“Sorin Pâslaru, ZF: De ce este nevoit salariatul român să plătească de două ori pentru sănătate? De ce trebuie să plătească în ambulatoriu în privat 350 de lei o consultaţie la un medic specialist? .… În acest moment, sunt 1,5 milioane de abonamente pe care companiile plătesc între 5 şi 30 de euro pe lună, pentru ca angajaţii lor să aibă acces nu la consultaţii gratuite, ci la un anumit nivel de programe de prevenţie sau reduceri la consultaţii sau intervenţii chirurgicale. Întrebarea este: de ce un salariat mediu plătit pe economie, care contribuie practic lunar la Casa de Sănătate cu 150 de euro, adică 10% din salariul mediu brut, de 1.500 de euro, mai are nevoie să primească din partea companiei acest abonament? De asemenea, de ce trebuie să plătească suplimentar o consultaţie la un medic specialist? Există două mari diferenţe între o clinică privată şi una de stat în România: recepţia şi call center-ul. Practic, după ce accesezi medicul de familie, şi eşti trimis pe nivelul doi în această piramidă a îngrijirii medicale, la medicul specialist, eşti nevoit să mergi la o clinică privată, pentru că medicii care ar trebui să aibă contracte cu ambulatorul finanţat din bani publici nu sunt accesibili sau trebuie să stai la cozi imense, de cele mai multe ori, în spitalele publice, fără programare, fără recepţie în acest caz, deşi medicii sunt de cele mai multe ori aceiaşi. Pentru că toată lumea din sistemul medical are de fapt de câştigat din acest format şi numai pacienţii au de pierdut, fiind nevoiţi să suplimenteze cheltuiala cu îngrijirea medicală, nu se schimbă nimic. De ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau casele judeţene nu pot să-şi organizeze activitatea şi să pună medicii din ambulatoriu în baze de date la care pacienţii să aibă acces şi să ştie unde pot merge la ORL sau la Dermato, de exemplu, fără să plătească suplimentar? De ce Casa de Sănătate a Municipiului Bucureşti nu are un call center unde, odată ce ai trimiterea de la medicul de familie, să suni şi să te programezi gratis, fără să fii nevoit să plăteşti suplimentar la medici care au contract cu Casa de Asigurări. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Comisia Europeană este împotriva plafonării prețurilor la energie și gaze / România este obligată să elimine în două luni limitele de preț ….„Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de încălcare a dreptului comunitar prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României (INFR(2024)2194) pentru restrângerea libertății participanților pe piață de a-și determina prețurile angro la energie electrică și gaze, precum și exportul de gaze”, a transmis Comisia. …. Potrivit Comisiei, măsurile care încalcă legislația europeană este plafonarea prețurilor la producătorii de energie electrică și gaze naturale. Însă, dacă ar fi eliminate plafonările la producătorii de energie electrică și gaze naturale, automat ar trebui scoase și cele de la consumatorii finali, casnici și industriali. În prezent, sunt impuse limite atât la producători, cât și la prețul final la consumatori. Ce reclamă Comisia Europeană:
- România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile peste un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
- Plafonările la producători sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.
- Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.
- Aceste măsuri restrâng principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor, precum și comerțul transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.
- Măsurile au efect echivalent cu o restricție cantitativă la export…..” Integral: https://hotnews.ro/
“Guvernul o lasă mai încet cu planul de ajustare bugetară. Când 12 ţări din Uniunea Europeană au deficite bugetare de peste 3% din PIB, Bruxellesul nu prea are cum să penalizeze Bucureştiul. Dar pieţele o pot face Fiecare a treia ţară membră a UE a avut, anul trecut, un deficit bugetar de peste 4% din PIB şi 12 ţări din clubul celor 27 au avut deficite de peste 3% din PIB – limita de alarmă prevăzută de tratatele UE ♦ Lucrurile nu se schimbă fundamental în 2024: tot 12 ţări rămân cu deficite de peste 3% din PIB şi tot opt cu deficite de peste 4% din PIB ♦ Aşa stând lucrurile, să vorbeşti azi de „procedura de deficit excesiv” în cazul României nu mai are nici măcar un sens tehnic, de aceea la Bucureşti nu se mai agită nimeni. Rămâne însă sensul practic, dintotdeauna ştiut: datoriile trebuie plătite. Deficitul bugetar al României va creşte în acest an la cel puţin 6,9% din PIB (cifră admisă, oficial, de guvern, în septembrie), faţă de ţinta de 5% din PIB pe care a fost construită legea bugetului pentru 2024. Cu acest nivel de deficit, România va prelua conducerea plutonului ţărilor care trăiesc pe baza acumulării de datorii însemnate. Anul trecut, România a avut al treilea cel mai mare deficit bugetar din UE după Italia (7,4% din PIB) şi Ungaria (6,7% din PIB). Anul acesta va fi pe prima poziţie (în jur de 7% din PIB deficit) urmată, cel mai probabil, de Slovacia (5,9% din PIB) şi Polonia şi Ungaria (cu 5,4% din PIB, fiecare). Guvernul de la Bucureşti nu se mai grăbeşte să prezinte Comisiei Europene planul de ajustare a deficitului bugetar pe care speră să-l întindă pe şapte ani. Iniţial, oficialii au spus că acest plan va fi prezentat în septembrie. Acum nu se ştie nici când va fi prezentat pe larg (în afară de câteva ajustări nesemnificative deja adoptate). Ministrul Investiţiilor şi al Fondurilor UE, Adrian Câciu, a spus miercuri că documentrul va fi prezentat coaliţiei de guvernare până la 15 octombrie şi, după aprobare, va fi transmis Comisiei. Nu există un termen fixat pentru un astfel de demers. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Business sportiv. Construim stadioane, dar pentru cine? În România, cea mai sedentară ţară din Europa, se construiesc arene de aproape 1 miliard de euro şi cu o capacitate totală de aproape 270.000 de locuri. Ce facem cu ele? Odată finalizate arenele şi stadioanele, multe dintre ele fiind făcute cu bani de la bugetul Companiei Naţionale de Investiţii, administrarea lor va trece în sarcina primăriilor. Costurile de întreţinere, care pot fi mai mari decât ce încasări pot avea, vor fi acoperite de primării din bani publici. România este una dintre cele mai sedentare ţări din Europa, iar unul din motivele pentru care stau la baza acestui clasament este lipsa infrastructurii. Nu există locuri suficiente şi la standarde înalte pentru practicarea activităţilor fizice, iar când vine vorba de sportul de performanţă, problema se acutizează. Totuşi, în ultimii ani, proiecte de stadioane au fost finalizate sau sunt în curs de construcţie. În total, numărul acestora se ridică la 16 noi stadioane finalizate şi în construcţie. Valoarea totală a acestora se ridică la aproape 1 miliard de euro, iar capacitatea totală este de aproape 270.000 de locuri. Ce facem însă cu ele? Cel mai mare stadion din ţară este Arena Naţională, inaugurată în 2011, nu a reuşit nici până astăzi să ajungă pe profit, astfel, costurile de întreţinere sunt mai mari decât veniturile încasate. Pe lângă meciurile de fotbal, Arena Naţională, aflată în Bucureşti, cel mai mare centru economic din ţară, a găzduit şi unele dintre cele mai importante concerte din ţară, fiind de altfel printre primele opţiuni ale marilor artişti internaţionali când aleg să concerteze în România. Cu toate acestea, stadionul, aflat în administrarea Primăriei Generale, nu reuşeşte să obţină un profit. De altfel, în aceeaşi situaţie se află şi alte stadioane mari din ţară. ….În unele oraşe, cu o populaţie mică, există chiar două proiecte de stadioane. Spre exemplu, Târgovişte a finalizat recent un stadion de 9.000 de locuri. Primăria a decis construcţia unui nou stadion, cu o capacitate de 12.000 de locuri. În total, ambele stadioane vor avea peste 20.000 de locuri. Oraşul Târgovişte are o populaţie de 60.000 de persoane. …. În timp ce sudul, vestul şi centrul ţării adaugă stadioane noi, chiar şi în oraşe unde existau deja, în regiunea Moldovei nu există niciun astfel de proiect, dacă este să ne raportăm la marile oraşe. Problema se acutizează şi mai mult când vine vorba de diferenţa între urban şi rural. Dacă în marile oraşe există un stadion şi baze sportive unde copiii se mai pot antrena, în micile oraşe sau în rural, infrastructura sportivă lipseşte cu desăvârşire. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Opinie Dragoş Anastasiu: Europa cere piaţa liberă de transport, dar România ţine proiectul de lege al transporturilor blocat de un an şi jumătate În timp ce toate ţările dezvoltate din Europa se bucură de beneficiile unei pieţe de transport deschise către concurenţă, România rămâne blocată în hăţişurile birocratice şi deciziile amânate ale Curţii Constituţionale. Legea transportului de persoane votată de Parlament în primăvara anului 2023, un proiect esenţial pentru deschiderea pieţei de transport de călători cu autocarul, se află de mai bine de un an şi jumătate în sertarele CCR – cu o nouă amânare a deciziei pentru mijlocul lunii octombrie. …. Deschiderea pieţei către concurenţa ne poate aduce preţuri mai mici pentru călătoriile cu autocarul, eficienţă în modul în care se operează autocarele, o calitate ridicată a serviciilor – toate sprijinite de investiţii în tehnologie şi în soluţii de reducere a gradului de poluare. Este un model care funcţionează în zeci de ţări atât în transportul rutier, cât şi în alte sectoare, precum aviaţia sau transportul feroviar. De ce nu funcţionează în România în zona de transport de persoane? În România liberalizarea este împiedicată de amânarea nejustificată a luării unei decizii din partea Curţii Constituţionale. Legea transportului de persoane votată încă din primăvara anului trecut şi creată tocmai pentru a deschide treptat piaţa transportului de călători şi pentru a introduce reguli clare de concurenţă şi siguranţă, nu este o prioritate pentru judecători. În tot acest timp blocajul din transport persistă. În lipsa unei decizii din partea CCR avem un vid legislativ, iar companiilor de transport li se prelungesc licenţele automat, fără criterii clare şi fără a se confrunta cu presiunea concurenţei. Asta se doreşte, oare? Poate fi un pas intenţionat care face ca monopolurile să rămână neatinse. De partea cealaltă, călătorul este cel care are cel mai mult de suferit în lipsa investiţiilor în vehicule noi şi mai puţin poluante, iar calitatea serviciilor de transport se degradează de la o lună la alta. ….” Integral:https://www.zf.ro/
“Marcel Ciolacu, la RePatriot Summit: Ne apropiem de peste 6,5 milioane de români în diaspora. Toată clasa politică este vinovată / Anul trecut a fost pentru prima oară când s-au reîntors în România 190.000 de români. Se întorc foarte mulţi medici …. ”Peste 3 milioane de români au emigrat doar în 2008-2022. Datele exacte câţi români sunt în diasporă în acest moment diferă de la analişti la analişti. Din punctul meu de vedere, dacă îi adăugăm şi pe cei aproape 1,2 milioane de români plecaţi din Republica Moldova, ne apropiem de peste 6,5 milioane de români. Suntem fruntaşi la acest lucru în toată Europa şi în afară de cifre, în spatele lor, de fapt, regăsim oameni, oameni care muncesc din greu, oameni care suferă, oameni care sunt departe de casă, departe de familiile lor”, a subliniat Ciolacu. Premierul a povestit că la el în familie sunt trei fraţi. ”Fiecare dintre noi avem câte un băiat şi un singur frate, pe lângă un băiat, a făcut şi o fată. Normal că era sufletul şi minunea părinţilor mei. În anul 1991 întâi a plecat fratele meu în Germania, pe urmă a fost urmat de către soţie şi de către copil. A fost cea mai mare dramă trăită de familia mea. Pe urmă s-a născut şi un băiat, Cristian, şi după foarte mult timp au decis să se reîntoarcă în România şi să muncească în România şi să se realizeze în România şi să pună, până la urmă, în aplicare tot ceea ce au învăţat în Germania o perioadă îndelungată de timp. Cred că a fost, de această dată, cea mai mare bucurie a mamei mele. Eu nu vreau să caut vinovaţi şi cred că nu acesta este rostul meu”, a arătat premierul. ”Eu cred că toată clasa politică este vinovată. Au fost primii ani după Revoluţie, normal, când am avut motive clare de ce să plecăm. Au vizat calitatea vieţii, serviciile în sănătate, serviciile în educaţie şi, nu în ultimul rând, venituri mai mari”, a mai spus şeful Executivului. ….” Integral: https://www.news.ro/
“Avertisment înfricoşător dat de Emmanuel Macron: UE ar putea muri / Europa mai are doar câţiva ani la dispoziţie pentru a evita dominaţia totală a SUA şi a Chinei Fostul nostru model a luat sfârşit. Reglementăm prea mult şi investim prea puţin. În următorii doi-trei ani, dacă ne urmăm agenda clasică, vom ieşi de pe piaţă”, a avertizat Macron miercuri în cadrul unei conferinţe la Berlin, conform Politico. „UE ar putea muri, suntem în pragul unui moment foarte important”, a adăugat el. Preşedintele Franţei susţine că Europa rămâne în urma Statelor Unite şi a Chinei în domenii-cheie precum schimbările climatice, inteligenţa artificială, apărarea şi securitatea. Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi a lansat un avertisment similar într-un raport publicat în septembrie, afirmând că UE se confruntă cu o „provocare existenţială” dacă nu îşi transformă radical economia pentru a-şi spori competitivitatea. Macron a declarat că susţine pe deplin concluziile lui Draghi şi că Europa ar trebui să se grăbească să le pună în aplicare. „Cred că este foarte adevărat, suntem în pericol”, a spus el. „Ei investesc mult mai mult, sunt mult în avans”, a spus el, adăugând că, dacă ne uităm la produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, în ultimele trei decenii, SUA a livrat o creştere de 60 la sută, Europa a livrat doar 30 la sută. …. „Dacă vrem în mod clar să fim mai competitivi şi să avem locul nostru în această ordine multipolară, mai întâi avem nevoie de un şoc de simplificare”, a spus Macron. …. „Acum 25 de ani, am crezut că odată cu aderarea Chinei la OMC, aceasta va respecta legile. Nu este cazul”, a spus el, adăugând că, în 2022, SUA au decis, de asemenea, să nu respecte normele OMC legate de Legea privind reglementarea pescuitului. „Şi am o sugestie”, a spus el, ”atunci când atât SUA, cât şi China nu respectă regulile, nu ar trebui să fim singurii din cameră care doar respectă regulile. Acest lucru nu funcţionează. Nu sugerez să încercăm să devenim protecţionişti, aceasta este o lume îngrozitoare, dar măcar să fim corecţi. Cu industria noastră, cu fermierii noştri, cu oamenii noştri”, a adăugat el. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Statele Unite îi refuză lui Zelenski o solicitare care vizează și România: „Ar însemna să ne implicăm în război într-un mod diferit” Statele Unite transmit că nu acceptă ca România sau Polonia să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei, argumentând că o astfel de intervenție ar putea fi considerată drept o implicare directă a NATO în războiul din Ucraina. Anunțul vine în contextul în care preşedintele Volodimir Zelenski îndeamnă tot mai insistent aliaţii din NATO să ajute la interceptarea rachetelor şi dronelor ruseşti deasupra Ucrainei, aşa cum fac în cazul Israelului.
- „Pot Statele Unite şi aliaţii să ajute Ucraina în acest sens? Adică, din moment ce este posibil cu Israelul, de ce nu se poate face şi cu Ucraina?” a întrebat un jurnalist la briefingul de presă al Pentagonului. Secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh, a răspuns că este vorba despre două situaţii şi câmpuri de luptă foarte diferite. ….
- „Dar doborârea acestor ţinte, să zicem de pe teritoriul polonez sau românesc, ar însemna să avem trupe la sol?” a vrut să ştie jurnalistul.
„Asta ar însemna să ne implicăm într-un război într-un mod diferit. În acest moment, considerăm că Ucraina a reuşit să se apere cu succes împotriva atacurilor ruseşti asupra oraşelor, populaţiei şi infrastructurii sale. Şi vom continua să ne asigurăm că au sprijinul de care au nevoie pentru a face asta”, a răspuns purtătoarea de cuvânt, conform transcrierii briefingului de presă postate pe site-ul Departamentului Apărării. ….” Integral: https://hotnews.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/10/rachete-lansate-din-sudul-libanului-sunt-interceptate-de-sistemul-israelian-de-aparare-aeriana-iron-dome-in-nordul-israelului--foto-profimedia-scaled-e1727879039914.jpg?resize=157%2C88&ssl=1)
“Ce sunt și cum funcționează sistemele israeliene „Irone Dome”, „Praștia lui David” și „Arrow” 2 și 3? .…Trebuie menționat, înainte de orice, că cele trei sisteme defensive sunt folosite pentru a face față diferitelor amenințări. Fiecare are obiectivul său și acționează în funcție de mai mulți factori implicați în război. ….„Iron Dome” este cel mai cunoscut dintre cele 3 scuturi antirachetă folosite de Israel. Este conceput pentru a intercepta rachete cu rază scurtă de acțiune, precum și obuze și mortare, la distanțe cuprinse între 4 km și 70 km de lansatorul de rachete. Sistemul „Praștia lui David” este menit să distrugă rachete cu rază mai mare de acțiune, rachete de croazieră și rachete balistice cu rază medie sau lungă de acțiune de la o distanță de până la 300 km. Sistemele „Arrow 2” și „Arrow 3” se apără împotriva rachetelor balistice cu rază medie și lungă de acțiune atunci când acestea se află oriunde la o distanță de până la 2.400 km. Unele informații susțin că Israelul și-a folosit toate sistemele de apărare antirachetă pentru a contracara ultimul atac al Iranului, care a implicat aproximativ 180 de rachete. Unele dintre ele au lovit teritoriul israelian. ….Fiecare baterie „Iron Dome” cuprinde trei sau patru lansatoare, fiecare conținând 20 de rachete interceptoare. Cu ajutorul radarului, „Iron Dome” detectează și urmărește rachetele care intră și calculează care dintre ele ar putea cădea în zonele populate. Apoi lansează rachete asupra celor inamice, în timp ce acelea care nu reprezintă un pericol sunt lăsate să cadă pe pământ. Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au susținut că „Iron Dome” distruge 90% din rachetele pe care le vizează. Se crede că rachetele sale „Tamir” costă aproximativ 50.000 de dolari fiecare. Sistemul a fost dezvoltat după „Războiul de vară” din 2006 dintre Israel și Hezbollah. Gruparea armată din Liban a tras aproape 4.000 de rachete în Israel, provocând pagube uriașe și ucigând sute de cetățeni. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Cine este Gursken, dulapul Ikea care candidează la președinție. „Există un precedent” .… „Am remarcat întâmplător la televizor un dulap despre care se spunea că este președintele României. Și atunci mi-am spus: «Aha, deci există un precedent, un dulap președinte. Deci pot și eu»”, a rememorat Gursken. „Dar chiar dacă sunt eu și dulap”, a adăugat Gursken, „vă rog frumos să nu mă confundați cu actualul președinte al României. E drept, avem fizionomii asemănătoare, unii ar putea spune că suntem frați, dar suntem cum nu se poate mai diferiți. Eu nu simt nevoia să călătoresc cu avioane de lux, mă simt confortabil și într-un container de pe vapor, și nici nu-mi plac golful sau PSD-ul.” ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 octombrie! Până în dimineaţa zilei de sâmbătă, temporar va ploua, la început în Banat, Crişana şi Maramureş, apoi în Transilvania, Oltenia şi nord-vestul Munteniei. Sâmbătă vor fi ploi în majoritatea regiunilor, iar duminică, în jumătatea de est a teritoriului. Vor fi averse, însoţite pe spaţii mici de descărcări electrice, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă de 20…30 l/mp. În regiunile vestice, sud-vestice şi estice vântul va avea intensificări temporare cu viteze în general de 40…50 km/h. Bucuresti: 28/15 gr.C.
“Populația a ajuns să asigure 10% din necesarul tot mai mare de finanțare al statului. De 10 ori mai mult ca acum 5 ani Ministerul Finanțelor (MF) a lansat miercuri 
“Datele INS îl contrazic pe Sebastian Burduja. Exporturile de energie în Ucraina și Moldova sunt foarte mici Ministrul Energiei, inclusiv prin vocea ministrului Sebastian Burduja, afirmă că exporturile de energie electrică în Ucraina și Moldova creează presiune pe prețurile din România. Adică, România a ajuns să aibă prețurile cele mai mari din Europa la energie din cauză că ajută Ucraina. Însă cifrele Institutului Național de Statistică (INS), transmise la solicitarea HotNews.ro, arată că ponderea exporturilor în Ucraina și Republica Moldova este foarte mică. Mai exact, ponderea exporturilor în Ucraina a reprezentat doar 7% în totalul exporturilor de energie, în prima jumătate a anului, iar cele în Republica Moldova doar 4%. …. Cele mai mari cantități au fost exportate în Bulgaria, 3,3 milioane MWh, cu 265 milioane euro, și Ungaria, 1,6 milioane MWh, cu 111 milioane euro. În Ucraina s-au exportat doar 427 mii MWh, la valoarea de 50,3 milioane euro, ceea ce înseamnă circa 117 euro/MWh, iar în Republica Moldova doar 263 mii MWh, la valoarea de 26 milioane euro, adică 98 euro/MWh. De asemenea, s-au exportat 237 mii MWh în Serbia, la o valoare foarte mică, 14 milioane euro, adică 59 euro/MWh. Însă, au existat și importuri din aceste țări. Din Ucraina, România a importat 46 mii MWh, cu 3 milioane euro, adică 65 euro/MWh, iar din Republica Moldova a importat 70 mii MWh, cu 4,5 milioane euro, adică 64 euro/MWh. Cele mai mari importuri au fost făcute din Bulgaria, 2,2 milioane MWh, la valoarea de 195,9 milioane euro, adică 88 euro/MWh, și din Ungaria, 2,5 milioane MWh, la valoarea de 182,5 milioane euro, adică 72 euro/MWh. În total, România a importat 5,9 milioane MWh, la valoarea de 479 milioane euro, adică 81 euro / MWh, în medie. …. HotNews.ro a mai scris că printre jucători se află Megalodon Storage, controlată de firme austriece, care are un sistem de stocare de 7 MW la Căciulați. Având sistem de stocare, poate fi unul dintre actorii cu poziție dominantă în această piață. Un alt jucător este Nova Power & Gas, firma care împreună cu Nuclearelectrica a înființat compania de proiect care se ocupă de mini-reactoarele nucleare de la Doicești. 
“
“A crescut numărul firmelor care și-au suspendat activitatea: peste 10.000 în prima jumătate a anului – ONRC Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele şase luni din 2024 a fost de 10.412, în creştere cu 31,17% comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea au fost din Bucureşti, respectiv 1.236 (număr în creştere cu 25,99% faţă de primul semestru din 2023), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 663 firme suspendate (în creştere cu 17,97%), Iaşi – 467 (plus 42,81%), Braşov – 455 (plus 25%), Bihor – 449 (plus 59,79%) şi Timiş – 419 (plus 39,2%). La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Gorj – 69 (în creştere cu 2,99% faţă de primele şase luni din 2023), Ialomiţa – 70 (plus 18,64%), Covasna – 75 (plus 31,58) şi Teleorman – 81 (minus 3,57%). ….Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.405 (plus 23,33%), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 994 suspendări (plus 26,14%) şi în construcţii – 959 suspendări (plus 60,91%). ….” Integral: 
“Nicuşor Dan: Avizele pentru Planșeul Unirii nu sunt aşa, un moft, că vrem noi să bifăm ceva / Dacă nu ai avizele corespunzătoare, poţi să ai mari probleme în practică, pentru că acolo lucrarea asta se învecinează cu metroul, trece peste caseta de colectare a apelor uzate .… „Eu am spus că este oportun ca acel planşeu să fie înlocuit, numai că pentru ca planşeul să fie înlocuit legea spune că autorizaţia o dă primarul general şi legea îl obligă pe primarul general să dea o autorizaţie când are avize. Avizele nu sunt aşa, un moft, că vrem noi să bifăm ceva. (…) Dacă nu ai avizele corespunzătoare, poţi să ai mari probleme în practică, pentru că acolo lucrarea asta se învecinează cu metroul, trece peste caseta de colectare a apelor uzate şi trebuie ca fiecare dintre oamenii ăştia să spună care sunt condiţiile în care noi să dăm autorizaţie”, a explicat jurnaliştilor Nicuşor Dan, după ce a participat la Summitul capitalelor europene pentru arhitectură, urbanism şi administraţie, organizat de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România şi municipalitate. El a mai informat că fonduri pentru pasajele Lujerului şi Obor şi Podul Băneasa vor fi prevăzute în bugetul din 2025. …. ”Voi elibera autorizaţia de construire după ce Primăria Sectorului 4 va depune toate avizele solicitate, întocmai cum prevede legea”, spunea primarul general. Potrivit acestuia, „din toate expertizele tehnice analizate rezultă clar nevoia de consolidare a planşeului, însă niciunul dintre documente nu justifică eliberarea în regim de urgenţă a autorizaţiei”. ….” Integral: 
“SURSE Daniel Băluță vrea să scoată Primăria Sectorului 4 din proiectul de consolidare a Planșeului Unirii / Ar avea în pregătire o propunere HCL de reziliere a parteneriatului cu Primăria Capitalei, decizie ce ar putea duce la anularea lucrărilor Primarul Sectorului 4 Daniel Băluță intenționează să rezilieze protocolul prin care Primăria Sectorului 4, ca autoritate contractantă, este responsabilă de consolidarea Planșeului Unirii, au declarat surse oficiale pentru G4Media. Actul administrativ pe care l-ar avea în pregătire presupune ieșirea Primăriei Sectorului 4 din parteneriatul cu Primăria Municipiului București prin Administrația Străzilor pentru consolidarea planșeului. Consecința acestui demers, dacă el va fi adoptat de Consiliul Local al Sectorului 4, unde primarul Băluță deține majoritatea, va presupune, juridic, și anularea contractului de proiectare și execuție la planșeul de la Piața Unirii, au susținut aceleași surse pentru G4Media.
“De ce cad arbori în București la cea mai mică ploaie? Peisagist: „Nu sunt oameni în administrația publică care să aibă idee ce este limbajul corporal al arborilor” ….„Arborii ne cad în cap fiindcă nu sunt bine îngrijiți, iar ei s-au obișnuit cu această idee, de asta ne avertizează. Copacii cad fiindcă spațiile verzi nu sunt gestionate corect și nu avem registrul verde. E mai ușor să folosești drobul de sare”, explică pesagista Diana Culescu. ….„De exemplu, se instalează sisteme de irigații, ca să pună iarbă sub arbori. În primul rând, arborii au evoluat astfel încât sub ei să nu crească foarte multe lucruri, de asta e bine să lăsăm frunzele căzute acolo și să nu punem iarbă. Apoi, se pun irigații prin aspersiune, fiindcă așa are nevoie iarba. Prin asta forțăm arborii să-și țină rădăcinile spre suprafața solului fiindcă acolo este apa. Nu are rost să-și facă rădăcini foarte adânci dacă resursele de apă sunt la suprafața solului. Sistemul de irigații prin aspersiune ține apa în primii 30 de cm în sol. Prin aceste lucruri, noi generăm practic niște arbori periculoși. Mai este faptul că se taie rădăcinile arborilor să se introducă diverse echipamente edilitare în sol. Există soluții tehnice să nu tai rădăcinile arborilor, ci să sapi pe lângă ele, doar că la noi nu sunt folosite”, a explicat peisagista. …. Un alt factor care destabilizează arborii sunt toaletările prost făcute. „Arborele toaletat cade fiindcă a avut o coroană foarte mare care hrănea o rădăcină foarte mare, ori dacă nu mai are o coroană foarte mare, rădăcina foarte mare nu își mai are rostul. Apoi, în momentul în care facem toaletare, activăm niște creșteri foarte rapide care acționează ca o velă în bătaia vântului. Practic nu are cum să nu cadă”, a explicat Diana Culescu. Apoi, arborii găunoși stau cu anii pe domeniul public, nimeni nu îi inventariază și îi sprijină sau îi taie, mai precizează specialista. 
“„Axa răului“ şi noua dezordine internaţională: o invitaţie la fermitate La un an de la pogromul genocidar din 7 octombrie 2023, Iranul a traversat un alt Rubicon, atacând Israelul cu rachete balistice. Pe frontul din Ucraina, în pofida rezistenţei eroice a soldaţilor de la Kiev, un alt oraş strategic este în mâinile agresorilor ruşi. Iată semnele care ilustrează, dramatic, capacitatea alianţei ce regrupează China conunistă, Rusia, Iranul şi Coreea de Nord de a ameninţa ordinea internaţională : revizionismul este ideologia ce uneşte această “ axă a răului”. …. Noua axă a răului a crescut în anii din urmă, iar indiferenţa la atacul rus din 2014 şi la programul nuclear iranian au fost factorii care au grăbit consolidarea ei. Naţiunile europene au încurajat, prin pacifismul lor suicidar, înarmarea Rusiei. Simbioza economică a permis ajutorul fără de care regimul de la Moscova nu ar fi fost capabil de invazia din 2022. Politicieni precum Barack Obama şi Angela Merkel poartă responsabilitatea tragediilor de acum- alegerile lor au fost dominate de un sens fatidic al conciliatorismului. Erorile administraţiei Biden, dintre care retragerea catastrofală din Afghanistan este episodul cel mai dramatic, au reprezentat fundalul pe care se joacă drama de acum .Preşedintele american şi colaboratorii săi au mers fără ezitare în direcţia sprijinirii Ucrainei, dar propriile inconsecvenţe şi tensiunile partizane au împiedicat aplicarea unei politici a fermităţii. Slăbiciunea Statelor Unite a subminat posibilitatea descurajării. Bilanţul Preşedintelui Biden este, din acest punct de vedere, unul departe de a fi încurajator, spre a recurge la formule eufemizante. ….. Împiedicarea, cu orice preţ, a Iranului de a avea acces la arma nucleară devine dezideratul care nu mai poate fi ignorat. Atacurile din 2024 ne indică un potenţial de agresivitate imposibil de subestimat : Iranul este o formidabilă ameninţare la adresa lumii noastre. Solidaritatea cu Israelul este solidaritatea cu valorile noastre fondatoare. În Ucraina, victoria se cere definită nu doar în termeni militari, ci mai ales politici. Victoria Ucrainei înseamnă, înainte de toate, încadrarea euro- atlantică a acestei naţiuni: Rusia nu poate fi lăsată să transforme Ucraina într-un nou Vietnam de Sud, fragil şi vulnerabil. Ucraina trebuie să primească garanţiile care să ii ofere un viitor al siguranţei şi al demnităţii sale. Iată obiectivul care nu poate fi negociat. Cât despre R. P. Chineză, Statele Unite sunt chemate să organizeze apărarea regională împotriva imperialismului comunist. China populară este principalul inamic al Statelor Unite şi al ordinii construite de americani. Strategia americană se cere gândită spre a contracara ascensiunea tiraniei de la Beijing. Cât despre Coreea de Nord, delirului nuclear îi putem contrapune soliditatea alianţei cu Coreea de Sud. …..” Integral: 
“Avertisment sumbru al generalului Ben Hodges: NATO nu poate face față unui război pe scară largă cu Rusia. „Imaginați-vă o săptămână ca în Ucraina” Alianța Nord-Atlantică (NATO) nu dispune în prezent de apărare antiaeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitate pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, a afirmat miercuri generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, potrivit 
“Un român şi-a construit o Dacia Spring din piese furate de la Arctic Găeşti După mii de modele aduse gata asamblate din China, avem în sfârșit prima Dacie Spring produsă 100% în România. Reușita nu-i aparține însă fabricii Dacia din Mioveni, ci unei fabrici dintr-un oraș apropiat, Găești. ….. „Ideea mi-a venit foarte simplu”, rememorează muncitorul fabricii din Găești. ”Dacia Spring e făcută din plastic, tot felul de fire și ceva motoraș pe bază de baterie și electricitate, adică exact ce aveam și noi prin fabrică. Și mi-am dat seama că am tot ce-mi trebuie ca să-mi fac o Dacia Spring.” „Caroseria am făcut-o din piese de la mașini de spălat, portbagajul din lada de legume a unui frigider, iar sub capotă am pus puternicul motor al hotei AHSD6131B, care are trei trepte de viteză”, a detaliat ingeniosul muncitor din Găești. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de joi, 3 octombrie! Se vor semnala ploi de scurtă durată în Transilvania, Moldova, Crișana, Maramureș și Banat. În restul teritoriului, este posibil ca precipitațiile să își facă apariția seara. Vântul va sufla slab și moderat, iar cerul va fi mai mult noros. Temperaturile maxime vor fi între 16 și 27 gr. C, în timp ce valorile minime se vor situa între 5 și 18 gr. C. Cele mai ridicate temperaturi vor fi în Muntenia. Bucuresti: 25/12 gr.C.
“Un expert în energie spune că vom avea mașini zburătoare în România mai repede decât mini-reactoare. „Ca și cum aș fi desculț, dar aș vorbi să-mi cumpăr cravată Hermes” .… Cauza principală este lipsa investițiilor, în ciuda finanțărilor uriașe pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziție, crede specialistul: „Vorbim despre multe lucruri, dar nu suntem capabili să finalizăm. Ori asta e problema noastră. Și atunci când trăiești doar din amintiri, deși ai un potențial mare, deși stai pe un morman de bani. Avem între 15 și 20 de miliarde de euro la dispoziție de la Uniunea Europeană”. Nicolescu a dat exemplul centralei pe gaze de la Iernut, de 430 MW, pe care Romgaz încearcă să o construiască încă din 2014, când el era ministrul tehnocrat al Energiei în cabinetul Ponta. Aici 
“DOCUMENT România, Grecia și Bulgaria au cerut Bruxelles-ului suprataxarea celor mai ieftini producători de energie, precum și a traderilor, măsură în vigoare la noi până la eliminarea plafonării România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor, măsură aplicată de România de 2 ani și în vigoare în momentul de față, dar care ar urma să fie eliminată odată cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, de la 1 aprilie 2025. …. Pentru România, asta ar însemna continuarea supraimpozitării și după 1 aprilie 2025, supraimpozitare care face parte din schema de sprijinire a consumatorilor ce are în centru plafonarea prețurilor finale….” Integral: 
“Vorbind de ″iminența″ unui atac, statul înființează un Centru de Securitate Cibernetică a sistemului energetic național, obligat și de normele UE în materie. Ce rol va avea SRI ..…Potrivit sursei citate, urgența este dată și de faptul că România este furnizor de energie pentru Republica Moldova și Ucraina, astfel că orice întrerupere în sistem cauzată de un atac cibernetic ar afecta direct alte două state partenere și ar crea un avantaj operațional și tactic Federației Ruse. ″Mai mult, iminența unui atac cibernetic multiplu, de natură a afecta elemente de infrastructură critică națională din sectorul cibernetic, ar crea panică în rândul populației civile, precum și ar deteriora poziția unor companii din sectorul energetic pe piața de capital, influențând, în final, și prețurile la energie″, scrie în document. ….Printre activitățile care vor fi desfășurate de către specialiștii CRISCE se numără și ″utilizarea de tehnici avansate de analiză comportamentală și de machine learning pentru a detecta activități anormale și a identifica atacurile persistente avansate (APT), sub coordonarea directă a Serviciului Român de Informații″, în conformitate cu Legea privind securitatea și apărarea cibernetică a României, adoptată anul trecut, stipulează proiectul de OUG. ….” Integral: 
“Tribunalul București a respins cererea de anulare a raportului care constată prejudiciul de 60 milioane de euro în dosarul lui Dan Voiculescu Tribunalul Bucureşti a respins cererea inculpaţilor condamnaţi din dosarul ICA, Cătălin Jean Sandu şi Vlad Nicolae Săvulescu, de excludere a raportului de constatare a prejudiciului de 60 de milioane de euro. Dan Voiculescu și ceilalți condamnați în dosarul ICA nu scapă de prejudiciul de 60 de milioane de euro stabilit în acest dosar….. Practic, miza acestei căi extraordinare de atac este anularea condamnării mogulului Antenelor, Dan Voiculescu. El a ispășit deja pedeapsa de 10 ani de detenție pentru spălare de bani, din care a executat o treime, adică 3 ani, întrucât avea peste 60 de ani la momentul condamnării. 
“Ciolacu anunță bani de la buget pentru achiziția de către BOR a două imobile în Paris și Roma / Surse: Este vorba de peste 5,2 milioane de euro .… UPDATE (14:03) Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului, :format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/02/nicusor-dan-scaled-e1692632773815-1000x600-1-700x420.jpg?resize=164%2C92&ssl=1)
“Nicuşor Dan: Propunerea noului Plan Urbanistic General, finalizată la sfârşitul anului sau la început de 2025 .…„În momentul de faţă, toate studiile care au fost – vreo 20 – au fost recepţionate de Primărie. Acum suntem la faza în care discutăm pe studiul sinteză, care spune care sunt problemele şi care trebuie să fie soluţiile pentru a desena cu adevărat Planul Urbanistic General. Universitatea şi cu colaboratorii au elaborat acest studiu sinteză în urmă cu vreo lună şi jumătate (…). Probabil, într-o lună jumătate – două o să avem acest studiu şi ne apucăm de plan, deci, probabil că sfârşitul acestui an, începutul anului viitor, o să avem propunerea de plan, după care urmează avizarea lui de cam 40 de instituţii, inclusiv Agenţia de Mediu, unde este şi o dezbatere cu publicul, şi după aceea votul în Consiliul General”, a răspuns Nicuşor Dan, întrebat de jurnalişti despre situaţia Planului Urbanistic General, cu prilejul participării sale, miercuri, la Summitul capitalelor europene pentru arhitectură, urbanism şi administraţie, organizat de Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România alături de Municipalitate, scrie 
“Lasconi, candidata fără partid. Imaginea dezolării Fotografia USR de grup la depunerea candidaturii Elenei Lasconi la prezidențiale spune totul despre fracturile din partid. Au lipsit aproape toți liderii cu notorietate, inclusiv foștii președinți Dan Barna și Cătălin Drulă, iar imaginea proiectată public a fost de organizație disfuncțională. Absența marilor lideri politici e relevantă pentru luptele interne care secătuiesc partidul. Și asta, paradoxal, exact când candidata Lasconi e cotată în sondaje cu un scor între 14% și 17%, aproape dublu față de cât a luat USR la localele și europarlamentarele din iunie. De altfel, Lasconi și Șoșoacă sunt singurii candidați cotați în acest moment peste propriile partide. Or, într-o astfel de situație, logica politica cere mobilizare maximă a partidului pentru că un scor bun în turul 1 la prezidențiale poate aduce un plus partidului la alegerile parlamentare care vor fi la o săptămână după. ….Au lipsit liderii de la centru cu notorietate și relevanță politică precum foștii președinți Dan Barna, Cătălin Drulă, secretarul general Ionuț Moșteanu, fostul strateg Cristian Ghinea ori șeful organizației București – Vlad Voiculescu, dar și lideri locali cunoscuți precum Dominic Fritz. Toți sunt ori au fost miniștri, parlamentari, europarlamentari, primari și cu ajutorul partidului, nu doar pe baza propriei imagini. Și au o datorie față de partid. …. A fost un act de sabotaj intern. Ca la Gabriela Firea, sabotată evident de Marcel Ciolacu la candidatura pentru Primăria București. Realitatea e că USR e slăbit acum de o luptă pentru putere între diferitele facțiuni care o detestă pe Elena Lasconi. Ședințele de Birou Național s-au transformat în bătălii în toată regula. Ședințele organizațiilor județene sunt epopei politice cu trădări, excluderi, răfuieli prin presă și protejarea fidelilor. …. Elena Lasconi e parte a problemei. Și-a îndepărtat o parte a liderilor, dar și a electoratului prin stilul de conducere și prin discursul naționalist-pășunist. E cel mai ne-USRist lider al acestui partid, în contrast total cu linia imprimată de predecesorii ei și cu temele obișnuite ale partidului. Dar esența problemei USR e alta. Statutul partidului și spiritul lui e mai degrabă potrivit pentru un ONG, nu pentru un partid. Chiar prin statut, USR limitează drastic puterile președintelui, spre deosebire de restul partidelor tradiționale, care își asumă o ierarhie funcțională. Tot statutul USR îi transformă pe șefii de organizații județene în lideri politici mult mai influenți în partid decât sunt omologii lor din PSD ori PNL. Toată această construcție vine dintr-o filosofie de activiști, obișnuiți mai degrabă să lupte cu abuzurile de putere și să facă o opoziție feroce decât să construiască politic. 
“Interviu cu istoricul Armand Goșu: “Integrarea Ucrainei în lumea euro-atlantică instituționalizată” ar trebui să fie obiectivul strategic al Kievului. Doar așa Ucraina va câștiga pacea, nu doar războiul ….Armand Goșu: Mesajul lui Putin e un mesaj către susținătorii occidentali ai Ucrainei, ei sunt cei vizați de declarația președintelui Rusie din 25 septembrie. Putin vrea să sperie Occidentul, obiectivul lui fiind să schimbe comportamentul acestuia. Adică, acesta să nu mai susțină Ucraina, mai ales să n-o mai susțină cu arme. Și să nu permită Ucrainei să tragă în ținte militare departe în interiorul Rusiei, cu rachetele cu rază lungă de acțiune, primite de la occidentali. Nu este prima amenințare și cu siguranță nu va fi ultima. …. Putin a început să fie luat mai în serios abia după ce șeful CIA, William Burns a afirmat că în toamna 2022 a existat riscul ca Rusia să folosească armele nucleare tactice. Acela a fost un context marcat de înfrângerea din zona Harkov, evacuarea din Herson, și lipsa unei perspective de stabilizare a frontului. Un Putin disperat ar fi putut lua în calcul o lovitură nucleară tactică, cu obiectivul de a opri dezastrul militar care se contura pentru Rusia. Deci, afirmația ambasadorului Burns cred că se bazează pe analiza situației și nu pe informație de la sursă. Acest detaliu scurs acum în presă este utilizat de propaganda Kremlinului. Tema favorită a lui Putin a fost pericolul escaladării. Nu ajutați Ucraina pentru că interpretăm asta ca o escaladare la care noi o să răspundem cu lovituri nucleare, deci vom fi nevoiți și noi să escaladăm; nu lăsați Ucraina să ne bată, dăm cu nucleara tactică; nu permiteți Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă, că escaladăm. Putin se comportă ca un huligan, ca un bătăuș care terorizează lumea dintre blocuri. Iar atunci când e pus la punct, amenință că dă foc la garaje. Într-o analiză citită recent, am văzut că Putin a amenințat Occidentul cu utilizarea armelor nucleare de opt ori, de la începutul invadării Ucrainei. …. Occidentul a furnizat arme în cantități mici, cu mare întârziere, dar odată pornită mașinăria birocratică este greu s-o oprești. Câte discuții au fost cu ATACMS, cu ce eforturi au smuls ucrainenii câteva tancuri Abrams și Leopard, rachetele Storm Shadow…. Poate că reținerea administrației Biden de a permite armatei ucrainene să lovească cu rachete ținte legitime din interiorul Rusiei are legătură cu alegerile americane, nu doar cu frica de escaladare, de care Washington-ul a dat mereu semne că se teme. …. Se pune întrebarea care va fi răspunsul Vestului la un atac nuclear al Rusiei asupra Ucrainei? Înseamnă asta război atomic? Puțin probabil. Americanii au anunțat că iau în calcul o ripostă masivă convențională. Și fără un atac de avergură, în cazul utilizării unei bombe atomice, Ucraina are șansa uriașă de a uni întreaga lume, inclusiv China, India, Brazilia etc împotriva Rusiei și de a obține izolare ei deplină. Deci, din perspectiva Moscovei, este vital ca Ucraina să nu fie integrată în lumea occidentală. Doar aderarea la NATO, la UE, a întregii țări înseamnă înfrângerea Rusiei. ….” Integral: 
“După ce RAR a lansat robotul RAReş, şi ANAF testează robotul ANAFura Mă-tii Inspiraţi de cei de la Registrul Auto Român, care tocmai au lansat chatbotul RAReş, specialiştii în digitalizare de la ANAF testează şi ei propriul robot inteligent! E vorba despre chatbotul ANAFura Mă-tii, pregătit să răspundă la orice ar avea contribuabilii de transmis. „La robotul RAR se vede că a fost mult de muncă, ăla trebuie să ştie chestii tehnice despre maşini, legislaţie rutieră, norme europene, tâmpenii din astea”, spune Doru din Galaţi, consultant IT. „Chatbotul ANAF primeşte zilnic doar înjurături creative, aşa că va fi, probabil, programat să răspundă similar.” …..” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 2 octombrie! Vântul va avea intensificări în regiunile estice, sud-estice, sud-vestice și la munte, cu viteze de 40…55 km/h, iar pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură rafalele vor depăși 70…80 km/h. In regiunile estice și sud-estice ploile vor continua și pe arii restrânse se vor acumula 10…15 l/mp. Temperaturile maxime se vor încadra între 11 şi 22 gr, iar cele minime între 1 şi 12 gr, mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali şi în sudul Banatului, spre -1 grad, unde vor fi condiţii de brumă. Se va semnala ceaţă. Bucuresti: 19/13 gr.C.
“
“Cod Roșu pentru economie în 2025: inflație, creșteri de taxe, risc de colaps pentru bugetul de stat …. După ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti, în acest an, analistul economic Adrian Negrescu a comentat pentru Newsweek situația în care ne aflăm acum și la ce trebuie să ne așteptăm. “Peste economia României se adună o mare masă de nori negri. Riscul de colaps este unul imens. Ca să spun așa am depășit de mult timp <<Codul Galben>> și suntem în <<Cod Roșu>>. Acest lucru tocmai ne-a fost semnalat de BERD. Practic, economia României merge cu frâna trasă. 
“BREAKING România se împrumută prin obligațiuni Samurai România a ieșit pe piețele internaționale să se împrumute prin obligațiuni Samurai, arată informațiile Bloomberg consultate de Economedia. Emisiunea este structurată în cinci părți, respectiv un împrumut pe 3 ani, unul pe 5 ani, unul pe 7 ani, unul pe 10 ani și unul pe 20 de ani. Guvernul a renunțat la tranșa de împrumut pe 15 ani, dar poate renunțat și la una sau mai multe tranșe, în funcție de condițiile de împrumut. Aranjorii emisiunii sunt DAIWA, Mizuho, Nomura și SMBNIK. …. Totodată, mai amintim că luna trecută România a împrumutat de pe piețele externe aproape 5 miliarde de euro, printr-o emisiune de obligațiuni în 3 părți, conform Bloomberg. 
“SURSE Compania ungară de stat MVM, controlată de guvernul Viktor Orban, a ajuns la un acord pentru a cumpăra divizia de furnizare a E.ON România .... Tranzacția, care are nevoie și de aprobarea unor instituții ale statului român, ar urma să fie anunțată în câteva luni. Romgaz și OMV Petrom au fost și ele interesate de cumpărarea diviziei de furnizare E.ON. E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu un portofoliu de circa 3,4 milioane clienți. …. MVM este o companie strategică a Ungariei, controlată de guvernul Viktor Orban. Ea a cumpărat în ultimii ani mai multe companii străine prezente pe piața din Ungaria, inclusiv portofoliul local al E.ON în 2022. Companii din grupul MVM au făcut în ultimii ani afaceri cu firma deținută de fratele lui Viktor Orban, Aron Orban, potrivit unei investigații a publicației 
“OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru Transelectrica, companie de stat strategică din energie, va fi condusă în următorii patru ani din funcția președinte al Directoratului de Ștefăniță Munteanu, un fost consilier județean fără experiență în energie, susținut de premierul Marcel Ciolacu, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. Totodată, Victor Moraru, un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, va ajunge membru al Directoratului. Moraru și-a dat demisia de la super-agenția care controlează companiile de stat AMEPIP din cauza unor suspiciuni de incompatibilitate, după ce a numit membri ai comisiei care l-a selectat, iar acum s-a aflat aproximativ în aceeași situație și în cadrul procedurii de selecție pentru șefia Transelectrica. Niciunul dintre ei nu are experiență anterioară în energie. Florin Tătaru și Cătălin Nadolu își păstrază mandatele de membri. Cel de-al cincilea membru este Vasile Cosmin Nicula, fost vicepreședinte la Curtea De Conturi. Toți cei cinci au intrat în sectorul energetic pe filieră politică, neavând formare de bază în energie. ….Ștefăniță Munteanu este actualul președinte al Directoratului Transelectrica. 
“O campanie neserioasă …. E multă agitaţie, însă practic nimeni nu are nimic de spus. Iată o candidată a Dreptei (spune dânsa). A chemat un reporter, i-a arătat cum dă apă la furnici. După o vreme, revine cu o declaraţie. Funcţia de Preşedinte, admite, este o “pălărie prea mare” pentru ea. Nu trebuia un spirit profetic să realizezi asta în urmă cu câteva luni. Bun, şi acum ce urmează? Ai senzaţia că principalii concurenţi nici nu au de gând să ia startul. Candidatul social-democraţilor spune că şi-a luat meditator la engleză şi la economie. Şi constum de haine de la Adina Buzatu. Probabil că e se simte mai important aşa, după ce iese de la meditaţii. “I am, You are…”. Pe lângă Mircea Geoană trecem repede, pentru că omul pare decis să se demoleze singur cu fiecare declaraţie pe care o face. Noroc că le face rar. În rest, nu ştim nimic. Nici cine îl ajută, nici pe cine vede Prim-ministru sau cu ce majoritate va lucra dacă e ales. ….. Din partea PNL, tot felul de declaraţii. Substanţă zero. Problema, acolo, e că nu este clar cine conduce partidul. Candidatul Ciucă spune una despre colaborarea cu PSD, alţii exact pe dos. Te întrebi dacă la urma-urmei contează cine şi ce spune. …. Mulţi candidează doar ca să ridice scorul partidului. Dar dacă acesta este planul, a eşuat lamentabil de pe acum. Toţi candidaţii, fără excepţie, sunt sub partidele care i-au nominalizat. Mircea Geoană iar face un rol trist. Ai senzaţia că te uiţi la unul dintre filmele acelea din anii 1960. El ajunge târziu la gară, trenul a plecat, ea de fapt nu e în tren, s-a întors acasă, un bătrânel cântă pe peron din acordeon, lumea se grăbeşte, eroul plânge dar nu ştie de ce… Scuze, revenim la Mircea Geoană. E suficient de prudent să nu dea în nimeni, să nu strice apele post-electorale. De ce? Chiar îşi imaginează că va fi ales? …. Nici partidele nu se înghesuie la microfon. Era o vreme când îţi era teamă să ieşi pe stradă, judecând după panourile electorale şi agitaţia activiştilor cu veste colorate. Acum nici măcar corturi pentru strângerea de semnături nu am mai văzut. Desigur, în mod misterios aceste semnături îi vor face apariţia, cu milioanele, nu scăpăm de partea asta din program. Socialialiştii şi-au imaginat că dau o lovitură cu “intercalarea” alegerilor parlamentare cu cele prezidenţiale în două tururi. Au reuşit doar să transforme totul într-o loterie. Înţeleg din presă că acum au decis anularea paradei militare de pe 1 Decembrie. Trebuie într-adevăr să fie chiar disperaţi să facă aşa ceva. ….” Integral: 
“Dreptate pentru Klaus Iohannis! ….Klaus Werner Iohannis a adus acestei ţări un imens serviciu în zece ani de strădanii: a dovedit că România poate supravieţui şi fără un preşedinte. Ce informaţie mai preţioasă, ce beneficiu mai important pentru vistieria statului? (Apropo, Administraţia Prezidenţială tocmai a primit la rectificarea bugetară 7 milioane de lei. Poate ar fi suficient pentru două luni, dacă n-ar fi rămas încă atâtea locuri frumoase de vizitat). Nu neg: acest serviciu imens ne costă cam scump. Ce e ieftin în ziua de azi? Nici un city break la Cugir. …. Ne-ar fi de ajuns un prim-ministru – doi, la nevoie – doar ca să aibă pe cine ocoli investitorii străini. Şi să nu rămână un ditai biroul gol. Şi să aibă pe cine să sune domnul Ousmane Sonko, premierul Senegalului. În acest context, mă întreb cu durere în suflet: chiar nu i se cuvine lui Klaus Iohannis nici măcar preşedinţia Senatului?! Totul îl recomandă. Doarme bine? Doarme! Sparge bani? Sparge! Face nimic? Face! ….Mai ţineţi minte când, în 2021, ca un vizionar, ne îndemna pe toţi să ne apucăm de golf? Dacă l-am fi urmat în acest Proiect de Ţară, acum eram salvaţi. Este sportul pe care îl poţi juca de unul singur, cel mai potrivit când se va goli România şi vom rămâne prea puţini fie şi pentru o miuţă. ….Nu mi se pare corect să-l hărţuim pentru nu ştiu ce speţe cu nişte aşa-zise case. Să gândim omeneşte: în cazul preşedintelui României, terminarea mandatului echivalează cu o întoarcere din concediu. Cui nu i s-a întâmplat în viaţă asta, poate de mai multe ori? Vii mai obosit decât ai plecat. Nici o ţară civilizată nu aruncă tabloul preşedintelui în valuri (dacă are ieşire la mare). Am preluat extrem de foarte greşit frumosul obicei din Zanzibar. Acolo ceremonialul se petrece nu la sfârşit, ci la început. Să fi avut puţină minte, îl aruncam și noi în 2014. ….” Integral: 
“Cum a reușit extrema dreaptă să câștige în Austria: Ce a făcut Rusia și ce urmează pentru Schengen Interviu cu istoricul austriac Oliver Jens Schmitt .…. Partidul a profitat de nemulțumirea față de politicile Guvernului în timpul pandemiei Covid, față de inflație și față de politicile de migrație ale guvernelor din ultimii zece ani. Acesta a extins un imperiu media paralel, utilizând mult mai devreme și mult mai bine rețelele sociale. În campania electorală însăși, a lansat sloganuri relativ neutre, precum „cinci ani mai buni”, sau chiar a folosit reclame electorale blasfematoare, precum „Facă-se voia Ta”, la adresa cărora a protestat Biserica Catolică. …. Partidul este deosebit de puternic în unele state federale din sud-est (Carintia, Stiria) și în inima industrială a Austriei, Austria Superioară. În Viena, partidul este relativ slab, dar Viena a fost întotdeauna o insulă social-democrată în Austria. FPÖ a făcut progrese clare în întreaga țară și nu este cu siguranță un partid regional. …. FPÖ a încheiat chiar un acord oficial cu partidul lui Putin. Partidul este deschis pro-rus și anti-UE. Loialitatea sa față de Putin datează de mult timp; conducerea partidului a călătorit la Moscova în urmă cu câțiva ani și și-a făcut cu mândrie un selfie în Piața Roșie, în fața Kremlinului. Fostul ministru de Externe Karin Kneissl a dorit să înființeze un serviciu de informații pro-rus paralel în cadrul Ministerului de Externe; actualul lider al partidului, Herbert Kickl, a dorit să îmbunătățească cooperarea polițienească cu Rusia în perioada în care era ministru de Interne. …. Atât Partidul Social Democrat, cât și conservatorul Partid al Poporului au urmărit mult timp o politică favorabilă Rusiei. În 2014, la scurt timp după anexarea Crimeii, președintele federal social-democrat Heinz Fischer l-a primit și l-a aclamat pe Putin, iar cancelarul federal conservator Sebastian Kurz a sporit dependența Austriei de gazul rusesc. Politicieni din ambele partide au lucrat pentru mari companii rusești precum Lukoil sau căile ferate de stat rusești. Aceasta înseamnă că și partidele mari și vechi au fost compromise. Rusia nu a trebuit să facă prea multe, doar să privească și să aștepte. Semințele fuseseră deja semănate cu mulți ani în urmă. Acum, Moscova speră probabil la recoltă. ….Niciun alt partid nu dorește să colaboreze cu liderul FPÖ, Herbert Kickl, care este considerat un agitator radical care dorește să reorganizeze statul după modelul lui Viktor Orbán. …. ” Integral: 
“The Economist: Războiul merge prost. Ucraina și aliații săi au nevoie de o schimbare de curs Dacă Ucraina și aliații săi occidentali doresc să câștige, trebuie mai întâi să aibă curajul să recunoască faptul că în prezent pierd. În ultimii doi ani, Rusia și Ucraina au dus un război costisitor de uzură. Acest lucru este inacceptabil pe termen lung, scrie The Economist, preluat de cotidianul ucrainean 
“Efectele ciclonului. ISU va amenda blocurile care nu sunt prevăzute cu bărci de salvare …. Astfel, inspectorii ISU vor controla fiecare condominiu de locuințe pentru a verifica dacă românii respectă legislația în domeniu, respectiv dotarea acestora cu barcă de salvare care să poată ține cel puțin familiile care domiciliază pe un etaj. La fel ca și adăposturile anti-bombardament, bărcile de salvare sunt obligatorii, dar mulți români le folosesc ca să țină în ele murături sau cauciucurile de iarnă. Totodată, tot conform legislației, fiecare asociație de proprietari trebuie să aibă minim un om desemnat să umfle barca și acesta trebuie să fie nefumător, cu plămânii buni, în cazul în care pompa se strică sau este luată de viitură. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de marti, 1 octombrie! O atenţionare Cod galben, privind intensificări ale vântului, va fi în vigoare de marţi, de la ora 10.00, până miercuri, la aceeaşi oră. În intervalul menţionat în Dobrogea, jumătatea de sud a Moldovei şi estul Munteniei, vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 50…70 km/h. Sunt vizate judeţele Vaslui, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa şi, parţial, Ialomiţa, Călăraşi, Vrancea, Bacău. În Carpații Orientali și Meridionali, la altitudini în general de peste 1700 m, vor fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare, iar vântul va avea intensificări, cu viteze de 70…90 km/h. Bucuresti: 21/9 gr.C.
“INTERVIU Dr. Elena Nechifor, medic primar chirurgie cardiovasculară: „Stresul și supărarea sunt factori majori de risc” ....Dr. Elena Nechifor: Dacă ne uităm la structura corpului uman, observăm că inima este protejată de cutia toracică, ceea ce o apără de traume externe. Însă, această protecție nu ajută dacă noi o afectăm din interior, printr-un stil de viață dezordonat și nesănătos, care duce la disfuncționalități majore. ….Stresul și supărarea pot declanșa o reacție organică prin eliberarea unor hormoni precum adrenalina și noradrenalina, care provoacă vasoconstricție (n.r. – îngustarea vaselor de sânge) și hipertensiune arterială. Hipertensiunea este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Există cazuri în care persoane, aparent sănătoase, au decedat subit din cauza unui infarct miocardic declanșat de un puseu de tensiune…..Da, inima doare, și într-un fel este bine că doare, pentru că ne avertizează asupra unei disfuncții a mușchiului miocardic. În stadiile avansate ale bolii, când placa de aterom (n.r. – acumularea de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor) reduce considerabil lumenul vasului, fluxul de sânge care hrănește mușchiul inimii scade, în special în timpul efortului fizic. Acest fenomen provoacă ischemie tranzitorie, adică o lipsă temporară de sânge și oxigen la nivelul miocardului, ceea ce se manifestă prin durere. Durerea este resimțită cel mai frecvent în zona pieptului (n.r. – precordială), iar pacienții o descriu adesea ca o apăsare sau ca o senzație de pumnal. Este important de menționat că, dacă pacientul arată cu degetul un punct specific, acea durere este, de obicei, asociată cu probleme pleurale sau intercostale, nu cu afecțiuni cardiace. În cazul durerii cardiace, aceasta este resimțită mai difuz și este descrisă ca o apăsare puternică. ….” Integral: 
“Ne jucăm cu focul dacă nu înghețăm taxarea o bună perioadă de timp .….. Din păcate, cheltuielile cu salariile, pensiile și asistența socială au scăpat de sub control în ultimii ani, mai ales în anul acesta electoral. Din 2022 nu mai avem nici măcar foaie de parcurs pe care să o parcurgem, legat de diminuarea acestui deficit. Astăzi ar fi trebuit să negociem o nouă foaie de parcurs, după ce am ratat-o pe cea negociată în 2021. Din păcate, am înțeles că guvernul a ales să amâne pentru ianuarie discuția privind noua foaie de parcurs și prezumata reducere a deficitului pe o perioadă de 7 ani. …. Oricum ar fi, deficitul rămâne problema macroeconomică cea mai gravă și nu vom găsi soluții simple sau rudimentare la ea. 
“Ultimul tren pentru a salva economia. Schița reformei fiscale de care are nevoie România, după alegeri Preocupați să facă față politic unui super-an electoral cum este 2024, guvernanții au transformat 2024 în borna care consfințește traiul pe datorie al României în acest deceniu. Mai mult, Guvernul se arată pregătit să muște dintr-un măr posibil otrăvit: premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe Marcel Boloș negociază cu Comisia Europeană un acord de reducere a deficitului bugetar pe șapte ani, prin care să poată scădea deficitul cu câte 0,74% din PIB, în fiecare an, până să ajungă iar la pragul european de 3% din PIB, în 2031. În paralel, România s-a angajat, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să realizeze o reformă fiscală în a doua parte a lui 2025, cu implementare din 2026. ….Temerea este că Guvernul va alege mai degrabă o cârpeală fiscală, cu care doar vom bifa jaloanele din PNRR, pentru a lua în continuare banii europeni. În loc să rezolvăm o problemă structurală, de mare risc, a României. …. Acest deficit a ajuns o sursă de creștere economică (import de avuție din viitor și din afară, cuplat cu păstrarea unor sume mai mari în economie prin excepții și taxe mici) și, în același timp, o sursă de risc. Bunăstarea și stabilitatea financiară a României sunt din ce în ce mai mult legate de aceste deficite. Concret, România a avut în 2023 venituri fiscale (impozite + contribuțiile de asigurări) de peste 26% din PIB, pe penultimul loc în UE. Doar Irlanda, paradis fiscal cu o rată de impozitare a profitului de 12,5%, are venituri fiscale în PIB sub noi. Comparativ cu Bulgaria, stăm mai prost la colectare și când vine vorba de venituri bugetare totale, dar și de veniturile fiscale. …. Chiar Consiliul Fiscal subliniază în ultimul său raport anual că structura veniturilor bugetare în România este orientată preponderent spre impozite indirecte (TVA, accize) și contribuții de asigurări sociale. Însumate, acestea reprezintă 80% din veniturile fiscale ale României, care este pe locul 1 în UE, cu peste 13 puncte procentuale peste media europeană. 
“
“600 lei în plus la salariu pentru bugetari față de mediul privat. Diferențe între femei și bărbați! ….. Ce salariu au 5.000.000 de angajați din mediul privat? Diferențe mari între femei și bărbațiStatisticile arată că tinerii au realizat cele mai mari venituri. Conform unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS), câştigul salarial mediu brut înregistrat în luna octombrie 2022 la nivelul economiei naţionale, în întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi, a fost 6.685 lei/lună, iar cel net 4.129 lei/lună. …. Femeile au realizat în luna octombrie 2022 câştiguri salariale mai mici decât bărbaţii cu circa 2,5% (în expresie brută). Salariaţii din grupa de vârstă 25-54 ani au realizat cele mai mari câştiguri salariale medii lunare (6.900 lei/lună în expresie brută, respectiv 4.260 lei/lună în expresie netă). În aproape toate grupele majore de ocupaţii, nivelul câştigului salarial mediu brut anual al femeilor a fost mai mic decât al bărbaţilor”, arată datele INS. Numărul mediu al salariaţilor în luna octombrie 2022, pentru întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi, a fost 4.766.300 persoane, din care 48,8% femei. Cei mai mulţi salariaţi (77,3%, respectiv 3.685.500 persoane) au făcut parte din grupa de vârstă 25-54 ani, iar tinerii (grupa de vârstă 15-24 ani) au reprezentat doar 4,6% din totalul salariaţilor. ….” Integral: :format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/09/credite_IRCC_bani_lei_Dreamstime-656x420.webp?resize=165%2C93&ssl=1)
“S-a publicat noul IRCC. Peste 400.000 de credite vor avea rate mai mari BNR a anunțat nivelul noului IRCC valabil de la 1 octombrie până la sfârșitul anului. Acesta va fi de 5,99%. Potrivit datelor oferite de BNR la solicitarea Economica.net, la data de 31 iulie 2024, un număr de 405.775 de credite, aferente unui sold de 57,75 miliarde lei, aveau dobânda legată de acest indicator. Astfel, noul IRCC valabil de la 1 octombrie, probabil 5,99%, va aduce o creștere de alți 4 – 5 lei la rata unui credit de 300.000 de lei pe 30 de ani. Analizată în timp, cu ajutorul ipotecare.ro, rata unui credit ipotecar cu dobânda legată de IRCC a crescut de la 1.418 lei în trimestrul întâi din 2022 la 2.304 lei la dat de 1 octombrie 2024. Creșterea de aproape 1.000 de lei nu este totuși una neglijabilă în condiții de inflație ridicată pentru perioada analizată. ….Potrivit datelor oferite de BNR la solicitarea Economica.net, la data de 31 iulie 2024, un număr de 405.775 de credite, aferente unui sold de 57,752 miliarde lei, aveau dobânda legată de acest indicator. Numărul creditelor ipotecare cu dobândă variabilă legaată de IRCC aflate în sold la această dată era de 231.234, iar soldul total al obligațiilor de plată de 54,40 miliarde lei. …..” Integral: 
“România nu a cerut ajutor Comisiei Europene pentru a interveni la inundații. La ce mecanisme putea apela? …. La nivel european, există două mecanisme de răspuns la o criză precum inundațiile care au afectat estul României:
“Situația la zi a industriei românești de armament: Uzine care merg în plin cu război la graniță și ruine în care se îngroapă bani publici .... “În 2023, rezultatele au fost mixte. Unele fabrici au câștigat, altele au avut pierderi. Industria aceasta e, să zicem, la un nivel de plutire. Ce e mai interesant e că în 2024, în special pe ce înseamnă fabricație de muniție, și cu influența conflictului din Ucraina, stăm mult mai bine decât anul trecut. Sunt plusuri peste tot, la Mija, Dragomirești, Cugir, Carfil. E adevărat că există probleme în continuare la cele care au avut mari probleme și până acum, adică Moreni, UM București, Sadu, Fabrica de Pulberi. Chiar dacă ne-am revenit pe partea de muniții, suntem rămași mult în urma țărilor cu care ne putem compara, ca Bulgaria, Cehia sau Polonia, care au producție și contracte mult mai mari ocazionate de conflictul menționat. Dar, repet, 2024 este incomparabil cu 2023 pentru unele dintre fabrici” a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria Apărare și Aeronautică (ASIAA), pentru Profit.ro ….” Integral: 
“Iluzia negocierilor de pace. De ce războiul Rusiei în Ucraina nu are un sfârșit clar .… Liderii națiunilor beligerante discută despre negocieri, deși declarațiile lor sunt adesea contradictorii. De exemplu, Volodimir Zelenski menționează uneori posibilitatea de a invita reprezentanți ruși la un al doilea summit pentru pace, în timp ce alteori – în special după bombardarea intensă a Ucrainei – afirmă că negocierile cu Putin sunt imposibile. Vladimir Putin, la rândul său, afirmă fie că o condiție pentru discuții este retragerea forțelor ucrainene din părțile neocupate din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, fie că negocierile ar trebui să se bazeze pe acordurile care ar fi fost inițiate la Istanbul, în 2022. Cu toate acestea, există o explicație pentru aceste contradicții. Nici la Kiev, nici la Moscova nu este recunoscută cu adevărat realitatea negocierilor, însă ambele părți recunosc că aliații lor sunt serioși în privința acestor discuții. Nu este o coincidență faptul că Occidentul afirmă în mod repetat că „orice război se termină la masa negocierilor”, în timp ce China și Brazilia continuă să propună noi „planuri de pace”. …. Ideea de a pune capăt războiului ruso-ucrainean ar fi mai plauzibilă, dacă ar fi vorba de un conflict teritorial simplu – dacă Rusia ar fi interesată doar de Crimeea sau Donbas. Totuși, pentru Rusia, Crimeea și Donbas sunt doar puncte de sprijin pentru a atrage întreaga Ucraină în sfera sa de influență. Ucraina este cheia recâștigării rolului geopolitic pe care Putin crede că Rusia îl deținea înainte de ceea ce el numește „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX” – prăbușirea Uniunii Sovietice. Atât timp cât are mijloacele necesare, Putin va continua să lupte pentru a restabili acest rol, ceea ce probabil implică dispariția Ucrainei și a altor foste republici sovietice. Prin urmare, nu este clar ce ar putea ceda Ucraina, pentru a obține pacea cu Moscova. Fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a formulat această condiție: Ucraina trebuie să se alăture Rusiei, pentru a pune capăt războiului. Aceasta nu este o glumă sau o încercare de a crește miza în viitoarele negocieri – este un obiectiv real. …. În consecință, obiectivul principal pentru încheierea războiului nu este găsirea unei formule pentru negocieri inexistente, ci mai degrabă epuizarea resurselor Rusiei, asigurând în același timp supraviețuirea Ucrainei, deoarece Rusia face tot posibilul pentru a-și slăbi vecinul. ….” Integral: 
“Oficial. Dacă ai locuit 15 ani în cartierul Militari primești și tu pensie specială Guvernul a dat azi o nouă ordonanță de urgență, menită să repare injustiția din sistemul de pensii. Astfel, textul ordonanței precizează că toți românii care au locuit cel puțin 15 ani în cartierul Militari vor primi pensie specială de la MApN. Cei care au locuit mai mult de 25 de ani vor primi și grad de maior în retragere, cu toate că oamenii ar fi preferat un loc de parcare sau un loc de veci, în funcție de vârstă. Problema cea mai spinoasă acum este să se stabilească mai clar unde începe cartierul Militari și unde se termină, pentru că avantajele ar fi imense. Este cunoscută atitudinea celor care stau în zona Lujerului, dar pe partea dinspre Cotroceni, care susțin că ei nu locuiesc în Militari, ci în cartierul Politehnica, iar cei mai neobrăzați susțin chiar că ei stau în Cotroceni Vest. Având în vedere noua ordonanță, e posibil ca și cei de la Lujerului, dar chiar și cei de pe la Drumul Sării să spună că ei stau în Militari. …. ” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 30 septembrie! Ploile vor continua să fie prezente în Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Un cod portocaliu de vreme severă pentru Giurgiu, București, Ilfov, Teleorman, Olt, Vâlcea, Gorj, Dâmbovița, Argeș, Prahova, Covasna, Ialomița și Călărași. În intervale scurte de timp și prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25 – 40 l/mp și local de peste 50 l/mp, iar vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 45 – 65 km/h. Rafalele pot ajunge la 70 km/h în Moldova și estul Munteniei. Cerul se va menține înnorat, iar temperaturile maxime se vor situa între 10 și 22 gr C. Valorile minime vor fi cuprinse între 4 și 12 gr C. Bucuresti: 15/11 gr.C., ploi.
“
“Moody’s prognozează deficit bugetar de 7,5% din PIB și a revizuit în scădere prognoza de creștere economică. Agenția estimează că actuala coaliție de guvernare va rămâne la putere Agenția de evaluare financiară Moody’s a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 2% în 2024, și prognozează un deficit bugetar de 7,5% din PIB, față de 6,4% cât estima anterior. Agenția, care a anunțat vineri finalizarea unei revizuiri periodice a ratingurilor României, estimează că actuala coaliție de guvernare PSD-PNL va rămâne la putere după alegeri. Ratingurile României, inclusiv ratingurile de emitent pe termen lung Baa3, “reflectă potențialul puternic de creștere al economiei”, care este susținut de fondurile puternice ale Uniunii Europene (UE, Aaa stabil) și de intrările de investiții străine directe, notează agenția. Raportul precizează însă că aceste puncte forte sunt contrabalansate de instituții relativ slabe și de o guvernanță puternică, precum și de deficite fiscale și de cont curent ridicate, deși acesta din urmă este finanțat în principal din surse stabile. “Deși ponderea datoriei publice a României și parametrii de suportabilitate a datoriei rămân mai puternici decât cei ai colegilor de rating, ambele se vor deteriora în următorii ani din cauza unui deficit fiscal ridicat și a creșterii costurilor dobânzilor“, consideră agenția…..” Integral: 
“Finanţele publice derapează: Deficitul bugetar continuă creşterea, fiind la opt luni 81 mld. lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 81 mld. lei, reprezentând 4,57% din PIB, aproape dublu faţă de deficitul de 42,19 mld. lei (2,63% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor vineri. Veniturile totale au însumat 375,76 mld. lei în primele opt luni ale anului 2024 şi au înregistrat o creştere de 13,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere a fost susţinută în principal de încasările din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 457 mld. lei şi au marcat o creştere de 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea semnificativă a cheltuielilor a fost determinată în principal de majorările salariale acordate în sectorul bugetar, creşterea punctului de pensie şi a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari, precum şi de cheltuielile mai mari cu bunuri şi servicii şi investiţii. Cheltuielile de personal au înregistrat cea mai mare creştere procentuală, ajungând la 106 mld. lei, cu 23,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere reflectă impactul majorărilor salariale acordate în 2023 şi 2024. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 13,4%, atingând 146,95 mld. lei, influenţate de majorarea punctului de pensie cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 şi de creşterea îndemnizaţiei sociale pentru pensionari. În ciuda creşterii veniturilor, ritmul de creştere a cheltuielilor a fost aproape dublu, ceea ce a dus la adâncirea deficitului bugetar. ….” Integral: 
“Profitul companiilor din subordinea Guvernului a căzut în S1. Cheltuielile cu salariile au urcat Companiile din subordinea Guvernului – în jur de 200 cele mai mari firme controlate de stat – au înregistrat în primul semestru al acestui an un rezultat brut de 7,92 miliarde lei, în scădere cu 26% față de 10,7 miliarde în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Un impact major asupra profitabilității l-au avut cheltuielile totale cu salariile, în urcare cu 15%, la 10,6 miliarde lei. Rezultatul total al companiilor din subordinea Guvernului depinde foarte mult de sectorul energetic, în contextul în care cea mai mare parte a profiturilor vine, de obicei, de la companiile din energie, Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. După ce cotațiile record la energie din anii trecuți au împins la noi recorduri rezultatele companiilor de stat, normalizarea situației pe piața enegiei a avut impact asupra profiturilor acestor societăți. ….” Integral: 
“Cum am pregătit noi viitoarea recesiune ((Op-ed de Lucian Croitoru)) Economiile mari ale Europei încetinesc. Este rezultatul inevitabil al politicilor guvernamentale de după criza din 2008, ghidate de concepții rațional constructiviste. În loc să vadă ce erori au făcut înainte de criza din 2008 prin intervenții, economiștii, politicienii și analiștii constructiviști (îi numesc așa pentru că nu sunt neapărat numai socialiști) au considerat că trebuie să se afunde și mai tare pe calea intervențiilor în economie. Ceea ce uitaseră anterior a fost tranziția verde sau ecologică și realizarea egalității economice (sau reducerea inegalităților până la aberanta egalitate economică) prin redistribuire. De politicile țintind la reducerea inegalităților economice nu au uitat, de facto, niciodată, dar cum reducerea inegalității economice este nerealizabilă cu politici constructiviste, este mereu convenabil să fixezi ca țintă constructivistă reducerea inegalității economice, mai ales după ce reușești, cu mult talent propagandistic, să dai vina pentru vreo criză pe te miri ce libertăți ale pieței neaduse încă sub obrocul stabilit omniscient. Acum vedem rezultatele. Intervențiile ghidate de cele două mari obiective nerealizabile – decarbonizarea și egalitatea economică – au contribuit decisiv la inflația foarte mare din anii 2021-2022. Războaiele din Ucraina și, mai târziu, Orientul Mijlociu au contribuit și ele, desigur, dar inflația a apărut independent de acestea. Cauza lor profundă au constituit-o politicile orientate de cele două obiective mari – decarbonizarea și egalitatea economică -, obiective ce este inutil și dăunător să fie formulate, pentru că ordinii spontane numită societate nu i se pot impune obiective. …. 
“Raport al ONU privind dezvoltarea industrială: România are “un peisaj economic digital promițător”, dar și deficiențe/ Introducerea de facilități fiscale în IT nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi, iar eliminarea treptată a programului nu a fost discutată strategic În România se conturează “un peisaj economic digital promițător”, iar țara a fost destinația preferată de externalizare digitală, dar strategia de promovare a sectorului IT a avut și o serie de deficiențe, arată raportul Industrial Development pentru 2024 realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO). Raportul menționează că cea mai importantă intervenție a statului în sectoul IT, reducerea fiscală pentru profesioniștii din domeniul TIC, nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi și nici eliminarea treptată a programului nu a fost discutată în mod strategic. ….“Un peisaj economic digital promițător se conturează în România, care în ultimii ani a fost destinația preferată de externalizare digitală, atrăgând investiții străine directe de la întreprinderi multinaționale precum Oracle, IBM și Amazon”, arată raportul în secțiunea dedicată țării noastre. …. În ciuda succesului său, strategia de promovare a TIC a avut, de asemenea, unele deficiențe “care pot fi utile pentru a trage învățăminte pentru alte țări din regiune”. “În primul rând, punerea în aplicare a reducerii fiscale pentru profesioniștii din domeniul TIC nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi și nici eliminarea treptată a programului nu a fost discutată în mod strategic”, conform raportului. Trebuie menționat că această politică s-a modificat încă de anul trecut, dar au rămas parțial facilități. Astfel, IT-ul din România a trecut și prin modificări fiscale, după ani de privilegii. Începând cu luna noiembrie 2023 au intrat în vigoare prevederi legale conform cărora s-a eliminat aplicarea anumitor facilități fiscale pentru unele domenii de activitate. De la 1 noiembrie s-a eliminat scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti, dar aceasta se menține însă pentru venituri sub 10.000 lei brut. ….” Integral: 
“Gazprom a primit indirect licenţă de furnizare a energiei electrice, în România .… Gazprom a primit indirect licenţă de furnizare a energiei electrice, în România. Subsidiara locală a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, a primit licența de furnizare a energiei electrice în România. Aceasta este una dintre deciziile adoptate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Odată obținută licența, compania poate acum vinde energie electrică clienților finali de la noi din țară. …. NIS Petrol SRL este compania locală deținută de firma NIS (Naftna Industrje Srbje) din Serbia, controlată la rândul ei de gigantul rus Gazprom. Benzinăriile NIS din Bosnia şi Herţegovina de exemplu se numesc Petrol. Firma este activă în România din 2012, mai ales pe segmentul retailului de carburanți. Compania operează acum o rețea de 19 benzinării, în România, sub brandul Gazprom, majoritatea situate în zona Transilvaniei. ….” Integral: 
“World Bank: România poate produce energie eoliană mai multă decât va avea nevoie vreodată România are o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare, astfel încât să producă mai multă energie decât va avea nevoie vreodată, susţin reprezentanţii World Bank Group, într-un comunicat. România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată. …. „La nivel global, tehnologia pentru energie eoliană offshore (OSW) furnizează volume mari de energie din proiecte la scară de GW, la preţuri competitive cu cele ale noilor tehnologii de generare convenţională. România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată România. Prezentul raport evidenţiază potenţialul pentru o capacitate de platforme eoliene offshore de până la 7 GW, amplasate la cel puţin 50 km de coastă şi, în cea mai mare parte, în ape relativ puţin adânci, care ar putea fi construite de la începutul anilor 2030, folosind facilităţile portuare bine dotate ale României, lanţul de aprovizionare pe bază de produse siderurgice şi alţi lucrători locali”, se menţionează în comunicat. Conform sursei citate, deşi la Marea Neagră nu este la fel de mult vânt ca în cea mai mare parte a zonelor maritime din Europa de Nord, este probabil să se stabilească o piaţă regională, odată cu dezvoltarea de proiecte în zonele economice exclusive ale Bulgariei, Turciei şi Ucrainei. ….” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/09/arma-cugir2-e1727300685742.jpg?resize=171%2C96&ssl=1)
“Proiectele-fantomă ale industriei autohtone de armament. Generalul (r) Virgil Bălăceanu: „Vorbim despre fonduri foarte mari” De mai bine de 10 ani, la Fabrica de Arme Cugir se vorbește despre producerea unei arme de asalt la standarde NATO care să fie furnizată Armatei Române. La întreprinderea din județul Alba se fabrică în prezent vechea armă de asalt sovietică AKM (Kalașnikov), precum și derivate ale mitralierei, care sunt solicitate la export. După eșecul unor proiecte anterioare, compania de stat subordonată Romarm și Ministerului Economiei a anunțat în 2021 proiectul unei arme de asalt românești (CN-20) de calibrul 5.56 mm. În 2024 s-a ajuns, după mai multe modificări, la faza de testare. …..Expertul militar Virgil Bălăceanu este sceptic că o armă de asalt va fi produsă, în final, în serie, astfel încât să intre în dotarea Armatei Române. „Ar fi un lucru de excepție dacă s-ar întâmpla acest lucru. Este greu de crezut, pentru că se apelează la prototipurile de armament din afară. Din punctul ăsta de vedere, noi avem o mare problemă. Componenta de stat este de supraviețuire, adică de menținere a locurilor de muncă. Le este greu să facă față unei concurențe a multinaționalelor și să intre în competiție, când criteriile legate de capital îi diferențiază foarte mult pe participanți. Nu văd semnalele de reconstrucție a unei industrii de apărare propriu-zise”, spune generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. ….Potrivit acestuia, „singurele resuscitări” sunt legate de investițiile pe care cei din afară le-ar face sau le fac deja în industria românească de apărare. „Avem exemplul industriei de apărare israeliene și de aici succesul de la Aerostar. Sigur că Elbit (investitorul din Israel – n.r.) înființează niște sucursale în România, dar ele nu sunt propriu-zis din industria noastră națională de apărare. Pentru că oricând Elbit își poate retrage producția, își poate retrage investiția. Nu știu măsura în care Elbit, de exemplu, răspunde unui plan de mobilizare a economiei la război. Mă îndoiesc. Problemele sunt dificile din punctul acesta de vedere și încercările, de exemplu, de promovare a armei de asalt românești, a dronei românești, se vorbește de ea, dar nu o vedem încă, a transportorului de trupe românesc și așa mai departe, sunt departe de o realitate”, completează Bălăceanu…..” Integral: 
“Tot Monaco-ul miroase a vinete și gogoșari, că iar face Răduleasca zacuscă Este iar acel moment al anului în care întregul Monaco, de la gară și până la casa prințului miroase a vinete și gogoșari. Locuitorii deja s-au obișnuit cu mirosul și știu de unde vine și de ce. E de la Mihaela Rădulescu, vedeta care pune ca în fiecare an niște zacuscă pentru la iarnă. „Vinetele le-am copt la un aragaz pe yahtul unui vecin, că n-avem de-ăsta cu gaz acasă, doar cu inducție, și nu ies așa de bine. I-am promis și lui două borcane și un pet de vișinată când termin. Gogoșari am luat de la Marsilia, din piață, am fost ieri până acolo că acum vin țăranii, e sezonul”, a explicat Mihaela. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 28 septembrie! De sâmbătă, ora 18, până duminică, 29 septembrie va fi în vigoare un cod galben de ploi torențiale și instabilitate atmosferică. In Banat, Crișana, Maramureș, vestul Transilvaniei și local la munte vor fi perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Pentru duminică– luni, 30 septembrie, ora 22, ANM a emis două avertizări de ploi însemnate cantitativ și intensificări ale vântului. În Moldova și estul Munteniei temporar vor fi și rafale de peste 70 km/h. La munte, la altitudini în general de peste 1700 m și cu precădere în Carpații Orientali, vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. O avertizare cod portocaliu intră în vigoare duminică, 29 septembrie, ora 10 până luni, 30 septembrie, ora 12. În intervalul menționat, în nordul și estul Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei precum și în Carpații Meridionali și Orientali, vor fi perioade cu ploi torențiale și abundente. Bucuresti: 31/17 gr.C.
“Studiu: Cazurile de accident vascular cerebral au crescut cu 70% în ultimii 30 de ani / Valurile de căldură, poluarea și excesul de greutate printre principalele cauze Hipertensiunea arterială, pulberile în suspensie, fumatul, colesterolul și poluarea domestică, acestea sunt cauzele care duc în principal la accidentele vasculare cerebrale (AVC), a treia cauză principală de deces în lume, scrie 
“De ce nu vrea guvernul Ciolacu bani europeni? Un raport recent scoate în evidență că absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero și că România nu a atras aproape niciun euro din fondurile de coeziune. …. Din 2021, PSD și PNL guvernează împreună, împart banii țării, funcțiile publice și responsabilitățile, inclusiv incapacitatea de a aduce în România fonduri europene pentru investițiile vitale. 
Și mai grav, conform Consiliului Fiscal, ajutorul european dat țării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune alocări de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026 (din care 13,5 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi) „se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore”. Până în acest moment, rata de absorbție a României prin mecanismul european de redresare și reziliență este sub 20% la jumătatea perioadei. …. Raportul Consiliului Fiscal constată „slăbiciuni instituționale persistente” în absorbția banilor europeni pentru exercițiul bugetar 2021-2027, „nivelul redus al capacității administrative” atât la nivel central, cât și local. Aceste blocaje – se mai arată în document – pot duce la pierderea de fonduri europene și „ar complica și mai mult situația dificilă în care se află finanțele publice din România”. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe prim-ministrul Marcel Ciolacu că „a blocat absorbția de fonduri europene” și că totul e „o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. ….. 
“Surse Europa Liberă: Guvernul Ciolacu ar fi anunțat Comisia Europeană că nu mai trimite în acest mandat planul de disciplinare economică …. Premierul Marcel Ciolacu a declarat pe 12 septembrie că în luna octombrie va depune la Comisia Europeană planul cu măsurile economice menite să reducă deficitul bugetar major. Surse oficiale au explicat pentru Europa Liberă că Executivul a cerut Comisiei să mai aștepte până în ianuarie 2025. Economia românească suferă de un deficit bugetar care la finalul lunii august a depășit 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Consiliul Fiscal a avertizat luni, 23 septembrie, că deficitul ar putea ajunge în 2024 chiar la 8% din PIB, mult peste ce s-a angajat guvernul la începutul anului (5% din PIB). Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a declarat marți, pe 24 septembrie, citat de Agerpres, că planul fiscal structural menit să reducă deficitul bugetar în următorii şapte ani trebuie transmis Comisiei Europene până pe 15 octombrie 2024.
“
“Obligațiuni cu valoare istorică, de 1,5 miliarde de euro, pregătite de Romgaz pentru proiectul de gaze Neptun Deep …. Compania Romgaz, în care statul român deține peste 70% de acțiuni, a început recent, alături de mai multe bănci, negocieri cu investitori, pentru achiziția de obligațiuni a căror valoare totală va ajunge 1,5 miliarde de euro, potrivit 
“Un nou record pe piaţa muncii: Numărul de angajaţi a depăşit 5,36 milioane în 2023, cel mai mare din ultimii 16 ani …. Piaţa locală a muncii a avut anul trecut un număr mediu de peste 5,36 milioane de angajaţi, cel mai mare număr de salariaţi din ultimii 16 ani pentru care există date, arată statisticile INS, centralizate de Ziarul Financiar. Faţă de anul 2022, numărul mediu de angajaţi a crescut cu 3% în 2023. Statisticile INS centralizate de ZF arată că, în perioada crizei financiare globale din 2008, numărul angajaţilor a scăzut semnificativ. De la 5,04 milioane de angajaţi în 2008, numărul lor a scăzut la 4,37 milioane în 2010, marcând o scădere totală de aproximativ 13,3% în doar doi ani. După criză, între 2011 şi 2016, România a înregistrat o creştere lentă, dar constantă a numărului de angajaţi. Creşterile anuale au fost moderate, cu rate care variază între 0 şi 3%. În 2020, efectele pandemiei au dus la o scădere a numărului de angajaţi cu 2,5%, după ce multe companii de pe piaţa locală au avut de suferit din cauza restricţiilor impuse de autorităţi pentru a putea controla pandemia. Astfel că, după pandemie, numărul mediu de angajaţi a revenit pe o traiectorie ascendentă, culminând în 2023 cu un nou record de 5,36 milioane de salariaţi. „Unul dintre cei mai importanţi factori care au contribuit la creşterea rapidă a numărului de angajaţi a fost schimbarea semnificativă a comportamentului consumatorilor. După ce restricţiile de călătorie şi de activitate au fost ridicate, oamenii au început să îşi reia obiceiurile de consum, iar cererea pentru bunuri şi servicii a crescut rapid. Acest lucru a dus la o nevoie crescută de forţă de muncă”, a spus Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers. ….” Integral: 
“Victima propriului succes. Șefii ANRE recunosc că sunt prea mulți prosumatori pentru cât poate „duce” rețeaua națională :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/11/ciorbe-de-post.jpg?resize=181%2C102&ssl=1)
“Noi râdem de cei care fac şi vând eclere, clătite, plăcinte, ciorbe, cafea – ce mari afaceri sunt acestea şi cât câştigă – dar ei susţin rezistenţa economiei româneşti …. Creşterea salariilor, creşterea pensiilor, intrările de bani din afară – şi albi, şi negri, şi gri – au contribuit la creşterea consumului şi la creşterea businessului local. Când ne uităm de sus la economie, ne uităm după ceea ce fac companiile mari, ce fac multinaţionalele, ce fac Petrom, Hidroelectrica, Dedeman, Altex etc. Prea puţin ne uităm la companiile mici, pentru simplul fapt că sunt firme mici, de care nu prea a auzit lumea în afară de familiile şi cei apropiaţi micilor antreprenori. Businessul din România este extrem de polarizat, primele 1.000 de companii, dintre care majoritatea sunt multinaţionale, realizează jumătate din businessul din România. Restul de 900.000 de companii „se bat” pe ceea ce a rămas. Microîntreprinderile, acele companii care au între zero şi nouă salariaţi, încep să fie o cărămidă destul de rezistentă care susţine economia. România are 830.000 de companii micro, dintre care 622.000 au o cifră de afaceri mai mare ca zero. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/09/marcel-ciolacu-si-nicolae-ciuca-sefii-psd-si-pnl-partidele-care-au-primit-cei-mai-multi-bani-de-la-buget-e1727350495924.jpg?resize=180%2C101&ssl=1)
“Politica din România, intrată în zodia lipsei de soluții. Vom mai ieși curând din lehamitea finalului epocii Iohannis? Cel mai rău nu este neapărat să ai o conducere politică de care ești nemulțumit sau care ți-a trădat valorile și principiile pentru care ai votat-o, deși evident că asta îți lasă un gust amar. Cel mai rău nu este să vezi că tu, ca alegător, nu ai contat deloc, ci doar binele lor personal a fost determinant. ….Cel mai rău, de departe, este să îți dai seama, cu luciditate, că nu există soluții și să realizezi că nici măcar nu mai ai ce aștepta de la alegerile care vin. ….. Partidele sunt slabe și dezamăgitoare, de o parte și de alta. „Stânga”, „dreapta”, sunt vorbe în vânt, niște etichete fără conținut sau cu încrucișări bizare și incoerente de idei, dintr-o parte în alta. Și nici n-ar fi acesta cel mai mare minus al partidelor. La fel, meritocrația politică sau credibilitatea conducerilor, împinse spre zero. Oportunismul este la cote de vârf. Cel mai rău este că partidele nu se mai reprezintă decât pe ele înseși (lideri, candidați, membri și rude, clientela). Asta se vede cel mai bine când începe vânătoarea de noi mandate, în care politicienii se calcă în picioare unii pe alții și fac treceri uluitoare de la o combinație la alta, orbiți de disperarea de a nu rămâne „fără coledzi”. Epoca Iohannis se încheie într-o derută generalizată:
“Mai puțină birocrație. De azi salariile pot fi virate direct în contul Superbet ….De astăzi, toate persoanele cu contracte de muncă sau cu drepturi de autor pot să solicite ca sumele aferente salariilor sau altor drepturi bănești să le fie virate direct în contul Superbet și nu în contul bancar, la care pot avea acces persoane străine, cum ar fi nevasta, și care pot interfera cu fluxul firesc al banilor de la angajator la site-ul de pariuri preferat. ”Angajații pot trimite o cerere la Resurse Umane cu contul și parola de la site-ul Superbet, Betano sau unde au ei conturile. Banii intră ca atare sau se pot transforma în câte rotiri de ruletă dorește clientul, sau în credit pentru pariuri, poker și ce-o mai fi”, spune ministrul de Finanțe. Virarea direct în conturile Superbet sau Betano înseamnă și că băncile, care sunt foarte hrăpărețe, nu mai pot să pună popriri pe conturile de salarii, nu mai pot să rețină sume pentru comisioane sau rate, ceea ce înseamnă că angajaților le vor rămâne mai mulți bani pentru pasiunile lor și pentru stilul lor de viață. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 27 septembrie! Cerul se va menține mai mult senin, cu unele înnorări pe timpul zilei în Transilvania, Dobrogea, Moldova și Maramureș. Vântul va sufla slab și moderat, iar ploile nu sunt așteptate pe teritoriul României astăzi. Valorile maxime se vor încadra între 24 și 34 gr C, în timp ce temperaturile minime se vor situa între 7 și 20 grade C. Finalul de weekend aduce în țară
“Care este datoria publică reală a României – 860 de miliarde de lei sau 1.011 miliarde de lei – şi cum ar trebui calculat nivelul de avarie? Ministerul de Finanţe publică două cifre: 1.011 mld. lei (202 mld. euro), adică 59% din PIB, şi 860 mld. lei (172 mld. euro), adică 51,4% din PIB ♦ Prima, de peste 1.000 mld. lei, este datoria publică calculată conform legislaţiei naţionale, care spune că se includ şi datoriile administraţiei publice la Trezoreria Statului, dar şi garanţiile de stat prin programe de tipul IMM Invest ♦ Pe metodologia europeană, creată pentru ca datele să poată fi comparate între statele membre ale Uniunii Europene, datoria României este de 860 mld. lei, adică 51,4% din PIB. …. Diferenţa dintre cele două cifre vine, în primul rând, din garanţiile de stat. Conform metodologiei UE, sumele pe care guvernul le garantează la împrumuturile altor entităţi – persoane fizice sau juridice – nu intră la calculul datoriei publice. Conform datelor de la Finanţe, guvernul are în acest moment o datorie reprezentată de garanţii de stat de circa 70 mld. lei (14 mld. euro). Este vorba de programe cu garanţii de stat şi, în general, şi cu dobânzi subvenţionate precum IMM Invest pentru companii sau Noua casă, pentru credite ipotecare pentru persoane fizice….. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, explică, pentru ZF, că este vorba şi de sfera de cuprindere a împrumuturilor în datorie. El dă exemplul calculului la deficitul bugetar, unde pe standarde europene se consideră cheltuieli şi plăţi care nu au fost încă realizate, dar sunt angajate, în vreme ce pe metodologia cash se consideră cheltuieli doar ce a fost plătit efectiv…….” Integral: 
“Conferința News.ro ”Roinvest” – Adrian Codîrlașu, CFA România: Cred că e o mare problemă a Uniunii Europene, reglementarea extrem, extrem de stufoasă. Pentru orice lucru sunt sute de pagini de legi .…”Uniunea Europeană are o mare problemă de competitivitate și vedem că dacă după criza din 2008-2009, Uniunea Europeană și Statele Unite au pornit cam de la același nivel, vedem acum, Statele Unite sunt cam cu 40% ca și PIB, peste Uniunea Europeană. Cred că un mare factor care a determinat lucrurile acestea e suprareglementarea din Uniunea Europeană, despre care a vorbit și domnul Draghi în raport”, a afirmat Adrian Codîrlașu. El a dat ca exemplu domeniul AI și a precizat că în acest capitol Uniunea Europeană s-a întrecut pe ea însăși, pentru că a reglementat ceva ce nu are. …. ”Să mă întorc la economia românească. Se vede că pierdem competitivitate, că vedem impulsul fiscal care l-am dat în economie și rezultatul, undeva la 0,7% creștere de PIB în prima jumătate a anului, poate 1% scoatem în acest an, deși datele cu frecvență lunară arată în continuare o încetinire. E adevărat lucrul ăsta vine peste o încetinire a Uniunii Europene, chiar o stagnare. Vedem Germania a avut trei trimestre consecutive de scădere economică, în al patrulea, ultimul, a ieșit pe zero. Dar, clar, Uniunea Europeană încetinește, ne afectează lucrurile acestea și pe noi, și să avem noroc să nu intre America în recesiune, că atunci va afecta întreaga piață globală”, a transmis Adrian Codîrlașu. ….” Integral: 
“România și Ungaria, codașele UE la aplicarea deciziilor CEDO și CEJ ….Dintre cele 101 cazuri examinate s-au identificat probe clare de non-conformare totală ori parțială la 71 dintre ele, iar la 60% din ele implementarea trenează de minimum doi ani. România și Ungaria sunt pe primele locuri în topul statelor care nu implementează deciziile instanțelor europene. …
“România își ia nave de luptă moderne și drone invizibile din împrumutul de 1.000.000.000$ de la SUA … Statele Unite și România au semnat miercuri un acord de împrumut direct în valoare de 920 de milioane de dolari prin Finanțare Militară Externă (FMF). Bucureștiul va folosi bani pentru dotarea armatei și pentru producerea de muniție. Creditul oferit României este similar celui pe care l-a luat şi Polonia de curând de la SUA care a împrumutat, însă, 2 miliarde de dolari pentru a-şi moderniza armata. …. Acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea unor noi programe de dotare care nu au fost cotractate până acum. Concret, MApN are în vedere să demareze în 2024 nu mai puțin de alte 15 programe majore de achiziții militare, două din ele vizând direct Forțele Navale, conform unor surse militare. Programele care urmează să fie lansate:
“
“Cercetătoarea Thea Ionescu: Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă …. Întrebată care sunt cauzele pentru care școala românească se axează majoritar pe învățarea conceptelor abstracte, Thea Ionescu a declarat: „una din cele mai mari probleme e hârțogăraia pe care o au de făcut [profesorii – N.Red.]. Într-una au de făcut tabele. Gândiți-vă la diriginți, câte au de făcut pentru Săptămâna Verde, pentru Școala Altfel. Poate eu sunt profesor de chimie, trebuie să mă gândesc la ce să fac pe lângă planificarea mea, trebuie să fac tabele mereu cu alte situații, să le trimit părinților să le semneze, să le trimit directorului. Or cu asta se pierde foarte mult timp. Eu, ca profesor, pierd din timpul meu de pregătire pentru orele cu copiii” „Important este să vedem că astăzi le vine informația cu lucrurile colaterale pe care le au de îndeplinit și mâine deja trebuie să și trimită dovada sarcinii realizate și tabelele întocmite. Or nu merge așa, pentru că eu astăzi după-masă aveam de corectat testele de ieri ale copiilor, să pot să le dau feedback repede. Dacă tu intervii birocrat peste activitatea mea, atunci mă forțezi să nu le mai corectez, deci să nu le mai dau feedback. Le dau feedback săptămâna viitoare, când copiii au uitat ce au scris și nu mai primesc exact beneficiile testării. Eu, ca profesor, mă grăbesc cu lecția nouă, fără ca elevilor să le fie clar tot din lecția asta. Și de ce? Pentru că peste noapte cuiva i-a trebuit un tabel. Asta are efect negativ asupra actului de învățare și cred că astfel de decizii au efect negativ și asupra stării de bine a profesorului. Poate sunt profesor de chimie pasionat și vreau să fac chimie cu copiii, iar tu toată ziua îmi dai tabele, statistici și cerințe peste noapte, ca să știm să gestionăm copiii cu nu știu ce tip de probleme, când acolo ar trebui să ducem un anumit tip de profesori și să îl las pe profesorul de chimie să-și predea pasionat chimia. ….” Integral: 
“Iulian Nedea, co-fondator Simtel. Să aducem românii acasă din Europa. Nu este o politica bună să importăm forţă de muncă din Nepal sau Egipt România se confruntă cu o problemă structurală majoră, pe care politicienii şi statul român nu doar că au ignorat-o, ci au şi exploatat-o în mod convenabil. Aproape 5 milioane de români au părăsit ţara în ultimele decenii, formând o diasporă puternică şi dinamică. În 2023, remitenţele acestora au atins un record de 6,5 miliarde de euro, bani care au susţinut enorm economia României. Aceşti bani, au un impact economic semnificativ prin efectul de multiplicare. Remitenţele au o caracteristică importantă: ele intră direct în economie, generând un ciclu de cheltuieli şi investiţii. Aceşti bani sunt folosiţi pentru consumul imediat – alimente, bunuri de larg consum, servicii – ceea ce stimulează afacerile locale. La rândul lor, aceste afaceri investesc pentru a răspunde cererii crescute, ceea ce generează locuri de muncă noi şi dezvoltare. Efectul de multiplicare al acestor fonduri poate fi de 2-3 ori valoarea lor iniţială, ceea ce înseamnă că impactul total al celor 6,5 miliarde de euro poate ajunge la 13-19 miliarde de euro în economie. Beneficiarii direcţi sunt familiile românilor din diaspora, dar efectele se resimt în toate sectoarele economice: retail, servicii, construcţii şi agricultură. Politicienii şi statul român, însă, au profitat de acest flux de bani fără a se gândi la consecinţele pe termen lung. Le-a convenit plecarea masivă a românilor deoarece banii trimişi înapoi în ţară au ajutat la stabilizarea cursului valutar şi la acoperirea deficitului bugetar. 
“PNL Prahova – Liderul filialei, scăpat de un dosar penal de corupţie prin prescrierea faptelor, deschide lista pentru deputaţi. Cătălin Predoiu, primul pe lista pentru Senat. Roberta Anastase, scoasă de pe liste după patru mandate în Parlament PNL Prahova şi-a anunţat recent, listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din acest an. Pentru Camera Deputaţilor, lista este deschisă de preşedintele interimar al filialei judeţene, Mircea Roşca, condamnat pentru corupţie, cu condamnarea anulată în urma demersurilor privind justiţia făcute în vremea lui Liviu Dragnea şi a lui Florin Iordache, şi scăpat definitiv de acuzaţii prin prescrierea faptelor. Pentru Senat, lista este deschisă de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a învins-o, în urma unui vot intern pe Roberta Anastase, până nu demult unul dintre liderii cu influenţă în PNL Prahova. Surpriza constă în faptul că Anastase nu se mai regăseşte deloc pe listele de candidaţi prezentate de organizaţia judeţeană de partid. Printre candidaţii propuşi de PNL în Prahova se regăsesc fostul candidat al PNL pentru Primăria Ploieşti, un fost prefect din perioada în care Guvernul era condus de Viorica Dăncilă, un fost şef al Poliţiei judeţene Prahova şi doi foşti viceprimari, unul fost lider în PSD şi în Pro România. …. Lista pentru Senat este deschisă de ministru Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La votul secret din filială, acesta a obţinut 45 de voturi, în timp ce Roberta Anastase a avut cinci voturi. Pe locul al doilea se află Gabriel Tudoran, om de afaceri. La Camera Deputaţilor, Mircea Roşca, judecat pentru corupţie, condamnat, cu condamnarea anulată şi apoi scăpat definitiv de acuzaţie din cauza prescrierii faptelor nu a avut contracandidat pentru locul unu pe listă. ….” Integral: 
“Ce constructori auto chinezi au sau îşi fac fabrici în Europa şi în ce ţară. Europa de Est este în prim-plan Uniunea Europeană va decide până pe 30 octombrie dacă va majora tarifele pe maşinile electrice care pătrund în bloc din China. Noile tarife, deşi vor fi semnificativ mai mici decât cele de 100% impuse de SUA şi Canada, vin totuşi într-o perioadă în care constructorii auto chinezi sunt nerăbdători să pătrundă pe piaţa europeană, scrie The New York Times. ….Joint venture-ul companiei chinezeşti cu multinaţionala Stellantis NV, numit Leapmotor International, a început să livreze maşini electrice în Europa în această lună. CEO-ul Stellantis Carlos Tavares a dorit ca joint venture-ul să comercializeze mai întâi maşini asamblate în China înainte de a decide începerea producţiei full-scale la o unitate din Polonia. „Suntem într-o fază de pregătiri“, a declarat CEO-ul Leapmotor International, Tianshu Xin. „Producţia oficială a modelului T03 va începe în trimestrul IV“, a precizat acesta, referindu-se la maşina electrică urbană. Alegerea Poloniei s-a bazat pe „costuri, calitate şi capacitate“, potrivit acestuia. Nu au fost oferite ţinte legate de unitatea din Polonia. Şi constructorul auto chinez Geely analizează locaţii pentru o fabrică în Europa, acesta purtând în prezent negocieri cu guvernul polonez cu privire la o unitate de producţie de maşini electrice în această ţară, relatează Reuters. …. În Ungaria, gigantul auto chinez BYD şi-ar putea începe producţia de la uzina din Szeged în a doua parte a anului 2025. Şi Bulgaria a găzduit un gigant auto chinez. În 2012, Great Wall Motors lansa operaţiuni de producţie în această ţară, însă aproape cinci ani mai târziu, Litex Motors, compania bulgară care ar fi trebuit să asambleze maşini ale acestei mărci pe plan local, a intrat în faliment……” Integral: 
“Știați? ”L”-ul de la PNL vine de la ”Lingăii lui Iohannis” Mass media a repetat în ultimii 30 de ani un fals grosolan cu privire la denumirea și originile partidului PNL. Primul, și cel mai evident, este legătura între actualul PNL și un partid liberal interbelic, aspect pe care-l poate sesiza orice absolvent de 8 clase, întrucât există diferențe majore de doctrină, orientare politică și calitate umană între cele două. Alt fals este cel referitor la L-ul din acronim, pe care multă lume îl confundă cu „Liberal”. În realitate, „L”-ul provine de la lingău, numele corect fiind „Partidul Național de Lingăi”. ….Desigur, cel mai cunoscut lingău este Rareș Bogdan, dar acesta nu este o excepție. În PNL, conform statutului, toți trebuie să fie lingăi, de la președinte până la ultimul membru. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de joi, 26 septembrie! Vremea o să fie închisă în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor pune stăpânire pe Transilvania și Oltenia, unde se vor înregistra cantități semnificative de apă. Ploile vor fi însoțite de fenomene electrice și vijelii. Vor fi ploi de scurtă durată și în Maramureș, Banat și Crișana. În restul României, vântul va sufla slab și moderat, iar șansele de precipitații sunt reduse. Temperaturile maxime se vor situa între 21 – 30 gr C, în timp ce valorile minime se vor încadra între 8 – 16 gr C. Bucuresti: 30/16 gr.C.
“
“Datornici: „pești mici” și „rechini”. Cine scapă prin plasa largă a fiscului Aproape 100.000 de persoane fizice au datorii mai mari decât toate companiile. Este o situație anormală pe care fiscul o tratează de ani de zile cu îngăduință. Iar politicienii mai adoptă o amnistie fiscală. …. Astfel, aproximativ 330.000 de companii, o treime din firme, au datorii către bugetele de stat, în timp ce 558.000 nu au debite. În ceea ce privește persoanele fizice, situația este la fel de surprinzătoare. Adică, 848.000 de oameni au datorii mai mari sau mai mici, mai noi sau mai vechi, la stat. În condițiile acestor cifre, cu atât de mulți datornici, companii sau persoane fizice, este greu de spus că fiscul este foarte atent la recuperarea datoriilor. Doar cei aproape 1,2 milioane de datornici și fiscul știu cum de au scăpat de poprirea conturilor și de executarea silită. Să adâncim, însă, unghiul din care privim situația persoanelor fizice cu datorii. Din cele 848.000, aproximativ 750.000 de persoane au datorii de sub 10.000 lei, adică, în total, aproximativ un miliard de lei. Desigur, cifrele nu sunt de neglijat, dar dacă privim totalul general de 39 miliarde de lei vom vedea că datoriile mici ale celor mulți nu sunt cea mai mare problemă a bugetului
“Sergiu Manea, BCR: Lanțul de aprovizionare pe mâncare este unul dintre cei mai mari generatori de deficit comercial .... El s-a referit și la diferențele mari de dezvoltare dintre regiunile țării, direcție în care avem foarte mult de îmbunătățit. „Asta e o a doua mare oportunitate pe care o avem, faptul că avem destul de multe Românii. Dacă am face un Gini score (indicator care măsoară inegalitatea- n.red) la nivelul regiunilor, România cred că ar sta destul de rău în Europa. București-Ilfov este de 6 ori mai bogat decât cel mai sărac județ din România. Iar dacă ne-am uita numai pe codurile de culoare, am vedea că sunt patru Românii!”, spune Manea. … „Nu investițiile în infrastructură vor rezolva această problemă. România cheltuiește enorm de mult în infrastructură. Suntem în zona de mijloc, ușor superioară a țărilor din Europa din punct de vedere al cheltuielilor în infrastructură. Marea problemă e calitatea lucrărilor, printre cele mai slabe din Europa. Dacă ne uităm la performanța logisticii, este în continuare slabă. Cum facem să ducem aceste fonduri în locuri care fac diferența?”, s-a întrebat retoric CEO-ul BCR. Noi avem aspirații foarte mari, dar facem foarte puțin în direcția lor, crede bancherul, care a amintit Educația ca segment în care nu stăm deloc bine
“Cheltuielile casnice au crescut. Cât consumă românii Cheltuielile casnice au crescut. În România, cheltuielile pentru bunuri de larg consum (FMCG) au înregistrat o creștere de 6,6% în prima jumătate a anului 2024 comparativ cu perioada similară din anul precedent. Cu toate acestea, volumul achizițiilor de către gospodării a rămas constant față de primele șase luni ale lui 2023, conform unui raport recent al Consumer Panel GfK România. ….Potrivit celor mai recente date din raportul „Behavior Change” lansat de Consumer Panel GfK, 85% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unei creșteri ulterioare a prețurilor. Aproximativ 40% dintre gospodării se află în situația de „buget restrâns”, fiind nevoite să limiteze cheltuielile pentru bunuri de larg consum pentru a se adapta bugetului disponibil sau chiar să nu-și acopere toate nevoile curente. Un trend notabil observat este creșterea achizițiilor de produse aflate la promoție. Astfel, 23% din totalul achizițiilor FMCG (excluzând Fresh Food) în primele șase luni ale anului 2024 au fost efectuate „la ofertă”, cu aproape patru puncte procentuale mai mult comparativ cu perioada similară din anul trecut. ….Hypermarketurile continuă să aibă cel mai mare coș mediu de cumpărături, cu o cheltuială medie de aproape 90 de lei per vizită. Totodată, frecvența cumpărăturilor în magazinele de tip discount a depășit-o pe cea din supermarketuri în primele șase luni ale anului 2024. ….” Integral: 
“De ce România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană …. De ce toate statele membre au reușit să reducă rata inflației, unele până la valori extrem de mici (sunt 11 țări care au o inflație mai mică de 2%), în timp ce România se află încă la o inflație anuală de peste 5%? Pentru a răspunde la întrebare trebuie să plecăm de la o comparație mai amănunțită între România și zona euro, pentru care există date statistice la îndemână. Să urmărim care este contribuția diferitelor categorii de produse și servicii în inflație. Astfel, în zona euro, cu o inflație de 2,2%, cea mai mare contribuție la creșterea prețurilor, cu 0,46%, o au produsele alimentare, alcoolul și produsele din tutun. În România, statistica nu oferă date agregate privind aceste trei tipuri de mărfuri, dar le putem privi separat. Adică, prețurile produselor alimentare au crescut cu 4,25%, pentru băuturile alcoolice creșterea a fost cu 6,87%, iar prețurile produselor din tutun au urcat cu 8,47%. Creșterile de prețuri la cele trei capitole sunt printre cele mai mari dintre toate produsele și serviciile, dar sunt influențate de nivelul accizei. Pentru produsele din tutun, mărirea accizei nu a respectat calendarul convenit între guvern și producători, în sensul că a crescut mai mult și mai repede, ceea ce s-a reflectat în prețul final. În zona euro, energia a contribuit la reducerea inflației. În România, evoluția a fost la fel cu cea din zona euro, în sensul că tarifele au scăzut cu 4,34%, în special pe seama ieftinirii gazelor naturale. Deci, atât în zona euro, cât și în România, tarifele energetice au ajutat rata inflației să scadă. Plafonarea este împotriva pieței liberalizate, dar a fost o componentă importantă pentru reducerea sau păstrarea tarifelor la consumatorii finali. Sectorul serviciilor a fost cel care a contribuit, în zona euro, cel mai mult la inflație, respectiv cu 1,88%. În România, tarifele serviciilor au crescut în august cu 8,60%, cele mai mari creșteri înregistrându-se la servicii poștale, 26,6%, și transportul aerian, 22,48%. Aceste comparații între România și zona euro, chiar dacă statistica locală nu oferă informații compatibile cu cele europene, ne arată că economia autohtonă a urmat aceleași tendințe cu cele din zona euro. Diferența vine din creșterile de prețuri mai mari din România la produse alimentare și servicii.
“Cel mai puternic bancher de pe Wall Street spune că o „axă a răului” formată din 3 țări este cea mai mare amenințare pentru economia mondială .…„Situația geopolitică se înrăutățește, nu devine mai bună. Există o probabilitate de accidente în lanțul energetic. Doar Dumnezeu știe ce se va întâmpla dacă se implică țări. Avem mult război care se desfășoară acum”, a declarat Dimon, CEO-ul băncii JPMorgan Chase, într-un interviu acordat marți televiziunii 
“Unde au ajuns/ la cine s-au dus 500 mil. dolari? Sever Mureşan, cofondatorul Băncii Dacia Felix, a murit, lăsând în urmă multe întrebări fără răspuns legate de unul dintre cele mai controversate falimente bancare din anii ’90, care a lăsat o datorie către BNR de jumătate de miliard de dolari care nu a mai fost recuperată niciodată …. Banca Dacia Felix a ajuns cea mai mare bancă privată înfiinţată după Revoluţie, dar s-a prăbuşit în câţiva ani, sub presiunea creditelor neperformante acumulate şi a evaporării zecilor şi sutelor de milioane de dolari. Înainte să înceapă problemele şi BNR să ceară falimentul, Banca Dacia Felix acumulase o datorie imensă către Banca Naţională, de peste 500 milioane de dolari, la care s-a adăugat şi o datorie de câteva zeci de milioane de dolari către CEC Bank. BNR finanţase Banca Dacia Felix, acoperind deficitul de lichiditate pe care îl avea banca din Cluj la finalul fiecărei zile în Sistemul Naţional de Decontare, pentru ca acest sistem, care asigură plăţile între bănci, să nu se prăbuşească şi să arunce în aer tot sistemul financiar al României.Dar întrebarea este dacă BNR a finanţat descoperitul de cont al băncii Dacia Felix la un capăt, la celălalt capăt unde s-au dus, la cine au ajuns toţi aceşti bani, care au fost daţi de către banca Dacia Felix în piaţă? …. Anchetele şi procesele care au început după prăbuşirea băncii Dacia Felix – în care au fost implicaţi printre alţii şi Sever Mureşan, Mircea Horia Hossu, un alt cofondator al băncii, şi Ioan Sima, preşedintele executiv al băncii, nu au dus nicăieri, răspunsurile la întrebările unde s-au dus banii au rămas fără răspunsuri, unii dintre ei au fost condamnaţi la închisoare, dar faptele s-au prescris, alţii au fugit din ţară (Mircea Horia Hossu), alţii au câştigat procesele, dar cel mai important lucru – banii, au dispărut. La vremea respectivă – 1996, 500 mil. dolari era o sumă imensă. Prăbuşirea Băncii Dacia Felix a fost extrem de controversată, mai ales prin prisma banilor care s-au dat prin credite noilor capitalişti care au apărut după 1990 şi care ulterior nu au mai fost găsiţi şi nu au mai fost recuperaţi. …..” Integral: 
“Furnizorul de soluţii de energie verde Hexing demarează producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara, după o investiţie de peste 15 mil. lei, din care 4,7 mil. lei reprezintă ajutor de stat Hexing, jucător în furnizarea de soluţii energetice inteligente, listat la bursa din Shanghai, va demara oficial pe 10 octombrie producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara. Proiectul a presupus o investiţie de peste 15 milioane lei, din care 4,7 milioane lei provin din ajutor de stat, şi ar urma să contribuie la realizarea unei cifre de afaceri de 25 de milioane de euro pe an, pe fondul creşterii susţinute a cererii de contoare inteligente şi de soluţii de energie regenerabilă pe piaţa locală şi europeană. În paralel, Hexing îşi propune să crească numărul de angajaţi de la 46 în prezent, la peste 200 de specialişti în următorii doi ani. ….Hexing operează la nivel global, având o prezenţă puternică în peste 100 de ţări. Aceasta include pieţe din Asia, Africa, America de Sud, Europa şi Orientul Mijlociu şi peste 3.000 de angajati la nivel global. ….” Integral: 
“Nutriţioniştii explică de ce să nu mâncăm parizer pe ziar: parizerul conţine deja ziar Veşti proaste pentru iubitorii celebrei specialităţi româneşti, parizer pe ziar! Marinela Buric, specialist în nutriţie la Institutul de Cercetări Hiperavansate „Mişu Mavrocordat” din Slobozia, trage un semnal de alarmă: parizerul pe ziar nu e o combinaţie tocmai fericită. Motivul e simplu: parizerul conţine deja cantităţi importante de ziar în compoziţie. „Pe măsură ce tot mai puţini oameni cumpără ziare să le citească, fabricile de parizer ajung să pună în parizer, uneori, chiar şi 70% ziar. Dacă îl mai şi mâncăm pe ziar, putem ingera la o singură masă chiar şi de trei ori doza zilnică recomandată de celuloză, tuş şi ştiri inventate”, explică nutriţionista. ….” Integral: 
