonul din sala de plen a Camerei doar când au depus jurământul faţă de ţară şi popor. Integral in Romania Libera

Contractul pentru privatizarea CFR Marfă nu a fost semnat şi nici nu se ştie când va fi. Ministrul Relu Fenechiu: „Se iau avizele“La 20 de zile de la desemnarea firmei GFR (controlată de Gruia Stoica) drept câştigătoare a licitaţiei pentru preluarea pachetului majoritar al transportatorului feroviar de stat CFR Marfă, contractul de privatizare nu a fost încă semnat. „Contractul se va semna după ce Guvernul va adopta în şedinţă hotărârea privind privatizarea CFR Marfă, după ce vor fi luate avizele de la diferite ministere şi de la Consiliul Concurenţei“, a spus Relu Fenechiu, ministrul transporturilor. El a mai precizat că, în 30 de zile de la semnarea contractului, firma GFR va trebui să depună 10% din valoarea tranzacţiei într-un cont escrow, adică circa 20 mil. euro, potrivit calculelor ZF. Asta deşi la desemnarea câştigătorului, pe 20 iunie, Fenechiu spunea că cel mai probabil contractul va fi semnat într-o săptămână, ceea ce ar fi însemnat că Gruia Stoica ar fi trebuit deja să pregătească, în următoarele două săptămâni, fondurile pentru contul escrow. Doar că, în anunţul de privatizare postat pe site-ul Ministerului Transporturilor nu există nicio precizare cu privire la perioada de timp în care trebuie semnat contractul de privatizare de la data desemnării câştigătorului. În Hotărârea 46/2013 se precizează: „Sunt negociabile următoarele prevederi contractuale: a) termenul de plată a acţiunilor ce fac obiectul strategiei, dar nu mai mult de 60 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului de aprobare a condiţiilor principale ale contractului de privatizare“. Integral in ZF

SRI l-a informat şi pe premier despre existenţa unor cazuri de corupţie la examenele de Bacalaureat. Şpaga de la BAC 2013. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Sorin Sava, a dezvăluit că instituţia sa a înaintat rapoarte către Ministerul Public, Ministerul Educaţiei şi către Guvern cu informaţii despre fraudarea examenelor.  Vinerea trecută, elevii de la Liceul „Bolintineanu” din Capitală au negociat cu polițiștii când să meargă la audieri Anchetele fraudelor din învăţământul românesc, care au început să „curgă” pe bandă rulantă, în mai multe judeţe din ţară, au „în spate” o vastă operaţiune anti-corupţie declanşată de Serviciului Român de Informaţii (SRI), la nivel naţional. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Sava, a dezvăluit marţi seara, la Realitatea TV, că SRI a informat Ministerul Educaţiei, Ministrul Public, dar şi pe premierul României despre existenţa unor indicii clare de corupţie în unităţi de învăţământ, înainte de declanşarea operaţiunii de la Liceul „Dimitrie Bolintineanu”. „Atunci când apar vulnerabilităţi ce pot determina anumite disfuncţii majore în anumite domenii de interes pentru segmente largi de populaţie, printre care, aici, mă refer şi la domeniul educaţiei, SRI are obligaţia de a informa factorii abilitaţi”, a spus oficialul SRI. Sorin Sava a mai spus, răspunzând unei întrebări a moderatorului, că SRI a prezentat „factorilor abilitaţi” rapoarte cu privire la situaţii din România privitoare la Bacalaureatul 2013. Integral in EVZ

Marea anomalie a recensamantului: “Indisponibilii” au batut la numar etnicii maghiari si romi. Peste 1,2 milioane de persoane nu si-au declarat etnia in 2011, iar numarul oficial al romilor este de doar 621.000. Una dintre marile necunoscute demografice ale Romaniei este numarul real de romi. Recensamantul nu a clarificat dilema, pentru ca 6,14% dintre locuitori au refuzat sa-si declare etnia, in timp ce numarul celor care s-au declarat de etnie roma este de doar 621.000 (3,08% din totalul populatiei). Practic, cei 1.236.810 cetateni trecuti in statisticile dedicate etniei ca “indisponibili” sunt mai multi decat etnicii maghiari declarati. In acest timp, numarul celor care s-au declarat romi a fost de circa 621.000 de persoane, adica 3,3% din populatia care si-a declarat etnia. In Bucuresti spre exemplu, exista declarati doar 24.000 de romi (1,27% din populatia Capitalei) si peste 220.000 de persoane (11,68%) care nu si-au declarat etnia. Sociologul Mircea Kivu a explicat anterior pentru HotNews.ro ca teama de discriminare este unul dintre motivele care ii fac pe romi sa nu-si declare etnia. Necunoasterea cifrelor exacte poate afecta politicile publice pentru minoritatea roma. Numarul persoanelor care nu si-au declarat etnia la recensamantul din 2011 (peste 1,23 milioane) este unul zdrobitor de mare fata de precedentele recensaminte: circa 2.000 in 2002, 800 in 1992 sau maximul inregistrat in 1930: 5.052. Integral la HotNews

Va urez o zi buna!

Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker, constrâns să demisioneze. Jean-Claude Juncker, premierul Luxemburgului timp de 18 ani şi veteran al liderilor europeni, a fost constrâns să demisioneze miercuri după pierderea aliaţilor săi socialişti în urma unui scandal legat de serviciul de informaţii. În timp ce socialiştii au depus o moţiune solicitând disoluţia Camerei deputaţilor şi organizarea alegerilor anticipate în decurs de trei luni, Juncker a anunţat că îşi va înainta demisia şefului de stat joi dimineaţă după un consiliul al guvernului. “Voi convoca un consiliul al guvernului mâine la ora 10:00 şi voi prezenta demisia guvernului Marelui Duce”, a declarat Juncker în faţa deputaţilor după şapte ore de dezbatere. “Constat că o majoritate a Camerei doreşte alegeri anticipate”, a adăugat acesta. Socialiştii, partenerii partidului său creştin social în cadrul coaliţiei , au depus anterior o moţiune solicitând alegeri anticipate, în paralel cu o altă moţiune a opoziţiei. O comisie de anchetă parlamentară a fost formată în decembrie 2012 după dezvăluirea unor nereguli şi practici frauduloase comise în anii 2004-2009 de către serviciul de informaţii, plasat sub autoritatea premierului.Mediafax.

Şoc şi groază în tabăra islamiştilor egipteni. După lungi violenţe, situaţia din Egipt dă semne de detensionare. Chiar şi aşa, este în continuare neclar ce urmează să se întâmple în Egipt, de vreme ce tensiunile dintre Frăţia Musulmană şi armată continuă. Anterior, soldaţii armatei egiptene, cea care a preluat puterea, au ucis 50 de islamişti în apropierea locului în care se află fostul preşedinte al ţării, Mohammed Mursi. Este neclar cine pe cine a atacat mai întâi, însă evenimentele au răpit în mare parte entuziasmul demonstranţilor islamişti. În context, sugestiv este şi gestul acestora de a căra pe umeri, în public, un sicriu gol, dublat de declaraţia unui reprezentant, în opinia căruia adevărata revoluţia abia a început. Safwat Higasi, un cunoscut fundamentalist, a anunţat că protestatarii vor sărbători începerea lunii Ramadanului afară, în faţa locului în care este reţinut Mursi. În opinia lui Higasi, ministrul egiptean al apărării se comportă precum preşedintele sirian, Bashar al-Assad, diferenţa fiind că, în timp ce Assad ar bombarda moschei, Al-Sisi deschide focul asupra oamenilor aflaţi în rugăciune. Asta ar dovedi, spun islamiştii, că armata a tras asupra lor fără motiv. Mohamed, unul dintre demonstranţii pro-Mursi, gândeşte la fel ca majoritatea “fraţilor musulmani”, care spun că demonstranţii nu sunt nici violenţi, nici înarmaţi. În plus, ei susţin că armata ar fi omorât cinci copii. Scenariul prezentat de unii dintre apropiaţii Frăţiei Musulmane este foarte contestat, în pofida fotografiilor prezentate de aceştia presei, care ar înfăţişa soldaţi ai armatei egiptene ucigând copii fără milă. Unii observatori susţin că, dimpotrivă, armata nu a omorât copii, iar fotografiile în cauză sunt făcute în Siria, nu în Egipt. Puţin credibilă este, pentru unii, şi declaraţia conform căreia protestatarii nu ar fi înarmaţi, de vreme ce, dacă filmuleţe de pe youtube sunt reale, situaţia stă exact invers. Contestată este şi chemarea “fraţilor musulmani” la o aşa-numită “revoltă paşnică”. Integral la Deutsche Welle

Ce state luptă pentru influenţă în Egipt. La începutul săptămânii, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, două dintre cele mai bogate state din Golf, s-au angajat să furnizeze Egiptului ajutoare în valoare de opt miliarde de dolari. Scopul generozităţii a fost dublu: să consolideze guvernul de tranziţie dar şi să dea o lovitură rivalilor lor islamişti din zonă. Regimul lui Mohamed Morsi şi mişcarea “Frăţia Musulmană” au fost susţinute şi diplomatic şi financiar de Qatar şi  de Turcia. Prima a oferit şi oferă ajutor şi altor islamişti operand în zonă , de pildă celor din Tunisia,  Siria şi, anterior, Libia. În schimb, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite preferă vechea ordine cu caracter autoritar, temându-se atât de islamişti cât şi de democraţie,  conştienţi că ambele orientări ar putea ameninţa stabilitatea propriei ţări, scrie într-un comentariu cotidianul “The New York Times”.    Pe de altă parte, prin acordarea acestor fonduri, Arabia Saudită şi Emiratele iau locul Statelor Unite care oferă Egiptului anual 1,5 miliarde de dolari, o fracţiune din cele furnizate de statele din Golf. De fapt, la ora actuală, Washingtonul nu prea ştie cum să abordeze situaţia din Egipt şi se gândeşte ca, după schimbarea ordinii de stat, chiar să revizuiască condiţiile de ajutorare, unii congresmeni cerând suspendarea acestora deoarece consideră că a avut loc o lovitură de stat. Dar Arabia Saudită şi Emiratele au fost de-a dreptul entuziasmate de faptul că militarii l-au dat jos pe Mohamed Morsi, ambele ţări fiind profund ostile “Frăţiei Musulmane” .  Tensiunile dintre Arabia Saudită şi Qatar durează de decenii, ambele state doresc să devină lideri regionali, numai că metodele folosite sunt diferite., saudiţii fiind mai discreţi în diplomaţie iar Qatarul mai direct. Demiterea lui Mursi a fost o lovitură grea pentru Qatar  dar şi pentru Turcia, căci s-a ajuns la subminarea islamismului politic, apreciază analiştii. Integral in Adevarul.

FMI – previziuni pesimiste la nivel mondial. Fondul Monetar Internaţional anunţǎ noi cifre privind perspectivele economiei mondiale, care pun în luminǎ o încetinire aproape globalǎ a activitǎţii economice. În acest context, Franţa anunţǎ mǎsuri ambiţioase şi investiţii eşalonate pe zece ani. Doar trei ţǎri par sǎ fie mai bine plasate în contextul tabloului prezentat de FMI: Japonia, Canada şi Marea Britanie. In rest previziunile sunt revizuite la un nivel mai mic, primele afectate fiind ţǎrile emergente. Brazilia, care afişa în 2010 o creştere economicǎ de 7,5 la sutǎ va trebui sǎ se mulţumeascǎ anul acesta cu 2,5 la sutǎ. Si aceasta pe fondul unei revolte populare care nu anunţǎ nimic bun. De notat cǎ ziua de 11 iulie este, în Brazilia, una de greve şi de mobilizare naţionalǎ împotriva degradǎrii condiţiilor de viaţǎ. China este prinsǎ într-o “tranziţie haoticǎ” (dupǎ cum scrie cotidianul Le Monde) spre o economie bazatǎ ceva mai mult pe consumul intern decît pe export. De altfel exporturile chineze sunt penalizate întrucît cererea de produse chineze a scǎzut pe plan mondial, tot datoritǎ crizei. Rusia, Mexicul şi Africa de Sud afişeazǎ şi ele indici în scǎdere la capitolul dinamismului economic. In Europa, cu excepţia Germaniei, toate ţǎrile zonei euro vor fi confruntate cu o reducere a bogǎţiei lor naţionale pe anul în curs. FMI enumerǎ şi principalele cauze ale acestui regres: o politicǎ de austeritate prea brutalǎ, o datorie publicǎ excesivǎ şi o scǎdere de competitivitate, la care se adaugǎ slǎbiciunea sistemului bancar şi moralul scǎzut al europenilor. In acest context însǎ Franţa anunţǎ un program de investiţii în valoare de 12 miliarde de euro eşalonat pe zece ani. Primul ministru francez a declarat cǎ doreşte sǎ favorizeze inovaţia, pregǎtirea profesionalǎ a tinerilor şi crearea de noi locuri de muncǎ. Este evocat şi conceptul de “tranziţie ecologicǎ”, deşi economia “verde” la care viseazǎ ecologiştii întîrzie sǎ ia o formǎ durabilǎ. Pînǎ în 2030 Franţa se mai angajeazǎ investeascǎ în jur de 5 miliarde de euro pe an în infrastructuri. Ministrul economiei, Pierre Moscovici, se declarǎ în context ceva mai optimist decît FMI-ul şi anunţǎ cǎ economia francezǎ se aflǎ într-un început de redresare, cu o creştere de 0,2 la sutǎ în al doilea trimestru al anului. Aduce RFI

Ramadan cu proteste de stradă. Tradiţionala sărbătoare a Ramadanului îi găseşte pe mulţi turci în Piaţa Taksim, unde protestează, de aproape şase săptămâni, împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan şi a partidului acestuia, AKP. Administraţia locală din Istanbul a adus în Piaţa Taksim mese şi, desigur, mâncare, suficiente pentru 1500 de persoane, care vor petrece aici Iftar-ul, cina de seară, reprezentând întreruperea postul în timpul Ramadanului. Printre cei prezenţi în piaţa publică se află multe familii cu copii, precum şi refugiaţi sirieni. Evenimentul este transmis live de numeroase posturi de televiziune turceşti. Prezent în Piaţa Taksim este şi primarul Istanbulului, Ahmet Misbah Demircan, care însă nu oferă interviuri decât presei din Turcia. Conform cotidianului “Radikal”, guvernul de la Ankara ar pregăti la rândul său un cort pentru Iftar în Parcul Gezi, la fel cum s-a întâmplat în fiecare an. Există însă zvonuri conform cărora, mâncarea oferită de guvern va fi oferită doar celor care au obţinut o cartelă specială de la partid, recte AKP. Într-un interviu pentru DW, purtătorul de cuvânt al primarului din Istanbul a negat speculaţiile, afirmând că oricine este invitat în cortul din parc. În timp ce oamenii iau loc la masă, protestatarii cantonaţi de cealaltă parte  a străzii, lângă treptele care duc spre Parcul Gezi, îşi continuă demonstraţiile. “Este doar începutul, lupta continuă” şi “Guvernul să demisioneze” sunt doar câteva din lozincile scandate de manifestanţi. Guvernatorul din Istanbul ar fi anunţat că oamenii nu au voie să se adune în grupuri în Piaţa Taksim, se plânge unul dintre demonstranţi. “Însă Iftar-ul este pentru grupuri de oameni. Este o decizie greşită, noi stăm aici de 40 de zile şi de fiecare dată când ne-am adunat, chiar şi în grupuri mici, au folosit tunurile cu apă împotriva noastră”, spune acesta. Integral la Deutsche Welle

Acordul UE-SUA: Pozițiile din care se pleacă la negocieri. Negocierile începute luna aceasta între oficialii de la Washington și cei de la Bruxelles pentru acordul de liber schimb SUA-UE pleacă de la o situație curentă marcată de măsuri protecționiste pe ambele piețe, care însă pare să-i nemulțumească mai mult pe americani decât pe europeni. Conform celor mai recente date disponibile, Statele Unite înregistrează deficit în schimburile comerciale cu Uniunea Europeană, iar companiile americane au creat mai multe locuri de muncă în Europa decât au făcut-o firmele europene în SUA. Situația curentă de la care pornesc negocierile asupra Transatlantic Trade & Investment Partnership, cunoscut mai simplu ca Acordul de liber schimb SUA-UE, a fost evaluată de Camera de Comerț Americană (AmCham) din Irlanda și de AmCham pentru relația cu Uniunea Europeană, într-un raport detaliat, din anul 2013, ”The Transatlantic Opportunity – Why we need a Transatlantic Trade & Investment Partnership”, aflat și în analiza AmCham România. Economia transatlantică este cea mai mare entitate comercială din lume, reprezentând peste 50% din PIB-ul mondial. Relațiile comerciale și de investiții între SUA și UE sunt cele mai ample din lume: au reprezentat 30% din PIB-ul global și au generat aproape 5 miliarde de dolari din vânzările totale pe un an (potrivit celor mai recente date disponibile, pe 2011). Companiile europene au circa 3,5 milioane de angajați în SUA, în timp ce firmele americane au peste 4,1 milioane de salariați în Europa.În privința investițiilor în cercetare-dezvoltare, 31% din aceste cheltuieli la nivel global au fost făcute de SUA în timp ce Europei i-au revenit 24% în anul 2012. Integral la Curs de Guvernare

Dupa ultimul turneu intrenational al premierului Ponta in Centrul si Estul Asiei si parteneriatele strategice impartite tuturor care doreau sa-l asculte, asistam la vizita ministrului de externe Corlatean in Rusia. Vizita lui Titus Corlatean la Moscova este extrem de interesanta, insotita de superlativele cunoscutei “Voci a Rusiei ”, pe care o citeam / ascultam exact acum un an cu multa neplacere cand se amestecau exact unde nu le fierbea oala, in perioada referendumului prezidential.

Intamplator sau nu relatarea despre intalnirea dintre Corlatean si experimentatul ministru de externe rus Serghei Lavrov a fost insotita pe pagina de garda a portalului de cateva articole de sezon, care puteau sa permita cititorului atent sa vada despre ce este exact vorba. In primul rand o expunere de nou armament livrat armatei ruse si in al doilea rand un articol intitulat “Problema scutului anti-rachetă în viziunea lui Igor Korotcenko”, deci una calda si una rece. Aia mai rece era destul de inghetata ca sa zic.

Nu contest faptul ca Romania TREBUIE sa faca afaceri cu oricine doreste sa faca afaceri cu noi. Nu contest nici macar faptul ca avem nevoie de relatii normale si prietenesti pe cat se poate cu toti vecinii nostri, chiar daca de multe ori ei nu s-au comportat prietenos cu noi, trebuie sa ma intreb numai doua lucruri. Primul ar fi, ce stie despre acesta noua orientare publicul romanesc si al doilea ar fi: noi inca suntem in Europa – membrii UE si NATO? Pentru ca daca suntem – mi-as dori sa aflu chiar ce se intampla cu fondurile europene pe care reusim sa le atragem si sa le folosim si nu pe FaceBook, pe contul premierului mitoman, care umflă din pix rata absorbţiei fondurilor europene: „Rata de absorbţie (…) a ajuns la aprox. 20% la data de 5 iulie, ca urmare a solicitării de noi rambursări de fonduri”. Potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, la 30 iunie 2013 rata absorbţiei era de 15,3%. Ponta a mai spus şi în noiembrie 2012 că absorbţia a ajuns la 20%, deşi era 9,72% (SURSA).

In al doilea rand mi-as dori sa aflu care sunt pozitionarile si care ar fi opiniile conducatorilor nostri in legatura cu prima rundă de negocieri comerciale bilaterale între SUA şi Uniunea Europeană, un proiect de mare anvergură, al cărui scop final este de a reduce obstacolele în calea relaţiilor comerciale dintre cele două blocuri economice. Pe scurt – cei doi giganţi economici vor încerca să elimine taxele vamale pentru bunurile schimbate. Ei se vor strădui de asemenea să simplifice formalităţile administrative în scopul de a înlesni dezvoltarea întreprinderilor internaţionale. Unde suntem noi in aceasta negociere? Cineva a pregatit o hartie, o pozitionare, o opinie din partea Romaniei spre CE? Nu cred! Noi suntem cu musca in laptele sino-rusesc cautand cai verzi pe pereti. Poate le copiem de la polonezi pentru ca presa lor se arata extrem de preocupata de subiect.

Avand in vedere ca presa romaneasca scrie despre orice, in afara informatiilor relevante pentru cetateanul roman care nu este analfabet functional, ma intreb de ce nimeni nu discuta despre asta cu subiect si predicat. Mi-am permis sa aduc pentru acest cetatean orfan, traducerea unui articol publicat in cotidianul The Daily Telegraph si link la portalul Comisiei Europene, care discuta despre acest subiect (Vezi Transatlantic Trade and Investment Partnership – TTIP)

Guvernul Ponta, dupa ce ne-a ametit si ne minte zilnic pe plan local, a inceput sa destructureze si bruma de relatii cu posibilitati de dezvoltare pe care cu greu le-am creat in Europa si Statele Unite.

Triburile slave ale croaţilor au ajuns în prima jumătate a secolului al VII-lea până la ţărmurile Mării Adriatice, ocupând cea mai mare parte a fostei provincii romane Dalmatia. In regiunea in care au migrat triburile slave, care au format tarziu poporul croat, au fost descoperite urme de locuire umană datând din perioada preistorică. Fosile de neanderthalieni datând de la jumătatea paleoliticului au fost găsite în nordul Croaţiei, cel mai celebru si mai bine conservat sit fiind cel de la Krapina. Cea mai mare parte din situri se află pe văile râurilor din Croaţia de nord, iar cele mai importante culturi descoperite sunt Starcevo, Vucedol si Baden. Din Epoca Fierului s-au păstrat urme ale culturii ilirice timpurii Halstatt si ale culturii celtice La Tene.

Mult mai târziu regiunea a fost colonizată de liburni si iliri, în vreme ce primele colonii grecesti au fost înfiintate pe insulele Korčula, Hvar si Vis. În anul 9 d.Hr. teritoriul Croatiei de astăzi a devenit parte din Imperiul Roman. Împăratul Diocletian a construit un mare palat la Split când s-a retras în anul 305. În secolul al V-lea unul din ultimii împărati ai Imperiului Roman de Apus, Julius Nepos, si-a condus ramasitele imperiului din acel palat. Perioada romana ia sfârsit cu invaziile avarilor si slavilor în prima jumătate a secolului al VII-lea si distrugerea aproape tuturor asezarilor romane. Supravietuitorii romani sau romanizati s-au retras pe coastele adriatice, pe insule si în munti. Orasul Dubrovnik a fost înfiintat de astfel de supravietuitori din orasul roman Epidaurum.

Etnogeneza poporului croat ca si etnogeneza romanilor este extrem de neclara. Doua teori concureaza fiecare cu justificari istorice. Cea mai răspândită dintre teorii afirmă că strămosii croatilor sunt o confederatie tribala slava cunoscuta sub numele de “Croatii Albi” care între secolele V-VII au migrat din regiunea Silezia (Polonia de astăzi), la solicitarea împăratului bizantin Heraclius (610-641) de a coloniza coasta Dalmatiei, care fusese masiv depopulată în urma invaziilor migratiorilor. Intentia fiind ca astfel să întărească apărarea acestei frontiere a imperiului în fata puternicului Regat Avar. Cu timpul, noii sositi au intrat în contact cu autohtonii iliri si cu colonistii romani rămasi aici, amestecându-se cu acestia, rezultatul sintezeii fiind croatii actuali.

Cea de-a doua teorie, mai putin sustinută, afirmă că la origine croatii ar fi un trib de origine ariană, din ramura alano-sarmatică, care la un moment ulterior în timp a fost slavizat si a ocupat teritoriul de astăzi al Croatiei. Această teorie se bazează pe asa numitele Tăblite de la Tanais, inscriptii în piatră, în limba greacă din anticul oras Tanais (lângă orasul Rostov pe Don din zilele noastre), datând din secolul III d.Hr. Aceste inscriptii contin trei nume proprii, care au fost interpretate ca având legătură cu etnonimul “croat”

În secolele VII-VIII triburile croate plăteau tribut avarilor şi ca urmare a acestei stări de dependenţă au fost uşor de atras în campania lui Carol cel Mare împotriva avarilor. În contextul acestor lupte şi al apropierilor diplomatice între franci şi bulgari se constituie două regiuni în cadrul teritoriului stăpânit de croaţi: Croaţia Dalmatină şi Croaţia Pannonică. În urma unei răscoale ce a avut loc în anul 819, teritoriul croat a fost împărţit între franci şi bulgari, astfel că în partea pannonică a apărut un cnezat autonom sub suzeranitate bulgară ce a existat până în secolul al IX-lea. Profitând de poziţia strategică mai bună, părţile apusene ale croaţilor au cunoscut o dezvoltare mai rapidă şi în jurul acestor teritorii se va consolida statul croat independent, fenomen ce va avea loc în timpul cneazului Bronimir (879-892). In aceasta perioada statul croat, devenit regat în timpul lu Stjepan Dîrzislav (969-995).

Conform lui Constantin al VII-lea, crestinarea croatilor a început în secolul al VII-lea, dar afirmatia este contestată si crestinarea este datata in secolul al IX-lea. Primul conducător croat indigen recunoscut de Papă a fost ducele Br0nimir, pe care Papa Ioan al VIII-lea îl numea Dux Croatorum (“Ducele Croatilor”) în 879.

Tomislav a fost primul domnitor al Croatiei denumit rege într-o scrisoare de la Papa Ioan al X-lea, datând astfel regatul Croatiei în anul 925. Tomislav a oprit o invazie maghiară si una bulgară, mărind influenta regilor croati. Regatul Croat medieval a ajuns la maxima expansiune în secolul al XI-lea, în timpul domniilor lui Petar Krešimir al IV-lea (1058–1074) si a lui Dmitar Zvonimir (1075–1089). Când Stjepan al II-lea a murit în 1091, stingându-se astfel dinastia Trpimirović, Ladislau I al Ungariei a revendicat coroana croată. Opozitia fată de revendicarea acestuia a dus la un război si la uniunea personală între Croatia si Ungaria în 1102, sub conducerea lui Coloman. De fapt se poate considera aceasta uniune o anexare, regatul Croat intrand în componenţa regatului maghiar iar o parte a coastei dalmate sub dominaţia veneţiană.

Bibliografie, note si citate:

Collins, Roger, Early Medieval Europe 300–1000. London: MacMillan, 1991.
Wallace-Hadrill, J. M. The Barbarian West. London: Hutchinson, 1970.
Emil Heršak; Boris Nikšić.  Croatian Ethnogenesis: A Review of Component Stages and Interpretations (with Emphasis on Eurasian/Nomadic Elements.) Institute for Migration and Ethnic Studies 2007 . [English frgaments].
WikiCommons
Zeno – Karl Pinter, I. M. Ţiplic – Popoarele Europei Centrale şi de Sud-Est 2004.

Articolul de mai jos a fost publicat de The Daily Telegraph sub titlul “Battle lines drawn for EU-US trade talks”. The Daily Telegraph este un cotidian britanic atlantist şi sceptic-european în general, agresiv şi angajat, conservator prin excelenţă. Fondat în 1855, este ultimul dintre cotidienele de calitate care nu şi-a abandonat formatul original. Agenda sa este foarte citată, mai ales din cauza Circularei Regale care prezintă zilnic activităţile familiei regale. O altă rubrica aşteptată de public este desenul lui Matt, un personaj elegant şi amuzant, publicat pe prima pagină. Deţinut până în 2004 de către magnatul de presă Conrad Black, cotidianul este astăzi proprietatea fraţilor miliardari David şi Frederick Barclay. Este primul cotidian britanic care a pus onlinie o parte din continutul lui editorial înca din 1994. În 2006, redacţiile web şi pe hârtie au fuzionat. Conţinuturile tradiţionale sunt completate de un larg mozaic de podcasturi, video şi bloguri. Articolul pe care il aducem astazi scris de Katherine Rushton. Autoarea este stabilită la New York, unde lucrează în calitate de corespondent pe teme economice pentru The Daily Telegraph din mai 2013. Şi-a început colaborarea cu acest ziar încă din 2011, lucrând înainte pentru departamentul Mass-media, telecomunicaţii şi tehnologii.

***

Nu se poate spune că Washington ar duce lipsă de birocraţi. Dar săptămâna aceasta va avea şi mai mulţi decât de obicei. Capitala americană este într-adevăr pe cale să găzduiască prima rundă de negocieri comerciale bilaterale între SUA şi Uniunea Europeană, un proiect de mare anvergură, al cărui scop final este de a reduce obstacolele în calea relaţiilor comerciale dintre cele două blocuri economice.

Pe scurt, cei doi giganţi economici vor încerca să elimine taxele vamale pentru bunurile schimbate. Ei se vor strădui de asemenea să simplifice formalităţile administrative în scopul de a înlesni dezvoltarea întreprinderilor internaţionale.

Iar datorită greutăţii colosale a relaţiilor comerciale UE-SUA, chiar şi cel mai mic progres va avea un impact major asupra economiilor de pe fiecare ţărm al Atlanticului.

Indispensabili unii-altora

Deşi Europa se zbate cu încă un an de stagnare iar economiştii sunt obnubilaţi de influenţa crescândă a economiilor emergente, precum China, India sau Brazilia, relaţiile comerciale între SUA şi UE rămân cele mai importante din lume.

În decursul primelor nouă luni ale anului 2012, între cele două superputeri economice au fost comercializate mărfuri în valoare de peste 350 de miliarde de euro. Discuţiile care se vor deschide la Washington [pe 8 iulie] – sub denumirea oficială de Parteneriat transatlantic de comerţ şi investiţii (TTIP) – ar trebui să dea naştere unui bloc comercial care ar cuprinde aproape jumătate din producţia economică a lumii. Un astfel de parteneriat ar reprezenta un câştig anual de 115 miliarde de euro pentru economia UE, 90 de miliarde pentru SUA şi 100 de miliarde pentru restul lumii.

În momentul de faţă, aceste negocieri sunt de asemenea unul dintre principalele motive invocate în favoarea menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Marea Britanie va trebui într-adevăr să mai rămână în UE pentru un timp dacă doreşte să participe la negocierile TTIP, referendum sau nu. SUA a declarat că intenţionează să folosească impulsul G8 pentru a încheia un acord comercial bilateral “în aceeaşi mişcare”, dar chiar şi cei mai optimişti observatori prognozează cel puţin 18 luni de discuţii. Alţii speculează mai degrabă minim trei ani.

O prăpastie de neîncredere

Dar deja anumite tensiuni politice umbresc negocierile TTIP. Prăpastia neîncrederii se lărgeşte între statele membre ale UE şi SUA în urma acuzaţiilor potrivit cărora SUA şi Marea Britanie şi-ar fi spionat aliaţii în timpul negocierilor precedente.

Discuţiile îşi urmează cursul, dar atmosfera este tensionată. Aproape 120 de reprezentanţi ai echipelor UE şi SUA se vor întâlni şi apoi se vor împărţi în vreo 10 grupuri de lucru. Delegaţii, toţi experţi în diferite domenii, vor aborda toate subiectele, de la ingredientele care trebuie să apară pe cremele anti-îmbătrânire până la echivalenţele de diplome pentru un avocat format la Londra care ar vrea să lucreze în New York.

Ar trebui ei oare să pornească de la principiul că toate taxele vamale au fost eliminate şi să decidă care trebuie “reintroduse”? Sau ar trebui să calculeze aceste drepturi la import sector cu sector? Ei vor determina de asemenea care aspecte tehnice pot fi reglate rapid şi care vor fi subiecte de dezbateri îndelungate şi potenţial înflăcărate.

Din toate subiectele la ordinea zilei, unul dintre cele mai puţin complexe este cel al drepturilor la import. Dacă taxele vamale între SUA şi UE sunt relativ mici în comparaţie cu restul lumii – 5.2% în medie pentru bunurile către UE şi 3.5% pentru cele către SUA – volumul schimburilor comerciale dintre cele două blocuri economice este atât de colosal încât cea mai mică reducere reprezintă economii substanţiale.

“Multe întreprinderi britanice fac deja afaceri cu SUA, cea mai mare piaţă de export pe care o avem în prezent, dar liberalizarea taxelor vamale ar permite întreprinderilor britanice să economisească aproape un miliard de lire sterline pe an”, asigură Danny Lopez, consulul general britanic la New York, a cărui misiune principală este de a ajuta companiile britanice să se dezvolte în America, şi vice-versa.

Taxe vamale inegale

Taxele vamale americane sunt deosebit de pipărate în unele sectoare, de exemplu în ceea ce priveşte textilele, îmbrăcămintea şi încălţămintea importată din UE, pentru care taxele sunt de respectiv 40%, 32% şi 56%. Există şi alte sectoare unde taxele sunt surprinzătoare, precum cele privitoare la mărfuri destinate unor pieţe specifice, de exemplu veselă din ceramică pentru hoteluri şi restaurante: importatorii trebuie să plătească în jur de 28% din costul articolelor pentru a le putea aduce în SUA.

UE de asemenea taxează tabacul la 350%, ceea ce ajută la acoperirea parţială a costurilor tratamentului medical al consumatorilor şi la obţinerea unui preţ ridicat, menit să descurajeze fumătorii potenţiali înainte de a începe. Este de aşteptat ca SUA să ceară reducerea acestor taxe, dar este puţin probabil că vor avea succes.

Dar din multe aspecte, grosul negocierilor îl vor constitui complicaţiile birocratice. Discordanţele dintre birocraţiile americană şi europeană costă întreprinderile americane şi europene nenumărate miliarde, şi ar reprezenta o pierdere de aproape 9 miliarde de euro pentru cele britanice.

În industria auto, de exemplu, constructorii trebuie să-şi trimită maşinile în zid de două ori pentru teste de siguranţă aproape identice.

La rândul ei, industria cosmetică trebuie să producă etichete diferite pentru produsele vândute în Europa şi SUA pentru că autorităţile de control americane nu acceptă termenul “aqua”.

Acest tratat ar trebui de asemenea să înlesnească circulaţia avocaţilor, contabililor şi al altor profesii între cele două “blocuri”, în loc să fie obligaţi să rămână în cel unde fuseseră formaţi. Aceasta este o schimbare care nu numai că va debloca avantaje economice, ci va deschide de asemenea perspective de carieră şi moduri de trai complet noi pentru milioane de persoane.

Deşi pot părea anacronice, şi în unele cazuri, în decalaj cu obiectivele de mediu, aceste reguli rezumă în mare greutăţile de care se pot poticni discuţiile TTIP. Sub presiunea puternicilor lobbyuri industriale au putut rămâne în vigoare legi depăşite, adeseori opuse oricărei schimbări susceptibile să îngreuneze concurenţa internaţională. Articol original in The Daily  Telegraph. Aduce in limba romana PressEurop

Bună dimineata intr-o zi de miercuri. Vremea va fi local călduroasă, iar în vestul şi sud-vestul ţării, precum şi la munte se va menţine în general instabilă, cu înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, mai frecvente în a doua parte a zilei. Vor fi posibile căderi de grindină, iar pe suprafeţe mici cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp. În restul teritoriului cerul va fi variabil şi astfel de fenomene se vor semnala cu totul izolat, în special după-amiaza. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 şi 32 de grade, iar cele minime în general între 12 şi 20 de grade.

În Bucureşti, vremea va fi călduroasă, cu o maximă a temperaturii aerului în jurul valorii de 30 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura minimă va fi de 15…17 grade. În Bucureşti, vremea va fi călduroasă, cu o maximă a temperaturii aerului în jurul valorii de 30 de grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura minimă va fi de 15…17 grade.

Curs valutar BNR  valabil azi: 1 EURO = 4. 4416 RON; 1 USD = 3. 4510 RON; 1 EURO = 1. 2870 USD; Francul elvetian 3. 5677 RON. Gramul de aur 138.8848 RON.

Economia a crescut, nivelul de trai a scăzut : Problema e la locurile de muncă. Datele publicate de INS pentru trimestrul unu 2013 arată că nivelul de trai s-a diminuat cu circa trei procente față de aceeași perioadă din 2012. Venitul pe persoană a crescut de la 862 lei la 882 lei, insuficient, însă, pentru a ține pasul cu inflația anuală. Aceasta a fost de 5,62%, media pe primele trei luni din acest an, peste creșterea de 2,32% a veniturilor. Evoluția este paradoxală, în contextul în care creșterea Produsului Intern Brut în același interval de timp a fost de 2,2% în termeni reali. Intersant este și că veniturile în natură au scăzut semnificativ, nu doar în termeni reali, dar și în termeni nominali. Explicația valorilor diferite între gospodării și persoane constă în scăderea numărului de membri pe familie de la 2,88 la 2,86. Datele publicate de INS pentru trimestrul unu 2013 arată că nivelul de trai s-a diminuat cu circa trei procente față de aceeași perioadă din 2012. Venitul pe persoană a crescut de la 862 lei la 882 lei, insuficient, însă, pentru a ține pasul cu inflația anuală. Aceasta a fost de 5,62%, media pe primele trei luni din acest an, peste creșterea de 2,32% a veniturilor. Evoluția este paradoxală, în contextul în care creșterea Produsului Intern Brut în același interval de timp a fost de 2,2% în termeni reali. Intersant este și că veniturile în natură au scăzut semnificativ, nu doar în termeni reali, dar și în termeni nominali. Explicația valorilor diferite între gospodării și persoane constă în scăderea numărului de membri pe familie de la 2,88 la 2,86. Integral la Curs de Guvernare

Bilanţul traseiştilor pe 2013: 28. În prima sesiune parlamentară, nu mai puţin de 28 de senatori şi deputaţi au părăsit partidul sub sigla căruia au ajuns în Legislativ. Fenomenul traseismului în politica românească s-a accentuat în această legislatură. În prima sesiune parlamentară, 24 de deputaţi şi patru senatori au ales să întoarcă spatele partidelor care i-au propulsat pe băncile Parlamentului. Dintre aceştia, 14 au rămas independenţi. Partidul cel mai afectat de traseism este PPDD, care mai are în prezent doar 50 de senatori şi deputaţi din cei 68 pe care i-a obţinut la alegerile parlamentare din decembrie 2012. Dezertările din PPDD sunt motivate în special de conflictele parlamentarilor cu Dan Diaconescu, dar şi de ofertele de nerefuzat primite din partea partidelor aflate la putere. Excluderea lui Radu Popa, fost prim-vicepreşedinte al partidului, a fost momentul care a declanşat exodul din PPDD. Acesta a fost exclus la începutul lunii mai, fiind acuzat că a negociat cu PSD fără ştirea lui Dan Diaconescu. În replică, Radu Popa a susţinut că a negociat un acord parlamentar între PP-DD şi PSD, dar doar după ce partidul l-a mandatat să facă asta. Deşi a cochetat cu PSD, Popa a rămas la statutul de independent. Un alt vârf al partidului, senatorul Tudor Barbu, a părăsit formaţiunea lui Dan Diaconescu, dar nu prin excludere, ci de bună voie, prin demisie. Barbu nu a stat mult timp pe gânduri şi s-a înscris în Partidul Conservator. „Am plecat din echipa PPDD pentru că am considerat că trebuie să trec de la vorbe la fapte şi că alături de echipa PC am şanse mai mari să fac ceea ce am promis în campania electorală, decât aş fi avut alături de cei care conduc PPDD“, a motivat  Tudor Barbu. Integral in Adevarul.

Ponta umflă din pix rata absorbţiei fondurilor europene. Și în noiembrie 2012 el se lăuda că absorbția a ajuns la 20%. Premierul Victor Ponta adună banii primiţi de la UE cu banii pe care România ar urma să-i primească, în încercarea de a raporta succese în privinţa absorbţiei fondurilor europene, capitol la care România este deficitară. „Rata de absorbţie (…) a ajuns la aprox. 20% la data de 5 iulie, ca urmare a solicitării de noi rambursări de fonduri”, scrie pe pagina de Facebook a premierului. Într-o altă postare, un material grafic susţine că USL a triplat rata de absorbţie într-un an de guvernare, aceasta ajungând în iulie 2013 la „aproape 20%”, faţă de 7,5% în aprilie 2012. Ponta trişează, de fapt, adunând la plăţile făcute efectiv de Comisia Europeană în 2013 facturile trimise spre decontare de România la Bruxelles la începutul lui iulie 2013, deşi aceşti bani sunt departe de a fi încasaţi. Facturile trimise la decontare sunt verificate de funcţionarii Comisiei Europene, iar plăţile către România depind şi de respectarea legalităţii , dar şi de banii disponibili la Bruxelles. În realitate, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene, la 30 iunie 2013 rata absorbţie era de 15,3%. Ponta a mai spus şi în noiembrie 2012 că absorbţia a ajuns la 20%, deşi era 9,72%. „Vă rog să comunicaţi corect şi să nu lăsaţi minciunile repetate, cum că România are sub 10%”, le spunea miniştrilor săi premierul USL. Integral in EVZ

Cererile lui Gigi Becali şi Dumitru Cioflină de schimbare a regimului de detenţie, respinse. Cererile lui Gigi Becali şi Dumitru Cioflină de schimbare a regimului de detenţie din semideschis în deschis, astfel încât să poată fi lăsaţi să iasă din penitenciar între anumite ore, au fost respinse, marţi, de Judecătoria Sectorului 5, hotărârea instanţei fiind definitivă. La judecarea cererii sale, Becali a arătat în faţa instanţei că îndeplineşte condiţiile legale pentru a avea un regim de detenţie deschis şi că vrea să poată merge la muncă, nu să fie transportat cu duba toată ziua. Finanţatorul Stelei a spus că în continuare ar fi donat bani, cel puţin pentru spitalul de oncologie pentru care strânge bani Dan Puric, dar şi pentru un azil de bătrâni care era în proiectul ministrului pentru IMM şi Turism, Maria Grapini. Becali a precizat că, deşi doreşte, nu poate face actele de donaţie pentru că îi lipseşte un telefon mobil, cu care ar putea face demersurile financiare şi logistice pentru susţinerea acestor două proiecte caritabile. El a mai spus că populaţia României l-a votat în număr considerabil şi că judecătorii nu au de ce să se teamă în legătură cu restrângerea restricţiilor în cazul regimului său de detenţie. Becali i-a spus judecătorului care este programul său din penitenciar, arătând că acesta este bazat pe cititul cărţilor de rugăciune, dar şi a manualelor juridice şi a Codului penal. Avocatul lui Cioflină, Bogdan Vlad, a arătat că dacă nici în cazul clientului său nu sunt aplicabile normele legale care permit schimbarea regimului de detenţie, atunci articolul respectiv nu are niciun fundament în lege. Dumitru Cioflină a spus că ar vrea să fie liber dacă legea îi permite, precizând că se află într-o situaţie deosebită, el fiind ofiţer activ de peste 45 de ani în branşa militară. “Zilnic m-am aflat într-o dublă ipostază, aceea de procuror, dar şi de judecător, iar timp de 45 de ani am luat, constant, decizii privind soarta altor oameni”, a arătat Cioflină în faţa instanţei.  În 27 iunie, Tribunalul Bucureşti a decis, după ce a judecat cererea de contopire a pedepselor lui Gigi Becali, să îi aplice acestuia un spor de şase luni de închisoare, finanţatorul FC Steaua având astfel o condamnare de trei ani şi jumătate de detenţie. Integral Gandul.

De ce l-au chemat ruşii pe Corlăţean la Moscova? Titus Corlăţean s-a întâlnit ieri la Moscova cu omologul său rus. Lavrov a intrat la discuţii declarând că împărtăşeşte „aspiraţia României spre dezvoltarea deplină a relaţiilor bilaterale“ şi a ieşit vorbind despre „integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova“. Vizita lui Corlă­ţean la Moscova este, cu sigu­ran­ţă, un succes diplomatic. Ultima oară când a avut loc o întâlnire la nivel de miniştri de Externe a fost în februarie 2009, când ministru era Cristian Diaconescu. Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi ne-a mărturisit că MAE a încercat vreme de un an şi jumătate să pună la punct o întâlnire bilaterală şi nu a reuşit, singura întâlnire Baconschi-Lavrov petrecându-se la New York, în marja unei reuniuni ONU. Ca ministru de Externe, Mihai Răz­van Ungureanu a avut, pe de altă parte, mai multe întâlniri cu Lavrov, pe care îl consideră ”prieten” şi ne-a amintit că una din primele sale convorbiri internaţionale în calitate de prim-ministru a fost cu Lavrov. Ceea ce dovedeşte faptul că ruşii sunt în continuare interesaţi de România şi de dialogul cu România, numai că sunt foarte selectivi în alegerea partenerilor de dialog. Potrivit profesorului Armand Goşu, expert în politica rusă şi a relaţiilor din fostul spaţiu sovietic, faptul că lui Corlăţean i s-a organizat o vizită de trei zile, că i s-a facilitat un interviu cu agenţia Interfax, preluat prompt şi în România, şi că a fost invitat să rostească un discurs la Academia Diplomatică a MAE rus, reprezintă un nivel de recu­noaştere de care nu s-a mai bucurat un ministru de Externe român de foarte multă vreme. Am încercat, pentru comparaţie, să solicităm opinia fostului ministru de Externe, Cristian Diaconescu, dar acesta nu a fost disponibil pe tot parcursul zilei de ieri. De fapt, nici unul dintre oficialii de rang înalt contactaţi de „România liberă“ nu a arătat o deschidere deosebită pentru a discuta detaliile acestei vizite, ceea ce ridică mai multe semne de întrebare. Integral in Romania Libera

Dinel Staicu este cercetat pentru dare de mită de procurorii DNA! Omul de afaceri Dinel Staicu este cercetat de procurorii DNA în dosarul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu, de la Tribunalul Bucureşti, pentru o şpagă de 150.000 de euro. „Pentru a se stabili dacă beneficiarul activităţilor infracţionale de corupţie, derulate în legătură cu dosarul nr. 19797/300/2010/a11, în persoana inculpatului Staicu Dinel, a cunoscut şi a contribuit la acestea, urmează a se dispune disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor penale într-un dosar penal separat, faţă de susnumit, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000”, se arată în rechizitorul prin care au fost trimise în udecată judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu. Dinel Staicu a fost eliberat după ce fratele său, Marian Staicu, acuzat în acest dosar, a accesat “Reţeaua judecătoarelor penale” Dinel Nuţu a revenit, din luna aprilie, la numele de Staicu, după ce în martie 2011 îşi luase numele soţiei, fapt ce l-a ajutat să plece din ţară şi să nu fie de găsit pentru a executa o pedeapsă de şapte ani de închisoare în dosarul privind fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor. Dinel Staicu a purtat numele de Nuţu în perioada 8 martie 2011 – 9 aprilie 2013, arată luni Direcţia Naţională Anticorupţie, în comunicatul în care a anunţat că judecătoarele Antonela Costache şi Viorica Dinu au fost trimise în judecată, fiind acuzate că ar fi luat mită pentru a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Nuţu şi pentru a interveni pentru soluţii favorabile în alte dosare. Integral in EVZ

Ce se află în spatele demiterii managerului de la spitalul “Marie Curie” din Bucureşti. De ce stă închisă o secţie de 3,5 milioane de euro. Absenţa unui act adiţional la contractul de management pe 2012 a fost motivul invocat de ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu pentru demiterea lui Gabriel Smărăndache, director până marţi al spitalului Marie Curie din Capitală. Anunţul a venit la nici 24 de ore de când oficialul îi ceruse acestuia demisia pentru modul în care îşi exercita mandatul. “Managementul este sub orice critică, un management prost”, declarase Nicolăescu vineri, la câteva ore după ce vizitase unitatea medicală. Era un prim semnal al şefului de la Sănătate care, pe holurile de la Marie Curie a avut o întâlnire decisivă: cu un tată, al cărui fiu – de doar şase săptămâni – tocmai încetase din viaţă. Copilul, alintat de părinţi Johnny, avea o malformaţie cardiacă şi se afla internat în spitalul care deţinea o secţie de cardio-chirurgie pediatrică nou-nouţă. Rămasă închisă, din păcate, deşi e funcţională de mai bine de doi ani. Pentru acest copil, de doar şase săptămâni sau 40 de zile, o mână de oameni a căutat soluţii: să-l ducă afară, la operaţie, aşa cum fac mereu cu sute de copii născuţi cu inima bolnavă. Dar, ghinion: clinicile de profil aveau secţiile de terapie intensivă pline şi nu-i puteau asigura boţului de carne un loc. Aşa că bietul suflet s-a stins sub ochii celor care l-au adus pe lume. Ionuţ, zis Johnny, a murit. Integral in Gandul

Calculele USL pentru referendumul de revizuire. În timp ce pesediştilor le-ar surâde ca noua Constituţie să intre în vigoare înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, motiv pentru care a fost inclusiv vehiculată varianta referendumului care să ţină două-trei zile, liberalii continuă să spună că varianta „cea mai raţională“ ar fi suprapunerea referendumului cu alegerile pentru Palatul Cotroceni. Calculele sunt făcute şi refăcute, întoarse pe toate părţile de juriştii celor două partide. La doar o zi după ce premierul Victor Ponta a declarat că PSD nu va decide asupra momentului referendumului mai devreme de sfârşitul lunii august, liberalii au presat prin vocea vicepreşedintelui Tudor Chiuariu: după decizia Curţii Constituţionale privind pragul de 30%, „cea mai raţională“ soluţie este ca referendumul pentru revizuirea Constituţiei să aibă loc simultan cu alegerile prezidenţiale. Într-un interviu acordat RFI, fostul ministru al Justiţiei a argumentat, pe rând, împotriva celorlalte două variante enunţate de premier şi anume organizarea referendumului în această toamnă sau la sfârşitul lunii mai 2014, o dată cu alegerile europarlamentare. n ceea ce priveşte varianta organizării referendumului în această toamnă, pentru a fi validat scrutinul va fi nevoie, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, de o participare de cel puţin 50%. Or, acest prag este foarte greu de atins, dacă nu chiar imposibil, în condiţiile în care, după cum s-a văzut de-a lungul anilor, a scăzut constant numărul românilor prezenţi la urne pentru a-şi exprima opţiunea. Chiar dacă USL ar depune eforturi consistente să-i scoată pe alegători din casă, tot sunt şanse reduse să vină la urne circa nouă milioane de oameni, mai ales că PDL a anunţat deja că va face campanie de boicotare a referendumului, pe motiv că nu au fost respectate rezultatele consultării populare din 2009 (privind Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de aleşi la 300). „Interesul tuturor este ca până la urmă cât mai mulţi români să vină la vot şi să se exprime asupra noii legi fundamentale“, a punctat Chiuariu. Evident că pentru USL, ca majoritate parlamentară care a iniţiat revizuirea Constituţiei, ar fi un eşec teribil ca demersul Uniunii să fie invalidat de electorat prin neprezentarea la urne. Integral in Romania Libera

Va urez o zi buna!

Violenţe în Egipt: Baze ale poliţiei din Sinai, atacate de militanţi înarmaţi. Două persoane au fost ucise, miercuri, într-un atac comis de militanţi înarmaţi asupra unui punct de control din centrul Sinai, la scurt timp după anunţul unui alt atac împotriva unei baze a poliţiei din nordul peninsulei egiptene, a anunţat o sursă medicală. Potrivit medicilor şi oficialilor din cadrul serviciilor de securitate, una dintre victime este un civil a cărui maşină a fost lovită de o grenadă. Celălalt mort nu a fost identificat. Punctul de control, situat în mijlocul peninsulei, era administrat de militari şi poliţişti, potrivit surselor citate. Celălalt atac a avut loc în apropiere de Rafah, la frontiera de nord, unde militanţi înarmaţi au bombardat o bază a poliţiei cu obuze de mortier şi armament greu. Aceştia au atacat şi un alt punct de control al poliţiei din oraşul El-Arish, la aproximativ 45 de kilometri vest de Rafah. Aici

Fraţii Musulmani primesc sprijin din partea islamiştilor din Hamas. Islamişti din cadrul mişcării palestiniene Hamas susţin mişcarea Fraţilor Musulmani şi se deplasează spre Peninsula Sinai prin tuneluri subterane, informează presa rusă. “Zeci de terorişti din Gaza, susţinători ai mişcării Fraţii Musulmani, se deplasează prin tuneluri subterane spre Peninsula egipteană Sinai, unde iau parte la confruntări cu armata”, relatează agenţia rusă Regnum. Până în prezent autorităţile Egiptului au reuşit să blocheze 50 de tuneluri subterane prin care este transportat inclusiv armamentul pentru susţinătorii lui Morsi. Comandantul detaşamentului militar situat în Sinai a declarat că printre cei care opun rezistenţă noului regim au fost observaţi 150 de militanţi ai Brigăzilor Al al-Din al Qassam, ramură a mişcării islamiste Hamas. Majoritatea acestora erau îmbrăcaţi în uniformele serviciilor de securitate palestiniene. Aici

Cine este domnul „Niet“ , interlocutorul ministrului român de Externe din ultimele două zile de la Moscova. Serghei Lavrov şi logica abruptă a puterii ruse. Serghei Lavrov, 63 de ani, este ministrul de Externe al Rusiei cu cel mai lung mandat de după Războiul Rece.  Mare consumator de alcool, cu un caracter hotărât, negociator asiduu şi inteligent, care şi-a înfuriat şi şi-a impresionat, pe rând, interlocutorii diplomatici, de-a lungul anilor, a ajuns să personifice reîntoarcerea Rusiei pe scena mondială – scrie  Susan B. Glasser redactor-şef al revistei „Foreign Policy“. Fragment din ediţia curentă a FP România. (…) Când Lavrov a ajuns, până la urmă, la întrebarea despre politica externă în Rusia lui Putin, a oferit o lecţie tăioasă despre cum şeful de la Kremlin a reuşit să facă Rusia mare din nou după decăderea din anii 1990 – şi, mai la obiect, cum o Rusie mare îşi poate permite încă o dată să aibă o politică externă „hotărâtă”: Cât despre schimbările în politica externă rusă, da, avem mai multă putere internă, dacă vreţi. Am devenit mai puternici din punct de vedere economic, am rezolvat cu succes problemele sociale, ridicând nivelul de trai – standardul de viaţă – al populaţiei. Da, multe rămân de făcut. Dar schimbarea se poate observa bine. Şi noi simţim schimbarea. Şi Rusia se simte mai hotărâtă – nu agresivă, ci hotărâtă. Şi am ieşit din situaţia în care ne găseam la începutul anilor ’90, când Uniunea Sovietică a dispărut şi Federaţia Rusă a devenit ceea ce ştiţi – fără graniţe, fără buget, fără bani, şi cu probleme uriaşe, începând cu lipsa de alimente şi aşa mai departe. Este o ţară foarte diferită acum. Şi, desigur, acum putem da mai multă atenţie intereselor noastre legitime în zone de unde am fost absenţi un timp, după decesul Uniunii Sovietice. Zonele pe care le-a menţionat? Africa, America Latină, Asia. Cu alte cuvinte, aproape tot restul lumii. Mesajul a fost clar, chiar dacă dă fiori celor care-şi amintesc cum arăta politica externă hotărâtă a erei sovietice. Rusia nu e supărată, şi aproape că şi-a revenit. Aduce Adevarul.

Negocierile au început, iritaţiile persistă. Umbrite de scandalul de spionaj NSA, negocierile americano-europene de creare a zonei liberului schimb au fost foarte discret startate, la Washington, fără a anula suspiciunile şi iritaţiile germanilor, mai ales. A negocia sau nu? Hamletiana dilemă a europenilor după dezvăluirea dimensiunilor spionajului american pe bătrînul continent dar şi în reprezentanţele UE, dincolo de Ocean, a fost oarecum eludată prin începerea în surdină a tratativelor care ar urma să ducă la instituirea zonei liberului schimb. Despre rezultatul investigaţiilor care ar fi trebuit să dea un răspuns lipsit de echivoc întrebării dacă NSA a spionat cu adevărat instituţiile europene, nu s-a mai discutat prea mult deşi comisara UE pentru Justiţie, Viviane Reding condiţionase începutul negocierilor cu americanii de clarificarea chestiunii.

Importanţa instituirii zonei liberului schimb, care ar facilita comerţul, ar anula taxele vamale şi ar crea sute de mii de noi locuri de muncă, pare a fi prevalat asupra limpezirii şi eliminării suspiciunilor. Iritaţiile însă persistă iar încrederea continuă să fie fisurată. Pare de aceea logică propunerea făcută de Rainer Brüderle. Candidatul liberal la funcţia de cancelar la alegerile din toamnă este de părere că prioritară este chestiunea spionajului economic, deoarece nu slujeşte la nimic eliminarea taxelor vamale dacă concomitent firmele continuă să fie spionate, rezultă dintr-o intervenţie la postul public de televiziune ARD. Paralel cu grupul care negociază componentele comerciale ale acordului, a fost instituită o echipă menită să ia sub lupă reproşurile privitoare la spionarea de către NSA a instituţiilor europene la Washington. Spionaj economic sub pavăza luptei anti-teroriste Politicienii germani se tem că misiunea serviciilor secrete americane nu este doar de a combate terorismul ci şi de a culege informaţii despre diversele firme. Or, într-o viitoare zonă a liberului schimb, astfel de activităţi sunt inadmisibile a dat de înţeles şeful fracţiunii CDU/CSU din Bundestag, Volker Kauder, într-un text publicat în „Rheinische Post”. La rîndul ei, Sabine Leuthheusser-Schnarrenberger, ministrul federal al Justiţiei, a solicitat în paginile cotidianului „Süddeutsche Zeitung” o discuţie prealabilă în jurul secretului de întreprindere şi de afaceri. China continuă să rămînă, în pofida anvergurii activităţilor de spionaj ale NSA, principalul agresor al secretelor firmelor economice şi de producţie, a declarat pentru Deutsche Welle Gabriel Felbemayr, expert la Institutul ifo din München. Specialistul nu întrevede vreo corelaţie între scandalul de spionaj NSA şi negocierile vizînd instituirea zonei liberului schimb, dar se teme de înăsprirea concurenţei la care vor fi expuse firmele mici şi mijlocii.Totuşi, avantajele prevalează. Sunt şi experţi care nu împărtăşesc punctele de vedere ale colegului lor münchenez. Serviciile secrete britanice GCHQ de pildă au misiunea explicită de a păzi cu străşnicie interesele economice ale Regatului Unit şi nu numai. Formula „economic well-being” apare deja în primul paragraf al Intelligence Service Act din 1994, care descrie îndatoririle serviciilor secrete britanice. Integral la Deutsche Welle

Efectele valului tsunami produs de Fed pe pieţele financiare: Într-o intervenţie fără precedent, banca centrală a Turciei a vândut sume record din rezervele valutare pentru a stopa căderea lirei Intr-o intervenţie fără precedent, banca centrală a Turciei a vândut echivalentul a 2,25 miliarde de dolari într-o singură zi, o sumă record reprezentând 5% din rezervele valutare nete ale instituţiei, pentru a stopa căderea lirei turceşti produsă de tur­bulenţele apărute pe pieţele financiare din cauza celor mai ample proteste din ultimele decenii şi a perspectivei că în SUA va fi închis robinetul cu lichidităţi ieftine. Intervenţia a constat din şapte licitaţii efectuate într-o singură zi, de asemenea un record pentru banca centrală, scrie The Wall Street Journal. Recordul precedent, de 750 de milioane de dolari, a fost stabilit în 2011. Lira s-a depreciat cu aproape 9% în raport cu dolarul de la sfârşitul lunii aprilie. Înaintea intervenţiei moneda atinsese minimul record faţă de dolar, de 1,9734 lire pentru un dolar la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de luni. Ulterior lira a început să se aprecieze. De la sfârşitul lunii mai, când ţara a fost zguduită de cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimele decenii, lira s-a depreciat cu 6%, potrivit agenţiei Thomson Reuters. „De acum vom începe o politică puternică de înăsprire monetară adiţională“ se arată într-un comunicat al băncii centrale, unde se precizează că înăsprirea va fi „puternică, substanţială şi temporară“. Singura alternativă viabilă pentru autorităţile turce ar fi fost majorarea ratelor de dobândă, spun unii analişti. Însă banca centrală este reticentă în a recurge la această măsură de teamă că va frâna deja lenta creştere economică. Un fapt de asemenea ieşit din comun, guvernatorul băncii centrale turce Erdem Basci a participat luni la o întâlnire cu eco­nomişti prezidată de obicei de secunzii săi. Participanţii spun că Basci a încercat să-i asigure că banca centrală are la îndemână uneltele necesare pentru a face faţă presiunilor economice. El a indicat că va urmări cu atenţie ce va spune preşedintele Rezervei Federale a SUA (Fed) Ben Bernanke la următoarea întâlnire a băncii centrale americane, de pe 17 iulie. Şase zile mai târziu, banca centrală a Turciei va avea propria şedinţă de politică monetară. Integral aduce Ziarul Financiar

Povestea nestiuta a medicilor arestati in Turcia pentru ca au ingrijit protestatarii raniti de politisti. Sambata seara, Istanbulul a recidivat. Din nou ciocniri violente intre manifestanti si politie. Dupa verdictul unui tribunal administrativ care a anulat planul de constructie a unui complex comercial in locul parcului Gezi, activistii au vrut sa patrunda in zona delimitata de fortele de ordine. Rezultatul: agentia Reuters descrie cele mai violente actiuni ale politiei de la inceputul manifestatiilor din Turcia. Sute de persoane ranite, alte cateva sute arestate, printre care zeci de jurnalisti. In tot acest haos, medicii sunt mereu la datorie. Iar povestea lor este prea putin spusa. Drumul catre unul din cele mai cunoscute “shot baruri” din Istanbul trece printr-un labirint de strazi inguste situate in imediata apropiere a pietei Taksim. Clientii stau des pe treptele cladirilor din cauza lipsei scaunelor de afara. La o saptamana dupa evacuarea violenta a parcului Gezi, atmosfera de aici e una vesela. In 15 iunie insa, lucrurile stateau cu totul altfel. Ahmet Erol* imi arata localul. Un spatiu stramt, la parterul unei cladiri vechi. Partea dreapta e dominata de barul lung in spatele caruia sunt aliniate militareste sticle de tarie si alte ingrediente pentru cocktailuri. Peretii din stanga poarta o oglinda lunga cat tot barul si o polita ingusta ce suporta numai latimea paharelor. In sambata aceea, Erol improviza o clinica de campanie in care trata manifestantii raniti. Sambata, 15 iunie 2013. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan dadea ordin ca “vandalii” din piata Taksim si parcul Gezi sa fie evacuati. Seful guvernului nu mai tolera opozitia la planurile sale si comanda fortelor de ordine ca oricine s-ar opune evacuarii sa fie tratat drept terorist. Violentele au fost descrise in relatarile presei occidentale. Printre episoadele deja cunoscute, se numara insa cele in care politia forta accesul in hotelurile din jurul pietei Taksim pentru a urmari manifestantii care cautau refugiu de gazele lacrimogene si tunurile cu apa. In holul hotelului Divan, de exemplu, la capatul parcului Gezi, politia a spart usile de la intrare pentru a pozitiona o autospeciala cu tun cu apa in fata ei. Ce s-a intamplat apoi in holul hotelului, in care medici voluntari acordau ingrijiri ranitilor, a fost descris ca scene de cosmar. Jetul tunului a provocat rani persoanelor si pagube materiale importante. Gazele lacrimogene au ajuns pana la etajul al treilea al hotelului. A doua zi incepea asa numita “vanatoare de medici”. In total, cinci doctori si trei asistente au fost retinuti de politia turca pentru ca acestia acordasera asistenta medicala celor care manifestau impotriva guvernului. Cateva zile mai tarziu, toti erau eliberati. “Dar a petrece trei nopti in arestul politiei, fara aparare din partea unui avocat, fara a fi formulate acuzatii, fara contact cu familia este inuman si ilegal”, considera presedintele Colegiului Medicilor din Turcia, Özdemir Aktan. Actiunea politiei a urmat unui ordin al ministerului sanatatii de la Ankara care spunea ca protestatarii nu trebuie tratati de niciun cadru medical. Oficialii guvernamentali stiau ca, in timpul protestelor pasnice din Gezi, zeci de medici si studenti la medicina organizasera corturi de asistenta pentru cei din parc. Aduce integral RFI