“INTERVIU Dr. Elena Nechifor, medic primar chirurgie cardiovasculară: „Stresul și supărarea sunt factori majori de risc” ....Dr. Elena Nechifor: Dacă ne uităm la structura corpului uman, observăm că inima este protejată de cutia toracică, ceea ce o apără de traume externe. Însă, această protecție nu ajută dacă noi o afectăm din interior, printr-un stil de viață dezordonat și nesănătos, care duce la disfuncționalități majore. ….Stresul și supărarea pot declanșa o reacție organică prin eliberarea unor hormoni precum adrenalina și noradrenalina, care provoacă vasoconstricție (n.r. – îngustarea vaselor de sânge) și hipertensiune arterială. Hipertensiunea este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Există cazuri în care persoane, aparent sănătoase, au decedat subit din cauza unui infarct miocardic declanșat de un puseu de tensiune…..Da, inima doare, și într-un fel este bine că doare, pentru că ne avertizează asupra unei disfuncții a mușchiului miocardic. În stadiile avansate ale bolii, când placa de aterom (n.r. – acumularea de grăsimi și colesterol pe pereții arterelor) reduce considerabil lumenul vasului, fluxul de sânge care hrănește mușchiul inimii scade, în special în timpul efortului fizic. Acest fenomen provoacă ischemie tranzitorie, adică o lipsă temporară de sânge și oxigen la nivelul miocardului, ceea ce se manifestă prin durere. Durerea este resimțită cel mai frecvent în zona pieptului (n.r. – precordială), iar pacienții o descriu adesea ca o apăsare sau ca o senzație de pumnal. Este important de menționat că, dacă pacientul arată cu degetul un punct specific, acea durere este, de obicei, asociată cu probleme pleurale sau intercostale, nu cu afecțiuni cardiace. În cazul durerii cardiace, aceasta este resimțită mai difuz și este descrisă ca o apăsare puternică. ….” Integral: https://adevarul.ro/
“Ne jucăm cu focul dacă nu înghețăm taxarea o bună perioadă de timp .….. Din păcate, cheltuielile cu salariile, pensiile și asistența socială au scăpat de sub control în ultimii ani, mai ales în anul acesta electoral. Din 2022 nu mai avem nici măcar foaie de parcurs pe care să o parcurgem, legat de diminuarea acestui deficit. Astăzi ar fi trebuit să negociem o nouă foaie de parcurs, după ce am ratat-o pe cea negociată în 2021. Din păcate, am înțeles că guvernul a ales să amâne pentru ianuarie discuția privind noua foaie de parcurs și prezumata reducere a deficitului pe o perioadă de 7 ani. …. Oricum ar fi, deficitul rămâne problema macroeconomică cea mai gravă și nu vom găsi soluții simple sau rudimentare la ea. Iar creșterea taxelor este cea mai proastă soluție la un deficit atât de imens și la cum nu merge economia noastră și a celor de care depindem foarte mult. Ne jucăm cu focul dacă nu înghețăm taxarea o bună perioadă de timp. Amânarea deschiderii unei noi foi de parcurs până după alegeri este încă o formă de inconștiență și de sfidare a contribuabililor români. ….” Integral: https://republica.ro/
“Ultimul tren pentru a salva economia. Schița reformei fiscale de care are nevoie România, după alegeri Preocupați să facă față politic unui super-an electoral cum este 2024, guvernanții au transformat 2024 în borna care consfințește traiul pe datorie al României în acest deceniu. Mai mult, Guvernul se arată pregătit să muște dintr-un măr posibil otrăvit: premierul Marcel Ciolacu și ministrul de Finanțe Marcel Boloș negociază cu Comisia Europeană un acord de reducere a deficitului bugetar pe șapte ani, prin care să poată scădea deficitul cu câte 0,74% din PIB, în fiecare an, până să ajungă iar la pragul european de 3% din PIB, în 2031. În paralel, România s-a angajat, prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să realizeze o reformă fiscală în a doua parte a lui 2025, cu implementare din 2026. ….Temerea este că Guvernul va alege mai degrabă o cârpeală fiscală, cu care doar vom bifa jaloanele din PNRR, pentru a lua în continuare banii europeni. În loc să rezolvăm o problemă structurală, de mare risc, a României. …. Acest deficit a ajuns o sursă de creștere economică (import de avuție din viitor și din afară, cuplat cu păstrarea unor sume mai mari în economie prin excepții și taxe mici) și, în același timp, o sursă de risc. Bunăstarea și stabilitatea financiară a României sunt din ce în ce mai mult legate de aceste deficite. Concret, România a avut în 2023 venituri fiscale (impozite + contribuțiile de asigurări) de peste 26% din PIB, pe penultimul loc în UE. Doar Irlanda, paradis fiscal cu o rată de impozitare a profitului de 12,5%, are venituri fiscale în PIB sub noi. Comparativ cu Bulgaria, stăm mai prost la colectare și când vine vorba de venituri bugetare totale, dar și de veniturile fiscale. …. Chiar Consiliul Fiscal subliniază în ultimul său raport anual că structura veniturilor bugetare în România este orientată preponderent spre impozite indirecte (TVA, accize) și contribuții de asigurări sociale. Însumate, acestea reprezintă 80% din veniturile fiscale ale României, care este pe locul 1 în UE, cu peste 13 puncte procentuale peste media europeană. Estimările arată că bugetul statului „pierde” doar în 2024 venituri de peste 70 de miliarde de lei (4,2% din PIB) din aplicarea de scutiri, deduceri și facilități fiscale, cote reduse de impozitare (TVA de exemplu), reguli diferențiate de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor aplicabile anumitor categorii de contribuabili. În același timp, bugetul pierde spre 10 miliarde de euro, anual, din frauda pe TVA. ….” Integral: https://panorama.ro/
“Chisăliță: Mii de români trăiesc la lumina opaițului, în timp ce statul pompează bani publici în buzunarele celor care au deja electricitate .…„Astăzi se lansează un nou program Casa Verde în România. Este penibil ca în secolul XXI, să vii cu un program prin care să dai bani unor oameni care au energie electrică și în mare parte au venituri importante (raportând la beneficiarii programelor anterioare), în timp ce nu ai nici un program pentru 11.611 de români locuiesc în case fără energie electrică, folosind lămpi de petrol ca în Evul Mediu”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), argumentând că „este o anomalie să dai 30,000 lei, bani plătiți de populație (direct sau indirect), către familii care poate câștigă banii aceștia într-o lună”. …. Specialistul a explicat că Programul Casa Verde s-a dorit a fi un stimul pentru promovarea energiei verzi, într-o perioadă în care nu exista o atractivitate prea mare pentru energia regenerabilă. „Astăzi acest deziderat a fost îndeplinit, avem peste 130.000 de prosumatori, avem multiple probleme tehnice legate de aceste montării la întâmplare a panourilor fotovoltaice (…). Este posibil să fie doar o dirijare de fonduri mascată, către anumite firme de construcții montaj, anumiți importatori, anumiți furnizori, sau chiar anumite categorii de persoane cu venituri ridicate etc.”, a adăugat Chisăliță. Acesta a adăugat că programul Casa Verde Fotovoltaice are în acest an o alocare financiară record, de 2 miliarde de lei (400 mil euro), în condițiile în care cu doar 7% din aceste fonduri ar fi putut să fie eradicată sărăcia energetică extremă din România, „astfel încât țara noastră să nu se mai găsească în poziția unică europeană de mai avea oameni care trăiesc la lumina opaițului”. O parte din bani ar fi trebuit să ajungă la cei aflați în sărăcie energetică În același timp, spune Chisăliță, avem 16% din români, care conform datelor Eurostat, sunt în imposibilitatea de a-și achita facturile la utilități, adică ar fi existat necesitatea ca o mare parte din programul Casa Verde să fie dirijat către acești oameni, care ar fi putut ieși din sărăcia energetică cu ajutorul panourilor fotovoltaice. ….” Integral: https://adevarul.ro/
“600 lei în plus la salariu pentru bugetari față de mediul privat. Diferențe între femei și bărbați! ….. Ce salariu au 5.000.000 de angajați din mediul privat? Diferențe mari între femei și bărbațiStatisticile arată că tinerii au realizat cele mai mari venituri. Conform unui raport al Institutului Naţional de Statistică (INS), câştigul salarial mediu brut înregistrat în luna octombrie 2022 la nivelul economiei naţionale, în întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi, a fost 6.685 lei/lună, iar cel net 4.129 lei/lună. …. Femeile au realizat în luna octombrie 2022 câştiguri salariale mai mici decât bărbaţii cu circa 2,5% (în expresie brută). Salariaţii din grupa de vârstă 25-54 ani au realizat cele mai mari câştiguri salariale medii lunare (6.900 lei/lună în expresie brută, respectiv 4.260 lei/lună în expresie netă). În aproape toate grupele majore de ocupaţii, nivelul câştigului salarial mediu brut anual al femeilor a fost mai mic decât al bărbaţilor”, arată datele INS. Numărul mediu al salariaţilor în luna octombrie 2022, pentru întreprinderile cu cel puţin 10 salariaţi, a fost 4.766.300 persoane, din care 48,8% femei. Cei mai mulţi salariaţi (77,3%, respectiv 3.685.500 persoane) au făcut parte din grupa de vârstă 25-54 ani, iar tinerii (grupa de vârstă 15-24 ani) au reprezentat doar 4,6% din totalul salariaţilor. ….” Integral: https://newsweek.ro/
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2024/09/credite_IRCC_bani_lei_Dreamstime-656x420.webp?resize=165%2C93&ssl=1)
“S-a publicat noul IRCC. Peste 400.000 de credite vor avea rate mai mari BNR a anunțat nivelul noului IRCC valabil de la 1 octombrie până la sfârșitul anului. Acesta va fi de 5,99%. Potrivit datelor oferite de BNR la solicitarea Economica.net, la data de 31 iulie 2024, un număr de 405.775 de credite, aferente unui sold de 57,75 miliarde lei, aveau dobânda legată de acest indicator. Astfel, noul IRCC valabil de la 1 octombrie, probabil 5,99%, va aduce o creștere de alți 4 – 5 lei la rata unui credit de 300.000 de lei pe 30 de ani. Analizată în timp, cu ajutorul ipotecare.ro, rata unui credit ipotecar cu dobânda legată de IRCC a crescut de la 1.418 lei în trimestrul întâi din 2022 la 2.304 lei la dat de 1 octombrie 2024. Creșterea de aproape 1.000 de lei nu este totuși una neglijabilă în condiții de inflație ridicată pentru perioada analizată. ….Potrivit datelor oferite de BNR la solicitarea Economica.net, la data de 31 iulie 2024, un număr de 405.775 de credite, aferente unui sold de 57,752 miliarde lei, aveau dobânda legată de acest indicator. Numărul creditelor ipotecare cu dobândă variabilă legaată de IRCC aflate în sold la această dată era de 231.234, iar soldul total al obligațiilor de plată de 54,40 miliarde lei. …..” Integral: https://www.economica.net/
“România nu a cerut ajutor Comisiei Europene pentru a interveni la inundații. La ce mecanisme putea apela? …. La nivel european, există două mecanisme de răspuns la o criză precum inundațiile care au afectat estul României:
- Mecanismul de Protecție Civilă, a cărui instituție, Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență, funcționează sub autoritatea Comisiei: acesta este un sistem de cerere-ofertă. De exemplu, dacă România are nevoie de 50 de pompieri, cere, iar o altă țară îi va trimite.
- Mecanismul Integrat pentru Răspuns la Crize este un instrument politic al Consiliului European: aceasta este o masă rotundă, un forum în care țările europene pot analiza criza de față și răspunsul coordonat.
Ajutoarele logistice, materiale și umane pe care le poate trimite UE în situațiile de criză sunt sub umbrela Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care ține de Comisie, executivul european. …. România cere ajutor Consiliului, nu Comisiei În loc să ceară individual ajutor Comisiei, guvernul României pare să aștepte un răspuns la nivel politic din partea Consiliului European, care reunește șefii de stat și miniștrii UE și la a cărui președinție rotativă se află în mod curent Ungaria. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, afirmă pentru Europa Liberă că Bucureștiul a transmis informații președinției ungare a Consiliului cu privire la inundații, care poate declanșa Mecanismul Integrat pentru Răspuns la Crize. Acesta este un instrument politic de suport, care poate fi declanșat de președinția Consiliului și poate ajuta mai multe țări, centralizând informațiile disponibile, facilitând colaborarea și coordonând răspunsul la nivel politic. Acesta nu este, așadar, un instrument tehnic de intervenție, care să aducă, de exemplu, pompieri din Franța care să salveze sinistrații români. Acest mecanism a mai fost folosit ca răspuns la cutremurul din Turcia și Siria din februarie 2023, dar în acea situație tot mecanismul Comisiei, acela de Protecție Civilă, a fost cel prin care s-au mobilizat operațiunile de salvare, adăpost și sanitare. Întrebat de Europa Liberă dacă România apelează doar la acest mecanism și nu și la cel al Comisiei, unde poate cere individual ajutor tehnic, reprezentantul Guvernului nu a putut oferi mai multe informații. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/
“Situația la zi a industriei românești de armament: Uzine care merg în plin cu război la graniță și ruine în care se îngroapă bani publici .... “În 2023, rezultatele au fost mixte. Unele fabrici au câștigat, altele au avut pierderi. Industria aceasta e, să zicem, la un nivel de plutire. Ce e mai interesant e că în 2024, în special pe ce înseamnă fabricație de muniție, și cu influența conflictului din Ucraina, stăm mult mai bine decât anul trecut. Sunt plusuri peste tot, la Mija, Dragomirești, Cugir, Carfil. E adevărat că există probleme în continuare la cele care au avut mari probleme și până acum, adică Moreni, UM București, Sadu, Fabrica de Pulberi. Chiar dacă ne-am revenit pe partea de muniții, suntem rămași mult în urma țărilor cu care ne putem compara, ca Bulgaria, Cehia sau Polonia, care au producție și contracte mult mai mari ocazionate de conflictul menționat. Dar, repet, 2024 este incomparabil cu 2023 pentru unele dintre fabrici” a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria Apărare și Aeronautică (ASIAA), pentru Profit.ro ….” Integral: https://www.profit.ro/
“Iluzia negocierilor de pace. De ce războiul Rusiei în Ucraina nu are un sfârșit clar .… Liderii națiunilor beligerante discută despre negocieri, deși declarațiile lor sunt adesea contradictorii. De exemplu, Volodimir Zelenski menționează uneori posibilitatea de a invita reprezentanți ruși la un al doilea summit pentru pace, în timp ce alteori – în special după bombardarea intensă a Ucrainei – afirmă că negocierile cu Putin sunt imposibile. Vladimir Putin, la rândul său, afirmă fie că o condiție pentru discuții este retragerea forțelor ucrainene din părțile neocupate din Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, fie că negocierile ar trebui să se bazeze pe acordurile care ar fi fost inițiate la Istanbul, în 2022. Cu toate acestea, există o explicație pentru aceste contradicții. Nici la Kiev, nici la Moscova nu este recunoscută cu adevărat realitatea negocierilor, însă ambele părți recunosc că aliații lor sunt serioși în privința acestor discuții. Nu este o coincidență faptul că Occidentul afirmă în mod repetat că „orice război se termină la masa negocierilor”, în timp ce China și Brazilia continuă să propună noi „planuri de pace”. …. Ideea de a pune capăt războiului ruso-ucrainean ar fi mai plauzibilă, dacă ar fi vorba de un conflict teritorial simplu – dacă Rusia ar fi interesată doar de Crimeea sau Donbas. Totuși, pentru Rusia, Crimeea și Donbas sunt doar puncte de sprijin pentru a atrage întreaga Ucraină în sfera sa de influență. Ucraina este cheia recâștigării rolului geopolitic pe care Putin crede că Rusia îl deținea înainte de ceea ce el numește „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX” – prăbușirea Uniunii Sovietice. Atât timp cât are mijloacele necesare, Putin va continua să lupte pentru a restabili acest rol, ceea ce probabil implică dispariția Ucrainei și a altor foste republici sovietice. Prin urmare, nu este clar ce ar putea ceda Ucraina, pentru a obține pacea cu Moscova. Fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, a formulat această condiție: Ucraina trebuie să se alăture Rusiei, pentru a pune capăt războiului. Aceasta nu este o glumă sau o încercare de a crește miza în viitoarele negocieri – este un obiectiv real. …. În consecință, obiectivul principal pentru încheierea războiului nu este găsirea unei formule pentru negocieri inexistente, ci mai degrabă epuizarea resurselor Rusiei, asigurând în același timp supraviețuirea Ucrainei, deoarece Rusia face tot posibilul pentru a-și slăbi vecinul. ….” Integral: https://panorama.ro/
“Oficial. Dacă ai locuit 15 ani în cartierul Militari primești și tu pensie specială Guvernul a dat azi o nouă ordonanță de urgență, menită să repare injustiția din sistemul de pensii. Astfel, textul ordonanței precizează că toți românii care au locuit cel puțin 15 ani în cartierul Militari vor primi pensie specială de la MApN. Cei care au locuit mai mult de 25 de ani vor primi și grad de maior în retragere, cu toate că oamenii ar fi preferat un loc de parcare sau un loc de veci, în funcție de vârstă. Problema cea mai spinoasă acum este să se stabilească mai clar unde începe cartierul Militari și unde se termină, pentru că avantajele ar fi imense. Este cunoscută atitudinea celor care stau în zona Lujerului, dar pe partea dinspre Cotroceni, care susțin că ei nu locuiesc în Militari, ci în cartierul Politehnica, iar cei mai neobrăzați susțin chiar că ei stau în Cotroceni Vest. Având în vedere noua ordonanță, e posibil ca și cei de la Lujerului, dar chiar și cei de pe la Drumul Sării să spună că ei stau în Militari. …. ” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Buna dimineata intr-o zi de luni, 30 septembrie! Ploile vor continua să fie prezente în Moldova, Transilvania, Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Un cod portocaliu de vreme severă pentru Giurgiu, București, Ilfov, Teleorman, Olt, Vâlcea, Gorj, Dâmbovița, Argeș, Prahova, Covasna, Ialomița și Călărași. În intervale scurte de timp și prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25 – 40 l/mp și local de peste 50 l/mp, iar vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de 45 – 65 km/h. Rafalele pot ajunge la 70 km/h în Moldova și estul Munteniei. Cerul se va menține înnorat, iar temperaturile maxime se vor situa între 10 și 22 gr C. Valorile minime vor fi cuprinse între 4 și 12 gr C. Bucuresti: 15/11 gr.C., ploi.
“
“Moody’s prognozează deficit bugetar de 7,5% din PIB și a revizuit în scădere prognoza de creștere economică. Agenția estimează că actuala coaliție de guvernare va rămâne la putere Agenția de evaluare financiară Moody’s a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 2% în 2024, și prognozează un deficit bugetar de 7,5% din PIB, față de 6,4% cât estima anterior. Agenția, care a anunțat vineri finalizarea unei revizuiri periodice a ratingurilor României, estimează că actuala coaliție de guvernare PSD-PNL va rămâne la putere după alegeri. Ratingurile României, inclusiv ratingurile de emitent pe termen lung Baa3, “reflectă potențialul puternic de creștere al economiei”, care este susținut de fondurile puternice ale Uniunii Europene (UE, Aaa stabil) și de intrările de investiții străine directe, notează agenția. Raportul precizează însă că aceste puncte forte sunt contrabalansate de instituții relativ slabe și de o guvernanță puternică, precum și de deficite fiscale și de cont curent ridicate, deși acesta din urmă este finanțat în principal din surse stabile. “Deși ponderea datoriei publice a României și parametrii de suportabilitate a datoriei rămân mai puternici decât cei ai colegilor de rating, ambele se vor deteriora în următorii ani din cauza unui deficit fiscal ridicat și a creșterii costurilor dobânzilor“, consideră agenția…..” Integral: 
“Finanţele publice derapează: Deficitul bugetar continuă creşterea, fiind la opt luni 81 mld. lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 81 mld. lei, reprezentând 4,57% din PIB, aproape dublu faţă de deficitul de 42,19 mld. lei (2,63% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2023, arată datele publicate de Ministerul Finanţelor vineri. Veniturile totale au însumat 375,76 mld. lei în primele opt luni ale anului 2024 şi au înregistrat o creştere de 13,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere a fost susţinută în principal de încasările din contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 457 mld. lei şi au marcat o creştere de 22,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşterea semnificativă a cheltuielilor a fost determinată în principal de majorările salariale acordate în sectorul bugetar, creşterea punctului de pensie şi a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari, precum şi de cheltuielile mai mari cu bunuri şi servicii şi investiţii. Cheltuielile de personal au înregistrat cea mai mare creştere procentuală, ajungând la 106 mld. lei, cu 23,8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere reflectă impactul majorărilor salariale acordate în 2023 şi 2024. Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 13,4%, atingând 146,95 mld. lei, influenţate de majorarea punctului de pensie cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 şi de creşterea îndemnizaţiei sociale pentru pensionari. În ciuda creşterii veniturilor, ritmul de creştere a cheltuielilor a fost aproape dublu, ceea ce a dus la adâncirea deficitului bugetar. ….” Integral: 
“Profitul companiilor din subordinea Guvernului a căzut în S1. Cheltuielile cu salariile au urcat Companiile din subordinea Guvernului – în jur de 200 cele mai mari firme controlate de stat – au înregistrat în primul semestru al acestui an un rezultat brut de 7,92 miliarde lei, în scădere cu 26% față de 10,7 miliarde în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Un impact major asupra profitabilității l-au avut cheltuielile totale cu salariile, în urcare cu 15%, la 10,6 miliarde lei. Rezultatul total al companiilor din subordinea Guvernului depinde foarte mult de sectorul energetic, în contextul în care cea mai mare parte a profiturilor vine, de obicei, de la companiile din energie, Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. După ce cotațiile record la energie din anii trecuți au împins la noi recorduri rezultatele companiilor de stat, normalizarea situației pe piața enegiei a avut impact asupra profiturilor acestor societăți. ….” Integral: 
“Cum am pregătit noi viitoarea recesiune ((Op-ed de Lucian Croitoru)) Economiile mari ale Europei încetinesc. Este rezultatul inevitabil al politicilor guvernamentale de după criza din 2008, ghidate de concepții rațional constructiviste. În loc să vadă ce erori au făcut înainte de criza din 2008 prin intervenții, economiștii, politicienii și analiștii constructiviști (îi numesc așa pentru că nu sunt neapărat numai socialiști) au considerat că trebuie să se afunde și mai tare pe calea intervențiilor în economie. Ceea ce uitaseră anterior a fost tranziția verde sau ecologică și realizarea egalității economice (sau reducerea inegalităților până la aberanta egalitate economică) prin redistribuire. De politicile țintind la reducerea inegalităților economice nu au uitat, de facto, niciodată, dar cum reducerea inegalității economice este nerealizabilă cu politici constructiviste, este mereu convenabil să fixezi ca țintă constructivistă reducerea inegalității economice, mai ales după ce reușești, cu mult talent propagandistic, să dai vina pentru vreo criză pe te miri ce libertăți ale pieței neaduse încă sub obrocul stabilit omniscient. Acum vedem rezultatele. Intervențiile ghidate de cele două mari obiective nerealizabile – decarbonizarea și egalitatea economică – au contribuit decisiv la inflația foarte mare din anii 2021-2022. Războaiele din Ucraina și, mai târziu, Orientul Mijlociu au contribuit și ele, desigur, dar inflația a apărut independent de acestea. Cauza lor profundă au constituit-o politicile orientate de cele două obiective mari – decarbonizarea și egalitatea economică -, obiective ce este inutil și dăunător să fie formulate, pentru că ordinii spontane numită societate nu i se pot impune obiective. …. 
“Raport al ONU privind dezvoltarea industrială: România are “un peisaj economic digital promițător”, dar și deficiențe/ Introducerea de facilități fiscale în IT nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi, iar eliminarea treptată a programului nu a fost discutată strategic În România se conturează “un peisaj economic digital promițător”, iar țara a fost destinația preferată de externalizare digitală, dar strategia de promovare a sectorului IT a avut și o serie de deficiențe, arată raportul Industrial Development pentru 2024 realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO). Raportul menționează că cea mai importantă intervenție a statului în sectoul IT, reducerea fiscală pentru profesioniștii din domeniul TIC, nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi și nici eliminarea treptată a programului nu a fost discutată în mod strategic. ….“Un peisaj economic digital promițător se conturează în România, care în ultimii ani a fost destinația preferată de externalizare digitală, atrăgând investiții străine directe de la întreprinderi multinaționale precum Oracle, IBM și Amazon”, arată raportul în secțiunea dedicată țării noastre. …. În ciuda succesului său, strategia de promovare a TIC a avut, de asemenea, unele deficiențe “care pot fi utile pentru a trage învățăminte pentru alte țări din regiune”. “În primul rând, punerea în aplicare a reducerii fiscale pentru profesioniștii din domeniul TIC nu a fost însoțită de un mecanism de evaluare bazat pe dovezi și nici eliminarea treptată a programului nu a fost discutată în mod strategic”, conform raportului. Trebuie menționat că această politică s-a modificat încă de anul trecut, dar au rămas parțial facilități. Astfel, IT-ul din România a trecut și prin modificări fiscale, după ani de privilegii. Începând cu luna noiembrie 2023 au intrat în vigoare prevederi legale conform cărora s-a eliminat aplicarea anumitor facilități fiscale pentru unele domenii de activitate. De la 1 noiembrie s-a eliminat scutirea de impozit pe venit pentru IT-işti, dar aceasta se menține însă pentru venituri sub 10.000 lei brut. ….” Integral: 
“Gazprom a primit indirect licenţă de furnizare a energiei electrice, în România .… Gazprom a primit indirect licenţă de furnizare a energiei electrice, în România. Subsidiara locală a companiei sârbe NIS, controlată de Gazprom, a primit licența de furnizare a energiei electrice în România. Aceasta este una dintre deciziile adoptate de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Odată obținută licența, compania poate acum vinde energie electrică clienților finali de la noi din țară. …. NIS Petrol SRL este compania locală deținută de firma NIS (Naftna Industrje Srbje) din Serbia, controlată la rândul ei de gigantul rus Gazprom. Benzinăriile NIS din Bosnia şi Herţegovina de exemplu se numesc Petrol. Firma este activă în România din 2012, mai ales pe segmentul retailului de carburanți. Compania operează acum o rețea de 19 benzinării, în România, sub brandul Gazprom, majoritatea situate în zona Transilvaniei. ….” Integral: 
“World Bank: România poate produce energie eoliană mai multă decât va avea nevoie vreodată România are o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare, astfel încât să producă mai multă energie decât va avea nevoie vreodată, susţin reprezentanţii World Bank Group, într-un comunicat. România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată. …. „La nivel global, tehnologia pentru energie eoliană offshore (OSW) furnizează volume mari de energie din proiecte la scară de GW, la preţuri competitive cu cele ale noilor tehnologii de generare convenţională. România are deja o capacitate eoliană onshore de 3 GW şi o resursă eoliană offshore suficient de mare care ar putea produce mai multă energie decât va avea nevoie vreodată România. Prezentul raport evidenţiază potenţialul pentru o capacitate de platforme eoliene offshore de până la 7 GW, amplasate la cel puţin 50 km de coastă şi, în cea mai mare parte, în ape relativ puţin adânci, care ar putea fi construite de la începutul anilor 2030, folosind facilităţile portuare bine dotate ale României, lanţul de aprovizionare pe bază de produse siderurgice şi alţi lucrători locali”, se menţionează în comunicat. Conform sursei citate, deşi la Marea Neagră nu este la fel de mult vânt ca în cea mai mare parte a zonelor maritime din Europa de Nord, este probabil să se stabilească o piaţă regională, odată cu dezvoltarea de proiecte în zonele economice exclusive ale Bulgariei, Turciei şi Ucrainei. ….” Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/09/arma-cugir2-e1727300685742.jpg?resize=171%2C96&ssl=1)
“Proiectele-fantomă ale industriei autohtone de armament. Generalul (r) Virgil Bălăceanu: „Vorbim despre fonduri foarte mari” De mai bine de 10 ani, la Fabrica de Arme Cugir se vorbește despre producerea unei arme de asalt la standarde NATO care să fie furnizată Armatei Române. La întreprinderea din județul Alba se fabrică în prezent vechea armă de asalt sovietică AKM (Kalașnikov), precum și derivate ale mitralierei, care sunt solicitate la export. După eșecul unor proiecte anterioare, compania de stat subordonată Romarm și Ministerului Economiei a anunțat în 2021 proiectul unei arme de asalt românești (CN-20) de calibrul 5.56 mm. În 2024 s-a ajuns, după mai multe modificări, la faza de testare. …..Expertul militar Virgil Bălăceanu este sceptic că o armă de asalt va fi produsă, în final, în serie, astfel încât să intre în dotarea Armatei Române. „Ar fi un lucru de excepție dacă s-ar întâmpla acest lucru. Este greu de crezut, pentru că se apelează la prototipurile de armament din afară. Din punctul ăsta de vedere, noi avem o mare problemă. Componenta de stat este de supraviețuire, adică de menținere a locurilor de muncă. Le este greu să facă față unei concurențe a multinaționalelor și să intre în competiție, când criteriile legate de capital îi diferențiază foarte mult pe participanți. Nu văd semnalele de reconstrucție a unei industrii de apărare propriu-zise”, spune generalul în rezervă Virgil Bălăceanu. ….Potrivit acestuia, „singurele resuscitări” sunt legate de investițiile pe care cei din afară le-ar face sau le fac deja în industria românească de apărare. „Avem exemplul industriei de apărare israeliene și de aici succesul de la Aerostar. Sigur că Elbit (investitorul din Israel – n.r.) înființează niște sucursale în România, dar ele nu sunt propriu-zis din industria noastră națională de apărare. Pentru că oricând Elbit își poate retrage producția, își poate retrage investiția. Nu știu măsura în care Elbit, de exemplu, răspunde unui plan de mobilizare a economiei la război. Mă îndoiesc. Problemele sunt dificile din punctul acesta de vedere și încercările, de exemplu, de promovare a armei de asalt românești, a dronei românești, se vorbește de ea, dar nu o vedem încă, a transportorului de trupe românesc și așa mai departe, sunt departe de o realitate”, completează Bălăceanu…..” Integral: 
“Tot Monaco-ul miroase a vinete și gogoșari, că iar face Răduleasca zacuscă Este iar acel moment al anului în care întregul Monaco, de la gară și până la casa prințului miroase a vinete și gogoșari. Locuitorii deja s-au obișnuit cu mirosul și știu de unde vine și de ce. E de la Mihaela Rădulescu, vedeta care pune ca în fiecare an niște zacuscă pentru la iarnă. „Vinetele le-am copt la un aragaz pe yahtul unui vecin, că n-avem de-ăsta cu gaz acasă, doar cu inducție, și nu ies așa de bine. I-am promis și lui două borcane și un pet de vișinată când termin. Gogoșari am luat de la Marsilia, din piață, am fost ieri până acolo că acum vin țăranii, e sezonul”, a explicat Mihaela. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 28 septembrie! De sâmbătă, ora 18, până duminică, 29 septembrie va fi în vigoare un cod galben de ploi torențiale și instabilitate atmosferică. In Banat, Crișana, Maramureș, vestul Transilvaniei și local la munte vor fi perioade cu averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului. Pentru duminică– luni, 30 septembrie, ora 22, ANM a emis două avertizări de ploi însemnate cantitativ și intensificări ale vântului. În Moldova și estul Munteniei temporar vor fi și rafale de peste 70 km/h. La munte, la altitudini în general de peste 1700 m și cu precădere în Carpații Orientali, vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. O avertizare cod portocaliu intră în vigoare duminică, 29 septembrie, ora 10 până luni, 30 septembrie, ora 12. În intervalul menționat, în nordul și estul Olteniei, în cea mai mare parte a Munteniei precum și în Carpații Meridionali și Orientali, vor fi perioade cu ploi torențiale și abundente. Bucuresti: 31/17 gr.C.
“Studiu: Cazurile de accident vascular cerebral au crescut cu 70% în ultimii 30 de ani / Valurile de căldură, poluarea și excesul de greutate printre principalele cauze Hipertensiunea arterială, pulberile în suspensie, fumatul, colesterolul și poluarea domestică, acestea sunt cauzele care duc în principal la accidentele vasculare cerebrale (AVC), a treia cauză principală de deces în lume, scrie 
“De ce nu vrea guvernul Ciolacu bani europeni? Un raport recent scoate în evidență că absorbția de fonduri europene la jumătatea perioadei bugetare 2021-2027 e zero și că România nu a atras aproape niciun euro din fondurile de coeziune. …. Din 2021, PSD și PNL guvernează împreună, împart banii țării, funcțiile publice și responsabilitățile, inclusiv incapacitatea de a aduce în România fonduri europene pentru investițiile vitale. 
Și mai grav, conform Consiliului Fiscal, ajutorul european dat țării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care presupune alocări de 28,4 miliarde de euro pentru perioada 2022-2026 (din care 13,5 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi) „se confruntă cu întârzieri semnificative și provocări majore”. Până în acest moment, rata de absorbție a României prin mecanismul european de redresare și reziliență este sub 20% la jumătatea perioadei. …. Raportul Consiliului Fiscal constată „slăbiciuni instituționale persistente” în absorbția banilor europeni pentru exercițiul bugetar 2021-2027, „nivelul redus al capacității administrative” atât la nivel central, cât și local. Aceste blocaje – se mai arată în document – pot duce la pierderea de fonduri europene și „ar complica și mai mult situația dificilă în care se află finanțele publice din România”. Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan îl acuză pe prim-ministrul Marcel Ciolacu că „a blocat absorbția de fonduri europene” și că totul e „o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională”. ….. 
“Surse Europa Liberă: Guvernul Ciolacu ar fi anunțat Comisia Europeană că nu mai trimite în acest mandat planul de disciplinare economică …. Premierul Marcel Ciolacu a declarat pe 12 septembrie că în luna octombrie va depune la Comisia Europeană planul cu măsurile economice menite să reducă deficitul bugetar major. Surse oficiale au explicat pentru Europa Liberă că Executivul a cerut Comisiei să mai aștepte până în ianuarie 2025. Economia românească suferă de un deficit bugetar care la finalul lunii august a depășit 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB). Consiliul Fiscal a avertizat luni, 23 septembrie, că deficitul ar putea ajunge în 2024 chiar la 8% din PIB, mult peste ce s-a angajat guvernul la începutul anului (5% din PIB). Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a declarat marți, pe 24 septembrie, citat de Agerpres, că planul fiscal structural menit să reducă deficitul bugetar în următorii şapte ani trebuie transmis Comisiei Europene până pe 15 octombrie 2024.
“
“Obligațiuni cu valoare istorică, de 1,5 miliarde de euro, pregătite de Romgaz pentru proiectul de gaze Neptun Deep …. Compania Romgaz, în care statul român deține peste 70% de acțiuni, a început recent, alături de mai multe bănci, negocieri cu investitori, pentru achiziția de obligațiuni a căror valoare totală va ajunge 1,5 miliarde de euro, potrivit 
“Un nou record pe piaţa muncii: Numărul de angajaţi a depăşit 5,36 milioane în 2023, cel mai mare din ultimii 16 ani …. Piaţa locală a muncii a avut anul trecut un număr mediu de peste 5,36 milioane de angajaţi, cel mai mare număr de salariaţi din ultimii 16 ani pentru care există date, arată statisticile INS, centralizate de Ziarul Financiar. Faţă de anul 2022, numărul mediu de angajaţi a crescut cu 3% în 2023. Statisticile INS centralizate de ZF arată că, în perioada crizei financiare globale din 2008, numărul angajaţilor a scăzut semnificativ. De la 5,04 milioane de angajaţi în 2008, numărul lor a scăzut la 4,37 milioane în 2010, marcând o scădere totală de aproximativ 13,3% în doar doi ani. După criză, între 2011 şi 2016, România a înregistrat o creştere lentă, dar constantă a numărului de angajaţi. Creşterile anuale au fost moderate, cu rate care variază între 0 şi 3%. În 2020, efectele pandemiei au dus la o scădere a numărului de angajaţi cu 2,5%, după ce multe companii de pe piaţa locală au avut de suferit din cauza restricţiilor impuse de autorităţi pentru a putea controla pandemia. Astfel că, după pandemie, numărul mediu de angajaţi a revenit pe o traiectorie ascendentă, culminând în 2023 cu un nou record de 5,36 milioane de salariaţi. „Unul dintre cei mai importanţi factori care au contribuit la creşterea rapidă a numărului de angajaţi a fost schimbarea semnificativă a comportamentului consumatorilor. După ce restricţiile de călătorie şi de activitate au fost ridicate, oamenii au început să îşi reia obiceiurile de consum, iar cererea pentru bunuri şi servicii a crescut rapid. Acest lucru a dus la o nevoie crescută de forţă de muncă”, a spus Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers. ….” Integral: 
“Victima propriului succes. Șefii ANRE recunosc că sunt prea mulți prosumatori pentru cât poate „duce” rețeaua națională :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2019/11/ciorbe-de-post.jpg?resize=181%2C102&ssl=1)
“Noi râdem de cei care fac şi vând eclere, clătite, plăcinte, ciorbe, cafea – ce mari afaceri sunt acestea şi cât câştigă – dar ei susţin rezistenţa economiei româneşti …. Creşterea salariilor, creşterea pensiilor, intrările de bani din afară – şi albi, şi negri, şi gri – au contribuit la creşterea consumului şi la creşterea businessului local. Când ne uităm de sus la economie, ne uităm după ceea ce fac companiile mari, ce fac multinaţionalele, ce fac Petrom, Hidroelectrica, Dedeman, Altex etc. Prea puţin ne uităm la companiile mici, pentru simplul fapt că sunt firme mici, de care nu prea a auzit lumea în afară de familiile şi cei apropiaţi micilor antreprenori. Businessul din România este extrem de polarizat, primele 1.000 de companii, dintre care majoritatea sunt multinaţionale, realizează jumătate din businessul din România. Restul de 900.000 de companii „se bat” pe ceea ce a rămas. Microîntreprinderile, acele companii care au între zero şi nouă salariaţi, încep să fie o cărămidă destul de rezistentă care susţine economia. România are 830.000 de companii micro, dintre care 622.000 au o cifră de afaceri mai mare ca zero. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/09/marcel-ciolacu-si-nicolae-ciuca-sefii-psd-si-pnl-partidele-care-au-primit-cei-mai-multi-bani-de-la-buget-e1727350495924.jpg?resize=180%2C101&ssl=1)
“Politica din România, intrată în zodia lipsei de soluții. Vom mai ieși curând din lehamitea finalului epocii Iohannis? Cel mai rău nu este neapărat să ai o conducere politică de care ești nemulțumit sau care ți-a trădat valorile și principiile pentru care ai votat-o, deși evident că asta îți lasă un gust amar. Cel mai rău nu este să vezi că tu, ca alegător, nu ai contat deloc, ci doar binele lor personal a fost determinant. ….Cel mai rău, de departe, este să îți dai seama, cu luciditate, că nu există soluții și să realizezi că nici măcar nu mai ai ce aștepta de la alegerile care vin. ….. Partidele sunt slabe și dezamăgitoare, de o parte și de alta. „Stânga”, „dreapta”, sunt vorbe în vânt, niște etichete fără conținut sau cu încrucișări bizare și incoerente de idei, dintr-o parte în alta. Și nici n-ar fi acesta cel mai mare minus al partidelor. La fel, meritocrația politică sau credibilitatea conducerilor, împinse spre zero. Oportunismul este la cote de vârf. Cel mai rău este că partidele nu se mai reprezintă decât pe ele înseși (lideri, candidați, membri și rude, clientela). Asta se vede cel mai bine când începe vânătoarea de noi mandate, în care politicienii se calcă în picioare unii pe alții și fac treceri uluitoare de la o combinație la alta, orbiți de disperarea de a nu rămâne „fără coledzi”. Epoca Iohannis se încheie într-o derută generalizată:
“Mai puțină birocrație. De azi salariile pot fi virate direct în contul Superbet ….De astăzi, toate persoanele cu contracte de muncă sau cu drepturi de autor pot să solicite ca sumele aferente salariilor sau altor drepturi bănești să le fie virate direct în contul Superbet și nu în contul bancar, la care pot avea acces persoane străine, cum ar fi nevasta, și care pot interfera cu fluxul firesc al banilor de la angajator la site-ul de pariuri preferat. ”Angajații pot trimite o cerere la Resurse Umane cu contul și parola de la site-ul Superbet, Betano sau unde au ei conturile. Banii intră ca atare sau se pot transforma în câte rotiri de ruletă dorește clientul, sau în credit pentru pariuri, poker și ce-o mai fi”, spune ministrul de Finanțe. Virarea direct în conturile Superbet sau Betano înseamnă și că băncile, care sunt foarte hrăpărețe, nu mai pot să pună popriri pe conturile de salarii, nu mai pot să rețină sume pentru comisioane sau rate, ceea ce înseamnă că angajaților le vor rămâne mai mulți bani pentru pasiunile lor și pentru stilul lor de viață. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 27 septembrie! Cerul se va menține mai mult senin, cu unele înnorări pe timpul zilei în Transilvania, Dobrogea, Moldova și Maramureș. Vântul va sufla slab și moderat, iar ploile nu sunt așteptate pe teritoriul României astăzi. Valorile maxime se vor încadra între 24 și 34 gr C, în timp ce temperaturile minime se vor situa între 7 și 20 grade C. Finalul de weekend aduce în țară
“Care este datoria publică reală a României – 860 de miliarde de lei sau 1.011 miliarde de lei – şi cum ar trebui calculat nivelul de avarie? Ministerul de Finanţe publică două cifre: 1.011 mld. lei (202 mld. euro), adică 59% din PIB, şi 860 mld. lei (172 mld. euro), adică 51,4% din PIB ♦ Prima, de peste 1.000 mld. lei, este datoria publică calculată conform legislaţiei naţionale, care spune că se includ şi datoriile administraţiei publice la Trezoreria Statului, dar şi garanţiile de stat prin programe de tipul IMM Invest ♦ Pe metodologia europeană, creată pentru ca datele să poată fi comparate între statele membre ale Uniunii Europene, datoria României este de 860 mld. lei, adică 51,4% din PIB. …. Diferenţa dintre cele două cifre vine, în primul rând, din garanţiile de stat. Conform metodologiei UE, sumele pe care guvernul le garantează la împrumuturile altor entităţi – persoane fizice sau juridice – nu intră la calculul datoriei publice. Conform datelor de la Finanţe, guvernul are în acest moment o datorie reprezentată de garanţii de stat de circa 70 mld. lei (14 mld. euro). Este vorba de programe cu garanţii de stat şi, în general, şi cu dobânzi subvenţionate precum IMM Invest pentru companii sau Noua casă, pentru credite ipotecare pentru persoane fizice….. Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal, explică, pentru ZF, că este vorba şi de sfera de cuprindere a împrumuturilor în datorie. El dă exemplul calculului la deficitul bugetar, unde pe standarde europene se consideră cheltuieli şi plăţi care nu au fost încă realizate, dar sunt angajate, în vreme ce pe metodologia cash se consideră cheltuieli doar ce a fost plătit efectiv…….” Integral: 
“Conferința News.ro ”Roinvest” – Adrian Codîrlașu, CFA România: Cred că e o mare problemă a Uniunii Europene, reglementarea extrem, extrem de stufoasă. Pentru orice lucru sunt sute de pagini de legi .…”Uniunea Europeană are o mare problemă de competitivitate și vedem că dacă după criza din 2008-2009, Uniunea Europeană și Statele Unite au pornit cam de la același nivel, vedem acum, Statele Unite sunt cam cu 40% ca și PIB, peste Uniunea Europeană. Cred că un mare factor care a determinat lucrurile acestea e suprareglementarea din Uniunea Europeană, despre care a vorbit și domnul Draghi în raport”, a afirmat Adrian Codîrlașu. El a dat ca exemplu domeniul AI și a precizat că în acest capitol Uniunea Europeană s-a întrecut pe ea însăși, pentru că a reglementat ceva ce nu are. …. ”Să mă întorc la economia românească. Se vede că pierdem competitivitate, că vedem impulsul fiscal care l-am dat în economie și rezultatul, undeva la 0,7% creștere de PIB în prima jumătate a anului, poate 1% scoatem în acest an, deși datele cu frecvență lunară arată în continuare o încetinire. E adevărat lucrul ăsta vine peste o încetinire a Uniunii Europene, chiar o stagnare. Vedem Germania a avut trei trimestre consecutive de scădere economică, în al patrulea, ultimul, a ieșit pe zero. Dar, clar, Uniunea Europeană încetinește, ne afectează lucrurile acestea și pe noi, și să avem noroc să nu intre America în recesiune, că atunci va afecta întreaga piață globală”, a transmis Adrian Codîrlașu. ….” Integral: 
“România și Ungaria, codașele UE la aplicarea deciziilor CEDO și CEJ ….Dintre cele 101 cazuri examinate s-au identificat probe clare de non-conformare totală ori parțială la 71 dintre ele, iar la 60% din ele implementarea trenează de minimum doi ani. România și Ungaria sunt pe primele locuri în topul statelor care nu implementează deciziile instanțelor europene. …
“România își ia nave de luptă moderne și drone invizibile din împrumutul de 1.000.000.000$ de la SUA … Statele Unite și România au semnat miercuri un acord de împrumut direct în valoare de 920 de milioane de dolari prin Finanțare Militară Externă (FMF). Bucureștiul va folosi bani pentru dotarea armatei și pentru producerea de muniție. Creditul oferit României este similar celui pe care l-a luat şi Polonia de curând de la SUA care a împrumutat, însă, 2 miliarde de dolari pentru a-şi moderniza armata. …. Acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea unor noi programe de dotare care nu au fost cotractate până acum. Concret, MApN are în vedere să demareze în 2024 nu mai puțin de alte 15 programe majore de achiziții militare, două din ele vizând direct Forțele Navale, conform unor surse militare. Programele care urmează să fie lansate:
“
“Cercetătoarea Thea Ionescu: Pe umerii profesorilor este un pic prea mult. Nu poate același om să se pregătească și pentru clasă, să organizeze și Săptămâna Verde, și Școala Altfel, să fie și diriginte, să gestioneze și integrarea copiilor cu nevoi speciale în clasă …. Întrebată care sunt cauzele pentru care școala românească se axează majoritar pe învățarea conceptelor abstracte, Thea Ionescu a declarat: „una din cele mai mari probleme e hârțogăraia pe care o au de făcut [profesorii – N.Red.]. Într-una au de făcut tabele. Gândiți-vă la diriginți, câte au de făcut pentru Săptămâna Verde, pentru Școala Altfel. Poate eu sunt profesor de chimie, trebuie să mă gândesc la ce să fac pe lângă planificarea mea, trebuie să fac tabele mereu cu alte situații, să le trimit părinților să le semneze, să le trimit directorului. Or cu asta se pierde foarte mult timp. Eu, ca profesor, pierd din timpul meu de pregătire pentru orele cu copiii” „Important este să vedem că astăzi le vine informația cu lucrurile colaterale pe care le au de îndeplinit și mâine deja trebuie să și trimită dovada sarcinii realizate și tabelele întocmite. Or nu merge așa, pentru că eu astăzi după-masă aveam de corectat testele de ieri ale copiilor, să pot să le dau feedback repede. Dacă tu intervii birocrat peste activitatea mea, atunci mă forțezi să nu le mai corectez, deci să nu le mai dau feedback. Le dau feedback săptămâna viitoare, când copiii au uitat ce au scris și nu mai primesc exact beneficiile testării. Eu, ca profesor, mă grăbesc cu lecția nouă, fără ca elevilor să le fie clar tot din lecția asta. Și de ce? Pentru că peste noapte cuiva i-a trebuit un tabel. Asta are efect negativ asupra actului de învățare și cred că astfel de decizii au efect negativ și asupra stării de bine a profesorului. Poate sunt profesor de chimie pasionat și vreau să fac chimie cu copiii, iar tu toată ziua îmi dai tabele, statistici și cerințe peste noapte, ca să știm să gestionăm copiii cu nu știu ce tip de probleme, când acolo ar trebui să ducem un anumit tip de profesori și să îl las pe profesorul de chimie să-și predea pasionat chimia. ….” Integral: 
“Iulian Nedea, co-fondator Simtel. Să aducem românii acasă din Europa. Nu este o politica bună să importăm forţă de muncă din Nepal sau Egipt România se confruntă cu o problemă structurală majoră, pe care politicienii şi statul român nu doar că au ignorat-o, ci au şi exploatat-o în mod convenabil. Aproape 5 milioane de români au părăsit ţara în ultimele decenii, formând o diasporă puternică şi dinamică. În 2023, remitenţele acestora au atins un record de 6,5 miliarde de euro, bani care au susţinut enorm economia României. Aceşti bani, au un impact economic semnificativ prin efectul de multiplicare. Remitenţele au o caracteristică importantă: ele intră direct în economie, generând un ciclu de cheltuieli şi investiţii. Aceşti bani sunt folosiţi pentru consumul imediat – alimente, bunuri de larg consum, servicii – ceea ce stimulează afacerile locale. La rândul lor, aceste afaceri investesc pentru a răspunde cererii crescute, ceea ce generează locuri de muncă noi şi dezvoltare. Efectul de multiplicare al acestor fonduri poate fi de 2-3 ori valoarea lor iniţială, ceea ce înseamnă că impactul total al celor 6,5 miliarde de euro poate ajunge la 13-19 miliarde de euro în economie. Beneficiarii direcţi sunt familiile românilor din diaspora, dar efectele se resimt în toate sectoarele economice: retail, servicii, construcţii şi agricultură. Politicienii şi statul român, însă, au profitat de acest flux de bani fără a se gândi la consecinţele pe termen lung. Le-a convenit plecarea masivă a românilor deoarece banii trimişi înapoi în ţară au ajutat la stabilizarea cursului valutar şi la acoperirea deficitului bugetar. 
“PNL Prahova – Liderul filialei, scăpat de un dosar penal de corupţie prin prescrierea faptelor, deschide lista pentru deputaţi. Cătălin Predoiu, primul pe lista pentru Senat. Roberta Anastase, scoasă de pe liste după patru mandate în Parlament PNL Prahova şi-a anunţat recent, listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare din acest an. Pentru Camera Deputaţilor, lista este deschisă de preşedintele interimar al filialei judeţene, Mircea Roşca, condamnat pentru corupţie, cu condamnarea anulată în urma demersurilor privind justiţia făcute în vremea lui Liviu Dragnea şi a lui Florin Iordache, şi scăpat definitiv de acuzaţii prin prescrierea faptelor. Pentru Senat, lista este deschisă de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care a învins-o, în urma unui vot intern pe Roberta Anastase, până nu demult unul dintre liderii cu influenţă în PNL Prahova. Surpriza constă în faptul că Anastase nu se mai regăseşte deloc pe listele de candidaţi prezentate de organizaţia judeţeană de partid. Printre candidaţii propuşi de PNL în Prahova se regăsesc fostul candidat al PNL pentru Primăria Ploieşti, un fost prefect din perioada în care Guvernul era condus de Viorica Dăncilă, un fost şef al Poliţiei judeţene Prahova şi doi foşti viceprimari, unul fost lider în PSD şi în Pro România. …. Lista pentru Senat este deschisă de ministru Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. La votul secret din filială, acesta a obţinut 45 de voturi, în timp ce Roberta Anastase a avut cinci voturi. Pe locul al doilea se află Gabriel Tudoran, om de afaceri. La Camera Deputaţilor, Mircea Roşca, judecat pentru corupţie, condamnat, cu condamnarea anulată şi apoi scăpat definitiv de acuzaţie din cauza prescrierii faptelor nu a avut contracandidat pentru locul unu pe listă. ….” Integral: 
“Ce constructori auto chinezi au sau îşi fac fabrici în Europa şi în ce ţară. Europa de Est este în prim-plan Uniunea Europeană va decide până pe 30 octombrie dacă va majora tarifele pe maşinile electrice care pătrund în bloc din China. Noile tarife, deşi vor fi semnificativ mai mici decât cele de 100% impuse de SUA şi Canada, vin totuşi într-o perioadă în care constructorii auto chinezi sunt nerăbdători să pătrundă pe piaţa europeană, scrie The New York Times. ….Joint venture-ul companiei chinezeşti cu multinaţionala Stellantis NV, numit Leapmotor International, a început să livreze maşini electrice în Europa în această lună. CEO-ul Stellantis Carlos Tavares a dorit ca joint venture-ul să comercializeze mai întâi maşini asamblate în China înainte de a decide începerea producţiei full-scale la o unitate din Polonia. „Suntem într-o fază de pregătiri“, a declarat CEO-ul Leapmotor International, Tianshu Xin. „Producţia oficială a modelului T03 va începe în trimestrul IV“, a precizat acesta, referindu-se la maşina electrică urbană. Alegerea Poloniei s-a bazat pe „costuri, calitate şi capacitate“, potrivit acestuia. Nu au fost oferite ţinte legate de unitatea din Polonia. Şi constructorul auto chinez Geely analizează locaţii pentru o fabrică în Europa, acesta purtând în prezent negocieri cu guvernul polonez cu privire la o unitate de producţie de maşini electrice în această ţară, relatează Reuters. …. În Ungaria, gigantul auto chinez BYD şi-ar putea începe producţia de la uzina din Szeged în a doua parte a anului 2025. Şi Bulgaria a găzduit un gigant auto chinez. În 2012, Great Wall Motors lansa operaţiuni de producţie în această ţară, însă aproape cinci ani mai târziu, Litex Motors, compania bulgară care ar fi trebuit să asambleze maşini ale acestei mărci pe plan local, a intrat în faliment……” Integral: 
“Știați? ”L”-ul de la PNL vine de la ”Lingăii lui Iohannis” Mass media a repetat în ultimii 30 de ani un fals grosolan cu privire la denumirea și originile partidului PNL. Primul, și cel mai evident, este legătura între actualul PNL și un partid liberal interbelic, aspect pe care-l poate sesiza orice absolvent de 8 clase, întrucât există diferențe majore de doctrină, orientare politică și calitate umană între cele două. Alt fals este cel referitor la L-ul din acronim, pe care multă lume îl confundă cu „Liberal”. În realitate, „L”-ul provine de la lingău, numele corect fiind „Partidul Național de Lingăi”. ….Desigur, cel mai cunoscut lingău este Rareș Bogdan, dar acesta nu este o excepție. În PNL, conform statutului, toți trebuie să fie lingăi, de la președinte până la ultimul membru. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de joi, 26 septembrie! Vremea o să fie închisă în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor pune stăpânire pe Transilvania și Oltenia, unde se vor înregistra cantități semnificative de apă. Ploile vor fi însoțite de fenomene electrice și vijelii. Vor fi ploi de scurtă durată și în Maramureș, Banat și Crișana. În restul României, vântul va sufla slab și moderat, iar șansele de precipitații sunt reduse. Temperaturile maxime se vor situa între 21 – 30 gr C, în timp ce valorile minime se vor încadra între 8 – 16 gr C. Bucuresti: 30/16 gr.C.
“
“Datornici: „pești mici” și „rechini”. Cine scapă prin plasa largă a fiscului Aproape 100.000 de persoane fizice au datorii mai mari decât toate companiile. Este o situație anormală pe care fiscul o tratează de ani de zile cu îngăduință. Iar politicienii mai adoptă o amnistie fiscală. …. Astfel, aproximativ 330.000 de companii, o treime din firme, au datorii către bugetele de stat, în timp ce 558.000 nu au debite. În ceea ce privește persoanele fizice, situația este la fel de surprinzătoare. Adică, 848.000 de oameni au datorii mai mari sau mai mici, mai noi sau mai vechi, la stat. În condițiile acestor cifre, cu atât de mulți datornici, companii sau persoane fizice, este greu de spus că fiscul este foarte atent la recuperarea datoriilor. Doar cei aproape 1,2 milioane de datornici și fiscul știu cum de au scăpat de poprirea conturilor și de executarea silită. Să adâncim, însă, unghiul din care privim situația persoanelor fizice cu datorii. Din cele 848.000, aproximativ 750.000 de persoane au datorii de sub 10.000 lei, adică, în total, aproximativ un miliard de lei. Desigur, cifrele nu sunt de neglijat, dar dacă privim totalul general de 39 miliarde de lei vom vedea că datoriile mici ale celor mulți nu sunt cea mai mare problemă a bugetului
“Sergiu Manea, BCR: Lanțul de aprovizionare pe mâncare este unul dintre cei mai mari generatori de deficit comercial .... El s-a referit și la diferențele mari de dezvoltare dintre regiunile țării, direcție în care avem foarte mult de îmbunătățit. „Asta e o a doua mare oportunitate pe care o avem, faptul că avem destul de multe Românii. Dacă am face un Gini score (indicator care măsoară inegalitatea- n.red) la nivelul regiunilor, România cred că ar sta destul de rău în Europa. București-Ilfov este de 6 ori mai bogat decât cel mai sărac județ din România. Iar dacă ne-am uita numai pe codurile de culoare, am vedea că sunt patru Românii!”, spune Manea. … „Nu investițiile în infrastructură vor rezolva această problemă. România cheltuiește enorm de mult în infrastructură. Suntem în zona de mijloc, ușor superioară a țărilor din Europa din punct de vedere al cheltuielilor în infrastructură. Marea problemă e calitatea lucrărilor, printre cele mai slabe din Europa. Dacă ne uităm la performanța logisticii, este în continuare slabă. Cum facem să ducem aceste fonduri în locuri care fac diferența?”, s-a întrebat retoric CEO-ul BCR. Noi avem aspirații foarte mari, dar facem foarte puțin în direcția lor, crede bancherul, care a amintit Educația ca segment în care nu stăm deloc bine
“Cheltuielile casnice au crescut. Cât consumă românii Cheltuielile casnice au crescut. În România, cheltuielile pentru bunuri de larg consum (FMCG) au înregistrat o creștere de 6,6% în prima jumătate a anului 2024 comparativ cu perioada similară din anul precedent. Cu toate acestea, volumul achizițiilor de către gospodării a rămas constant față de primele șase luni ale lui 2023, conform unui raport recent al Consumer Panel GfK România. ….Potrivit celor mai recente date din raportul „Behavior Change” lansat de Consumer Panel GfK, 85% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unei creșteri ulterioare a prețurilor. Aproximativ 40% dintre gospodării se află în situația de „buget restrâns”, fiind nevoite să limiteze cheltuielile pentru bunuri de larg consum pentru a se adapta bugetului disponibil sau chiar să nu-și acopere toate nevoile curente. Un trend notabil observat este creșterea achizițiilor de produse aflate la promoție. Astfel, 23% din totalul achizițiilor FMCG (excluzând Fresh Food) în primele șase luni ale anului 2024 au fost efectuate „la ofertă”, cu aproape patru puncte procentuale mai mult comparativ cu perioada similară din anul trecut. ….Hypermarketurile continuă să aibă cel mai mare coș mediu de cumpărături, cu o cheltuială medie de aproape 90 de lei per vizită. Totodată, frecvența cumpărăturilor în magazinele de tip discount a depășit-o pe cea din supermarketuri în primele șase luni ale anului 2024. ….” Integral: 
“De ce România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană …. De ce toate statele membre au reușit să reducă rata inflației, unele până la valori extrem de mici (sunt 11 țări care au o inflație mai mică de 2%), în timp ce România se află încă la o inflație anuală de peste 5%? Pentru a răspunde la întrebare trebuie să plecăm de la o comparație mai amănunțită între România și zona euro, pentru care există date statistice la îndemână. Să urmărim care este contribuția diferitelor categorii de produse și servicii în inflație. Astfel, în zona euro, cu o inflație de 2,2%, cea mai mare contribuție la creșterea prețurilor, cu 0,46%, o au produsele alimentare, alcoolul și produsele din tutun. În România, statistica nu oferă date agregate privind aceste trei tipuri de mărfuri, dar le putem privi separat. Adică, prețurile produselor alimentare au crescut cu 4,25%, pentru băuturile alcoolice creșterea a fost cu 6,87%, iar prețurile produselor din tutun au urcat cu 8,47%. Creșterile de prețuri la cele trei capitole sunt printre cele mai mari dintre toate produsele și serviciile, dar sunt influențate de nivelul accizei. Pentru produsele din tutun, mărirea accizei nu a respectat calendarul convenit între guvern și producători, în sensul că a crescut mai mult și mai repede, ceea ce s-a reflectat în prețul final. În zona euro, energia a contribuit la reducerea inflației. În România, evoluția a fost la fel cu cea din zona euro, în sensul că tarifele au scăzut cu 4,34%, în special pe seama ieftinirii gazelor naturale. Deci, atât în zona euro, cât și în România, tarifele energetice au ajutat rata inflației să scadă. Plafonarea este împotriva pieței liberalizate, dar a fost o componentă importantă pentru reducerea sau păstrarea tarifelor la consumatorii finali. Sectorul serviciilor a fost cel care a contribuit, în zona euro, cel mai mult la inflație, respectiv cu 1,88%. În România, tarifele serviciilor au crescut în august cu 8,60%, cele mai mari creșteri înregistrându-se la servicii poștale, 26,6%, și transportul aerian, 22,48%. Aceste comparații între România și zona euro, chiar dacă statistica locală nu oferă informații compatibile cu cele europene, ne arată că economia autohtonă a urmat aceleași tendințe cu cele din zona euro. Diferența vine din creșterile de prețuri mai mari din România la produse alimentare și servicii.
“Cel mai puternic bancher de pe Wall Street spune că o „axă a răului” formată din 3 țări este cea mai mare amenințare pentru economia mondială .…„Situația geopolitică se înrăutățește, nu devine mai bună. Există o probabilitate de accidente în lanțul energetic. Doar Dumnezeu știe ce se va întâmpla dacă se implică țări. Avem mult război care se desfășoară acum”, a declarat Dimon, CEO-ul băncii JPMorgan Chase, într-un interviu acordat marți televiziunii 
“Unde au ajuns/ la cine s-au dus 500 mil. dolari? Sever Mureşan, cofondatorul Băncii Dacia Felix, a murit, lăsând în urmă multe întrebări fără răspuns legate de unul dintre cele mai controversate falimente bancare din anii ’90, care a lăsat o datorie către BNR de jumătate de miliard de dolari care nu a mai fost recuperată niciodată …. Banca Dacia Felix a ajuns cea mai mare bancă privată înfiinţată după Revoluţie, dar s-a prăbuşit în câţiva ani, sub presiunea creditelor neperformante acumulate şi a evaporării zecilor şi sutelor de milioane de dolari. Înainte să înceapă problemele şi BNR să ceară falimentul, Banca Dacia Felix acumulase o datorie imensă către Banca Naţională, de peste 500 milioane de dolari, la care s-a adăugat şi o datorie de câteva zeci de milioane de dolari către CEC Bank. BNR finanţase Banca Dacia Felix, acoperind deficitul de lichiditate pe care îl avea banca din Cluj la finalul fiecărei zile în Sistemul Naţional de Decontare, pentru ca acest sistem, care asigură plăţile între bănci, să nu se prăbuşească şi să arunce în aer tot sistemul financiar al României.Dar întrebarea este dacă BNR a finanţat descoperitul de cont al băncii Dacia Felix la un capăt, la celălalt capăt unde s-au dus, la cine au ajuns toţi aceşti bani, care au fost daţi de către banca Dacia Felix în piaţă? …. Anchetele şi procesele care au început după prăbuşirea băncii Dacia Felix – în care au fost implicaţi printre alţii şi Sever Mureşan, Mircea Horia Hossu, un alt cofondator al băncii, şi Ioan Sima, preşedintele executiv al băncii, nu au dus nicăieri, răspunsurile la întrebările unde s-au dus banii au rămas fără răspunsuri, unii dintre ei au fost condamnaţi la închisoare, dar faptele s-au prescris, alţii au fugit din ţară (Mircea Horia Hossu), alţii au câştigat procesele, dar cel mai important lucru – banii, au dispărut. La vremea respectivă – 1996, 500 mil. dolari era o sumă imensă. Prăbuşirea Băncii Dacia Felix a fost extrem de controversată, mai ales prin prisma banilor care s-au dat prin credite noilor capitalişti care au apărut după 1990 şi care ulterior nu au mai fost găsiţi şi nu au mai fost recuperaţi. …..” Integral: 
“Furnizorul de soluţii de energie verde Hexing demarează producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara, după o investiţie de peste 15 mil. lei, din care 4,7 mil. lei reprezintă ajutor de stat Hexing, jucător în furnizarea de soluţii energetice inteligente, listat la bursa din Shanghai, va demara oficial pe 10 octombrie producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara. Proiectul a presupus o investiţie de peste 15 milioane lei, din care 4,7 milioane lei provin din ajutor de stat, şi ar urma să contribuie la realizarea unei cifre de afaceri de 25 de milioane de euro pe an, pe fondul creşterii susţinute a cererii de contoare inteligente şi de soluţii de energie regenerabilă pe piaţa locală şi europeană. În paralel, Hexing îşi propune să crească numărul de angajaţi de la 46 în prezent, la peste 200 de specialişti în următorii doi ani. ….Hexing operează la nivel global, având o prezenţă puternică în peste 100 de ţări. Aceasta include pieţe din Asia, Africa, America de Sud, Europa şi Orientul Mijlociu şi peste 3.000 de angajati la nivel global. ….” Integral: 
“Nutriţioniştii explică de ce să nu mâncăm parizer pe ziar: parizerul conţine deja ziar Veşti proaste pentru iubitorii celebrei specialităţi româneşti, parizer pe ziar! Marinela Buric, specialist în nutriţie la Institutul de Cercetări Hiperavansate „Mişu Mavrocordat” din Slobozia, trage un semnal de alarmă: parizerul pe ziar nu e o combinaţie tocmai fericită. Motivul e simplu: parizerul conţine deja cantităţi importante de ziar în compoziţie. „Pe măsură ce tot mai puţini oameni cumpără ziare să le citească, fabricile de parizer ajung să pună în parizer, uneori, chiar şi 70% ziar. Dacă îl mai şi mâncăm pe ziar, putem ingera la o singură masă chiar şi de trei ori doza zilnică recomandată de celuloză, tuş şi ştiri inventate”, explică nutriţionista. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 septembrie! Cerul o să fie mai mult senin, iar șansele de precipitații sunt reduse în Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania și Maramureș. Vor fi ploi de scurtă durată însoțite de vânt puternic și descărcări electrice în Crișana și Banat. În restul țării, vântul va sufla slab și moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 și 30 gr. C. Minimele vor atinge 10 și 18 gr. C. Bucuresti: 29/16 gr.C.
“
“Vine marea criză cu sărăcie și tăieri de pensii și salarii? Economist: „Grecii și acum încă plătesc pentru erori similare” ANALIZǍ Economia globală, implicit cea a României, riscă un dezastru comparabil cu cea mai mare criză din istoria omenirii, avertizează președintele Băncii Centrale Europene. Pe de altă parte, România este printre cele mai vulnerabile state, anunță economiștii chestionați de „Adevărul”. …. „Doamna Lagarde nu exagerează, pentru că, până la urmă, sunt câteva similitudini. În primul și în primul rând, vorbim de această relaxare monetară puternică, care s-a întâmplat și în perioada interbelică. Să nu uităm de inflația din Germania de la Republica de la Weimar, care a fost foarte inflaționistă. În acele momente se considera că tipărind bani cu nemiluita, poți salva economia de la posibile crize, de la posibile recesiuni. Similar și acum avem aceeași abordare, adică considerăm că prin pârghi monetare, noi am putea să rezolvăm problemele omenirii, ceea ce nu e cazul”, explică profesorul Păun. Mai mult, la fel ca la începutul secolului trecut, la nivel global poate fi remarcată o noua explozie a populismului, coroborat cu un naționalism radical, observă Cristian Păun. ….
“Războiul creează joburi noi la Ministerul Energiei, pentru situații de urgență, terorism, secrete NATO sau securitate IT. Comandament Național subordonat direct ministrului Ministerul Energiei se pregătește să ceară aprobarea Guvernului pentru a-și majora cu 29 de poziții numărul maxim de posturi din organigamă, de la 376 la 405, pentru gestionarea unor domenii noi ce ar urma să intre în aria de responsabilitate a instituției, cum ar fi dezvoltarea producției de energie eoliană offshore, situațiile de urgență, amenințările teroriste, securitatea cibernetică sau gestionarea informațiilor clasificate NATO/UE, relevă date analizate de Profit.ro. În plus, va fi creat un Comandament Energetic Național subordonat direct ministrului de resort, care va stabili prin ordin și atribuțiile, componența și regulamentul de organizare și funcționare ale noii structuri. Astfel, Ministerul Energiei va deveni autoritate competentă pentru stabilirea și concesionarea perimetrelor eoliene offshore, activitate pentru care vor fi înființate 14 posturi în cadrul aparatului propriu al ministerului, potrivit unui document al instituției…..” Integral: 
“Care este opinia profesorului ASE, Cristian Păun despre impactul salariului minim în realitatea economică? Profesorul Cristian Păun a declarat că, ” Salariul minim este un instrument de intervenție a statului în piața muncii destul de agresiv, mai ales atunci când este folosit abuziv și în răspărul realității economice privind valoarea adăugată, dinamica economiei reale (nu toate sectoarele evoluează și cresc la fel), productivitatea muncii (sunt diferențe mari de productivitate între sectoare).” În viziunea sa, profesorul arată că în literatura de specialitate, cele mai multe studii efectuate, cu privire la impactul salariului minim au ajuns la concluzia că, pe termen lung, el are, mai degrabă, nu efect opus așteptărilor, influențând negativ nivelul ocupării, mai ales la categoriile foarte sensibile: tineri, cei cu educație scăzută, cei în vârstă aproape de pensionare, femei etc. Nu întâmplător, în Uniunea Europeană (și nu numai), șomajul în rândul tinerilor este imens (în jur de 25-30%). O bună parte din acest șomaj pleacă și de la salariul minim. Iar stabilirea unui venit minimal în toate țările UE la care toate statele trebuie să ajungă în luna noiembrie 2024 va adăuga presiuni fiscale în special IMM-urilor. Astfel, ”Pentru o economie ca cea românească, salariul minim european ascunde câteva pericole la care ar trebui să fim mai atenți” spune acesta și precizează că firmele românești nu au forța și dimensiunea celor din Germania, Italia sau Olanda. Nu inovează, nu folosesc tehnologii avansate. Nu au accesul lor la capital, nu au acceul lor la sistemul financiar-bancar. Nu adaugă multă valoare, nu au o productivitate a muncii foarte ridicată. În acest caz, a veni cu un salariu minim crescut mult peste posibilitatea economiei românești de a-l plăti, va plasa companiile din România într-o poziție inferioară de competitivitate. Presiunea resimțită va fi imensă, mai mult decât o să simtă această măsură companiile din alte țări mai dezvoltate. În plus, această presiune venită dinspre salariul minim european se va adăuga presiunilor fiscale suplimentare din ultima perioadă (mai ales pentru IMM-uri)”, concluzionează Cristian Păun. ….Aşadar, :format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/euro-5.jpg?resize=176%2C99&ssl=1)
“Europa pare să se îndrepte către o recesiune. Previziunile sumbre ale analiștilor pentru finalul anului 2024 .… Atât în Franța, cât și în Germania, activitatea companiilor din industriile de producţie şi servicii, a doua cea mai mare economie a Europei, :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/09/star-refinary-din-turcia-scaled-e1727097407810.jpg?resize=174%2C98&ssl=1)
“Ipocrizia sancțiunilor: România, SUA și Olanda sunt statele care importă cel mai mult produse petroliere derivate din țiței rusesc STUDIU Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA), un institut de politici publice care militează pentru energie și aer curat, a publicat recent un raport intitutal „Ipocrizia sancțiunilor. Statele G7+ importă produse petroliere turcești fabricate din țiței rusesc în valoare de 1,8 mld. euro”. Studiul arată cum statele care formează G7+ finanțează, de fapt, economia de război a Federației Ruse. Potrivit raportului, cele mai mari trei țări importatoare de produse petroliere turcești derivate din țiței rusesc sunt România (448 de milioane euro din importurile totale au fost derivate din țiței rusesc), SUA (232 de milioane euro) și Olanda (216 milioane euro). România se află în acest top controversat pentru că importă produse petroliere de la rafinăria STAR, care este deținută de autoritățile azere. Această rafinărie deținută de azeri depinde în proporție de 98% de țițeiul rusesc, 73% din importurile sale de țiței fiind furnizate de compania Lukoil, sancționată de SUA. 87% din exporturile sale maritime de produse petroliere sunt direcționate către țările G7+, arată studiul CREA. „La 5 decembrie 2022, țările G7+ au pus în aplicare o interdicție privind importurile de țiței rusesc și un plafon de preț de 60 USD pe baril pentru această marfă atunci când este transportată de petroliere deținute/asigurate de Occident. O lună mai târziu, România, un stat membru al UE, a primit un transport de motorină de la rafinăria STAR din Turcia, care utilizează țiței rusesc. Acest transport destul de inofensiv nu a încălcat nicio sancțiune, deoarece importul de produse rafinate obținute din prelucrarea țițeiului rusesc în țări terțe nu este supus niciunei interdicții. Cu toate acestea, această lacună flagrantă a sancțiunilor a permis Rusiei să își transfere exporturile de țiței către noi cumpărători din țări terțe care nu impun sancțiuni”, dezvăluie raportul. ….” Integral: 
“Când ies pe străzile noastre în aceste zile, risc să fac o boală de ochi .…Ne invadează în fiecare zi vizualul, dacă ne referim la perioada preelectorală și electorală, cu panouri publicitare imense ce reprezintă în spațiul public figuri de politicieni, lideri, prezidențiabili. Unele dintre acestea poartă mesaje dintre cele mai agresive și radicale prin care se dorește să se schimbe lumea și țara și reprezintă figuri severe și importante de politicieni, cu privirea fixată în cuvintele grele ale acestora. 
“Simion fură alegerile AUR ….La evenimentul de la Arenele Romane, delegații AUR au votat pe un buletin unde se regăsesc toți cei 648 de candidați câte un nume. Simion a anunțat pe scenă că se va ține cont de votul membrilor în stabilirea ordinii candidaților, adică cine prinde loc eligibil și cine nu. Între timp, Gigi Becali, condamnat în două rânduri pentru dare de mită, fals și lipsire ilegală de libertate, a anunțat că va candida pentru un post de deputat din partea AUR. Analizând buletinul de vot oferit delegaților AUR, vedem că Gigi Becali nu figurează nicăieri, ceea ce înseamnă că Becali va fi plantat așa cum a fost plantat Mihail Neamțu la alegerile europarlamentare, la intervenția lui Simion, peste lista partidului. ….În urma unui 
“S-au înțeles! Gigi Becali va candida pe listele AUR, iar Mihai Neamțu va juca la FCSB După negocieri care au durat mai multe zile, Gigi Becali a fost acceptat pe listele AUR pentru Camera Deputaților, doar că această candidatură vine cu un preț. La schimb, Gigi Becali a fost de acord să-l ia la FCSB pe Mihai Neamțu, pe care va trebui să-l joace titular în cel puțin 10 meciuri din acest sezon. George Simion a făcut tot posibilul ca să scape de Mihai Neamțu, care tot insista că vrea să ajungă în parlament pe listele AUR. Doar că nimeni din partid nu-l suportă, așa că șansa de a-l trimite la FCSB a venit cum nu se poate mai oportun. Cel mai prost din toată afacerea pare că a ieșit Mihai Neamțu. Acesta nu va mai avea voie să mănânce șaorma zilnic, cum e el obișnuit, ci doar o dată pe lună. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de marti, 24 septembrie! Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în sudul şi sud-estul ţării, precum şi în zona Carpaţilor Meridionali, unde cu totul izolat se vor semnala ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în Dobrogea şi Bărăgan. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 şi 29 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 3 gr în estul Transilvaniei şi 17 gr pe litoral şi în Dealurile de Vest. Bucuresti: 28/14 gr.C.
“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Negustorii de iluzii ne conduc economia In opinia mea, cei mai buni comercianti nu sunt antreprenorii. Nici macar vanzatorii de profesie. Cel mai probabil, cei mai ”calificati” pentru acesta profesie sunt politicienii. Nu intamplator am folosit cuvantul ”profesie”, pentru ca a vinde promisiuni este o adevarata meserie, as spune chiar ”bratara de aur” pentru cei mai necalificati oameni. A fi politician a devenit, cu adevarat, ceva important. Pentru cei mai multi, foarte profitabil. Sa promiti orice, sa minti sau sa nu tii cont de realitate, sa duci in eroare -cu buna stiinta- oamenii care ajung sa te creada pe cuvant, te duce exact in zona iluzionismului. Este exact opusul antreprenoriatului unde, daca ai face acest lucru, intri rapid in faliment. Astazi, pe scara larga, aproape in toata lumea, consumerismul de iluzii s-a extins ca o pandemie si dealerii lui au pus stapanire pe o buna parte din viata oamenilor. …
“
“Cel mai mare paradox al pieţei de energie: preţul energiei va rămâne mare cel puţin până în 2035 Cel mai mare paradox al pieţei de energie: preţul energiei va rămâne mare cel puţin până în 2035 pentru că gazul scump închide piaţa şi anulează avantajul energiei verzi ieftine. Ce este de făcut? …. „Uniunea Europeană are o pondere relativ crescută a gazului natural în producţia sa de energie şi un procent tot mai mic al energiei pe bază de cărbune“, se arată în raportul Viitorul Competitivităţii Europene, prezentat de Draghi săptămâna trecută. „Acest lucru asigură flexibilitate sistemului, cu diferenţe între statele membre. În 2023, UE a produs 2.710 TWh de energie, din care aproape 45% din surse regenerabile. Combustibilii fosili au reprezentat 32,5%, iar energia nucleară peste 20% din producţie. Gazul a fost principalul combustibil fosil pentru generarea de energie, cu 14,7%, urmat de cărbuni, cu 12,7%“, se arată în raportul menţionat. Dar preţul la nivel european este dat acum exact de gaz, care nu este tehnologia dominantă. În linii mari, producătorii de energie intră în sistem în funcţie de costuri, prioritatea o are energia verde datorită caracterului variabil, astfel că primele tehnologii sunt cele mai ieftine, regenerabilele, hidro, nuclear. Dar dacă producţia acestora nu este suficientă, atunci este completată cu energie scumpă, fosilă, iar în ultimii ani nimic nu a fost mai scump decât gazul pe fondul războiului din Ucraina. Practic, atâta vreme cât gazul închide piaţa, indiferent de procent, va seta preţul la energie, indiferent de cât de multă energie verde este injectată în sistem. Acesta este un paradox major, iar datele din raportul lui Draghi arată acest lucru, dar propune şi o serie de soluţii. ….” Integral: 
“Adrian Codirlașu: Să ne pregătim pentru o majorare semnificativă de fiscalitate Salariile au crescut peste rata inflației în ultimul an în România, anunță Institutul Național de Statistică. Astfel, veniturile s-au majorat cu 15% între iulie anul trecut și iulie anul acesta, în timp ce inflația a ajuns la cinci procente. Vicepreședintele CFA România Adrian Codirlașu spune la RFI că România riscă o”Inflația este o medie la nivel de țară. În localitățile mici probabil nu au crescut atât de puternic prețurile, însă în localitățile mari, în marile orașe, creșterea de prețuri este substanțială. Cei care sunt pe salarii mici, să luăm salariul minim pe economie și avem peste o treime din forța de muncă pe salariul minim pe economie, au fost puternic afectați de acest episod inflaționist, iar la cei care lucrează pe salarii reduse și bugetul familiei diferă de coșul de consum, în sensul că cu cât salariul e mai mic, cu atât o pondere mai mare o are partea alimentară, iar pe partea asta alimentară aici au fost cele mai mari creșteri de prețuri (…). Prin urmare, cu cât salariul e mai mic, ponderea acestor cheltuieli e mai mare în buget și atunci se simte mult mai rău acest episod inflaționist”. recesiune economică și avertizează că ”ar trebui anul viitor să ne pregătim pentru o majorare de fiscalitate semnificativă”. ….” Integral: 
“EXCLUSIV Stolojan: România nu a scos un cuvânt despre raportul Draghi în campanie. Investițiile de acum trebuiau făcute din secolul trecut ….Theodor Stolojan a explicat că România nu se poate baza pe absorbția fondurilor de la Uniune pentru că „PNRR se încheie în 2026, exercițiu financiar e până în 2027. Ți se mai dau 3 ani de grație, să spunem, 2030, moment în care nu știi dacă România va fi beneficiar net sau va fi contributor net la bugetul Uniunii Europene. Remiterile românilor plecați în străinătate nici ele nu vor dura la infinit, pentru că oamenii ăia s-au stabilit acolo. Sunt la a doua, la a treia generație, legăturile lor cu țara devin din ce în ce mai greu de făcut”, a explicat fostul premier. ….” Integral: 
“Impozitul pe clădiri. Când? Cum? …. Primul lucru care trebuie conştientizat este că toată această schimbare se va referi doar la clădirile rezidenţiale! Aspectul a fost confirmat de către experţii din grupul de lucru al Băncii Mondiale în cadrul atelierului de lucru la care am participat în primăvara acestui an. Prin urmare, modificarea va consta în înlocuirea algoritmului prezent, din articolul 457 din Codul Fiscal, cu un alt algoritm, calculat pe bază de regresii statistice. Ca orice nou sistem, nu va fi simplu de implementat fără testările de rigoare, iar tot sistemul administrativ de implementare nu este extrem de facil şi are încă întrebări care nu şi-au găsit un răspuns oficial (de ex. Cine va fi autoritatea sau instituţia care să gestioneze sistemul nou: Ministerul Finanţelor, Autorităţile Locale, ANCPI, ANEVAR, o altă instituţie nou înfiinţată etc.). Ce se va întâmpla cu impozitele? Vor creşte? Acesta este scopul urmărit? Intuiesc că acesta este “mobilul” din spatele acestei modificări şi justificarea afirmaţiilor publice ale diverşilor demnitari (pe care îi bănuiesc că nu înţeleg cu adevărat despre ce vorbesc), anume că vom trece la impozitarea la “valoarea de piaţă”, ceea ce tradus prin preţurile ridicate ale caselor poate conduce şi la un nivel mai ridicat al impozitului. Un obiectiv atât de mult dorit de autorităţi, dar care se feresc să îşi asume direct consecinţa. Şi atunci, dă bine, să fie vinovată valoarea de piaţă. Doar că lucrurile nu stau chiar aşa. 
“Tichetele de valoare: un ajutor necesar sau un privilegiu? ..…Sub o presiune enormă (internă și externă), acțiunile guvernamentale din prezent sunt luate disperat și crispat, având tendința să sacrifice o serie de politici sociale care s-au dovedit a fi de succes în ultimii ani (mai ales ca răspuns la crize de diferite tipuri) și care sunt extrem de importante într-o țară care se află de ani buni la coada clasamentelor în Uniunea Europeană privind bunăstarea și condițiile de viață. Un exemplu în acest sens îl constituie cazul tichetelor de valoare, între care se remarcă tichetele de masă. ….În prezent, 4 milioane de angajați (dintr-un total de circa 6 milioane de angajați) sunt beneficiari ai tichetelor de valoare (cele mai multe fiind tichetele de masă), 7 din 10 angajați considerând că aceste tichete de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial. 90.000 de angajatori (o bună parte din ei fiind în mediul privat) folosesc cu succes aceste tichete de valoare, 9/10 din angajatori apreciind ca vitale avantajele fiscale în acordarea acestor tichete de valoare….. Cum masa organizată în regie proprie de angajator este deductibilă fiscal 100%, nici tichetele de masă nu ar trebui încărcate cu niciun impozit (nici pe venit, cu atât mai mult ca și contribuție la sănătate). Cele mai multe țări europene tratează fiscal tichetele de valoare (mai ales cele de masă) în mod corect din punct de vedere fiscal. Cel mult le încarcă cu impozit pe venit, în niciun caz nu le încarcă și cu contribuția la sănătate. Cu atât mai mult cu cât angajatul, mâncând zilnic o masă caldă și potențial sănătoasă, se ține departe de sistemul medical și are complicații medicale mult mai puține. …. Aceste tichete de valoare rămân instrumente de politică socială importante și nu cu ele ar trebui să înceapă eforturile guvernului de a corecta finanțele publice. ….” Integral: 
“Am ajuns într-o situaţie paradoxală: România, românii au bani dar nu au suficiente oportunităţi de investiţii, aşa că antreprenorii preferă să-şi ţină banii la bancă, în titluri de stat sau să investească în afară. Guvernul ucide, prin creşterea birocraţiei statului, prin dobânzile mari pe care le oferă pentru creşterea cheltuielilor publice, iniţiativele private .… Guvernul, administraţia publică stau pe banii din PNRR şi nu fac nimic cu ei. Industria din România, care este cea mai importantă ramură economică (România mai are industrie, pentru cei care nu cred), scade continuu de 2-3 ani, şi guvernul PSD-PNL, aflat la guvernare de 4 ani, de-abia acum se gândeşte să facă un plan de relansare a industriei – de 2,5 miliarde de euro, plan care va fi aruncat într-un sertar după ce se termină alegerile, pe ideea că nu sunt bani. Toate programele/măsurile cu banii din PNRR, din fondurile europene – sute de milioane de euro – sunt întârziate, sunt blocate, sunt amânate din cauza birocraţiei publice fanariote, care a ajuns mai puternică decât guvernul. Ameninţarea continuă cu majorarea taxelor şi impozitelor de anul viitor pentru consoldiarea fiscală, adică reducerea deficitului bugetar, i-a determinat pe mulţi antreprenori, pe multe companii, pe multe multinaţionale, să nu mai facă nimic, să nu mai investească, să nu mai facă angajări pentru că nu ştiu ce va fi la anul şi în anii viitori, aşa că mai bine stau pe bani. …. Săptămâna trecută guvernul s-a mai împrumutat cu 5 miliarde de euro de pe piaţa internaţională. Pentru că are nevoie disperată de bani, guvernul Ciolacu continuă să plătească dobânzi foarte mari, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa internaţională, pentru a face rost de bani. Aceste dobânzi – de 6-7% fie la euro, fie la lei – “omoară” alte oportunităţi de investiţii. Pentru orice om de afaceri, pentru orice investitor, pentru orice bancă, este mai rentabil şi mai bine să împrumute statul cu 7% decât să plaseze banii în economie, într-o afacere, unde riscul este mare, dar câştigul nu este atât de mare. Spre exemplu, fondurile de investiţii de tip venture, private equity, promit investitorilor un randament de 25-30%, dar cu riscul aferent. ….” Integral: 
“Se poate industrializa România cum vrea Ciolacu? Fabrici chimice, de tractoare, scoase de pe butuci? ..
“Încă o retrogradare pentru Ianis Hagi. A fost trimis la echipa de fotbal feminin Retrogradat la echipa a doua a celor de la Glasgow Rangers, Ianis Hagi nu a reușit să se impună printre rezervele și juniorii de acolo. Dar asta nu înseamnă că șansele de a-și relansa cariera s-au terminat. Jucătorul român tocmai a mai primit o nesperată șansă, fiind trimis la echipa de fotbal feminin a clubului scoțian. ….. Ianis nu părea deloc străin de folosirea ondulatorului de păr, iar cu rujul s-a prins destul de repede cum trebuie folosit, așa că tranziția spre echipa feminină a fost cât se poate de lejeră. Erată: Se pare că Ianis Hagi nu a ajuns la echipa de fotbal feminin a clubului din Glasgow, ci la echipa a doua de fotbal feminin a scoțienilor. Ne cerem scuze pentru informația inițială, care s-a dovedit prea frumoasă ca să fie adevărată. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 septembrie! Cerul va fi variabil în sud, centru și est și mai mult senin în restul țării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 3 și 17 gr, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor încadra între 21 și 28 gr. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în sudul și sud-estul țării, precum și în zona Carpaților Meridionali, unde cu totul izolat se vor semnala ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări în Dobrogea și Bărăgan. Bucuresti: 28/13 gr.C.
“Pandemia a distrus viețile multor oameni. Studiile care arată efectele devastatoare, mai ales pentru copii și adolescenți :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/09/copil-scoala-scaled.jpg?resize=162%2C91&ssl=1)
“Daune de 10.000 de euro pentru un copil din Cluj accidentat la grădiniță: „Există lege de pe vremea lui Cuza, dar nimeni nu știe în România” Orice infracțiune comisă în perimetrul școlii de către un elev cu vârsta sub 18 ani atrage răspunderea părinților, a tutorilor legali și, în egală măsură, a școlii. Adulții nu pot fi trimiși la închisoare pentru faptele săvârșite de copiii lor, respectiv elevii lor, dar pot fi puși să plătească despăgubiri materiale, atunci când este cazul, și daune morale. …..Magistratul a dat exemplu un caz aflat pe rolul instanțelor civile din Cluj, finalizat cu obligarea unui liceu particular să plătească daune morale în valoare de 10.000 de euro părinților unei eleve care s-a accidentat în curtea unității de învățământ. ….Potrivit actelor din dosar, accidentul s-a petrecut pe 5 februarie 2020, victima fiind o fetiță înscrisă la grădinița care funcționa în cadrul colegiului privat. În timp ce se afla în curtea unității de învățământ, copilul, fiind nesupravegheat de educatoare, s-a urcat pe scara toboganului, s-a dezechilibrat și a căzut. În urma accidentului, copilul și-a fracturat umărul, având nevoie de intervenție chirurgicală și de 45 de zile de îngrijiri medicale. Faptul că eleva era nesupravegheată de către educatoare rezultă din înregistrarea video, de unde reiese că grupa la care era înscrisă aceasta era însoţită de o singură educatoare, iar la momentul la care fetița a căzut de pe scara toboganului, educatoarea nu se afla în apropierea sa, ci era în partea opusă a curţii grădiniţei, orientată cu spatele spre tobogan. ….Cine plătește dacă un elev vine înarmat la școală În cazul unui elev minor, care s-a prezentat cu o armă albă la școală și a rănit în timpul programului un coleg, pentru faptele sale răspund atât părinții, cât și școala. Părinții sunt considerați vinovați pentru că aveau obligația să se îngrijească de comportamentul copilului lor, iar școala răspunde pentru că nu și-a respectat una dintre principalele obligații menționate inclusiv în contractual educațional semnat de părinți la începutul fiecărui an școlar: să asigure integritatea fizică și morală a elevilor…..
“
“Cum a afectat seceta sistemul energetic național – stocarea și SMR-urile o soluție pe termen mediu! Lipsa de viziune și înțelegere din ultimii 15 ani Vara lui 2024 a fost caldă și secetoasă. Sistemul energetic național a fost solicitat la maxim din cauza intării în funcțiune a aparatelor de condiționat aerul. Nu este prima dată când ne-a trecut glonțul pe la ureche! …..Cunoscând că rolul hidrocentralelor este de a acoperi vârfurile de sarcină concluzionăm că nu au avut destulă apă pentru a fi turbinată. Lipsa apei este dată în primul rând de secetă. Cel mai important producător național de energie electrică în 2023 a fost Hidroelectrica. Iar cele mai importante hidrocentrale sunt cele de pe Dunăre, adică Portile de Fier I și II. …. În 2023, producția hidrocentralelor a acoperit 31% din consum. În 2024 producția de energie electrică probabil va fi mai mică. Al doilea motiv este acela că Hidroelectrica a acoperit și o mare parte de producție în bandă, substituindu-se capacităților securitare, în special cele pe carbune și gaz, ceea ce a făcut ca lacurile de acumulare să nu fie capabile să acopere cererea de apă a hidrocentralelor. Știm că un MWh produs de Hidroelectrica are un preț de producție de aproximativ 100 de lei. Cu alte cuvinte statul român a preferat să producă inconștient prin hidrocentralele care trebuiau să acopere vârfurile de sarcină, motivația fiind ca Hidroelectrica să producă profit, care în mare parte întră la bugetul statului. Al treilea motiv, de care puține persoane amintesc, este acela că aceste lacuri de acumulare sunt nedecolmatate de 30 de ani. Într-un raport al Transelectrica de acum câțiva ani se spune că aproximativ 30% din capacitatea lacurilor de acumulare este ocupată de mâl și alte reziduri. Mai observăm că Nuclearelectrica a produs mai puțin cu aproximativ 13% în vara lui 2024 decât în vara lui 2023. Motivul ar putea fi programarea reviziilor la cele două reactoare în aceste luni și posibil ca cele două deconectări accidentale au contribuit la scăderea producției. Lipsa capacităților de generare hidro a fost suplinită în mică măsură de producția din cărbune și gaz. …. Ce se mai poate face? De mult spun că trebuie schimbată legislația achizițiilor mari și strategice, dar atât timp cât Ministerul Energiei nu este în CSAT, nu ia nimeni în considerare investițiile strategice ce trebuiesc făcute în industria energetică națională. De ce armamentul se achizitionează sub CSAT și instalațiile de stocare de mare capacitate, instalațiile pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavoda sau tehnologia și instalațiile SMR-urilor, nu? România nu poate funcționa fără energie sau cu energie scumpă! Ar fi vreo problemă dacă Guvernul Romaniei ar contacta compania AMBRI, cea care 
“Gramaj mai mic la preț la fel de mare. De ce nu pot scăpa românii prea curând de fenomenul shrinkflation ….Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor privind obligația operatorilor economici de a informa consumatorii cu privire la 
“Avertisment înfricoşător dat de Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene: Lumea de astăzi seamană cu cea a anilor 1920, de dinaintea crizei şi a războiului mondial. „Parelele dintre 1920 şi 2020 incep să iasă în evidenţă” Economia globală se confruntă cu o fragmentare similară celei din epoca „naţionalismului economic”, care a cauzat colpasul comerţului internaţional şi Marea Criză de la sfârşitul anilor 1920, a spus preşedinta Băncii Centrale Europene. „Ne-am confruntat cu cea mai dură pandemie din 1920, cel mai dur conflict în Europa din 1940 şi cea mai mare criză a energiei din 1970”, a declarat Christine Lagarde. Aceste tulburări au schimbat permanent activitatea economic globală, adaugă preşedinta BCE. „Parelele dintre 1920 şi 2020 incep să iasă în evidenţă”, explică Lagarde. …. Bancherii au fost nevoiţi să înveţe că aderenţa la standarul aur şi ratele fixe de schimb „nu au fost robuste în vremuri de schimbări structurale”, întrucât au contribuit la „un ciclu de naţionalism economic”, conchide Lagarde…..” Integral: 
“Ce s-a schimbat după Colectiv, pandemie, incendii, inundații și cutremure. Povestea lui „ne-a prins nepregătiți” & autoritățile române Planuri, programe, strategii. Autoritățile române sunt campioane la a pune pe hârtie promisiuni și a evalua riscurile. Marile dezastre – cutremure, inundații, incendii – prind România pregătită până în dinți cu documente strategice, dar în bătaia vântului când vine vorba de practică. În ultimii 20 de ani, au fost elaborate două strategii împotriva inundațiilor și o a treia este în curs de aprobare. Prima strategie din ultimele două decenii a fost făcută în 2005, după inundații catastrofale care au lovit țara. A fost semnată de premierul Călin Popescu Tăriceanu și contrasemnată de mulți miniștri – Sulfina Barbu (Mediu), Vasile Blaga (Interne), Gheorghe Flutur (Agricultură), Codruț Sereș (Transporturi), Sebastian Vlădescu (Finanțe). Documentul arăta că „anual se inundă zeci de mii de hectare de terenuri. Anual îşi pierd viaţa datorită (!sic) inundaţiilor în medie OPT locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaţii depăşesc 100 milioane de euro”. …. 
“Ministerul Turismului a avizat 13.000 de cazări în apartamente, „punguţa cu bani“ a cazărilor de tip airbnb, dar admite acum că nici nu-i numără pe turiştii cazaţi, nici nu ştie cine ce taxe plăteşte, dar a făcut constant „propuneri“ de îmbunătăţire. Grecia, Ungaria şi Spania schimbă legile pentru a limita cazările de tip airbnb În România şi vecinul tău de scară poate primi turişti care plătesc între 50 şi 100 de euro pe noaptea de cazare, iar locuinţa lui este avizată chiar de Ministerul Turismului, a cărui responsabilitate s-a oprit însă la acel aviz ♦ Mai departe, câţi turişti ajung în apartamentul vecinului de scară, câţi bani încasează el lunar din activitatea de cazare, ce taxe plăteşte, dacă plăteşte, sunt enigme. Regula după care funcţionează piaţa cazărilor de tip airbnb pare următoarea: un minister avizează, o altă instituţie numără, o alta colectează taxe, dar ele nu comunică şi nu au date. Numărul real al turiştilor străini care se cazează anual în România reprezintă o necunoscută şi pentru Ministerul Turismului, instituţia centrală care are în subordine activitatea turistică de pe plan local. ….Astfel, în datele INS apar 13,9 milioane de turişti care s-au cazat în unităţile de cazare de pe plan local în 2023, dintre care 2,1 milioane au fost străini. ….” Integral: 
“Județele din România unde majoritatea populației nu are loc de muncă. Mii de oameni trăiesc din ajutor social și au maximum opt clase …. Multe județe din România sunt bântuite de sărăcie. În unele dintre acestea majoritatea populației nici măcar nu are salariu, adică nu muncește cu forme legale. În aceste condiții, oamenii nu plătesc taxe, impozite și nici nu beneficiază de asigurare medicală sau pensie. Sunt parte a unui cerc vicios al pauperității, înapoierii, viciilor și a lipsei de perspectivă în care se cufundă o bună parte din țara noastră. 
“Mihai-Răzvan Ungureanu: Cum poate arăta sfârșitul războiului din Ucraina în limbaj realpolitik .…Analiza prezintă patru scenarii posibile. 
“Teodosie se laudă că el a adus ploaia care a inundat Parlamentul din Budapesta ....Întrebat de un enoriaș cine este responsabil pentru inundațiile din Ungaria, ÎPS Teodosie a spus că el este cel care s-a rugat pentru așa ceva. ….Rugați să comenteze afirmațiile prelatului român, oficialitățile de la Budapesta au susținut că acestea nu sunt reale și că Ardealul este al Ungariei și au insistat că ambele afirmații sunt la fel de adevărate. Autoritățile de la București au anunțat că vor sprijini cu tot ce este nevoie pe sinistrații maghiari, așa cum au făcut-o și pentru cei români. ….” Integral: 
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 21 septembrie! Cerul va fi variabil, cu înnorãri în cea mai mare parte a zilei în estul teritoriului, însã doar izolat va fi posibil sã plouã slab. Vântul va sufla slab şi moderat, local cu uşoare intensificãri în sud-est, mai ales pe litoral. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 şi 26 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 2 gr în estul Transilvaniei şi 17 gr pe litoral. Duminica Cerul va fi variabil, cu unele înnorãri dupã-amiaza şi seara în centrul, sudul şi estul ţãrii, unde izolat, cu probabilitate mai mare la munte şi în Dobrogea, va ploua slab. Temperaturile maxime vor fi între 21 şi 27 gr, iar cele minime între 3 grade în estul Transilvaniei şi 17 gr pe litoral. Bucuresti: 26/13 gr.C.
“
“Dăianu: Rectificarea era absolut necesară; fără amnistie, deficitul ar urca la 7,3 – 7,4% din PIB .…„Această rectificare era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, legate de salarii, de pensii. Rectificarea, totodată, confirmă evaluarea pe care Consiliul Fiscal a făcut-o asupra proiectului de buget şi anume că ţinta de 5% nu o vedem realistă.
“Rectificare bugetară: Guvernul mărește deficitul la 6,94% din PIB / Ce instituții primesc bani și care sunt cele care pierd / SRI, SIE și SPP printre beneficiari Deficitul bugetului general consolidat va fi de 6,94% din PIB, în creștere cu 1,94 puncte procentuale față de bugetul aprobat pentru 2024, conform proiectului rectificării bugetare pregătit de Ministerul Finanțelor pus în dezbatere publică. Urmează ca acesta să fie ulterior adoptat de Guvern. Conform sursei citate, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 42,6 miliarde lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat cu 60,106 miliarde lei. Astfel, deficitul bugetului general consolidat în termeni cash va fi de 122,82 miliarde lei. ….” Integral: 
“Cum a cumpărat o firmă din China 10 fabrici, cu 12.000 de angajați, din România? Preț: 500.000.000 € .…Producătorul german de cablaje Leoni, una din cele mai mari şi renumite companii din această industrie, care, de exemplu, face cablaje auto și pentru mașinile Dacia, a fost cumpărat, direct și indirect, de compania chineză Luxshare. …. Concret, Luxshare, o companie chinezească cu venituri de 32,4 miliarde dolari în 2023, a preluat 50,1% din Leoni AG, devenind astfel acționar majoritar în grupul german care deține 10 fabrici în România, în Arad, Bistriţa, Piteşti, Beiuş, Luduş, Marghita şi Bumbeşti-Jiu, cu 205,4 milioane euro, potrivit presei internaționale. Totodată, o subsidiară din Singapore a Luxshare, TIME Interconnect Singapore – un joint venture între Luxshare și TIME Interconnect Technology, a semnat preluarea a 100% din Automotive Cable Solutions (ACS), divizia Leoni AG care se concentrează pe producția de cabluri pentru industria auto, pentru 320 de milioane euro. După achiziţie, divizia de cablaje, numită ACS , va începe să opereze ca o companie autonomă. Prin urmare, chinezii de la Luxshare au preluat Leoni pentru suma totată de 524,5 milioane euro. …. Compania Luxshare a fost fondată în 2004 de familia Wang și este unul dintre liderii mondiali în fabricarea cablurilor și conectorilor pentru computere. Listată la bursa din Shenzhen, cu peste 232.500 de angajați în 2023, Luxshare are afaceri în domeniul electronicelor, al comunicațiilor, al centrelor de date, în industria automotive și în sectorul medical. ….” Integral: 
“După comentarii ale cititorilor la “Lungul drum…” .…Într-o precedentă intervenție am explicat, punct cu punct, de ce nu doar că nu acesta este răspunsul la multele probleme ale sistemului economic actual, dar nici nu are cum să fie vreodată. Articolul, mai lung, a fost publicat în aprilie 2024 în “Opinii BNR” sub titlul “Crypto nu este monedă, de aceea nu a produs și nu poate produce profit, doar ia banii de la unii și îi dă altora”. Îi invit pe cei care ar dori să aibă explicații detaliate să parcurgă acest text, el se găseşte pe site-ul BNR. ….De fapt, aici este cheia problemei: crypto activele (cele din categoria “decentralized finance”, precum btc) sunt de fapt absolut nimic împachetat savant. Un impuls într-un calculator (sau în o mie de calculatoare) nu reprezintă bani. Aşa cum am arătat pe larg în articolul citat din aprilie, nici măcar una dintre trăsăturile banilor nu se regăsesc la crypto: nici etalon al valorii, nici mijloc de plată, nici instrument de economisire – chiar dacă scriptul de promovare le atribuie, fals, cel puţin pe ultimele două. Crypto sunt doar o invenție, extrem de parșivă, care a atras mulţi cetățeni care speră să se îmbogățească din nimic, pornind de la cârligul numarului limitat strict de btc, de natură a genera, prin el însuşi, o cerere mai mare decât oferta, ceea ce împinge preţul în sus. Doar că jocul este numai între cei care au înghițit gălușca. Faptul că au existat și există comercianți care vând ceva din lumea reală și primesc drept plată btc nu înseamnă deloc că btc ar fi mijloc de plată; inclusiv pentru faptul că acei, extrem de puțini, comercianți care se lasă plătiți în crypto nu pot, la rândul lor, să plătească altcuiva tot în crypto, ci trebuie să vândă crypto și să primească o monedă adevărată; adică, cercul jucătorilor la crypto rămâne închis. …
“Armata Română are nevoie de muniţie Armata Română a rămas fără muniţie de luptă, în urma sprijinului militar acordat Ucrainei reiese din comunicatul de presă emis de Administraţia Prezidenţială în urma şedinţei de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat de preşedintele Klaus Iohannis. ….Pe lângă înzestrarea Armatei Române, membrii CSAT au mai discutat şi despre evoluţiile recente privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în special ultimele escaladări ale conflictului prin noi încălcări flagrante ale dreptului de către Federaţia Rusă (n.red. – de exemplul intrarea dronelor Shahed ilegal în spaţiul aerian al României, Poloniei şi Letoniei). CSAT a analizat impactul acestor acţiuni asupra securităţii regionale la Marea Neagră, cu implicaţii semnificative în plan european şi euroatlantic, şi au evidenţiat necesitatea luării unor măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate, care să fie implementate la nivel naţional, cu sprijinul NATO. ….” Integral: 
“Ce se mai vinde prin România: Palatul Bragadiru cu 25 mil. euro, Ramada Hotel din Braşov cu 13,5 mil. euro, podgoria Pogany Dobra de 300 de hectare, cu 7,4 mil. euro, un centru de evenimente din Cluj cu 7 mil. euro, o vilă Belle Epoque din Grădina Icoanei cu 5 mil. euro, o pădure de 724 hectare cu 4,3 mil. euro, sediul al Băncii Austro-Ungare cu 850.000 euro Casa de licitaţii 
“Ce șanse are președintele Klaus Iohannis de a ajunge parlamentar. Augustin Zegrean, fost judecător CCR: „Să spună direct că președintele devine automat senator” …. Zegrean a remarcat că prin modul în care :contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/11/iohannis1.jpg?resize=164%2C123&ssl=1)
“Iohannis înțelege că s-a terminat? La 
“Pregătiri. S-a scos un dulap din Senat ca să i se facă loc lui Iohannis E practic certitudine că Klaus Iohannis va ajunge senator după alegerile de la finalul acestui an. Pentru că cum altfel putem interpreta ce s-a întâmplat azi în sala principală a Senatului? Mai exact, un dulap masiv a fost scos cu totul din Senat, semn clar că un alt dulap îi va lua în scurt timp locul. Și chiar dacă nu se spune oficial, toată lumea din Senat știe că dulapul a fost scos pentru a fi înlocuit cu Klaus Iohannis. Deși în mod normal Iohannis ar fi trebuit scos la finalul anului de la Cotroceni și dus la groapa de gunoi, PNL a făcut o schimbare legislativă prin care acesta va putea ajunge la Senat. ….” Integral: 
