Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 14 aprilie! Administratia Nationala de Meteorologie a emis, luni, doua atentionari de tip cod galben de vant valabile pentru mai multe judete. Prima atentionare de tip cod galben de vant si ninsori la munte intra in vigoare marti la ora 06:00 si expira la ora 21:00. In dimineata zilei de marti (14 aprilie), in Banat si Crisana, apoi treptat si in cea mai mare parte a Transilvaniei, nordul Munteniei, Oltenia, iar din orele amiezii si in Moldova, Dobrogea si estul Munteniei vor fi intensificari ale vantului cu viteze in general de 55…70 km/h. Vantul va avea intensificari si la munte, unde se vor semnala precipitatii mixte, iar in zona inalta vor predomina ninsorile si rafalele vor depasi 70…90 km/h, spulberand zapada. Se va depune strat nou de zapada in nordul Carpatilor Orientali si, mai ales pe creste, in restul masivelor montane. Cea de-a doua atentionare de tip cod galben de vant intra in vigoare marti la ora 21:00 si expira miercuri, la ora 06:00. In Dobrogea, sudul Moldovei si in jumatatea estica a Munteniei vor fi intensificari ale vantului cu viteze in general de 55…75 km/h, iar in Carpatii Meridionali si de Curbura, in special in zona inalta, rafalele vor depasi 80…100 km/h, spulberand zapada. In regiunile vestice, nordice si centrale se vor inregistra temperaturi minime predominant negative, astfel ca pe arii relativ extinse se va semnala bruma si local inghet la sol. In Bucuresti  temperatura maxima va fi de 21…22 de grade. Innorarile se vor accentua treptat si mai ales spre seara si noaptea va ploua. Vor fi mai ales averse, insotite posibil de descarcari electrice. Vantul va avea intensificari, cu viteze in general de 45…50 km/h si temporar 55…60 km/h. Temperatura minima, mai scazuta decat in noaptea precedenta, va fi de 2…3 grade.

DSP Vrancea, condusa de 11 ani de stomatologi, are sefi noi pusi de Tataru: Tot dentisti  Ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, a schimbat, luni, conducerea Directiei de Sanatate Publica (DSP) Vrancea. Cel putin pe perioada starii de urgenta, care urmeaza sa fie prelungita, DSP Vrancea va fi condusa de doi medici stomatologi, scrie Vrancea24.ro. Catalin Bunghez a fost numit director executiv, iar Dragos Cozma, director adjunct. De altfel, institutia a fost condusa tot de medici stomatologi in ultimii 11 ani, de Mihai Nedelcu si Catalin Graur. Aflat in Focsani pentru a evalua situatia de la fata locului, ministrul Tataru a vorbit despre Spitalul Judetean si Spitalul Militar, unde sunt infectate cu coronavirus, in total, zeci de cadre medicale. El a spus ca de vina este si DSP, care nu a facut corect anchetele epidemiologice. “Daca vreti parerea mea sincera, situatia de astazi este o situatie care decurge dintr-o gestionare proasta a anchetelor epidemiologice si a Directiei de Sanatate Publica”, a spus Nelu Tataru. Intrebat daca a fost schimbata conducerea institutiei, ministrul a raspuns afirmativ. Integral: http://www.ziare.com

Un centru regional de testare pentru coronavirus a ramas fara reactivi, de cateva zile. Sute de probe trebuie recoltate iar Spitalul de Boli Infectioase Constanta, unul dintre cele sapte centre regionale de testare pentru coronavirus, a ramas, de cateva zile, fara reactivi, adica substantele chimice utilizate pentru detectarea virusului. Astfel, 300 de probe au ramase in asteptare, iar Directia de Sanatate Publica (DSP) a decis sa le trimita la laboratoarele din Capitala. Totusi, cand probele recoltate pacientilor au ajuns in Bucuresti, majoritatea au fost declarate neconforme, scrie Adevarul. Ca urmare, acestea trebuie recoltate din nou. Pacientii au fost instiintati despre acest lucru dupa 48 de ore de asteptare, conform sursei citate. Directorul DSP Constanta, Cristina Schipor, sustine ca in cursul zilei de luni vor ajunge la Spitalul de Boli Infectioase si reactivii. “DSP cand a aflat ca au un numar mare de probe in asteptare le-a trimis la Bucuresti. Aproximativ 300 probe. Din acestea, o parte au fost neconforme”, a declarat Schipor. Integral: http://www.ziare.com

Analiză Frames: Economia României riscă să se prăbușească. Politica pașilor mărunți e păguboasă, e nevoie de un Plan Marshall  ….În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgență. România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave. Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilități care nu îi vor mai permite să ducă o viață normală. Așa arată, potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o lună de ,,coronacriză economică’’….. Estimările Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre. ,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a înghețat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii de la Frames. ,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion  de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu asistați social?  Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor. POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a business-ului, pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’, dincolo de cele care vizează starea de urgență. ,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și lung.  Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames. În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură…..,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii. ,,Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni pentru construcții, emise de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru lucrările de infrastructură publică’’, mai spun aceștia. Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public. Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine. ,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc)….. DE CE EXPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ? În timp ce alte țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le ofere joburi și să îi țină în țară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români. Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgență, această situație arată lipsa de viziune a autorităților române în privința forței de muncă. ,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forța de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici….. NEVOIA DE LEADERSHIP România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale și care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare. ,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional? Pentru că un program de finanțare va veni cu condiționalități clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanților. Din păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiștii….,Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți funcționa, ca stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar. Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anunțată decizia anulării creșterii pensiilor cu 40% din septembrie și impozitarea pensiilor speciale. Integral: https://www.g4media.ro

Mircea Coșea: Să nu credem cumva că economia se va relansa ca o pizza congelată!  Profesorul de economie Mircea Coșea este de părere că autoritățile ar trebui să înceapă o relaxare treptată a restricțiilor, așa cum au început și alte state, pentru că economia se află într-o situație de blocaj din care se va recupera greu. Criza sanitară omoară oameni acum, dar și criza economică poate să omoare oameni după o anumită perioadă, spune Mircea Coșea. Profesorul este de părere că pe etape, anumitor activități li se poate da drumul, cu măsurile de protecție de rigoare, așa cum au făcut și alte țări. „Problema este – și mie mi se pare că trebuie să-i acordăm atenție din ce în ce mai multă – că nu facem un echilibru foarte real și foarte corect între criza sanitară și criza economică. Să știți că gravitatea în economie deja a început”, avertizează profesorul de economie. „Calculele care s-au făcut în alte țări arată că atunci când economia coboară cu 10 la sută, trebuie să înceapă acest proces de ieșire din casă, cum se spune, adică trebuie reluată activitatea economică pe diferite domenii, cu diferite amplitudini, cu anumite condiții.  La noi, economia, în mod instituțional – este declarația pe care a făcut-o prim-ministrul -, a scăzut deja cu 30 la sută. Suntem în momentul în care recuperarea va fi extrem de grea. Trebuie să înceapă o relaxare. Or, această relaxare văd că se face în alte țări. Germania se relaxează cu muncitori români – e un lucru pe care eu nu-l accept, dar asta e. În alte țări, lumea începe să se gândească la activități care pot fi desfășurate în condiții de siguranță”, a spus Mircea Coșea într-o intervenție la Digi24. Ce domenii ar trebui relansate „La noi, ar trebui să înceapă încet-încet statul să pună în mișcare anumite activități prin comenzi pe care trebuie să le dea statul. Statul a dat niște comenzi pentru măști, pentru costume. E bine, dar asta nu contează, sunt valori adăugate mici. Noi ar trebui să punem în funcțiune industria alimentară, pentru că trebuie să producem în țară produse din materia primă pe care o avem. Importurile vor merge mai greu în acest an”, arată Mircea Coșea….. „Fără o infuzie de capital în economie nu ne vom putea mișca, iar bugetul României nu e capabil să facă așa ceva, e un buget cu deficit mare. Cred că mai trebuie să recurgem la împrumuturi, trebuie să fim mai atenți cu fondurile europene, trebuie să avem negociatori mai buni la Bruxelles, pentru ca din acești 500 de miliarde pe care Uniunea Europeană îi deblochează în curând să avem și noi o parte mai importantă, nu să ne dea ce a mai rămas de pe la alții, deci e momentul ca autoritățile să se gândească în mod foarte serios și la criza economică, nu numai la cea sanitară. Sigur, cea sanitară apără vieți. Acum. Însă să știți că cea economică poate să omoare oameni după o anumită perioadă, pentru că există posibilitatea unei scăderi importante a veniturilor la populație. Asta va duce la scăderea puterii de cumpărare și vor apărea fenomene de sărăcie și cu efecte sociale grave, dacă nu se iau măsuri”. Profesorul Coșea mai susține că potrivit informațiilor pe care le are de la casele de avocatură care se ocupă de relația clienților cu băncile, deja băncile resping multe cereri de suspendare a ratelor. Integral: https://www.digi24.ro

Era o senină și friguroasă zi de aprilie și ceasurile băteau ora 13  ….Orwell, chiar el: „Dacă e să definim, până la urmă, libertatea, atunci libertatea înseamnă să rostești adevărul pe care oamenii nu vor să-l audă.”  Iar adevărul pe care oamenii nu vor astăzi să-l audă este că, la un moment dat, ei or să moară.  Și pentru că acest adevăr este astăzi de neauzit, atunci să-i zicem acestui adevăr fake news. Starea de urgență pe care o trăiesc mi-a dat să trăiesc foarte multe stări.  Una dintre ele este nedumerirea în fața modului în care oamenii consimt, de bună voie și de spaimă, să-și abandoneze drepturile. Statistici recente confirmă, de exemplu, că peste 85% din populația Spaniei, Franței și Italiei aprobă restricțiile asociate stării de urgență sau de necesitate (1). Sunt cam surprins de asemenea covârșitoare majoritate a acelora care se cer închiși în casă și uită de mărețele vocații ale libertății și sacralității drepturilor fundamentale, mai ales în jurisdicții servite drept modele democratice atâta vreme. La limita limitelor, aș putea pricepe că oamenii (de la noi sau din alte locuri) acceptă să renunțe la libertatea de mișcare și de întrunire, la siguranța proprietății sau la beneficiul școlii câtă vreme ni se zice că suntem în plin război cu un inamic extrem de pervers și, pe bază de decret, suntem internați la hibernare. Ce nu pricep însă sunt, printre multe altele, capitularea pe două fronturi vitale pentru orice regim care, în ciuda stării de criză, continuă să se auto-definească drept „democratic”: lipsa unor autentice dezbateri, serioase și publice, mai ales la nivel academic și guvernamental, despre justețea măsurilor adoptate și proporționalitatea lor față de agresivitatea inamicului (1) și, pe de altă parte, felul în care-i trimis (ori se auto-exilează) în carantină dreptul la liberă gândire și la liberă expresie (2), cel mai adesea sub pretextul că trebuie apărat de covidul “fake news“(3). 1. Vă amintiți, desigur, de celebre sloganuri ale Pieței Golanilor din ’90, „Libertate te iubim / Ori învingem, ori murim” sau, și mai dramatic, „Vom muri și vom fi liberi”. Ce vremuri, câte speranțe, câtă candoare… Erau timpurile în care și moartea, și libertatea erau încă abstracțiuni și, ca idei, se jucau în lozinci de rime împerecheate sau sentințe mândre de paradoxul lor vivace, figuri literare ludice care voiau să zică, de fapt, că libertatea e absolută, iar moartea nu există. Piața Golanilor e astăzi pustie, iar golanii au ajuns oameni serioși, la și, mai ales, în casele lor. Azi le e frică de moarte sau, mai rău, le e frică de aceia care pretind că-i apără de moarte ori, și mai grav, le e frică să-și omoare confortul de moment, prejudecățile și conformismele. Nu îndemn la răzmeriță, dar mă întreb cum de oare noi, golanii, nu ne mai facem astăzi auziți (măcar la telefon sau în balcon) în rime similare: mai bine haimana decât distanțat, mai bine mort decât izolat? Unde e dezbaterea, unde-s argumentele și contra-argumentele despre Minciuna ori Adevărul care ne-au blocat în casă? De ce atât de puține voci care se întreabă despre logica întregii operațiuni de camuflaj? (2) Unde-s discuțiile profunde și serioase din centrul cetății ori măcar din mass-media „oficială” despre plusurile și minusurile acestei strategii de otrăvire a fântânilor și pustiire a holdelor de grâne? În condițiile unei tot mai vizibile devalorizări culturale a dezbaterii și judecății (3) , unde-s acei mulți cărturari și eseiști care adnotau atunci acele sloganuri cu entuziasm hermeneutic și adicție de libertate și scriau ulterior texte după texte, toate musai filosofice, despre măreția libertății, miza curajului și noblețea dizidenței, care înfierau totalitarismul și „ciuma roșie” și care țineau prelegeri și seminarii despre „valorile” „statului de drept”? De ce nu ies ei azi în agora – fie ea virtuală – să provoace dezbateri despre cât de periculos e dușmanul și cât de gravă este pierderea de libertate? Să fie tăcerea asta, aproape generalizată, expresia fricii de libertatea de expresie, expresia autocenzurii?…2. De unde frica asta? Probabil din experiențele premergătoare coronei (before corona-BC, expresia lui Brendan O’Neill) când, înainte de-a fi transferați la urgență, am fost internați la secțiile de „globalism”, „excepționalism”, „environmentalism” sau „fraternitate și unitate europeană”?… Sau când, diagnosticați ca „vulnerabili”, am trecut prin saloanele de „corectitudine politică”, de „spații sigure”, de „diversitate”, de „incluziune” și de mândre parade?… Ori cumva când, la boli interne, am zăcut și am fost tratați la „anticorupție”? Erau, nu-i așa?, secțiile, saloanele și aripile pavilionului în care totul se prezenta foarte curat și septic, democrația-„democrație”, libertățile-„libertăți”, sensibilitățile-ocrotite, diferențele- cauterizate, genurile-unul și (același) unul, sexualitatea-sterilizată, patriotismul-anesteziat, prezumția de nevinovăție-castrată. Adică secțiile, saloanele și aripile în care limbajul și libertatea de-a vorbi ce gândești au fost, și ele, siliconate și supuse unei intensive terapii de acomodare cât mai corectă la religia post-post-modernismului: ssst-weapons of mass destruction-WMD!, ssst-war on terror!, ssst-toleranță!, ssst-multiculturalism!, ssst-anti-fobie!, ssst-anti-naționalism!, ssst-anticorupție! Sssssssst! Odată aduși la urgență însă, mă așteptam ca, drept compensație pentru paralizia de ambe drepturi și ambe libertăți, măcar dezlegare la limbă să ni se acorde. Să putem ieși în balcoanele carantinei, să ne eliberăm și să strigăm în gura mare ceea ce, până mai ieri, era „incorect” și de nerostit, denunțul împotriva tuturor virușilor care au îmbolnăvit lumea și umanitatea, pacea și dreptul, etica și bunele moravuri. Că, de exemplu, militarismul imperiului a ucis națiuni și oameni, a mutilat milioane de destine, a trimis în pribegie familii și orfani, a distrus case, școli și spitale, a călcat în picioare dreptul internațional și-a comis alte și alte și alte și alte nenorociri numai și numai pentru putere și bani. Sau că ideologia identității de gen și politicile transumaniste au fost o ocară la adresa divinității însăși, a terfelit egalitatea în numele egalității, diversitatea în numele diversității și libertatea în numele libertății și că poate taman aceste ideologii și politici sunt laboratoarele în care a fost meșterit virusul inamic de azi. Că „statul de drept” și „democrația” și „drepturile omului” au ajuns simple lozinci de lemn, că dreapta și stânga se contopesc în același centru și că, în general, ideologiile globaliste se aliniază resemnate pe centrifugă…..Ori să cerem externarea de la „interne” și să scandăm că „anticorupția” nu-i decât un simplu slogan sub care s-au ascuns răfuieli și reglări de patimi și că dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție nu-s simple „găselnițe avocățești”. Și că, în general, să strigăm eliberator că a spune ce gândești nu echivalează nicidecum cu “hate speech“. Și câte și mai câte alte și alte și alte adevăruri –„subiective”, sau cum or fi – care ne-au fost interzise de ideologia dominantă a neo-progresiștilor, neo-rezistenților sau neo- …-ziceți-le-cum-vreți. Și, peste toate, să putem ieși în balcoanele carantinei și să-l întrebăm pe domnul Mike Pompeo ce-a vrut să spună când ne-a avertizat că toată această isterie virală nu-i decât un exercițiu (4). Și pe urmă să ne expunem nedumeririle – „subiective”, sau cum or fi – că transferul în congelator al unei întregi planete riscă să ne înghețe toată umanitatea din noi, că demolarea controlată a sistemului economic mondial ar putea face ca oamenii să moară de foame și să-și caute pâinea prin violență, că singura diferență reală dintre covid și ceilalți viruși gripali ar putea fi, cum zicea un faimos biolog, că acest covid are și PR, că „distanțarea socială” este un oximoron orwellian oribil menit să definească programata criogenie sufletească (după cum orwellian-oribile sunt denunțurile încălcării ei de „entitățile raportoare” și „agenții de integritate” (5), că nano-cipurile programate să ne asigure identitate biometrică digitală și portabilă ne transformă-n animale marcate cu fierul roșu, că ne e teamă de vaccinul obligatoriu care ni se va oferi drept împărtășania cu inteligența artificială, că ne e dor de părinții și de bunicii noștri, și că, în general, măsura carantinei este vădit disproporționată față de gravitatea pericolului…..În fine, dacă tot e să vorbim despre „știri false” și nocivitatea lor, stau să mă întreb cum au fost sancționate știrile cu adevărat false conform cărora Saddam Hussein deține arme de distrugere în masă, știri în baza cărora a fost declanșat un război devastator și perpetuu împotriva unei țări suverane și a dreptului internațional? Dar minciunile grosolane livrate la 9/11 conform cărora turnul 7 din complexul WTC s-ar fi prăbușit în 3 secunde din cauza unui incendiu la unul din cele 49 de etaje, minciuni care au contribuit, și ele, la declanșarea unui alt ilegal război? Carevasăzică, minciuni cu adevărat istorice, nu glumă…Dar dacă, Doamne-ferește!, (Doamne-ajută?…), se va dovedi cândva că toate informațiile privind periculozitatea virusului agresor și care au motivat actualul război mondial devastator au fost întemeiate pe date eronate? Întreb doar, nu dau cu paru’… Integral: https://www.hotnews.ro

Daniel P. Funeriu: Niște tinerei frumoși și liberi vin la piață cu un dulce mielușel, tocmai salvat din ghearele unui lup, pe care, de drag, îl cumperi pentru copilașul tău de 6 ani. Când pleci cu el, tinerii frumoși și liberi îți spun ”l-am botezat Corectitudine Politică”. Îl duci acasă, îl hrănești, vecinii încântați își cumpără și ei miei ca al tău, devine o modă, cine nu are mielușel e văzut rău… e hain, egoist, e bârfit de toată lumea, nu mai e primit la clubul de bridge… Copilul tău crește… La fel și mielușelul care începe să aibă urechi ascuțite. Îți spui ”ia uite, ce interesant, nu mă gândeam că pot fi și miei cu urechi gri și ascuțite”. Părul începe să devină sârmos… Poate o fi o rasă nouă… în loc de drăguțe copite apar gheare, vecinii îți spun că e ciudat… ar fi mai bine să mergi la veterinar să întrebi… Tu, cu imaginea tinerilor frumoși și liberi în minte, cu senzația încă vie a plăcerii de a-i fi mângâiat prima oară blănița, ignori. Vezi că după o vreme caninii sunt ascuțiți, behăitul drăguț dispare. Într-o noapte faci un coșmar: mielul cel dulce s-a transformat într-o agresivă fiară care ți-a devorat copilul. Te trezești, bei cafeaua, soarele se ridică frumos pe cer și ieși în curte. Unde, într-o baltă de sânge îi vezi pe cei dragi morți și jumătate de cartier devorat… Iar mieii din cartier, de-acum înfricoșătare animale în haită, îți spun rânjind: numele nostru e, de fapt, ”Poliția Gândirii”.  Fiți oameni, fiți buni cu cei din jur, combateți discriminarea pe unde o prindeți, luptați pentru egalitatea femeilor, educați-i pe cei cu mai puțin noroc în viață ca voi, nu vă bateți joc de cei slabi. Comportați-vă cu justețe, filtrați informațiile, evitați ura și răutatea. Dar nu cedați din libertățile pe care le avem azi grație sacrificiilor celor de ieri. Nu vă lăsați pradă facilă cuvintelor frumoase care ascund realități criminale. Și uitați-vă atent la mielușeii pe care îi adoptați. Paște Fericit celor care îl sărbătoresc. Sursa: https://www.facebook.com

Dilema prizonierului și încălzirea globală sau despre ceasuri și nori Pandemia actuală se va termina mai devreme sau mai târziu, după care vor fi reluate bombardamentele mass-media despre incendiile din Australia sau California, avatarurile Gretei, creșterea temperaturilor în paralel cu cea a concentrațiilor de CO2, apocalipsa climatică etc. Anticipând viitoarea campania mediatică, îmi permit să atrag atenția asupra unui eveniment remarcabil, dar care a trecut practic neobservat de aceleași mijloace de comunicare în masă. În decembrie 2019, a avut loc la Madrid cea de-a 25-a Conferință a Părților (COP25), parte integrantă a UN Convention on Climate Change (UNFCCC). După 2 săptămâni + 2 zile de discuții, eșecul conferinței a fost declarat fără echivoc:…Vreme de 25 ani de negocieri, s-au scremut munții și s-au născut doi șoricei: unul deja mort (Protocolul Kyoto) și altul pe moarte (Acordul de la Paris)…. Cine furnizează acele bunuri publice globale? Odată ce ele există, înseamnă că sunt acolo spre beneficiul tuturor. Dar atunci vor apărea și consumatori care vor căuta să se bucure de beneficiile bunurilor globale fără a contribui la producerea lor. În lipsa unui mecanism de acțiune colectivă, ele riscă să fie sub-furnizate. Similar, fără acțiuni colective, opusul bunurilor publice – poluarea, zgomotul, criminalitatea stradală, creditarea bancară riscantă etc. – vor deveni supra-furnizate. Un exemplu: pe 12 aprilie 2020 se împlinesc 65 de ani de când omenirea a primit gratuit formula vaccinului anti-poliomielitic, produs de echipa doctorului Jonas Salk de la University of Pittsburgh. Până atunci, milioane de copii și adulți (președintele F. D. Roosvelt) din întreaga lume fuseseră mutilați pe viață din cauza bolii neiertătoare. Doctorul Salk nu și-a patentat niciodată descoperirea (There is no patent. Could you patent the Sun?) și vaccinul lui a devenit un bun public global fără nicio contribuție din afara Statelor Unite. Astăzi, urmașii doctorului Salk, incluzând pe fiul lui, Peter, lucrează fără răgaz în laboratoarele Universității din Pittsburgh pentru a descoperi formula vaccinului anti-COVID-19. Și în alte laboratoare din lume se accelerează cercetările pentru prioritatea mondială a descoperirii vaccinului. Va fi, fără îndoială, un bun public global. O singură întrebare am: Vor avea acei descoperitori înălțimea morală a doctorului Salk să declare că There is no patent. Could you patent the Sun?… Ce se observă deocamdată este un exemplu perfect al „răului” public global: scăderea pronunțată a costurilor călătoriilor și a comunicațiilor de tot soiul a accentuat propagarea rapidă a virusului COVID-19, un lugubru semnal de alarmă care ne amintește dureros că unele forțe globale nu respectă granițele sau popoarele. În astfel de situații-limită apar, din păcate, și politici non-cooperante, de tipul „vecinul meu cerșetorul”. Recenta și unica decizie a României de a-și suspenda exportul multor produse agricole se încadrează în acest tip de comportament și sugerează că unele state se comportă ca struțul care-și bagă capul în nisip: urmărindu-și prioritar interesele naționale, acele țări renunță la planuri de cooperare, care oferă atât beneficii globale, cât și individuale pentru participanți…. Unul din viciile inerente ale unei cooperări internaționale de tip 3, supuse dilemei prizonierului, îl reprezintă existența „călătorilor fără bilet”, sau blatiști (free riders), în jargon studențesc. Este o realitate tristă, demonstrată fără echivoc, că unele state, mânate de dorința prezervării interesele lor naționale, preferă „să meargă fără bilet”, adică acceptă să primească bunuri publice fără a contribui la costurile aferente producerii lor. În cazul acordurilor climatice internaționale, unele țări așteaptă ca altele să-și reducă emisiile fără să cheltuiască semnificativ ele însele pentru reduceri proprii. A invoca interese naționale prioritare are sens atâta timp cât impacturile produse nu depășesc granițele naționale. De exemplu, un guvern își poate proteja cetățenii în cazul acordurile comerciale internaționale prin aplicarea unor tarife preferențiale (cazul recent al Statelor Unite în relațiile cu China, Mexic sau Canada). Dar atunci când Statele Unite își reduc constant emisiile de CO2 prin înlocuirea cărbunilor cu gaze de argilă, în timp ce China, India, ori Brazilia își măresc emisiile și construiesc, acasă și în afara granițelor proprii, noi termocentrale pe cărbune, situația nu mai este OK. Politicile naționaliste, non-cooperante, centrate doar pe binele național și mizând pe cheltuielile altor țări pentru reducerea emisiilor sunt contraproductive. Eșecul acordurilor climatice internaționale este în cauzat în cea mai mare parte de „călătorii fără bilet”. Și atât președintele George W. Bush, care a respins Protocolul de la Kyoto, amorsat de tandemul Clinton-Al Gore, cât și președintele Donald J. Trump, care a decis retragerea Statelor Unite din Acordul climatic de la Paris, aranjat de administrația Obama, au invocat existența „blatiștilor” climatici – țări care beneficiază unilateral din reducerea emisiilor americane. Un al doilea exemplu elocvent, dar nonclimatic, despre efectele nefaste ale sindromului „călătorii fără bilet” are în centrul său obligațiile contractuale ale țărilor membre NATO, obligații asumate prin semnarea Tratatului în momentul aderării. Membrii NATO s-au obligat să se apare în comun – unul pentru toți, toți pentru unul – și să suporte în comun cheltuielile acestei apărări. Numai că, în realitate, povara cheltuielilor este strict asimetrică: Statele Unite au contribuit 71.7% din bugetul NATO pe anul 2018, mai mult decât Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie și Canada la un loc. În același an, o serie de membri NATO au cheltuit pentru apărare sume minuscule din PIB-urile lor: Luxemburgul – 0,46%; Belgia – 0,90%; Spania – 0,92%; Slovenia – 0,98%….. Toate întrebările despre Pământul-bulgăre-de gheață (Snowball Earth) sunt încă obscure pentru că datele geologice sunt limitate și nu avem încă o teorie care să explice convingător începutul și finalul perioadei când Pământul a fost complet acoperit cu gheață. Fenomene precum Oscilația Atlanticului de Nord (NAO) sau Oscilația Arctică (AO) nu sunt încă explicate.vi Foarte scurt spus, eu cred că există doar două climate – glaciar și interglaciar. Ce ni se spune însă la schimb? Predominant, informații despre creșterea temperaturilor atmosferei, cuplate cu creșterile concentrației de CO2. Percepția publică este dominată (aș spune tiranizată) de experții guvernamentali, care manipulează simulări ale viitoarelor variații climatice. Acele simulări, numite Modele de Circulație Generală (GCM) nu pot fi verificate pentru că datele sunt inexistente. Așa că noi, plătitorii de taxe care suportă acei experți, trebuie să-i credem pe cuvânt de onoare. Faptul că super-computerele de azi produc cantități uriașe de numere, fără a putea simula măcar un singur ciclu glaciație-interglaciație din trecut, ridică o simplă, dar fundamentală, întrebare: De ce trebuie să le credem? Modelele climatice au devenit astăzi niște substitute ale realității observabile. Adică, avem o nouă paradigmă prin care simulările și programele computerizate au înlocuit teoria și observațiile. Iar guvernele hotărăsc în mare măsură natura cercetării științifice și rolul principal al societăților profesionale este să facă lobby la guvern pentru a obține fonduri și avantaje speciale (de ex., director de institut, consilier științific ș.a). Integral: https://www.hotnews.ro

Luna degeaba si lectia germana Nu cred ca Romania ar trebui sa fie recunoascatoare Germaniei ca face pentru cateva mii de cetateni romani ceea ce autoritatile romane nu sunt in stare. Si nu numai autoritatile de acum desigur, ci in mod cronic. Ceea ce s-a intamplat in Romania cu oamenii plecati catre Germania a fost revoltator prin lipsa totala de organizare. In mod evident se stia de plecarea lor. Ar fi de-a dreptul teribil sa putem crede ca in stare de urgenta o asemenea miscare de oameni si autocare a trecut neobservata. Faptul ca permiti acestor oameni sa plece la munca, atat timp cat tu nu le oferi nicio sansa, mi se pare corect, dar nu in conditii care contrazic absolut toate regulile pe care incerci sa le impui in aceasta perioada societatii. Pe langa faptul ca in felul acesta ii pui in pericol, oferi si un exemplu frustrant pentru cei amendati ca n-au trecut ora pe declaratie sau pentru cei care te-au luat in serios si nu au mai iesit de saptamani intregi din casa. Si asa restrictiile devin tot mai greu de respectat si sunt tot mai putin respectate. Termenul de comparatie a fost la sosirea in Germania, unde oamenii au fost primiti organizat, au fost verificati, cazati corespunzator si sunt tinuti intr-un fel de carantina activa. Statul german se da peste cap pentru ca economia sa functioneze. Si nu am multe indoieli ca va reusi. Diferenta asta arata de ce noi, cu un numar destul de mic de cazuri grave si decese, ne pregatim sa intram in a doua luna de stare de urgenta, fara nicio perspectiva, in timp ce restul Europei isi redeschide treptat si prudent economiile inclusiv in folosul, iata, al unor romani. Romania nu se va deschide cand vrea Merkel, cum spun diversi “nationalistopati”, ci atunci cand autoritatile romane vor fi capabile sa puna cap la cap un plan articulat de redeschidere. Este paradoxal pentru mine ca despre redeschiderea economiei si importanta ei vorbeste cel mai apasat nu vreun ministru, nu premierul sau presedintele, ci un medic, prof. Rafila, constient, spre deosebire de autoritati se pare, ca: “avem o foarte mare urgenta legata de economie. Trebuie sa facem pasi pentru a reveni incet la normal si sa ne intoarcem la lucru. Daca nu ne intoarcem la lucru, toate masurile pe care ni le imaginam in sistemul sanitar vor fi inoperabile”. Eu nu inteleg la ce a folosit luna aceasta de stare de urgenta. In opinia mea, menirea ei, cu toate restrictiile aferente, ar fi fost sa dea timp statului sa se pregateasca pentru noua situatie si sa puna la cale, asa cum au facut restul statelor, noua forma de functionare in conditiile date. Dar noi dupa o luna nici macar masti in magazine nu avem inca. Au curs ordonantele militare, in general catre miezul noptii ca sa aiba un aer mai grav, cu o prezentare de stand-up comedy, si care, in general, nu au facut decat sa corecteze precedentele ordonante militare. Sa o luam pe cea mai recenta. A iesit dl Vela sa ne anunte ca se interzice exportul de cereale, biscuiti si produse de patiserie. Ca sa descopere a doua zi ca nu pot sa opreasca exporturile intracomunitare, corectura facuta de Ludovic Orban cu penibila scuza ca nu am inteles noi bine ce spusese dl Vela cu o seara inainte (sigur exista ipoteza viabila ca insusi dl Vela sa nu fi inteles ce a spus, dar asta e alta poveste). A mai trecut o zi si presedintele Rompan a dezvaluit ca interzicerea exportului de produse de panificatie procesate ar provoca pierderi mari: “Noi pierdem niste piete anuland contracte, piete pe care am muncit 10 ani sa le castigam, asa cum este Egipt”. Afland asta, de parca nu era obligatoriu sa stie, ministrul Agriculturii a promis corectia. In privinta bugetarilor, noi avem trei categorii: cei care muncesc full time, cei care muncesc partial si cei care chiar nu fac nimic. In sectorul privat a intrat in somaj tehnic total doar ultima categorie, restul isi vad de treaba. Nu inteleg de ce statul isi propune sa trimita in somaj tehnic si angajati utili, jumatate de luna, in timp ce plateste integral jumatate de luna bugetari care nu fac nimic. Probabil ca rezultatul financiar ar fi acelasi daca ar intra in somaj tehnic integral bugetarii care nu pot munci si ar fi lasati cu plata integrala cei care pot munci. Asta daca vorbim despre somaj tehnic care presupune intrerupere de activitate. Integral: http://www.ziare.com

Vela a numit un securist acuzat de crime la Revoluție în funcția de adjunct al Jandarmeriei. Revolta revoluționarilor Colonelul Remus Cîmpan a fost numit recent de către ministrul de Interne, Marcel Vela, în funcția de adjunct al Jandarmeriei Române, situație care a provocat furia revoluționarilor. Asociația „21 Decembrie 1989”, prin liderul Doru Mărieș, a lansat o serie de acuzații, transmițând că Marcel Vela a numit în funcția de adjunct al Jandarmeriei Române un individ care a tras la Revoluție și, mai mult, și-a împușcat chiar și un camarad. Mai mult, revoluționarul Marian Moroșanu, zis și Ceaușescu, a atras atenția, printr-o postare pe Facebook (pe care o puteți accesa AICI), că Remus Cîmpan minte în cadrul CV-ului: “Remus Cîmpan minte cu nerușinare în CV-ul lui, în care afirmă că în perioada 1985-1988 a urmat Școala militară de ofițeri activi ai MAI- în anul de glorie al lui Ceaușescu aceasta era Școala de ofițeri activi de securitate ai MI. Iar în perioada 1988-1991 el scrie că era comandant de subunitate la Centrul de perfecționare jandarmi – minciuni! – era comandant la securitatea Lugoj. Nu merge să pui securiști vechi în haine (grade) noi, domnule Vela!”.…. Doru Mărieș: Este vorba despre un ofițer care a fost ucis, nu știm ce a făcut până în data de 22 decembrie la Timișoara, transferat de la Turnu Severin, s-a întors la Lugoj și într-o unitate militară a fost împușcat, se presupune de acest domn Cîmpan, care zilele trecute a fost numit adjunct al Jandarmeriei Române. Domnule ministru de Interne, Marcel Vela, ați avut cunoștință că acest individ a ucis pe cineva la Revoluție? Nu știm în ce condiții, sau poate știm, vă lăsăm pe dvs. să deslușiți și să luați măsurile cuvenite! Cred că e prea mult! Poate găsim și oameni care nu au tras la Revoluție să fie numiți în asemenea structuri!”.…. Marian Ceaușescu: “De la conducerea Jandarmeriei Romane a plecat un fost securist: General de brigadă dr. Constantin FLOREA care a făcut parte din cordonul de represiune apărând “Comunistul și Dictatura Ceaușescu” contra romanilor în 21 decembrie 1989 din piața universități. Si a venit alt fost securist. Eroii din Timișoara se întorc în mormânt. Pentru că fostul locotenent securist, Remus Ioan Cîmpan, cel care în 1989 a fost împotriva revoluționarilor, bătându-i, alergându-i pe străzile din Timișoara, cel care a împușcat mortal în incinta UM 0389 Lugoj pe lt. Boara Dorel, fiind cercetat la vremea respectivă de către procurorii militari, tocmai a fost avansat de către domnul Ministru Marcel Vela, în funcția de inspector șef adjunct al Jandarmeriei Române. Remus Cîmpan minte cu nerușinare în CV-ul lui, în care afirmă că în perioada 1985-1988 a urmat Școala militară de ofițeri activi ai MAI- în anul de glorie al lui Ceaușescu aceasta era Școala de ofițeri activi de securitate ai MI. Iar în perioada 1988-1991 el scrie că era comandant de subunitate la Centrul de perfecționare jandarmi – minciuni! – era comandant la securitatea Lugoj. Nu merge să pui securiști vechi în haine(grade) noi, domnule Vela! Integral: https://www.podul.ro

Măsuri și mai dure. Acum ai voie să plimbi câinele doar mergând în mâini  Devine din ce în ce mai clar că undeva, acolo sus, cineva ne pune la încercare! Surse apropiate Guvernului spun că următoarea ordonanţă militară va introduce măsuri şi mai dure, menite să descurajeze ieşitul din case. “Din câte am citit în fişierele pe care le-am primit la imprimat, va fi, în continuare, permis să scoatem câinele la plimbare. Dar în tot acest timp suntem obligaţi să mergem în mâini”, explică Decebal Popescu, învârtitor manivelă imprimantă la Palatul Victoria. “Probabil au simţit că această prevedere e necesară pentru că mulţi oameni parcurgeau kilometri întregi sub pretextul că-şi plimbă animalele. Acum, mai mult de câţiva paşi în afara casei vor putea face doar cetăţenii atletici, care oricum sunt mai rezistenţi la îmbolnăvire”, îşi dă cu părerea Marcela Iancu, operatoare întrerupător lumină, care a citit ordonanţa peste umărul lui Decebal Popescu, învârtitor manivelă imprimantă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 13 aprilie!  Vremea se încălzește pe zi ce trece, cerul are înnorări azi, în prima parte a zilei, în sud-est, loc unde va ploua izolat. Vântul va avea intensificări în zona de munte, iar maximele sunt cuprinse între 13 și 22 de grade Celsius. Minimele indicate de specialiști sunt curpinse între 2 și 10 grade Celsius. Gradele coboară în depresiuni, unde se va forma bruma, arată Administrația Națională de Meteorologie. Izolat, vor fi condiţii de brumã în nord şi în centru. București: 6 gr. C. /23 gr. C. cer senin

Cum va arata lumea dupa criza? Unde va fi Romania?  Vreti sa stiti cum va arata lumea pentru Romania dupa criza coronavirus? Uitati-va la imaginile miilor de sarmani romani inghesuiti pe aeroportul din Cluj pentru a pleca in Germania la cules de sparanghel. 12 curse charter spre destinatii din Germania – Berlin, Baden-Baden/ Karlsruhe, Dusseldorf au purtat peste 2.000 de oameni speriati de foame si de saracie pe ogoarele nemtilor intr-un gest de umilinta nationala suprema si niciun lider politic nu s-a ingrozit, niciunul nu a avut decenta sa plece capul si sa taca macar pentru o zi. Singurul lucru pe care l-au remarcat politicienii a fost ca cei 2.000 de romani nu au respectat distantele minime dintre ei prevazute de ordonantele sefului lui Arafat, cum s-o numi el. De fapt, asta e viata care ni s-a oferit in ultimii 30 de ani: plecati si munciti in strainatate, plecati ca aici nu putem sa facem nimic! Niciun politician roman nu s-a aratat vreodata inspaimantat de faptul ca o treime din forta de munca nationala a plecat din tara. Si se pare ca tot asta e viata care ni se va oferi si de azi inainte. Ne aflam, acum, in mijlocul unei mari incercari. Dar aceasta incercare este pentru intreaga planeta, cu deosebire pentru lumea occidentala, din care facem si noi parte. Hai sa lasam un pic emotiile la o parte si sa privim ce se intampla in lume: liderii nationali cu anvergura, cu viziune, deja lanseaza programe uriase de revenire a economiei dupa criza. Da, in vreme ce ai nostri citesc cu voce tremurata ordonantele pentru culesul sparanghelului nemtesc si comunicatele cu crimele comise la Suceava, altii isi mobilizeaza resursele pentru a reconstrui economia. Daca vrem sa intelegem cum va arata lumea dupa criza coronavirus, ar trebui sa ne uitam la ce fac acum liderii americani, cei germani si cei japonezi. Si n-ar strica sa tragem cu ochiul si pe la unguri, la polonezi sau la cehi. Administratia Trump a elaborat un plan de reconstructie bazat pe cheltuirea de catre guvernul federal a 2.000 de miliarde de dolari, la care se adauga cei 2.300 de miliarde de dolari recent anuntati de catre Federal Reserves: printre altele, 500 de miliarde de dolari pentru cumpararea de obligatiuni municipale (adica imprumuturi pentru orase), 600 de miliarde de dolari imprumuturi pentru companii cu mai putin de 10.000 angajati si 350 miliarde de dolari imprumuturi pentru micile afaceri (sursa: AICI ). Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii, aloca pentru revenirea din criza economica 992 miliarde de dolari, adica 20% din PIB. Guvernul japonez va suplimenta cheltuielile bugetare cu 62% (da, ati citit bine, cu 62%, 16,8 trilioane de yeni in plus)! Bani pe care ii va lua din emiterea de obligatiuni (14,5 trilioane de yeni) si emiterea de obligatiuni pentru constructii (2,3 trilioane yeni). 4 trilioane de yeni se vor distribui catre familiile cele mai afectate si 2,3 trilioane de yeni vor fi platite firmelor mici si mijlocii care au afacerile inchise sau sever afectate. (Sursa: AICI). O fi remarcat oare cineva de la Bucuresti ca guvernul lui Shinzo Abe emite (si nu e prima oara!) “obligatiuni pentru constructii” – adica obligatiuni menite sa acopere cheltuieli destinate lucrarilor de infrastructura publica? Intreb retoric, desigur, raspunsul il vedem cu totii. Germania, la randul sau, a adoptat un plan de 750 miliarde de Euro (cam 20% din PIB) pentru a putea reveni din dezastrul economic actual. Pentru prima oara dupa multi ani, Germania se va imprumuta, cu o suma destul de mare, 156 miliarde de Euro (cam 4% din PIB), atat de dispusa la efort financiar este Angela Merkel. Planul german prevede inclusiv intrarea statului in actionariatul firmelor esentiale, prin cumparare de actiuni (Sursa: AICI). Dar hai sa venim si in regiunea noastra, in Estul Europei, in liga in care jucam si noi. Ungaria, bunaoara, o tara de doua ori mai mica decat Romania si o economie cat 60% din economia noastra, mobilizeaza cam 30 miliarde Euro pentru compensarea efectelor crizei, ceea ce reprezinta 20% din PIB. Orban Viktor a anuntat inclusiv un fond strategic de 1,3 miliarde de Euro pentru investitii in infrastructura. (Sursa: AICI). Polonia, cea mai mare economie a regiunii, o tara de doua ori cat Romania si o economie de doua ori si jumatate mai mare decat a noastra, arunca in lupta impotriva crizei economice nu mai putin de 47 de miliarde de Euro (aproape 10% din PIB). Din totalul celor 212 miliarde de zloti ai planului de iesire din criza, 30 de miliarde de zloti se vor duce in plata somajului tehnic, 7,5 miliarde in investitii in sistemul de sanatate, 70 de miliarde de zloti in intarirea sistemului financiar si 30 de miliarde de zloti in investitii in infrastructura. (Sursa: AICI). Republica Ceha si-a asumat un plan de stimulare a economiei de o amplitudine nemaiintalnita in istoria tarii, de aproape 18% din PIB (aproximativ 50 de miliarde de dolari (Sursa: AICI). Dar ia sa vedem ce plan are guvernul de la Bucuresti. Unul simplu, cu care, de altfel, nici nu ne-a surprins: sa faca lucruri usoare, ieftine si care sa nu puna in pericol procentele din sondaje. Bugetul de combatere a crizei coronavirus anuntat pana acum la noi este unul pe masura viziunilor politicienilor nostri: pana in 10 miliarde de lei pentru plata somajului tehnic si maxim 15 miliarde de lei garantii pentru sustinerea creditarii IMM-urilor. Cam asta e tot, plus ceva bonificatii pentru plata taxelor la timp, pentru putinele firme care o mai pot face. Adica un total de vreo 25 de miliarde de lei, vreo 5 miliarde de Euro, adica sub 3% din PIB, cu banii de la Comisia Europeana inclusi aici. (Sursa: AICI). Ce inseamna asta? Condamnarea la inapoiere si fixarea noastra in divizia ultima a Uniunii Europene pentru cateva decenii. Orice minte normala isi poate da seama ca, daca celelalte state membre UE (si in primul rand vecinii nostri) aloca pentru compensarea crizei sume de cateva ori mai mari decat Romania, companiile din acele state vor deveni si mai competitive decat erau, in raport cu noi. Ungurii si polonezii vor atrage si mai multe investitii decat noi si mai sofisticate. Aici viitorul suna cam trist: exodul celor instruiti si al celor neinstruiti va continua la fel ca si pana acum, medicii catre spitalele vestice si zilierii catre campurile cu sparanghel; companiile romanesti vor fi din ce in ce mai putine si mai slabite. Numai politicienii vor prospera, alaturi de favorizatii sortii: beneficiarii pensiilor si salariilor speciale. Oare chiar nimeni sa nu priceapa la Bucuresti ca orice dolar pe care Ungaria sau Polonia il investeste si noi nu inseamna, de fapt, o diferenta de zeci de dolari in salarii, o diferenta de zeci de procente in nivel de trai? Cum se face oare ca din 7 partide parlamentare niciunul nu are o viziune pentru iesirea din criza? Niciunul nu propune un plan coerent, bazat pe o terapie de soc si pe mobilizarea unor resurse la fel de mari precum pierderile generate de virusul din Wuhan. Pentru ce mai facem alegeri la fiecare patru ani, daca toate partidele din parlament nu traiesc decat pentru a-si incasa subventiile de 100 de milioane de Euro? Integral: http://www.ziare.com

Dragă sezonierule  Două mii de sezonieri. Treisprezece zboruri. Cifre. În spatele știrii despre românii care s-au înghesuit în parcarea aeroportului din Cluj sunt ei, românii. Oamenii. Și viețile lor. Mi-am încercat norocul la sparanghel. Am luat la rând anunțurile de pe OLX și Jooble. Cu un pic de răbdare, cândva, după Paștele ortodox, pot să mă îmbarc într-un zbor spre Stuttgart. Îmi trebuie un act de identitate, certificat de naștere, de căsătorie, dacă e cazul, o diplomă a ultimei școli absolvite, un cazier juridic și o adeverință medicală. Păi, întreb, ce boli m-ar face inapt de muncă? A, păi, vă controlează acolo. Bun, zic, dar de ce îmi trebuie adeverința medicală dacă mă trimiteți oricum în Germania? Nu se știe, dar, zău așa, pe criza care se anunță, cine sunt eu să mai fac nazuri? De plecat ar urma să plec din București, luni sau marți după Paște, dar până atunci tot trebuie să ajung la Sibiu, să semnez cu recrutorul român, îmi spune domnișoara. Cum ajung? „Păi, cu declarația aia pe proprie răspundere, scrieți acolo că veniți la Sibiu în scop profesional.” Parcarea în care s-a prăbușit iar statul român În timp ce doamna îmi vorbește mă gândesc la cei 2000 de români care s-au înghesuit, ieri, în fața aeroportului din Cluj. Au venit sute de kilometri cu autocare despre care, practic, nu a știut nimeni că circulă. Pe care nu le-a oprit nimeni pe drum. Nici un echipaj de poliție, de la Suceava la Cluj, nimeni să-i întrebe, la propriu, de sănătate.  Te înspăimântă imaginea acelei parcări a aeroportului, mai aglomerată decât târgul de vechituri din Târgu Mureș în zi de Ocska Piac. Nu atât prin ea în sine, cât prin indolența autorităților aeroportuare, care nu aveau cum să nu știe că le vin 13 avioane. Și care, deși așteptau 13 avioane, nu s-au pregătit pentru ce puteau acestea aduce la sau lua de la Cluj. Vin niște nemți.  Dezordinea în care s-a ajuns la Cluj e încă o radiografie a tumorilor statului român. În dosul formelor instituționale, toate funcțiile îi sunt atrofiate. Le-au căpușat rețelele corupției, politrucii și amantele, nepoții și obligațiile de partid. Este un talcioc al muncii, nu o piață a ei. Mâna aia invizibilă care reglează economia ar fi trebuit să împingă recrutori și cursele ocazionale tocmite pe anumite nișe reglate de o autoritate rutieră și de un inspectorat de control. Dar șefii ARR vor scăpa în curând de acuzațiile de corupție în urma prescrierii fapelor. Iar ISCTR este un tigru fără dinți, subfinanțat, condus interimar și cu o lege de funcționare neratificată de patru ani. Dar cine ar avea nevoie de claritate și predictibilitate, când transportul de persoane a fost, în România, de-a lungul ultimilor 30 de ani, un sinuos traseu al răfuielilor pentru controlul clientelei în detrimentul siguranței acesteia.  Ca și în cazul instituțiilor de protecție a mediului, în care aerul irespirabil al Bucureștilor nu alertează pe nimeni în afara orelor de program ale ministerului, gărzii sau agenției, la fel s-a întâmplat și la aeroportul din Cluj. Câți dintre cei care lucrează acolo au văzut ce se întâmplă în parcare, dar nu au simțit că e cazul să sune la 112? Pentru câți absența unei responsabilități înscrise în fișa postului a  anulat orice urmă de responsabilitate civică?…. Cei ce pleacă, zilele acestea, cu avionul, au destinații precise. Au joburi antamate. Grele, dar sigure. Cei mai mulți au mai fost la munci sezoniere în Germania și, spun, se întorc la același angajator. Știu pe pielea lor că aproape nu există o ocupație mai nenorocită decât îngrijitul și recoltatul acelui „aur alb” al gastronomiei germane de primăvară. Dar nicio muncă nu e ușoară. La fel cum nicio muncă nu e josnică. Și nici nu se simt sclavi, cum cu batjocură îi numesc ignoranții din fotolii sau din dosul tastaturii mințile prăfuite. Am încercat o ultimă ofertă de plecat în Germania, una care să nu mă plimbe prin țară înainte de a semna contractul. Am găsit o firmă din București care, însă, nu mai angajează decât români aflați deja în Germania. Dacă vreau, în mai pot pleca la alte munci agricole. Mic dejun și prânz plătit, asigurare medicală, program de lucru de zece ore, de la 4 la 16, plata de la 9 euro pe oră, o garanție de 680 de lei care mi se returnează la prima leafă, dacă nu plec după primele trei săptămâni. Castraveți. Sau căpșuni. Zmeură. Cireșe. Sau flori, în sere, dar în Olanda. Am lăsat vorbă că revin luni. Când m-am uitat a doua oară, am văzut că vârsta maximă e 50 de ani. Păi, ce știu germanii ăștia? În România, bunicii și bunicile sunt cei mai buni grădinari! Integral: https://www.dw.com

Cine sunt românii care au mers în Germania la cules de sparanghel: „În rest sunt profesor de chitară aici în ţară” Muncitorii români care pleacă în Germania la cules de sparanhgel au motive întemeiate. Din banii pe care îi câştigă unii îşi renovează casele, alţii pun bani deoparte, iar cei mai mulţi îşi hrănesc copiii…..Necesitatea îi împinge pe românii noştri să plece în fiecare an la muncă în străinătate, chiar dacă asta înseamnă şi câteva luni de zile petrecute departe de casă şi de cei dragi…..Rareş are 23 de ani, este din Braşov şi predă chitară, iar de câţiva ani merge regulat în Germania. Recunoaşte că munca în agricultură este grea şi murdară, dar banii pe care îi câştigă acolo îl ajută să îşi cumpere instrumente muzicale, ca să devină un artist adevărat….. Rares Bacrău, muncitor: „Merg să muncesc în agricultură la cules de sparanghel. În rest sunt profesor de chitară aici în ţară şi astea două luni îmi oferă cumva un capital de investiţie, să îmi mai cumpăr un echipament. E grea, dar te obişnuieşti. Cu cât trec anii mai mult, devine cumva o natură secundară. Munca câmpului este echivalentă cu orice tip de muncă. Este foarte mult de muncă, este o muncă murdară, dar la finalul sezonului a meritat.” Şi Dumitru Pasăre, din Bistriţa, spune că merită. De când merge în Germania la cules de sparanghel şi-a renovat casa şi şi-a mai făcut una-alta prin gospodărie. Este dezamăgit profund de cât câştigă în ţară ca tâmplar. Dumitru Pasăre, muncitor: „Al şaptelea an. Păi e un salar mai bun decât în ţară, în ţară politicienii îşi fac salariile lor şi pensiile, iar pe noi patronii ne plătesc cu 300 de euro, nişte salarii de nimic. Acolo în jur de 3.000 de euro pe luna câştigăm. Ne dau cazare două persoane într-o cameră, mâncare, transport. În fiecare lună banii intră în cont. Bani cu care pot să îmi rezolv şi eu unele lucruri, este de construit.” Sâmbătă, toţi cei care au plecat de pe aeroportul de la Cluj în Germania nu au mai aşteptat atât de mult, iar de luni lucrurile vor funcţiona şi mai bine, transmite directorul aeroportului. Integral: https://www.digi24.ro

Se adîncește prăpastia dintre săraci și bogați Unul din efectele dezastrelor este că trăim realitatea la a doua mînă, nu mai sîntem stăpîni pe ea, nu se mai transmite curat de la om la om. În situațiile de criză, atunci cînd un dezastru lovește un stat sau o mare parte a omenirii, bogații se îmbogățesc și mai mult și se înmulțesc cu alții care apar din cotloanele sistemelor penetrabile ale statelor, pe cînd săracii ajung să fie tot mai săraci și tot mai mulți. Cantitatea de sărăcie pe cap de locuitor se regăsește în subnutriția copiilor, a bătrînilor, în creșterea numărului persoanelor cu dizabilități, în raportul dintre urban și rural, în analfabetismul funcțional, în ignoranța și prostia care aduc la putere partide politice retrograde, la rîndul lor ignorante, dar cu program și bilete de trimitere în laboratoarele corupției. În România de azi, aproape un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar mortalitatea în rândul copiilor ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii. Dacă ne raportăm la faptul că în lume trăiesc aproape un miliard de persoane sub pragul sărăciei, adică unul la șase locuitori ai planetei, realizăm că România stă, procentual, mai prost în ceea ce privește sărăcia pe cap de locuitor. Statisticile și studiile sociologice arată că anul trecut a livrat românilor 32.000 de milionari în dolari, dublu față de 2018. Cîți dintre ei s-au îmbogățit eludînd normele penale, care și acestea lasă portițe de scăpare ale legiuitorului pentru clientela politică, e greu de cuantificat. Dacă sărăcia lucie e transparentă precum apa chioară, putînd fi citită ca un abecedar și în piața publică, bogăția scapă de regulă vederii, arătînd doar vilele de neamuri proaste, mașinile de lux și metresele din pepiniera arivismului „sexului frumos.“ O mare parte a averilor sînt contabilizate în condicile mătușilor donatoare de sute de mii ori milioane de euro (cazul Adrian Năstase), care, după ce au scăpat în felul acesta de banii ținuți sub saltea care le complicau existența, și-au luat rămas bun de la viață. Tragedia pe care o trăim de la începutul anului pînă acum se traduce în bilanțul la nivel mondial de peste 1,5 milioane de persoane infectate cu noul coronavirus și peste 87.000 de morți. În România sînt cele mai multe cadre medicale din Europa de Est infectate. Nu e greu de deslușit una dintre cauze, și anume sistemul medical care suferă de treizeci de ani de subfinanțare și de lipsa de implicare a puterii politice (cu sumele bugetare alocate Catedralei Mântuirii Neamului ar fi putut fi construite trei spitale ultramoderne), de supremația șpăgii, de intrarea politicului cu bocancii în sălile de operație, de orgoliile și intrigile veteranilor stetoscopului și bisturiului. Medici precum Constantin Arseni, Alexandru Pesamosca sau Dan Setlacec au lăsat moștenire arta și rigorile meseriei celor care au avut șansa să lucreze cu ei. Toți au murit fără să lase averi. Spre deosebire de ei, mulți medici cap de afiș de azi se dovedesc a fi sclavii banilor murdari, unii dintre aceștia dînd cu subsemnatul la DNA și vînzîndu-și meseria politicului – cazul fostului primar general al Bucureștiului Sorin Oprescu este emblematic. În situațiile de criză majoră e vremea interlopilor, printre care se numără romii care și-au ridicat acele castele oribile cu turnulețe de tablă și zeci de camere, cum sînt cele de la Strehaia, Sibiu, Timișoara, Craiova și în general cam de peste tot unde sînt densități mai mari ale urmașilor robiei de secole. Și nu din fier vechi sau din salbele cu cocoșei pe care le-au recuperat de la stat sub domnia lui Iliescu au apărut aceste mutilări ale noțiunii de locuință, ci în parteneriat cu politicieni corupți pînă-n măduva oaselor. În plus, e vorba aici și de exploatarea romului de către rom: florărese, buticari, SRL-iști, chiar ONG-iști aparținători etniei care plătesc taxă de protecție pentru a fi lăsați în pace de poliție, pe sistemul mafiei. E vremea femeilor ușoare care se consacră a fi însoțitoare intime ale bogătașilor mai cu avînt decît în perioadele calme, normale. E vremea preoților, cînd nu rugăciunile enoriașilor sînt mai fierbinți, mai apropiate sufletului, ci se înmulțesc habotnicii, se spovedesc și împărtășesc pentru prima dată în viața lor mirenii care n-au călcat niciodată într-o biserică …. În acest timp, corupții de meserie, funcționarii promovați prin nepotism, ciocoii vechi și noi cresc precum buruienile din patul germinativ al haosului economic și social, al sfidării legilor care par a se fi retras în catastife inofensive. Adaug aici lucrătorii din serviciile de informații, care creează o piață de desfacere abundentă pentru borfași, de la cei mai mici pînă la gulerele albe care învîrt milioane de euro din fotolii. Integral: https://www.dw.com

Împotriva coronavirusului, fără populism (Op-ed) Oricând e loc de mai bine, indiscutabil! Dar eu cred că în această criză generată de răspândirea noului coronavirus, autoritățile noastre s-au comportat în general bine, atât în ceea ce privește măsurile generale dedicate prevenirii răspândirii bolii, cât și în ceea ce privește măsurile de sprijinire a economiei. Nu știm încă efectele acestor măsuri economice, dar în termeni de design sunt justificate, pentru că sunt orientate pentru prezervarea în linii generale a structurii economiei așa cum era ea creată înainte de apariția șocului. Acea structură a economie este singura viabilă pe care o cunoaștem, indirect și parțial, prin teoriile și modelele noastre. Deși la inceput măsurile guvernului dedicate prevenirii răspândirii bolii au parut foarte dure și au provocat nemulțumire, s-a demonstrat până acum că au fost corecte, iar pe parcurs, acolo unde au fost lipsuri, lucrurile au început să se îndrepte. Relativ rapid s-a inițiat sau a fost crescută producția internă de materiale sanitare și au crescut importurile. Cei interesați pot vedea un sumar al măsurilor de creștere a pregătirii materiale în lupta cu noul coronavirus în postarea de pe facebook a lui Tănase Stamule din 28 martie. În ceea ce privește măsurile de sprijin acordate din bani publici, nu putem ști dacă sunt suficiente sau ar fi nevoie de mai mult. Dar dacă va fi nevoie de mai mult, sarcina de a identifica resursele nu va fi ușoară. Dificultatea vine de la faptul că în această criză am intrat cu un deficit bugetar mare, ca urmare a unei politici populiste de reducere a impozitelor concomitent cu creșterea de cheltuieli, realizată în întreaga perioadă 2015-2019. Am fost constant printre aceia care au avertizat în mod repetat că această politică pune România într-o situație extrem de dificilă în cazul în care va veni o criză globală, pe care o vedeam, cel mai probabil în vecinătatea rezonabilă a anului 2019. E adevărat că mă așteptam la un alt declanșator al unei crize, nu la o pandemie…..Să facem un exercițiu de aducere aminte și de imaginație. Ne aducem aminte că în ultimul trimestru din 2008, mulți experți, decidenți de politică și oameni politici erau de acord că economia României nu va crește în 2009 cu 8 la sută, cum se mai întâmplase în anii anteriori, ci cu 3-6 la sută. Aceste din urmă procente s-au dovedit supraestimări, care au un mecanism ce se bazează pe un amestec de extracții algoritmice cu euristica „reprezentativitate” în perioadele de boom economic și cu euristica „ancorare” în perioadele de recesiune. Am arătat acest lucru cu referire la estimarea producției potențiale și a ratei naturale a dobânzii într-un articol din 2016. Reținem, în consecință, pentru discuția de aici, deplasarea cognitivă spre supraestimare. În 2009 PIB a scăzut cu 5,6 la sută, iar în 2010 cu 3.9 la sută (sursa: AMECO). În total, minus 9,6 la sută în doi ani. Au fost erori de „prognoză” de 8-11 puncte procentuale comparativ cu cifra efectiv realizată în 2009…..Acum, ținând cont de tendința de supraestimare, să trecem la exercițiul de imaginație. Dacă am avea în anul 2020 o contracție economică similară celei din anul 2009, care în viziunea mea este foarte posibilă, atunci probabil că date fiind măsurile deja luate sau unele legi referitoare la cheltuieli sociale care urmează să intre în funcțiune, deficitul nostru bugetar s-ar plasa în jur de 10 la sută din PIB (conform AMECO, în 2009 a fost de 9,1 la sută din PIB). Dar numai în teorie, căci un deficit apare doar dacă cineva vrea să-l finanțeze. Noi nu suntem o țară a cărei bancă centrală emite monedă de rezervă, ca de exemplu, Fed-ul american sau ca BCE. Acest deficit ar înseamna aproximativ 20 de miliarde de euro. Dacă finanțarea privată nu va fi disponibilă, atunci apare nevoia de asistență financiară externă oficială. Necesarul de finanțare va fi însă mai mare, căci se adaugă datoria publică scadentă în 2020 (echivalentul a circa 5 miliarde de euro)…..Inițiativele cu caracter populist vin atât de la politicieni cât și, din păcate, de la organizații ale sectorului privat. Fiecare are motivele lui. Politicienii sunt în căutare de voturi. În România suntem în campanie electorală. Dar nu numai campania electorală are aici efecte, ci și ceea ce eu am numit „capcana anticipațiilor” în politică, în care se află guvernele după legitimarea de către Keynes și keynesism a intervențiilor guvernamentale. În esență, această capcană constă în aceea că s-au generalizat anticipațiile că la vremuri grele guvernele trebuie să intervină (aceasta este consecința validării keynesiste a intervențiilor), în timp ce în vremuri bune, de euforie economică, guvernele nu trebuie să intervină (ceea ce a rămas din viziunea clasică, unde nu se concepea intervenția în nicio fază a ciclului de afaceri), pentru a strica „petrecerea”. Există două consecințe ale acestei capcane. Prima este aceea că dacă guvernele nu intervin în vremurile grele, atunci pierd voturi. Din această cauză, guvernele tind să ia măsuri care uneori vin în contradicție cu principiile exprimate în legile economice. A doua consecință este aceea că apar în interiorul sectorului privat organizații care, poate notând tendința decidenților de politici economice de a supraestima în timp real nivelul activității economice prognozate în perioadele de stres economic, tind la rândul lor, în contrapondere, să exagereze volumul intervenției pe care o solicită guvernelor și băncilor centrale. Solicitarea vizează atât asistența economică, cât și noi reglementări. …. În încheierea acestei referiri la finanțarea monetară a deficitului fiscal voi discuta și ideea pe care am auzit-o pe ici pe colo cum că banca centrală are rezerve valutare și ar putea, la o adică, să le folosească pentru a finanța creșterea deficitului bugetar. Vreu să spun de la început, pentru a fi clar, că această idee este complet nerealistă. Dar, ideea de a utiliza rezervele devine ciclic populară printre politicieni și, sporadic, îi atrage și pe diverși oameni de afaceri. Am auzit-o în ultimii 30 de ani de multe ori, iar în câteva cazuri unii politicieni au făcut demersuri pentru a folosi rezerva valutară în diverse scopuri. De exemplu, la 10 octombrie 2008, când criza financiară era în plin avânt, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, a solicitat avizul BCE pentru utilizarea rezervei valutare pentru „dezvoltarea și modernizarea turismului” (Sursa). Având în vedere că ideea utilizării rezervei pentru diferite proiecte a tot revenit, merită să arat cât de aberantă este atunci când cineva își imaginează că ar putea-o utiliza pentru a finanța deficitul bugetar. Integral: https://www.g4media.ro

Daniel P. Funeriu: Vreau să fiu clar: dacă polițiștii au acționat după ce au fost atacați și l-au neutralizat pe borfaș, și numai dacă această condiție este îndeplinită, ei merită felicitați. În statul de drept borfașului trebuie să îi fie frică de autoritate, oamenii cinstiți trebuie să se simtă protejați de o poliție curată, puternică și eficientă. România suferă de prea puțină autoritate a dreptății în fața borfașilor de tot soiul, nu de prea mult abuz față de borfași. Pădurari omorâți de hoți de lemne, oameni făcuți praf și pulbere de maimuțe încălțate la volanul cailor putere obținuți pe șpăgi de tăticu’, femei agresate și copii vânduți de jmekeri protejați de nușce convenția sufletului bună pentru sancționarea proastelor maniere de la balul vienez, burdihănoși cu ceafa groasă care terorizează vecinii în speranța că le cumpără apartamentul pe doi bani, astea sunt realitățile de zi cu zi pe care trebuie să le combatem. Or asta nu poate fi făcut decât de o poliție care nu este timorată. Da, abuzul de putere trebuie sancționat drastic, șpăgarii cu chipiu să ia triplul pedepsei față de civili, agresiunile lor în afara legitimei apărări să fie pedepsite cu închisoarea fără suspendare. Exercitarea puterii legale trebuie încurajată, sancționarea abuzului promptă. M-am săturat de politicieni care fac plecăciuni borfașilor în numele nușcărui principiu debil, dar de fricoși ce sunt umblă cu 3 SPPiști după ei și geamuri fumurii. Ah, poliția locală e o porcărie, sinecură de doi bani cu puține excepții, care trebuie urgent reformată. Bani aruncați pe fereastră, în orașe pline de derbedei și mizerie făcută de aceștia sub ochii îngăduitori ai unor burtoși plimbare. Doar caii le lipsesc pentru ca ridicolul să fie complet. Sursa: https://www.facebook.com

Disidenţă retroactivă  Am scris în zilele din urmă o serie întreagă de articole deloc măgulitoare la adresa prestaţiei unor miniştri din guvernul condus de dl. Ludovic Orban. Dacă nu chiar la adresa guvernului în întregime. Căruia cred că îi pot fi reproşate multe.. Începând cu apăsatul, deplasatul apetit al miniştrilor noştri pentru spectacolul de proastă calitate. Oare chiar nimeni din Executiv nu sesizează cât de ridicole sunt începuturile şedinţelor de guvern, cele anume regizate pentru a ajunge pe ecranele Televiziunilor? Momentele în care “excelenţele”, multe dintre ele de strânsură, se dau de ceasul morţii, se bucură, juisează în direct atunci când li se spune ‘’ doamna ministru X, domnule ministru Y’’, iar ele răspund şi tacticos şi cu capul plecat, cu vădită recunoştinţa la adresa celui care le-a dat dregătoriile la care, altminteri, nu prea avea dreptul nici măcar să viseze „da, Domnule Prim-Ministru”. Pentru aceste momente caraghioase se pierd minute preţioase care, altminteri, ar putea fi dedicate unor acţiuni concrete. Când le văd, îmi amintesc de zilele în care un ins căruia i-am şi uitat numele, ba nu, uite, mi-l amintesc, individul se cheamă Gabriel Oprea, căruia toţi îi spuneau, de fapt, Generalul Ismană, se topea de fericire când subordonaţii i se adresau cu apelativul „domnule vice-prim-ministru”. Sau „prim-vice-prim-ministru”. Respectivul fiind luat din raftul din care îşi luase odinioară Nicolae Ceauşescu demnitarii, se credea un fel de Elena Ceauşescu în uniformă. În cele din urmă i s-a dovedit impostura. Mai trebuie să o deconteze în faţa legii. Multe am să îi reproşez şi domnului Ludovic Orban însuşi. Care a prins gustul puterii. Care e nehotărât, aşa încât una declară astăzi şi alta, mâine. … Situaţia disperată nu doar de la Spitalul judeţean, ci din întreg judeţul Suceava (aici PNL are obligaţia morală să lămurească ce vini are baronul local Gheorghe Flutur pe care e vizibil că îl protejează, că îi ascunde matrapazlâcurile şi ticăloşiile, ce ilegalităţi şi ce excese de autoritate a comis fostul manager Vasile Rîmbu, protejatul fluturelui mereu lipit pe lampa puterii, nu să încerce punerea batistei pe ţambal), cea de la Deva, poate şi cea de la Spitalul judeţean Arad au impus şi impun conduceri militare. Asta nu înseamnă nicidecum reîntoarcerea la unele soluţii din arsenalul ceauşist. Aşa cum susţine în editorialul publicat joia trecută atât în Evenimentul zilei, cât şi pe cristoiublog, dl. Ion Cristoiu. Care îşi aminteşte că, la un moment dat, Ceauşescu, cel pe care l-a preamărit pe vremea când lucra şi era şef în presa comunistă, a militarizat o parte a economiei. Îndeosebi unităţile furnizoare de energie. De data aceasta, nu se pune problema militarizării întregii vieţii publice, chiar dacă întregii populaţii i se cere să respecte – et pour cause – o disciplină militară. De câteva săptămâni, dl. Ion Cristoiu tot susţine că am fi ajuns să retrăim în ceauşism şi dictatură. O face în scris, o face la Televiziunile prietene ori aservite PSD. O face dezinvolt, aş zice chiar fără ruşine. Fără nici cea mai mică restricţie. Nici măcar aceea a bunului simţ. Dl. Cristoiu falsifică evidenţe. Incită la revolte. Făcea oare acelaşi lucru şi pe vremea când slujea dictatura ceauşistă? Când a fost produsul nemijlocit al acesteia? Mă îndoiesc. Integral: https://adevarul.ro

Cum isi vor recupera romanii banii pe concediile ratate? Agentiile de turism propun vouchere de vacanta in tara si tichete de masa  Agentiile de turism spun ca n-au de unde sa le returneze romanilor banii platiti pe vacante. Si ca singura salvare pentru oameni ar putea veni de la Guvern, care sa plateasca din bani europeni fie despagubiri, fie sa le acorde turistilor pagubiti diverse tipuri de tichete. Intrebarea este: banii deja platiti de romani pe vacantele ratate cui vor ramane, totusi? In ultima luna, odata cu instaurarea starii de urgenta in tara noastra, tot mai multi romani au fost nevoiti sa renunte la vacantele deja platite. Fie li s-au anulat zborurile, fie destinatiile – desi altadata erau locuri de vis – au devenit focare de coronavirus. In aceste conditii, oamenii au inceput sa isi ceara banii inapoi. Iar agentiile de turism au spus ca nu au de unde plati. De ce? Iata ce spune presedintele Agentiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade. “E foarte greu de crezut ca agentiile pot returna acum banii platiti pe pachetele vandute. Si va explic si de ce. In primul rand, cele mai multe n-au incasat pretul pachetului, ci doar un avans. Si acel avans l-au dat deja catre parteneri: companii aeriene, hoteluri si asa mai departe, din tara si strainatate. Si-au oprit, sa spunem, un 5%….Presedintele ANAT, Nicolae Demetriade, sustine ca Guvernul poate returna banii turistilor pagubiti din fonduri europene. “A venit aceasta oportunitate de la UE, care ofera 500 de milioane de euro pentru refacerea capitalului de lucru la IMM-uri. Acesti bani ar putea fi folositi si pentru a sprijini agentiile de turism, sub forma unor granturi nerambursabile. Folosind aceste surse de finantare, turistilor li s-ar putea oferi vouchere de vacanta, in valoare echivalenta cu a pachetului de care nu s-au putut bucura. Noi am propus ca aceste vouchere sa fie folosite in Romania. Pentru ca nici noi nu vrem sa investim in turismul extern, ci in cel intern. Si asta ar ajuta si industria hoteliera locala. Am zis ca aceste vouchere ar puea fi valabile pana la 2 ani”, a explicat Nicolae Demetriade….. Problema este ca ele ridica si o serie de probleme. Spre exemplu, nu ne e foarte clar ce sejururi in tara i s-ar putea oferi, in compensatie, unui turist care platise pentru un circuit cu trenul Transsiberian, unuia care voia sa faca un circuit cultural in Roma sau Paris sau unuia care isi cumparase un sejur de lux de o saptamana la un resort din insulele Mauritius si al carui pret poate ajunge la multe mii de euro? Si la fel de neclar este ce se va intampla, totusi, cu banii pe care i-au platit romanii catre agentiile de turism? Vor ramane ei la hoteluri sau la companii aeriene catre care i-au dat agentiile de turism? Sau vor ajunge inapoi la agentii, mai devreme sau mai tarziu? In mod normal, toti banii ar trebui recuperati, daca nu direct de turisti, atunci macar de stat, daca acesta va lua in calcul sa-i despagubeasca pe romani in modurile propuse de agentiile de turism. O alta problema care ramane nerezolvata este cea a turistilor care au platit sejururi pentru lunile imediat urmatoare. Spre exemplu, chiar daca se va ridica starea de urgenta si se vor relua cursele aeriene, ar fi indicat ca un turist sa plece intr-un concediu de mult planificat in Italia sau in China, in aceasta vara sau in toamna urmatoare? Si daca nu, si-ar putea recupera banii platiti in avans, inainte sa inceapa pandemia? Nu stim, iar oamenii aflati in astfel de situatii traiesc, zi de zi, in incertitudine si cu teama ca isi vor pierde banii. Integral: http://www.ziare.com

Veste excelentă. Dacă tai porcul în cadă se pune că e pește  Restricțiile impuse cu ocazia pandemiei mondiale a mai înmuiat și regulile Bisericii Ortodoxe care trebuie să se adapteze dacă vrea să facă față noilor provocări ale realității moderne. Astfel, deși zilele astea e Postul Paștelui și e dezlegare doar la pește, BOR a dat de înțeles că poate fi mâncat și porc, dar doar dacă-l tăiem în cadă. Atenție, partea cu tăiatul este foarte importantă, că dacă încercăm să-l înecăm în cadă atunci nu mai e pește, ci un animal terestru. După tăierea porcului în ritual de pește, acesta trebuie curățat de „solzi”, scoase mațele afară pentru cârnați și dezosat. Din porcul de vană se pot face tradiționalele mâncăruri de pește, cum ar fi borșul de porc, porc tras prin mălai și prăji (șnițel) sau chiar porcul la grătar, gătit ca și cum ar fi pește, adică și pe-o parte și pe cealaltă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 11 aprilie!  Vremea va fi predominant frumoasă, iar valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru această dată. Cerul va avea înnorări trecătoare și doar cu totul izolat vor fi condiții să plouă slab la munte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime, în scădere în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile sudice și sud-estice, se vor încadra între 11 gr pe litorl și 21 de grade in Banat si in Lunca Dunarii, iar cele minime între -2 și 9 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei până spre -5 grade. Pe arii restrânse în nord și în centru se va forma brumă. In Bucuresti, vremea va fi frumoasă, iar valorile termice se vor apropia de cele normale pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă, în scădere față de intervalul anterior, va fi de 19…20 grade, iar cea minimă de 7…8 grade, mai scăzută în zona preorășenească spre 4 grade.

O tara de neinventat: Hora medicilor de la Craiova si lectia la care romanii nu pot renunta, cand granitele se deschid Dramele succesive pe care le-a trait Romania, mortile atat de inumane de la Colectiv, moartea lui Ionut si apoi a Alexandrei, vietile lasate sa se duca in Apuseni, toate acestea le-au lasat romanilor cate o usa pe care sa o propteasca cu piciorul, sa aiba sentimentul ca ei inca pot iesi, ca nu vietile lor sunt puse in joc, ca pot, asadar, sa mai uite din rau. Acum insa si usile, chiar si granitele sunt inchise. Sistemul romanesc de sanatate a fost hulit ani de zile, capusat de gasti, lasat sa se infesteze si sa infecteze pacienti care isi cautau salvarea si s-au intors sa moara acasa, cu o nosocomiala in bagaj, nereformat nu pentru ca nu au fost bani sau stiinta, ci pentru ca asa servea intereselor de clanuri – economice, politice si chiar de breasla. Nerespectate, desi aveau de-a face cu cea mai de pret resursa a lumii pe care omul si-o face si modeleaza fara incetare, si anume viata, spitalele si medicii lor au fost lasate prada atat imposturii politice si administrative, cat si dezgustului public. De multe ori pe nedrept, pentru ca fiecare dintre noi a intalnit in sistemul de stat medici remarcabili, profesional si uman, dar niciun sistem nu functioneaza pe umeri de eroi decat din cand in cand: un om salvat, patru pierduti. Si ambulantierul din Suceava, care a murit acasa, pentru ca a refuzat sa se interneze in spitalul pe care il stia atat de bine si de el ii era frica mai tare decat de SARS-CoV2, a cunoscut, fara doar si poate, medici extraordinari. Dar cu totii au cunoscut sistemul si stiau ce ii poate pielea. A murit singur, vorbind cu fiica lui la telefon, ca sa nu moara in spitalul care pare zilele acestea iadul pe pamant. Imbolnaviri, morti si penurie de aparatura medicala sunt peste tot in lume zilele acestea, pentru ca niciun stat nu era cu totul pregatit pentru amploarea unei astfel de pandemii. Tocmai in astfel de situatii insa, limita, se vad verigile cele mai slabe, balamalele care cedeaza cele dintai. In cazul Romaniei, balamalele acestea sunt tocmai spitalele, iar ele tin in picioare usile care separa viata de moarte. Putem folosi si tusele groase: binele de rau. Or, tocmai medicii lasati de izbeliste in ultimele decenii, la cheremul imposturii din sistem si al grupurilor de interese, la indemana resentimentelor publice, pentru ca pe cine sa hulesti pentru spitalul murdar, lipsit de resurse umane si materiale, aglomerat si inspaimantator la stiri, daca nu pe medici?, tocmai ei, astazi, sunt imbracati in costum de erou. Nu in costum de protectie, pentru ca mastile, manusile, bonetele, papucii speciali, halatele speciale abia incep sa ajunga in spitale – nu in toate -, cel mai adesea pentru ca oamenii au vazut ca nu au in ce usa sa isi propteasca piciorul, suntem cu totii aici, de-a valma, supravietuitori de la Colectiv, parinti care si-au ingropat copiii, batrani ramasi in sate goale, fii si fiice care s-au intors acasa din strainatate si se simt ciumati, mame cu nou-nascuti nestiind cum sa ridice zid in jurul lor si raul sa nu ii atinga in aceste prime zile de viata atat de inoportun venita, tocmai acum, cand totul e rasturnat. Nici politicienii, nici votantii insa nu mai au la indemana amanarea…..Balamalele astea ar trebui sa devina proiectul de tara despre care toti politicienii vorbesc, fara sa il umple cu nimic, dar trecut pe un proces-verbal, cu termene-limita, coercitii si sanctiuni daca nu e dus la indeplinire. Integral: http://www.ziare.com

De ce eșuează unii manageri de spital și sunt înlocuiți de militari: Fiecare e pe tarlaua lui, nu există reguli. Un manager și-a luat navă spațială în plină pandemie, iar medicii nu au echipamente de protecție  Suntem într-o situație de criză de sănătate publică în care spitalul cade. “Iar atunci când cade, asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva”. O bună parte dintre managerii de spitale din România ajung acolo pe criterii politice. Unii nu sunt respectați de “polii de putere din spital” sau fac achiziții discutabile. “Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sunt spitale unde există 3 secții de Chirurgie – Chirurgie I, II, III – doar din cauză că medicii nu s-au înțeles între ei, așa că fiecare și-a făcut secția lui de Chirurgie”. Carmen Uscatu, fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care construiește primul spital din România finanțat exclusiv din donații și sponsorizări, și Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, au răspuns, pentru HotNews.ro, unei întrebări care arde în aceste zile: de ce o parte dintre managerii de spitale din România eșuează în gestionarea crizei coronavirusului și sunt înlocuiți de manageri militari? “Sistemul de sănătate din România nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager. Fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia.” – Carmen Uscatu “Se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat de polii de putere din interiorul spitalului” Am ajuns într-o situație de criză de sănătate publică în care “spitalul cade”. Iar atunci când cade, “asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva și acolo se vede într-adevăr dacă managerul respectiv a ajuns în acea poziție în urma unei selecții pozitive sau, din contră, dacă a ajuns în acea poziție în urma unei contraselecții”, explică Vlad Mixich, pentru HotNews.ro. Până acum, în criza coronavirusului au “căzut” două mari spitale din România – Spitalul Județean din Suceava (Suceava este cel mai mare focar de coronavirus din România, cu 1.487 de cazuri confirmate) și Spitalul Județean din Deva (și județul Hunedoara este unul dintre cele mai mari focare din țară, cu 212 cazuri confirmate). Ambele spitale au avut nevoie de conduceri militare, după ce vechii manageri au eșuat. “Căderea” Spitalului Județean din Suceava a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât autoritățile locale se lăudaseră cu investiții în valoare de 50 de milioane de euro în spital, iar exact în urmă cu un an, spitalul fusese decorat de președintele Klaus Iohannis. La exact un an după, odată cu “căderea” spitalului în criza coronavirusului, decorația a fost retrasă.  Spitalul din Suceava nu avea nici măcar un epidemiolog înainte de această criză. “Este de neconceput ca un spital să funcționeze fără epidemiolog, să nu ai circuite epidemiologice, nimic. Degeaba ai investit 50 de milioane de euro, dacă nu ai nici măcar un epidemiolog”, sublinază Carmen Uscatu una dintre cauzele dezastrului de la Suceava….. O bună parte dintre managerii de spitale din România “ajung manageri pe criterii politice – acesta e primul criteriu. Uneori, selecția politică produce manageri buni și capabili, dar alteori este o contraselecție. De multe ori, atunci când a fost vorba de contraselecție, cel puțin până acum, dacă spuneai asta, cel care spunea așa ceva despre un manager, era criticat, atacat, luat la țintă, se spuneau tot felul de lucruri despre persoana care atrăgea atenția asupra unor probleme.” Așa se ajunge ca, în unele spitale, “mai ales în spitalele mai mari, se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat profesional și uneori nici ca autoritate de către polii de putere din interiorul spitalului”, explică Vlad Mixich. El subliniază că managementul spitalicesc este o meserie în sine, motiv pentru care nu orice medic foarte bun poate fi, automat, un bun manager de spital:….Carmen Uscatu este că în spitalele românești “Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sistemul de sănătate nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager, fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia.”…. Carmen Uscatu s-a născut la Fălticeni, acolo unde, de 27 de ani, se construiește un spital. Noul spital nu este însă gata nici acum. În vechiul spital, managerul a comandat, în plină pandemie de coronavirus, un “sistem de ghidare și țintire computerizată fără iradiere a tijelor de humerus, tibie și femur” în valoare de 69.000 de euro. Ce n-a văzut nici Parisul, spune fondatoarea Asociației Dăruiește Viață: “N-a văzut Parisul așa echipament, dar și-l achiziționează în plină pandemie managerul de la spitalul din Fălticeni, Vlad Alexandru Morariu. Și nu, nu e pentru pandemie. Comanda a fost lansată pe SEAP pe 30 martie. Prețul estimativ: 332.000 de lei, adică aproximativ 69.000 de euro. Vlad Alexandru Morariu este manager și medic primar ortopedie traumatologie la spitalul din Fălticeni. Cel vechi, pentru că cel nou nu se deschide de 27 de ani, mai are nevoie de bani pentru echipamente de terapie intensivă.” “În timp ce oamenii strâng câte 2 euro, într-o campanie, domnul manager își ia un echipament pentru sine. Pentru orgoliul lui de ortoped. Și nu orice echipament. Ci un echipament pe care nu îl au nici cele mai tari spitale din Franța. Sigur, e mișto să îl ai. Dar nu în pandemie, când nevoie e de măști și mănuși. Și să ne înțelegem, câte operații de acest gen se pot face în Fălticeni să îți iei echipament de top? Cum e posibil, domnule manager, să-ți lași medicii și asistentele să moară și tu să îți iei navă spațială? Ei se plâng acum pe la colțuri, pe grupuri de Whatsapp sau pe Facebook că nu au materiale, că au fost angajați pe șpagă, ei poate vor scăpa, dar tu nu prea cred”, este mesajul lui Carmen Uscatu pentru managerul spitalului din Fălticeni, orașul unde s-a născut fondatoarea Asociației Dăruiește Viață. Integral: https://www.hotnews.ro

Spitalele din subordinea Primăriei București, dotate cu măști și combinezoane de o firmă abonată la contracte cu statul, care a încercat în 2017 să oprească un proiect strategic al UE în energie  Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), care gestionează toate spitalele din subordinea Primăriei București, a încheiat cu BEST ACHIZIȚII SRL trei contracte în valoare de 283.000 euro pentru furnizarea de măști și combinezoane COVID 19. Firma este controlată de Mihaela Elena Neagu și s-a remarcat în ultimul deceniu prin prisma contractelor încheiate cu statul în valoare de zeci de milioane de euro. În 2017 avea un singur angajat. Recent, în contextul epidemiei coronavirus, potrivit site-ului de licitații publice, ASSMB a încheiat mai multe contracte pentru achiziția unor produse sanitare menite să te protejeze împotriva Covid 19. Din cele cinci contracte, trei, în valoare totală de 283.000 euro, au fost câștigate de firma BEST ACHIZIȚII SRL. Primul, în valoare de 700.000 lei pentru furnizarea unor „măști de protecție de tip FF2 (Covid 19)”, al doilea, în valoare de 294.000 lei pentru furnizarea unor „combinezoane cu glugă și protecție încălțăminte (Covid 19)”, iar al treilea, în valoare de 365.000 lei, pentru „combinezoane cu glugă”. Firma are ca principal obiect de activitate „consultanță pentru afaceri și management” și în august 2017 avea un singur angajat. Mihaela Elena Neagu, cea care controlează BEST ACHIZIȚII, este și acționarul unic al Libro Events, firma de curățenie care a primit de la Primăria Sectorului 5 contractul de 700.000 de euro pentru serbarea a 50 de ani de existență a Sectorului 5. În calitate de acționar unic al firmei Best Achizitii SRL, Elena Neagu a încercat în 2017 să blocheze un proiect strategic pentru UE: gazoductul BRUA, care unește Bulgaria, România, Ungaria și Austria în încercarea de a diminua dependența de gazele naturale din Rusia. Ea a depus contestații la licitația de peste un miliard de lei și a blocat temporar proiectul. La circa o săptămână după izbucnirea scandalului public, SC Best Achiziții a renunțat la contestație, încercând să iasă din luminile scenei. Licitația a continuat și lucrările au fost atribuite ulterior mai multor companii, împărțite pe loturi. Firmele controlate de Mihaela Elena Neagu s-au remarcat în ultimul deceniu prin zeci de contracte cu statul: de la ministere, agenții guvernamentale, primării, companii deținute de primării sau companii deținute de ministere. G4Media.ro a scris pe larg despre acest subiect. În 2013, Cătălin Tolontan scria pe tolo.ro că:”Mihaela Neagu făcuse parte din desantul PD-L adus de Monica Ridzi în minister în anul 2009. Integral: https://www.g4media.ro

Nicușor Dan: Companiile municipale înființate de Gabriela Firea au produs o pagubă uriașă bugetului Capitalei. Doar salariile membrilor din consiliile de administrație cumulează zece milioane de lei pe lună  Nicușor Dan, candidatul PNL, USR-PLUS și PMP la Primăria Capitalei, atrage atenția asupra ”pagubei uriașe” produse de Gabriela Firea bugetului local al Bucureștiului prin companiile municipale pe care le-a înființat, avertizând că doar salariile membrilor consiliilor de administrație ale acetor companii cumulează peste 10 milioane de lei pe lună. ”Gabriela Firea propune în ședința Consiliului General de azi începerea fuziunilor între mai multe dintre companiile pe care le-a înființat. Așa cum am mai scris, operațiunea are două scopuri. 1. Să amestece raportarea financiară și operațională între companii, pentru a ascunde pierderile și activitatea dezastruoasă a fiecăreia. 2. Să preia oamenii cu funcții de conducere din companiile fără activitate relevantă, care ar trebui desființate, și să le dea aceleași salarii în alte companii”, a transmis Nicușor Dan într-un comunicat de presă. ”Companiile municipale înființate de Gabriela Firea au produs o pagubă uriașă bugetului local. Exemplificăm azi cu salariile consiliilor de administrație, care cumulează peste 10 milioane de lei pe lună”, a mai precizat el. Conform unui tabel transmis de către acesta (vezi foto), suma cea mai mare destinată salariilor are reveni Consiliului de Administraţie al Companiei Municipale Managementul Transporturilor (1,4 milioane de lei), urmată de Compania Parking (688.000 de lei), Compania Parcuri şi Grădini (649.900 lei) şi Compania Pază şi Securitate (646.000 lei). Pe ultimul loc s-ar afla Compania Protecţie Civilă şi Voluntariat, cu salarii lunare pentru Consiliul de Administraţie în valoare totală de 383.760 lei. Opt companii municipale ar urma să fuzioneze, prin absorbţie, cu alte cinci societăţi comerciale ale PMB, conform unor proiecte de hotărâre care vor fi dezbătute, vineri, de către Consiliul General al Capitalei. Astfel, vor fi demarate procedurile necesare în vederea următoarelor fuziuni:…Integral: https://www.g4media.ro

CSM a avizat negativ inițiativa legislativă a USR privind înființarea unei ”DNA a pădurilor”, o unitate de parchet care să ancheteze tăierile ilegale de păduri, depozitările ilegale și traficul de deșeuri și nerespectarea normelor anti-poluare ….. Potrivit unui comunicat transmis de CSM, decizia a fost luată cu 10 voturi ”pentru avizare negativă” și 8 voturi pentru „avizare favorabilă cu observaţii”. Uniunea Salvați România a depus pe 9 martie la Parlament o inițiativă legislativă privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), o instituție pe modelul DIICOT și DNA, care să activeze la nivel național și să combată infracțiunile împotriva mediului înconjurător, potrivit unui comunicat de presă. Proiectul a fost inițiat de deputații USR Stelian Ion, Silviu Dehelean și Cornel Zainea și senatorii USR George Dircă, Allen Coliban și Mihai Goțiu. Potrivit inițiativei, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu va funcționa în cadrul Parchetului General și va fi condusă de un procuror-șef, numit de președintele României la propunerea ministrului Justiției cu avizul CSM. Numărul maxim de posturi este prevăzut astfel: 295 de posturi de procuror, 40 de posturi de specialiști, 270 de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ, 40 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară și 290 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară ce urmează a fi desemnați în următorii 5 ani (câte 50 pe an)……„Problemele de mediu din România sunt multe și sunt grave, sunt cronice. Știm de ele nu doar din cazurile de infringement deschise de Comisia Europeană, le vedem și le simțim cu toții. Putem vorbi despre probleme în zona forestieră, unde dispar din pădurile României 20 de milioane de metri cubi anual și, dacă ar fi să însumăm prejudiciul, am depăși suma de un miliard de euro. Vorbim de probleme pe calitatea aerului și, din păcate, mor 25.000 de români în fiecare an din cauza poluării. Vorbim de probleme pe managementul deșeurilor și știm atât de importurile ilegale de deșeuri, cât și de gropile ecologice care au devenit adevărate bombe ce ne otrăvesc aerul și ne poluează apele și solul. Dacă ne uităm la faptele care stau în spatele acestor probleme, multe dintre ele ridică suspiciuni de grupuri infracționale organizate. Multe dintre ele sunt încadrate ca infracțiuni, dar foarte puține persoane ajung să fie pedepsite și de aceea avem nevoie de structuri specializate”, a declarat senatorul USR Allen Coliban. Integral: https://www.g4media.ro

Costel Alexe declară că toate lucrările silvice din Pădurea Dobrovăţ Bârnova au loc în baza unui amenajament silvic  Toate lucrările silvice din Pădurea Dobrovăţ Bârnova au loc în baza unui amenajament silvic, iar pentru acest an sunt prevăzute exploatări de 33.836 metri cubi, conform legislaţiei, a declarat, vineri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă susţinută în acest areal. “Toate lucrările silvice din Pădurea Dobrovăţ Bârnova, în judeţul Iaşi, se întâmplă şi au loc în baza unui amenajament silvic. Amenajamentul silvic pentru pădurea Lunca Cetăţuii, unde ne aflăm astăzi, a intrat în Comisia tehnică de avizare silvică în 2018. În 2019, prin Ordinul de ministru din fostul Guvern a fost aprobat. Acest amenajament silvic, exploatare sustenabilă şi durabilă a pădurii în care ne aflăm, a avut şi are avizul APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului, n.r.), are avizul ANANP (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, n.r.), pentru că este sit Natura 2000. În momentul de faţă, aici au fost lucrări pe 3,5 hectare, la ultima tăiere pentru a da posibilitatea acestui stejărete să fie regenerat natural. Avem o regenerare de peste 85%, pentru ca, în viitor, generaţiile viitoare să aibă o pădure cu adevărat de stejărete. La momentul exploatării, în 2019, compoziţia pădurii era formată din: 30% gorun, stejărete, 30% fag, 20% tei, 10% frasin şi alte esenţe 10%”, a susţinut Alexe. Ministrul de resort a precizat, totodată, că, la nivelul judeţului Iaşi, în cursul acestui an urmează să fie recoltate din pădurile din zonă 188.900 metri cubi de lemn…..Potrivit oficialului, la ora actuală, în România, statul mai administrează doar 48% din pădurile ţării, în timp ce 52% din suprafeţele de pădure se află în proprietate privată, prin cei aproximativ 700.000 – 800.000 de proprietari “care, sub o formă sau alta, îşi gestionează şi îşi comercializează pe această piaţă liberă materialul lemnos”. Integral: https://www.bursa.ro

Greșeala de la Cluj-Napoca și vinovățiile guvernului Orban …..Lucrurile sunt însă mult mai complicate. Fiindcă cei 2000 de români adunați ieri în fața aeroportului din Cluj-Napoca veneau din toată țara. Chiar și din județul Suceava, cel grav atins de infecția cu COVID 19. Județ care are drept președinte al Consiliului Județean pe numitul Flutur Gheorghe. Un individ pe care același guvern Orban vrea să îl scoată basma curată, deși respectivul este vinovat și ar trebui să plătească pentru toate abuzurile comise. Numai că dl. Flutur este un binecunoscut baron local, un om de bază din vechiul PDL. Iar resturile pedeliste se pare că au preluat conducerea în PNL. O domină. Îi impun prioritățile. Oamenii în cauză au ajuns la Cluj în autobuze care nu puteau să nu fie observate și oprite de Poliție. Aceeași poliție care, vigilentă, foc, nevoie mare, aflu că a amendat cu 4000 de lei un cuplu care, în declarația pe proprie răspundere cu care a ieșit din casă, a uitat să menționeze orele între care urma să se consume deplasarea. Ce spune oare despre asta ministrul Ioan Marcel Vela care, îmbrăcat în geacă de aviator, anunță cu precădere către miezul nopții tot felul de Ordonanțe militare pe care le și comentează într-un limbaj neinteligibil? Aici constă adevărata problemă. Nu în faptul că 80.000 de români pleacă la muncă. Nu că o fac pentru a culege sparanghelul nemțesc. Nu că d-na Merkel i-ar fi comandat să aprobe asta președintelui Klaus Iohannis. Toate astea sunt invenții ale presei controlate de PSD. Care a prins din zbor greșeala și știe să o exploateze. Problema e că autoritățile române, colorate în galben, au fost prinse pe picior greșit. Și că nu vor să își recunoască greșeala. Să pedepsească vinovații care se numără printre colegii de partid. Că guvernul României, că dl. Orban, dl. Vela, inenarabila doamnă Violeta Alexandru hotărăsc tăieri de salarii doar ca să dea satisfacție unei părți a românilor, ațâțând ura la adresa bugetarilor, în loc să facă ceea ce trebuie. Adică, printre altele, să prevină și ceea ce s-a întâmplat joi la Cluj-Napoca și ceea ce ar putea să se petreacă la începutul săptămânii viitoare pe aeroporturile din Sibiu și Timișoara. Integral: http://www.contributors.ro

Daniel P. Funeriu: Întreg conceptul de ”doctorat” este greșit, nu doar în România, ci și în UE. Forțarea doctoranzilor să își susțină teza de doctorat în 3 ani e o tâmpenie. Doctoratul este începutul unei cariere în cercetare, nu o broșă pe care să ți-o pui în piept. Nu o bifă pusă într-un formular. Doctoratul trebuie să fie susținut atunci când, în domeniul ultraspecializat al tezei, nu mai ai nimic de învățat de la mentorul tău. Momentul în care, în acel subiect, ești mai bun decât el. Asta poate să fie după 2 sau după 6 ani. Perioadă în care tu, doctorand, ar trebui să lucrezi la teza de doctorat zi de zi, pentru că ai vocația cercetării. Pentru că ăsta e drumul tău în viață, o alegere făcută după 5 ani de facultate, nu o alegere nefericită făcută la adolescență. Dacă Europa vrea o știință cu adevărat puternică, nu niște grafomani, trebuie să instituie salariul unic al doctorandului european de minim 1500-2000 de Euro lunar net. Nu bani pe tot felul de bălării. Iar doctoratele la fără frecvență să fie excepția, în anumite domenii și anumite situații. Recunosc, în legislația în care am dat-o, am scris cu mâna mea despre cei 3 ani (cu unele excepții) pentru că în contextul UE nu puteam face altfel. Dar m-a durut mâna. Și sufletul. Revenind la doctorate:  legea din 2011 prevedea niște chestii foarte deștepte (mulțumesc Dragoș Ciuparu, Răzvan Valentin Florian) care urmau să intre în vigoare începând cu anul universitar 2012, dar… în mai 2012 a venit criminalul vesel și a anulat tot. Prevăzuserăm așa: 1) din suma totală de bani pentru doctorat se fac două fonduri: fondul A, pentru granturi individuale și fondul B pentru granturi acordate școlilor doctorale. Ambele acordate prin competiție; 2) competiția din fondul A, unde un conducător de doctorat împreună cu un potențial doctorand solicită finanțare pentru un proiect științific, proiectul viitoarei teze de doctorat. Dacă ești câștigător, primești un grant pe trei ani, ești angajat ca asistent pe perioadă determinată la universitate. Din banii de grant iei salariul de minim 3000 de lei pe lună, doctoratul e, evident, cu frecvență, dar ai și bani de deplasări și consumabile, în cuantum dependent de domeniu. 3) Competiția din fondul B, unde cele mai bune școli doctorale prezintă proiecte științifice integrate, acorda castigatorilor fonduri din care ei dau granturi doctorale, identice in cuantum si structura cu granturile din fondul A, fix cui vor ele. 4) Nu ai finanțare din A sau B sau din fonduri private, nu te poți înscrie la doctorat. Asta ar fi dus la o ierarhie naturală a conducătorilor, a doctoranzilor și a școlilor doctorale și la adevărată performanță academică. Acum să vă spun bomba:  idioții de pesediști nici nu au știut cum că schimbe legea si, deși au măcelărit-o, toate chestiile astea încă sunt în picioare și se pot face. Mâine. Hai, succes. Paaaa. PS: ați ieși în stradă pentru asta? Sigur nu. Și e de 10000 de ori mai important ca dragnealapuscarie… Sursa: https://www.facebook.com

Companiile din domeniul gazelor propun autorităților ca pentru recuperarea economică să modifice urgent Legea Offshore Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) solicită guvernului consultări în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor private prin condiții fiscale competitive. Federația propune recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă. Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați, se arată într-un comunicat al FPPG.  Propunerile FPPG – Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă. – Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili. – Modernizarea legii energiei (123/2012) astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale). – Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie. – Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică. – Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă. Integral: https://economie.hotnews.ro

Ce prevede acordul istoric din UE: Statele din sud nu au obtinut corona-bondurile Ministrii de Finante din zona euro au ajuns, joi seara, la o intelegere istorica privind pachetul de masuri economice care vor mobiliza peste 500 de miliarde de euro in imprumuturi pentru a sprijini statele, firmele si angajatii afectati de impactul pandemiei, dupa ce Olanda a fost de acord sa destinda conditiile de accesare a fondului de ajutorare, cunoscut ca Mecanismul European de Stabilitate (MES). Masurile luate noaptea trecuta erau “de neimaginat” in urma cu doar cateva zile, a recunoscut presedintele Eurogrupului, Mario Centeno, care a precizat ca vor fi facute eforturi pentru ca ele sa fie disponibile in doua saptamani, informeaza TVE. Ministrii au convenit asupra unei linii de credit a MES de 240 miliarde de euro pentru a oferi lichiditati statelor, mobilizarea a 200 miliarde de euro in investitii din partea Bancii Europene de Investitii, pentru imprumuturi in cazul intreprinderilor mici si medii, si un fond de 100 de miliarde de euro garantat de tarile membre pentru somaj si pastrarea locurilor de munca. In acord nu au fost cuprinse euro-obligatiunile (corona-bonduri), cerute de taril Integral: http://www.ziare.com

Femeie din Voluntari, prinsă de Poliție în timp ce se ducea spre București la furat  “Siguranţă şi încredere” nu e doar un slogan răsuflat! În această perioadă, milioane de echipaje de poliţie veghează ca locuitorii României să respecte normele de distanţare socială. Chiar în urmă cu câteva ore, o femeie de vârstă, înălţime şi ocupaţie neprecizată din Voluntari a fost oprită în timp ce încerca să intre în Capitală, în scopuri greu de presupus. “Câţiva cetăţeni de pe margine au sugerat că mergea în Bucureşti la furat, aceasta fiind la volanul unui autoturism cu portbagaj imens, dar i-am aplicat doar o amendă pentru că nu avea asupra sa declaraţia pe proprie răspundere”, spune agentul Decebal Popescu de la Rutieră, care a legitimat-o pe voluntăreancă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Onomastică fericită si multa sanatate! Ziua numelui să va fie luminoasă şi să se prelungească în multe altele aducătoare de bucurii. LA MULŢI ANI! @Desy si @ Cetatean

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 10 aprilie! Valorile termice vor fi mai coborâte față de ziua precedentă și se vor situa în jurul mediilor multianuale în nordul, centrul și nord-estul teritoriului, în timp ce în rest vremea se va menține mult mai caldă decât în mod normal pentru această dată. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 15 şi 25 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -5 şi 9 grade, cu cele mai coborâte valori în depresiunile din estul Transilvaniei. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai ales ziua în nordul, estul și centrul țării, unde izolat va ploua slab. Vântul va avea intensificări temporare în zona de munte, precum și în regiunile estice, iar noaptea în cele sud-estice, dar pe arii restrânse și la viteze mai mici, în prima parte a intervalului și în restul teritoriului. Izolat, noaptea, vor fi condiții de brumă în nord și în centru. In Bucuresti, vremea se va menține mult mai caldă decât în mod normal pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25 de grade, iar cea minimă va fi de 7…8 grade, mai coborâtă în zona preorășenească.

Alianta Pacientilor Cronici trage un semnal de alarma: Situatia e crancena. Ne-au condamnat la moarte! Interviu  Pacientii cronici din Romania, bolnavii de cancer sau cei care au suferit un transplant, sunt bulversati si chiar panicati de ordinele semnate de Raed Arafat si prin care se introduc restrictii in spitale fara sa li se spuna clar cum se vor putea descurca in continuare. “Situatia e crancena“, spune Cezar Irimia, presedintele Aliantei Pacientilor Cronici din Romania. Un prim semnal de alarma a fost lansat luni de medicul Bogdan Tanase, care a atras atentia ca ordinul semnat in luna martie referitor la operatiile si tratamentele care nu sunt urgente a expirat fara ca autoritatile sa spuna clar ce urmeaza. Imediat ce presedintele Iohannis a anuntat ca, de saptamana viitoare, starea de urgenta va fi prelungita cu inca o luna, in presa a aparut Ordinul nr. 74553 din 07.04.2020, semnat de “comandantul actiunii”, secretarul de stat Raed Arafat, seful DSU, si avizat de ministrul de Interne, Marcel Vela, si de ministrul Sanatatii, Nelu Tataru. Prin acest nou ordin restrictiile referitoare la internarile si interventiile chirurgicale non-urgente au devenit obligatorii atat in spitalele publice, cat si in spitalele private. Decizia a starnit si mai multa ingrijorare in randul bolnavilor cronici si al medicilor care se ocupa de acestia, nefiind deloc clar cine, cum si cand defineste “urgenta”. “Daca bunica are hipertensiune arteriala si tulburari grave ale ritmului cardiac, este asta o urgenta? Sau asteptam sa se ajunga la un atac vascular cerebral sau la insuficienta cardiaca? (…) Dar daca este vorba despre un om cu schizofrenie? Se mai duce sau nu sa isi ia reteta si tratament? (…) Este nevoie de ghiduri de conduita terapeutica pentru fiecare categorie de patologii. Pentru medici si pentru pacienti!“, a scris pe Facebook fostul ministru al Sanatatii, Vlad Voiculescu. Pentru ca decizia lui Raed Arafat a starnit o explozie de reactii si de intrebari, ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, a explicat pentru Libertatea ca “se va reface ordinul ca el sa prevada clar ca totul se face, de la caz la caz, prin evaluarea medicului”. Un exemplu clar de inadecvare este cel al intreruperilor de sarcina. “Acesta e un drept care nu poate fi confiscat de catre stat. Daca femeia vine la 10 saptamani, nu mai poti reprograma intreruperea voluntara dupa terminarea starii de urgenta, caci ai depasi perioada legala la care se fac intreruperile voluntare de sarcina”, a explicat pentru Libertatea medicul Radu Vladareanu, presedintele Societatii Romane de Obstetrica si Ginecologie. Integral: http://www.ziare.com

„Pe cuvânt de pionier!”: Despre reguli în vreme de urgență  Motto: That is no country for old men. (…)/ An aged man is but a paltry thing,/ A tattered coat upon a stick, unless/ Soul clap its hands and sing, and louder sing/ For every tatter in its mortal dress,/ Nor is there singing school but studying/ Monuments of its own magnificence (1) …. Această criză epidemiologică are o caracteristică legată de soluțiile preventive (singurele „arme” eficiente împotriva extinderii rapide a bolii la o scară largă(2)). Dar mai are o specificitate: riscul crește o dată cu vârsta din cauză că afectează aparatul respiratoriu și pune multă presiune pe sistemul imunitar(3). Persoanele în vârstă au mai multe șanse să aibă deja afecțiuni respiratorii anterioare și, de asemenea, la ele sistemul imunitar nu mai funcționează la parametri optimi. Vârsta ca atare nu este, deci, în sine, un criteriu al mortalității, ci doar un factor care mărește probabilitatea de a exista elemente de risc medical(4). De altfel, cazurile în care persoane în floarea vârstei (sau chiar tineri) au avut de suferit de pe urma infectării au fost popularizate. În acest context, al riscului sporit, Guvernul a luat o măsură cu caracter preventiv, obligând persoanele în vârstă de peste 65 de ani să implementeze măsuri de izolare sporite. Spre deosebire de restul populației care are o oarecare libertate de mișcare pe tot parcursul zilei (nu și al nopții), persoanele în vârstă au un interval limitat la orele 11-13 pentru aceste activități. Din perspectiva teoriei regulilor, această diferențiere pune mai multe probleme(5), dar voi încerca în continuare să mă refer la doar două dintre acestea: adecvarea regulii și rolul acesteia. 1. Adecvarea regulii  Pentru a fi respectată din convingere, o regulă trebuie să prezinte o justificare(6) pe care adresanții regulii (populația, în general) să o poată accepta. Nu voi analiza aici criteriul necesității unei asemenea limitări într-o societate democratică [art. 53 Const.], ci voi pleca de la premisa că măsura este una proporțională cu scopul urmărit: protejarea categoriilor celor mai vulnerabile la efectele coronavirusului(7). Dacă acesta este scopul pe care norma își propune să îl atingă, atunci mijloacele ar trebui să aibă în vedere separarea persoanelor vulnerabile de vectorii virusului. Presupunând că orice persoană poate fi purtător (neconfirmat) al virusului, atunci persoanele vulnerabile ar trebui să fie segregate de acești potențiali vectori. Norma legală spune doar că persoanele vulnerabile vor putea ieși din (auto)izolare într-un anumit interval al zilei(8). Dar nu spune nimic despre vreo obligația a celorlalți de a evita același interval. Prin urmare, în intervalul menționat, persoanele vulnerabile se vor afla în același context de risc ca și în restul orelor (de lumină) în care populația poate părăsi locuința proprie. Norma pare că nu reușește să evite tocmai interacțiunea care generează riscul de îmbolnăvire pe care își propunea să o preîntâmpine. Uneori, acțiunea autorităților pare lipsită de logică. De exemplu, Poșta Română a început o amplă „campanie” de a duce pensionarilor talonul de pensie „din ușă în ușă”. Așadar, avem un factor poștal devenit factor de propagare a unei eventuale infecții care se deplasează tocmai la membrii populației cu riscul cel mai mare. Soluția rațională a fost arătată de inițiativa privată. Astfel, o serie de lanțuri de aprovizionare cu bunuri de primă necesitate au implementat intern politici prin care, în intervalul 11-13, au stabilit fluxuri separate pentru persoanele în vârstă. În acest fel, au reușit să aducă o oarecare coerență în implementarea măsurii guvernamentale. În schimb, inițiativa privată nu poate duce această logică până la aplicarea sa generală…..În schimb, măsura generează o reacție contrară tocmai la persoanele pe care își propune să le protejeze. În săptămâna care a urmat anunțării măsurii, persoanele în vârstă s-au simțit discriminate, mergând până la a genera simptome de mania persecuției. În momentul în care legiuitorul însuși alege o categorie socială căreia îi impune restricții fără a le justifica în mod rațional, deschide ușa largă pentru explicații iraționale, iar perioadele de criză sunt cunoscute ca extrem de propice pentru dezvoltarea de teorii ale conspirației. În plus, să nu uităm că persoanele în vârstă sunt acelea care și-au trăit tinerețea în perioada de restricții a regimului comunist de care speraseră că au scăpat. Pentru ele restricțiile de mișcare evocă o epocă tristă. Într-adevăr, nereușind să utilizeze mijlocul potrivit, regula riscă să fie percepută ca o (simplă) restricție…. Proverbul „cine nu are bătrâni, să-și cumpere” pornește tocmai de la utilitatea socială a înțelepciunii adusă de experiență. Într-o serie cunoscută de romane SF, „Războiul bătrânilor”, a lui John Scalzi, această experiență de viață era (re)folosită prin opțiunea ca persoanele de peste 65 de ani să se poată înrola voluntar în cadrul unor trupe care desfășurau operațiuni militare în afara Terrei. Conștiința (experiența) persoanei era transferată într-un trup (nou) modificat genetic și alcătuia astfel o soluție perfectă (energie și experiență) pentru eficiența soldaților. Rolul regulii privind restricțiile de circulație speciale aplicate persoanelor în vârstă este acela de a le proteja acestora viața(17). Dar atunci nu poate persoana în cauză să spună că decide singură cu privire la propria viață? Integral: http://www.contributors.ro

Din ce vor trăi galacticii? Între criza din sănătate şi cea din economie se mai interpune încă una – cea a relaţiilor sociale, a climatului din comunitate, a comportamentului între oameni sau grupuri de oameni. E o criză care va dăinui, care exista în mod latent, dar care, acum, la vreme de ananghie, iese cu putere la suprafaţă  Frica de boală accentuează slăbiciunile de caracter. În faţa pericolului sau doar la gândul infectării, oamenii pot reacţiona altfel decât în situaţiile normale. Tensiunea socială este în creştere, nervii tuturor sunt suprasolicitaţi, situaţiile conflictuale sunt imprevizibile. Şi lucrurile sunt abia la început. Pe acest fundal general, o sursă suplimentară de tensiune socială provine dinspre dragii noştri români sosiţi din diaspora. Că mulţi dintre ei au fost vehicule de import al virusului este în afara oricărui dubiu. Că niciunul dintre cei în cauză nu şi-a dorit să se fi îmbolnăvit, este de asemenea un lucru cert. În aceste condiţii, nu se pot ocoli câteva întrebări. 1.De ce nu li s-a făcut testare înainte de a pleca? Se ştia că respectivii vin din zone roşii sau galbene, se ştia că pot deveni focare de contaminare, se ştia că venirea lor în masă amplifică enorm riscul unei avalanşe de îmbolnăviri care vor sufoca întregul sistemul sanitar. În condiţiile astea, se puteau face cel puţin două lucruri. Primul, ca toţi doritorii de întoarcere să-şi facă testarea de coronavirus în ţara de plecare şi s-o prezinte la frontieră. Costul nu era o gaură în cer, în Bucureşti costă 7 euro la clinici private şi rezultatul se dă în 24 de ore. O decizie demnă de Comisia Europeană ar fi fost ca, în spaţiul UE, nicio migraţie dintr-o ţară în alta să nu fie posibilă decât dacă solicitanţii sunt testaţi în ţara de plecare. Finanţarea testelor – exclusiv pentru cei care doreau să migreze – putea să fie făcută din bugetul UE, ca să mai înţeleagă şi lumea la ce foloseşte această instituţie la vreme de criză. Ar fi fost sănătos pentru toţi – ţara de plecare, de destinaţie şi persoana în cauză – să se realizeze acest prim filtru, iar drumeţii să prezinte la graniţă o patalama de testare. În felul acesta, ţări precum România – în care testarea este decisă de procurori! – nu ar fi fost cocoşate de un val de migratori cu sănătate incertă, care mai şi minţeau privind locurile de unde vin şi pe care automat îi dirijează în orb spre o carantină costisitoare. O testare prealabilă ar fi diminuat substanţial acest efort, întrucât s-ar fi clarificat încă de la graniţă încotro o ia fiecare. Sigfrizii, buşoii, bogdanii, cioloşii, tudorachii şi ceilalţi zmei ai politicii, care şi-n aceste zile iau bani cu mormanul, trebuia să ceară aşa ceva, să pună problema, să facă interpelări, să dea comunicate. Chiar dacă nu-i asculta nimeni, dar se făceau şi ei că lucrează… Dacă onorabila CE doarme în papuci, testarea migranţilor în ţările de plecare putea să se reglementeze prin acorduri bilaterale. De pildă, Iohannis l-a sunat deunăzi pe preşedintele Italiei. Urmarea practică a fost că 10 medici şi 5 asistente medicale s-au deplasat în focarul de coronavirus din Lombardia. Nu că n-ar fi avut de lucru în România, dar probabil a fost o formă de compensare a ravagiilor făcute pe-acolo de românii infectaţi…Un aranjament în avantajul reciproc al ambelor ţări ar fi fost dacă asemenea echipe se deplasau să-i testeze încă de acolo, în locuri dinainte stabilite şi anunţate, pe cei care vroiau să revină în România. 2.De ce nu se încasează o asigurare de sănătate la intrarea în ţară? O altă problemă care ar trebui lămurită este a costurilor pentru asistenţa medicală oferită gratuit celor care vin să se trateze aici, deşi nu plătesc contribuţia pentru sănătate. Opţiunea unor oameni care şi-au asumat riscuri şi au plecat să muncească în alte ţări trebuie respectată. Dar libertatea unora nu trebuie să se transforme în obligaţie pentru alţii. Plecarea celor care lucrează în străinătate a diminuat bugetul pentru sănătate cu 20-25%, dar asta nu-i împiedică pe respectivii să-şi rezolve gratuit problemele medicale când vin în ţară, pe banii fraierilor care au rămas în ţară şi plătesc CASS-ul. Dar nimeni nu poate fi obligat să accepte ca, din banii săi, să se achite şi serviciile medicale prestate celor care nu contribuie la bugetul sănătăţii. Iohannis a comis un abuz, dictând cu de la sine putere că toţi cei întorşi în ţară beneficiază de asistenţă medicală gratuită. Vecinii noştri au alte abordări, ceva mai pragmatice, rezumate în proverbul “frate-frate, dar brânza e pe bani!”. Fraţii noştri de peste Prut care vor să se întoarcă acasă trebuie să plătească o poliţă de asigurare de sănătate, după modelul celei pe care oricare dintre noi e obligat s-o procure când pleacă în străinătate. Integral: https://www.bursa.ro

Valentin Lazea, economist şef al BNR: Oamenii de afaceri români cer Guvernului 30 mld.euro (15% din PIB), dar Guvernul ar face bine să reziste apelurilor de imitare necritică a practicilor din ţările dezvoltate, chiar dacă acest lucru este dificil într-un an electoral  Măsurile de stimulare fiscală de o magnitudine nemaiîntâlnită luate de statele dezvoltate în lupta cu pandemia Covid 19 au indus, în statele emergente, iluzia că legile economice pot fi suspendate şi că, la urma urmei, există “prânz gratuit” (free lunch), pentru care să nu plătească nimeni, nici în prezent, nici în viitor. Însufleţiţi de această iluzie, oamenii de afaceri români grupaţi în asociaţia Romanian Business Leaders şi în alte zece organizaţii de business au solicitat recent Guvernului accesarea unui pachet de asistenţă financiară de 30 miliarde euro (aproape 15% din PIB) pentru recapitalizarea firmelor autohtone şi repornirea economiei. Această propunere este făcută prin mimetism (“dacă alţii pot să o facă, noi de ce nu am putea?”), dar nu ţine seama de următoarele aspecte: 1. Ceea ce le este permis statelor dezvoltate nu le este permis statelor emergente, precum România. Dacă oamenii noştrii de afaceri ar citi cu atenţie orice propunere referitoare la relaxări fiscale şi monetare (gen Quantitative Easing, Helicopter Money etc), ar vedea că autorii lor au grijă să sublinieze că respectivele propuneri au sens în economiile dezvoltate (SUA, Germania, Franţa), dar în nici un caz nu sunt recomandate economiilor emergente. Această diferenţă de abordare se datorează faptului că pieţele sunt dispuse să tolereze niveluri de îndatorare mult mai mari pentru statele dezvoltate (de peste 100 la sută din PIB pentru guverne şi de peste 300 la sută din PIB pentru toate sectoarele), în timp ce pentru statele emergente nivelurile respective de toleranţă sunt pe la jumătate. Această abordare duală are următoarele explicaţii: – Pentru creditori este importantă nu atât datoria unui stat în sine, cât balanţa dintre datorii şi creanţe. De exemplu, Marea Britanie are o datorie totală de peste 300 la sută din PIB, dar are creanţe de încasat de la restul lumii chiar mai mari decât această cifră, astfel încât, per total, este creditor net. În timp ce România, chiar dacă are o datorie totală de numai circa 120 la sută din PIB, dar foarte puţine creanţe de încasat de la restul lumii, se află în situaţia de debitor net; – Pentru creditori este importantă avuţia (netă de datorii) acumulată într-un stat, care poate fi lichidizată şi utilizată pentru achitarea unui nou credit. Astfel, state precum Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie au avuţii nete (net worth) echivalente cu de câte 5 ori PIB-ul statelor respective, ca rezultat al istoriei; multe – dar nu toate – au fost mari puteri coloniale. În România, avuţia (netă de datorii) se ridică la circa 1,4 PIB-uri (această ţară a fost mai tot timpul sub vremi, nu deasupra vremilor), astfel încât capacitatea ei de a rambursa un eventual credit- mamut este mult mai mica. 2,     Statele dezvoltate însele vor plăti un cost exorbitant pentru extravaganţele fiscale din prezent…..3. Pentru că aceasta este esenţa problemei: majoritatea fondurilor de ajutorare vor veni sub forma de împrumut şi nu sub forma de granturi. Este adevărat că, Comisia Europeană va renunţa, anul acesta, la solicitările de cofinanţare, diminuând astfel efortul bugetar al statelor recipiente. Şi la fel de adevărat este că se vor crea fonduri europene care vor avea caracteristici de granturi. Dar sumele cu adevărat importante vor veni sub forma de împrumuturi, purtătoare de dobândă şi cu condiţionalităţi ataşate. …. 4.       Dacă ne uităm la pachetele de ajutorare ale economiei implementate de state comparabile cu noi, constatăm următoarele: în Polonia, cea mai mare parte a pachetului de circa 10 la sută din PIB este constituită din garanţii de stat, care este posibil să nu fie activate niciodată. În Ungaria, o mare parte a pachetului este reprezentată de măsuri care au fost deja implementate cu ani în urmă: este ca şi cum guvernul României ar promite reducerea TVA la 9 la sută pentru alimente sau reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10 la sută. Altminteri, măsurile efective luate pentru sprijinirea economiei nu diferă prea mult în Romania faţă de celelalte două state. 5.       Prin relaxarea fiscala pro-ciclică începută în vara anului 2015 şi continuată până la sfârşitul anului trecut, România şi-a epuizat toată muniţia pe care ar fi putut să o utilizeze în condiţii de criză. Pentru că una este să vii de la un surplus bugetar de 1 la sută din PIB la un deficit de 3 – 4 la sută din PIB (precum Germania sau Bulgaria (da, Bulgaria!) şi alta este să vii de la un deficit de 4,3 la sută din PIB la un deficit de 7 la sută din PIB (fără a lua în calcul aplicarea legii pensiilor). La ce fel de clemenţă se poate aştepta România din partea Comisiei Europene, în aceste condiţii? A trecut relativ neobservat faptul că, zilele trecute, statele membre ale UE au votat în unanimitate declanşarea Procedurii de deficit excesiv la adresa României. Fapt care arată două lucruri: că Pactul de Stabilitate şi Creştere nu a fost îngropat (“frate, frate, dar brânza e pe bani”) şi că, chiar şi statele dispuse să fie indulgente cu România nu au putut închide ochii la enormitatea cifrei de deficit (obţinut în vremuri de creştere economică). ….În acest context, Guvernul ar face bine să reziste apelurilor de imitare necritică a practicilor din ţările dezvoltate, chiar dacă acest lucru este dificil într-un an electoral. Opoziţia ar trebui să îşi înfrâneze impulsurile de a supralicita orice măsură economică, deoarece s-ar putea ca votul popular să o aducă la guvernare în nişte condiţii economice la a căror toxicitate ea, Opozitia, să fi contribuit din plin. Organizaţiile patronale străine existente în România (Consiliul Investitorilor Străini, Amcham etc) ar face bine să tempereze elanul colegilor din patronatele române, aducându-le argumente de genul celor de mai sus. Iar patronatele române ar trebui să aibă grijă ce îşi doresc: s-ar putea să se îndeplinească. Integral: https://www.zf.ro

Camelia Bogdan cere verificari urgente in cazul plagiatului de care e acuzat Lucian Netejoru. Asteapta deja de 19 luni Judecatorul Camelia Bogdan a solicitat in aceasta saptamana Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) sa solutioneze cu rapiditate cererea de verificare a lucrarii de doctorat scrise de judecatorul Lucian Netejoru, seful Inspectiei Judiciare. Magistratul a sesizat acest organism in urma cu 1 an si 7 luni, iar potrivit Regulamentului de organizare si functionare al CNATDCU “raportul comisiei de analiza a contestatiei si decizia CNATDCU se transmit MENC pentru a fi comunicate contestatarului, in termen de maximum 45 de zile de la inregistrarea oficiala a contestatiei.” Potrivit adresei trimise de Camelia Bogdan, Lucian Netejoru continua sa-si foloseasca titlul de doctor in drept atunci cand semneaza diferitele inscrisuri in cadrul Inspectiei Judiciare. “De asemenea, precizez ca in cazul continutului copiat in teza de doctorat a domnului Lucian Netejoru din cartile indicate in sesizarea mea, acestea se regasesc la Biblioteca Nationala a Romaniei, asa cum rezulta si dintr-o sumara consultare a catalogului online. In acest sens, solicit Secretariatului Tehnic al CNATDCU sa solicite de la Biblioteca Nationala aceste carti prin emiterea unei adrese, in care sa se mentioneze urgenta lucrarii justificate de imprejurarea ca s-a depasit de 10 ori termenul de solutionare a lucrarii, cu consecinte care pot fi analizate in dosarul penal existent pe rolul DNA avand ca obiect recuperarea daunelor pricinuite bugetului de stat prin incasarea nelegala a sporului de doctor de catre distinsul inspector-sef,” mai scrie Camelia Bogdan. Potrivit judecatorului, cererea de verificare a lucrarii de doctorat ar trebui realizata mai repede, deoarece ar exista litigii in care este necesara obligarea Academiei de Politie sa il cheme in judecata pe Netejoru pentru anularea titlului de doctor si litigii in care se analizeaza validitatea actelor semnate de acesta, “in incompatibilitate vadita cu cerintele de buna reputatie pentru exercitarea atributiilor de inspector-sef.” A cerut la DNA extinderea anchetei In septembrie 2018, Camelia Bogdan a sesizat Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) in cazul lucrarii de doctorat scrise de judecatorul Lucian Netejoru, seful Inspectiei Judiciare. Ea a cerut la DNA sa extinda o ancheta in cazul magistratului, privind sporurile incasate in baza titlului de doctor. Integral: http://www.ziare.com

OUG pentru alegerile locale, publicata in Monitorul Oficial: In locul listelor de sustinatori, candidatii pot avea bani in cont Ordonanta de urgenta privind prelungirea mandatelor autoritatilor administratiei publice locale si unele masuri pentru organizarea alegerilor locale din acest an a fost publicata in Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat in sedinta de luni Ordonanta de urgenta nr. 44/2020 privind prelungirea mandatelor autoritatilor administratiei publice locale cuprinse in perioada 2016 – 2020, unele masuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum si modificarea OUG 57/2019 privind Codul Administrativ. Procedurile privind organizarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale se initiaza in termen de 6 luni de la data expirarii duratei starii de urgenta, se arata in OUG. Data alegerilor se stabileste conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale (…) la propunerea Autoritatii Electorale Permanente si a Ministerului Afacerilor Interne, cu avizul Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta. Mandatele autoritatilor administratiei publice locale se prelungesc pana la data preluarii, in conditiile legii, de catre noile autoritati ale administratiei publice locale a mandatelor rezultate in urma alegerilor, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2020. Potrivit noii OUG, la alegerile locale din anul 2020, numarul minim al sustinatorilor necesar pentru depunerea candidaturilor se va reduce la jumatate. Totodata, pentru candidaturile la consiliul local si functia de primar din aceeasi circumscriptie electorala, respectiv pentru candidaturile la consiliul judetean si presedintele consiliului judetean din aceeasi circumscriptie electorala, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale si candidatii independenti vor prezenta cate o singura lista de sustinatori. Prin derogare de la legea actuala, OUG emisa de Guvernul Orban mai prevede ca partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot opta sa depuna la Biroul Electoral Central, in cel mult 30 de zile de la inceperea perioadei electorale, liste de sustinatori la nivel national, care cuprind un numar minim de 25.000 de alegatori, din care cel putin 500 de alegatori in fiecare judet si 1.000 in Bucuresti. In ordonanta se mai precizeaza ca partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pot opta ca, in locul depunerii listelor de sustinatori, sa faca dovada depunerii in contul bancar deschis pentru campania electorala la nivelul judetului respectiv sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, a unor contributii electorale in valoare de cel putin 50 de salarii de baza minime brute pe tara. Candidatul independent poate opta ca, in locul depunerii unei liste de sustinatori, sa faca dovada depunerii in contul bancar deschis pentru campania electorala a unei contributii electorale in valoare de cel putin 3% din valoarea maxima admisa pentru functia pentru care candideaza. Integral: http://www.ziare.com

Trăsura cu cărţi Iată o problemă simplă. Se dau două oraşe. Unul din Estul Europei şi altul din Vest. Să zicem că alegem două oraşe mici, în jur de 20.000 de mii de locuitori. M-am născut într-un asemenea oraş, dar sunt şi altele în România. Buftea, Gherla, Comăneşti, Popeşti-Leordeni, Băicoi, Calafat. Cât despre oraşele occidentale, am să aleg eu. Stellenbosch (Africa de Sud). Ajunge doar să traversezi centrul acestui oraş pentru a realiza că eşti în lumea occidentală. Casele vechi, bisericile, primăria, arsenalul – toate acestea sunt tipice pentru un oraş olandez. Într-adevăr, localitarea a fost întemeiată în 1697 de Compania olandeză a Indiilor (cunoscută sub acronimul VOC). Populaţia majoritară a fost, până de curând, formată din afrikaaneri. Se vede. Chiar şi acum oraşul arată impecabil. Curat, prosper, frumos. Acum comparaţi-l cu ce oraş doriţi dumneavoastră din cele de prin părţile noastre. Diferenţa sare în ochi. Cum se explică? Este invocată adesea “cultura politică”. Dar în ce constă asta? Cum s-a format? care sunt purtătorii săi? Stellenbosch este un loc cu deosebire interesant pentru a ne testa teoriile şi intuiţiile. Cum au reuşit ei să păstreze o bucată de cultură olandeză şi să menţină un nivel de trai atât de ridicat în sudul Africii? Am citit povestea primei expediţii europene. Nu era nimic, nici o aşezare. Noaptea au fost atacaţi de un leu. Pentru a face scurtă o istorie lungă, trec direct la o concluzie. Oamenii aceia au acţionat cu cap. Iar pentru asta trebuie să fi o persoană cultivată. Deci citeau. Mult. Prima bibliotecă a apărut deja în secolul al 18-lea. Localităţile erau prea mici, o mână de case, dar asta nu i-a descurajat pe bravii colonişti. Împrumutau dintr-o trăsură specială, cu cărţi, care făcea traseul până la Kaapstad (Capetown). În secolul al 19-lea existau deja diferite cercuri de lectură prin care membrii împrumutau cărţi pe care apoi le discutau….. România a intrat într-o pâclă totală. Zilele trecute am avut curs. Online, din cauza carantinei. L-am întrebat pe un student de anul III ce cărţi a citit despre regimul stalinist. “Nici una” – mi-a răspuns. Dar despre cel nazist? “Nici una”. Şocat, am trecut la alt student. Erau de la facultatea de Ştiinţe Politice, scena era supra-realistă. Nici acela nu citise absolut nimic. Secole întregi Europa a fost guvernată de o elită care practica disciplina aspră a studiului. Palatele şi mănăstirile aveau biblioteci considerabile, într-o perioadă în care cărţile costau, fiecare, o avere. Din secolul al 19-lea o educaţie universitară a devenit, practic, obligatorie pentru cei care doreau să urce pe scara socială. Universităţile au devenit instituţii-cheie în arhitectura Statului. Însă după 1989, România s-a angajat pe o cale diametral opusă. În parte, asta s-a întâmplat pentru că socialiştii au dorit să neutralizeze opoziţia politică din universităţi, de la începutul anilor 1990. Între “reformele” introduse în această perioadă a fost intemeierea unor “universităţi” de tip fabrici de diplome. “Private” (vorba vine) sau “publice” (de fapt controlate, şi acestea, de o oligarhie). Între timp, liceele au fost puse la pământ, prin arendarea lor către primării. În scurtă vreme, au început să producă generaţii de necalificaţi. Examenele de bacalaureat au devenit o bătaie de joc. Facultăţile nu au avut încotro şi au început să renunţe la examenele de admitere. Toate acestea s-au făcut la comanda şi în beneficiul unei clase de rentieri lipsiţi de orice scrupule. Actul de guvernare a regresat la nivel tribal. Mai nou, au început să plimbe moaşte pe străzi pentru a combate coronavirusul. …. Numărul oficial al analfabeţilor funcţionali a ajuns la zece milioane. Scorurile PISA ale elevilor români continuă să se degradeze. Mulţi nu au nici o carte acasă. În toată ţara sunt doar 300 de librării, dintre care circa 80 în Bucureşti. Chiar şi această cifră ascunde realitatea: unele vând puţine cărţi şi mai mult ceaiuri de plante, hârtie de împachetat sau lumânari parfumate. Un autor povestea că a încercat să îşi lanseze o carte în Teleorman. Nu a găsit nici o librărie. Doar un local care s-a dovedit a fi specializat în… epilare definitivă. Universităţile sunt pulbere. Africa are 20 de universităţi între primele 800 ale lumii. România, nici una. Universităţile româneşti sunt, fără excepţie, depăşite de universităţi din Uganda, Egipt şi Nigeria. Integral: https://www.bursa.ro

Mircea Miclea: Școala de mâine Dacă nu ne folosim de această criză pentru a reconstrui din temelii procesul de predare-învățare, criza a venit degeaba, pentru școala din România. Trei lucruri sunt esențiale în predarea oricărei discipline: a) ce predai (conținutul predării, competențele pe care le transmiți elevilor); b) cum predai (metoda de predare, tehnicile prin care faci conținutul cât mai ușor de învățat și de utilizat ulterior de către elev) și c) cu ce atitudine predai (atitudinea pe care o ai față de conținutul predării va influența atitudinea pe care o va avea elevul când învață acel conținut; predai a lehamite – va învăța a lehamite!). Eficiența cu care elevul va învăța și va utiliza cele învățate depinde de toate cele trei aspecte. Pe ele trebuie să ne bazăm soluțiile viitoare, iar soluțiile viitoare vor fi de blended-learning, de integrare obligatorie a soluțiilor online cu învățarea față-în-față. Lumea în care trăim și mintea elevilor noștri (digitali nativi) reclamă acest lucru. Cum se pot construi, cum se pot utiliza și ce consecințe vor avea aceste soluții integrate? 1. Construcția O lecție proastă, pusă online, e și mai proastă. Când construiești un conținut de învățare online, cele trei aspecte semnalate mai sus devin și mai importante. Ce informație prezinți și în ce format (text, schemă, audio-video, animație), cum o prezinți (ce metode de organizare și de prezentare utilizezi) și cât de mult angajezi elevul în învățarea ei online devin cerințe și mai stringente. Sunt deja mii de studii care ne învață cum să producem lecții online cu maximum de eficiență în învățare. S-ar putea cuprinde toate într-un ghid. Pe baza acelui ghid, sute de profesori excelenți din țară (încă mai avem!) ar produce lecții multimedia, accesibile online. Ei sunt contributori….Aceste lecții ar putea fi transmise unui comitet editorial, organizat pe fiecare disciplină (alcătuit din oameni competenți, nu activiști sindicali), care, sprijinindu-se pe un sistem de peer-reviews, ar face selecția lecțiilor de calitate. Aceste lecții selectate ar fi puse pe o platformă de e-learning. Pentru fiecare lecție se pot construi cel puțin trei variante: una pentru consolidarea învățării, alta cu funcție remedială (pentru a-i ajuta pe cei cu deficiențe de învățare), iar alta pentru performanța de excelență (cu exerciții și resurse suplimentare). Aceste lecții ar fi înnoite continuu, de contributori competenți și motivați să o facă. De pildă, lecțiile online multimedia ar putea înlocui banala lucrare de grad I, pe care o scriu profesorii, ar putea fi un criteriu pentru salariul de merit sau pentru o promovare mai rapidă….. 2. Utilizarea  Platforma școlară de e-learning ar avea trei categorii de utilizatori: profesorii, elevii și administratorii. Profesorii vor găsi aici o trusă de unelte, o serie de lecții multimedia, pe care le pot integra în propria predare. Training-ul tuturor profesorilor pentru utilizarea metodelor integrate de predare-învățare (blended learning) e necesar și urgent. Ca și cum ar fi niște bucăți de lego, conținuturile digitale pot fi combinate de către fiecare profesor, pentru maximizarea învățării. Unii le vor utiliza integral și vor asigura doar facilitarea înțelegerii lor de către elevi, alții le vor utiliza pentru completarea a ceea ce ei predau, pentru consolidare sau ca resursă suplimentară, alternativă etc. Simplu spus, vor face o predare mult mai compatibilă cu mintea generației digitale.…. 3. Consecințele Trecerea la soluții integrate (blended) de predare-învățare va avea consecințe majore. Toți copiii din țară (nu numai cei de la școlile bune) vor avea acces la lecții de bună calitate. Compensezi, ca elev, prestația didactică lamentabilă a profesorului din fața ta cu lecțiile multimedia accesibile online. Poți vedea aceeași lecție, predată din mai multe perspective, de câte ori vrei, până o înțelegi.Integral: https://www.g4media.ro

Creșterea economică din România ar putea fi de 0,3%, dar riscul recesiunii este substanțial. Sărăcia este de așteptat să crească (raport al Băncii Mondiale cu privire la impactul COVID-19) Creșterea economică este proiectată să încetinească la 0,3% în 2020, de la o estimare de 3,8%, înainte de criza COVID-19, în România, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. Proiecția este făcută sub presupunerea că va veni o creștere graduală în cea de-a doua parte a anului 2020 și va accelera în 2021 la 4,4%. „Totuși, riscul recesiunii în 2020 este substanțial și în creștere pe măsură ce COVID-19 oprește segmente mari ale economiei europene și aduce perturbări lanțurilor de aprovizionare și modelelor comerciale”, se arată în document.  Deficitul și sprijinul economic Potrivit acestuia, creșterea va trebui să fie sprijinită substanțial de stimulente fiscale coordonate la nivel național și european. • Estimăm că sprijinul se va concentra pe cheltuielile fiscale pentru a ține sub control boala, amânarea impozitelor, sprijin în privința lichidităților companiilor puternic afectate, precum transport, turism și forța de muncă. • Se vor furniza lichidități sectorului financiar. În plus, UE a lansat o inițiativă de răspuns la COVID-19 în valoare de 37 miliarde euro destinată sistemelor de sănătate, IMM-urilor, piețelor muncii și altor părți vulnerabile ale economiei europene.  „Pentru a răspunde consecințelor COVID-19, deficitul fiscal este de așteptat să crească la circa 5,5% din PIB în 2020, de la un deficit planificat de 3,6%. În plus, presiunea pe deficit vine de la noua lege a pensiilor care stipulează o creștere cu 40% din septembrie 2020”, menționează sursa citată. • Odată ce impactul COVID-19 se va disipa, ne așteptăm ca deficitul să urmeze o ajustare în jos, de cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an, în conformitate cu procedura de deficit excesiv.• Creșterea deficitul va duce datoria publică la 41% din PIB la finalul anului 2022, de la 36,3% în 2018. În ciuda acestui lucru, rămâne cea mai scăzută datorie din UE.. Sărăcia ar putea crește „Sărăcia este de așteptat să crească. În timp ce veniturile celor mai săraci vor continua să fie suportate de programele de asistență socială, 15% din angajații adulți sunt în risc de sărăcie și vor fi vulnerabili financiar când se vor îndepărta de activitatea economică”, se spune în raport. Pe termen scurt, provocarea cheie este reprezentată de ținerea sub control a crizei COVID-19 și limitarea consecințelor asupra sănătății și economiei. • O criză mai lungă și mai profundă decât cea anticipată ar afecta perspectivele de creștere și ar provoca daune semnificative companiilor și locurilor de muncă, ridicând în același timp șomajul și sărăcia. „O încetinire îndelungată a economiei europene, în special a Germaniei și Italiei, principalii parteneri comerciali ai României, ar pune presiune suplimentară asupra economiei interne. Pe de altă parte, un stimulent fiscal țintit, coordonat la nivel național și european, ar limita efectele crizei și ar stimula recuperarea”, informează Banca Mondială. Potrivit acestuia, impactul economic și al pieței muncii la nivel european al COVID-19 va afecta 18% dintre cetățenii români cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani care locuiesc în UE și familiile lor din România. Pe termen mediu, concentrarea asupra politicii fiscale ar trebui rebalansată gradual spre mobilizarea investițiilor, în special prin fonduri europene pentru a susține calea convergenței și a incluziunii sociale. Integral: https://economie.hotnews.ro

Prognoza Coface: 68 de tari vor intra in recesiune. Crestere de 25% a insolventelor  La inceput, epidemia COVID-19 din China a afectat un numar limitat de linii de business – dar de atunci s-a transformat intr-o pandemie globala. Repercusiunile sale au creat un dublu soc – oferta si cerere – care afecteaza un numar mare de industrii din intreaga lume. Aceasta criza nu poate fi comparata cu alte crize din trecut intrucat toate au avut origini financiare (de exemplu, criza creditelor globale din 2008-2009, Marea Depresiune din 1929). Intrebarea nu mai este ce tari si sectoare de activitate vor fi afectate de acest soc, ci mai degraba cine va scapa. Socul ar putea fi si mai violent in economiile emergente: pe langa gestionarea pandemiei, care va fi tot mai dificila, aceste economii se confrunta si cu scaderea pretului petrolului, precum si cu iesirile de capital care au crescut de patru ori fata de nivelurile lor din 2008. In acest context, Coface prognozeaza ca in 2020 se va inregistra prima recesiune economica globala dupa 2009, cu o rata de crestere de -1,3% (dupa + 2,5% in 2019). Coface estimeaza ca 68 de tari vor intra in recesiune (fata de numai 11 anul trecut), comertul mondial va scadea cu 4,3% in acest an (dupa o scadere de -0,4% in 2019) si se va inregistra o crestere de 25% a insolventelor (comparativ cu predictiile de +2% din luna ianuarie 2020). Cea mai mare crestere a insolventelor din 2009 pana in prezent: +25% in 2020 Riscul de credit al companiilor va fi foarte ridicat chiar si intr-un scenariu optimist, in care activitatea economica reporneste treptat in al treilea trimestru al anului si nu va exista un al doilea val de epidemie de coronavirus in a doua jumatate a anului 2020. Aceasta tendinta de crestere accelerata a insolventelor ar urma sa afecteze Statele Unite (+39%) si toate principalele economii din Europa de Vest (+18%): Germania (+11%), Franta (+15%), Regatul Unit (+33%), Italia (+18%) si Spania (+22%). Socul ar putea fi si mai violent in economiile emergente: pe langa gestionarea pandemiei, care va deveni tot mai dificila, aceste economii se confrunta si cu scaderea pretului petrolului, precum si cu iesirile de capital care au crescut de patru ori fata de nivelul din 2008. Volumul comertului international va scadea pentru al doilea an consecutiv; va aparea o posibila modificare a structurii comertului international de bunuri?…. Cele mai multe sectoare sunt afectate  Pentru intreprinderi, masurile de izolare luate de guverne din peste 40 de tari pentru a stopa extinderea virusului COVID-19, reprezentand peste jumatate din populatia lumii, au avut consecinte imediate. Aceste masuri au dus la un soc de aprovizionare cum nu s-a mai observat in timpul crizelor majore anterioare. Socul initial nu s-a datorat unei crize financiare, ci este legat de economia reala: oamenii nu pot munci, iar companiile se confrunta cu perturbari ale aprovizionarii intermediare de bunuri…..Consecintele politice ale pandemiei  Cea mai evidenta consecinta a pandemiei pe termen scurt este exacerbarea tensiunilor geopolitice existente. Nu poate fi exclus riscul unor noi valuri de masuri protectioniste, care vizeaza in special sectoarele cheie ale noii ordini de sanatate si economie (de exemplu, limitarea exporturilor de produse agroalimentare si / sau farmaceutice, considerate vitale). Continuarea “razboiului comercial” dintre SUA si China, care vizeaza sectoarele strategice, in special electronice, ramane si ea o posibilitate. Acest lucru ar putea fi intarit de campania prezidentiala din Statele Unite si / sau in cazul cresterii protestelor sociale intr-una dintre aceste doua tari. Integral: http://www.ziare.com

Directorul de la Circul Globus: ”Un Rareș Bogdan se naște o dată la 100 de ani”  Curg laudele la adresa lui Rareș Bogdan. Actualul director al circului Globus spune despre el că are un talent ieșit din comun și că cineva ca el se naște o dată la 100 de ani, dacă nu chiar mai rar. Lumea circului românesc se poate considera binecuvântată pentru că îl are pe Rareș Bogdan….. Peste tot ar ridica sala în picioare și-ar primi aplauze de minute bune la final, sunt absolut sigur de asta”, spune directorul Circului Globus. Marele avantaj al lui Rareș Bogdan este că el practic s-a născut pentru lumea circului. ”Totul e natural la el”, îl laudă directorul de la Globus. ”Alții fac repetiți zilnice timp de câteva luni pentru un giumbușluc care lui Rareș îi iese din prima, fără niciun antrenament. Totul la el e natural și e despre lumea circului: fața lui, gesturile lui, vorbele lui, îmbrăcămintea lui, absolut totul. Emană circ prin toți porii.” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 9 aprilie! Joi cerul va fi senin in toata tara pe aproape intreaga durata a zilei, numai in zonele montane in cursul dupa-amiezii urmand sa isi faca aparitia local unii nori cumulus, insa nu vor cadea precipitatii. Vantul va sufla slab in majoritatea zonelor, cel mult slab pana la moderat in nordul Carpatilor Orientali. Maximele termice vor urca la prânz pana spre 15-20 de grade in Transilvania si Maramures, 19-24 de grade in Banat si Crisana, 18-22 de grade in Oltenia, 19-24 de grade in Muntenia si Moldova (cu cele mai ridicate valori asteptate in nordul Baraganului) si 15-20 de grade Celsius in Dobrogea. In Bucuresti: cer senin, + 23 gr.C./ + 5 gr.C.

Un medic român din Franța vorbește despre Plaquenil și despre efectele în România ale unei contaminări severe cu coronavirus. INTERVIU  Franța a trecut de 100.000 de contaminări depistate cu SARS-Cov-2 și este una dintre țările europene cele mai afectate de pandemie, însă mai puțin în comparație cu Spania și Italia. Am căutat o explicație și așa am ajuns la medicul de origine română Mircea Ciungu, care se declară „în luptă cu coronavirusul”. Mircea Ciungu a făcut o paralelă între sistemul medical francez și cel românesc, descriind, pentru cititorii Europei Libere, cum s-a pregătit sistemul medical francez pentru pandemie. Cum vede un medic școlit în România, specialist în medicină generală, cu propriul cabinet în Occitania, situația din România, unde se greșește și care ar fi soluțiile. Este un interviu în care un medic care s-a întâlnit cu noul coronavirus în practică explică de ce este atât de diferit, de ce victimele sale devin neputincioase și cum se administrează Plaquenil. Europa Liberă. Franța are o rată mai mică de îmbolnăviri decât alte țări vest-europene, cum ar fi Italia, Spania și Germania. Are și mai puține decese. Cum se explică? Mircea Ciungu. „Printr-un număr mare de paturi în reanimare, dar mai ales prin profesionalismul celor care asigură asistența în aceste secții de terapie intensivă. Un atuu major al sistemului francez de sănătate sunt infirmierele, echivalentul asistentelor de la noi. Au o pregătire excelentă, sunt dedicate pacienților, în ciuda unor salarii mai degrabă modeste. Sunt unul din stâlpii unui sistem de sănătate solid. Avem, de asemenea, și sistemul care premite ca pacienții care nu au nevoie neapărat de asistență în spital să fie reținuți și urmăriți la domiciliu”…..În primul rând, Franța are spitale foarte bune! Există, mai apoi, și o organizare foarte bună, astfel încât pacienții sunt orientați acolo unde sunt locuri. Este, am putea spune, ca în turnul de control al unui aeroport! Pacienții pot fi transferați cu trenuri rapide, de mare viteză, cu avioane, avem elicopterele armatei la dispoziție. În al doilea rând, aș numi implicarea medicilor de familie, care aici sunt foarte respectați pentru abnegație și pentru profesionalism. Pacienții trec prin filtrul medicului de familie, la spital ajung doar cei care au simptome de agravare a infecției. De asemenea, în Franța avem un sistem de asistență de urgență foarte prompt și profesionist, acel renumit numar 15. La care se adaugă pompierii, care sunt adesea primii prezenți la o urgență medicală ….Testele actuale nu sunt foarte fiabile. Eu am avut un pacient cu toate simptomele, ținut două săptămâni în reanimare, care a ieșit ieri din spital, dar care, la testul inițial a ieșit negativ. Se va trece la testare în vederea determinării prezenței anticorpilor, ceea ce va releva contaminarea și vindecarea ulterioară. Deocamdată, nu se fac testări în masă. Adaug că la Marsilia se fac testări la cerere, dar acolo este profesorul Didier Raoult, un personaj controversat în lumea medicala , dar un tip curajos. Raoult a propus primul utilizarea în mod curent, în tratamentul pentru coronavirus, a medicamentului Plaquenil. Menționez că acest Plaquenil poate fi foarte periculos pentru pacienții care au probleme cardiace. Trebuie administrat doar în spital, sub control cardiologic. Este nevoie măcar de un EKG înainte de a-l administra. În plus, mai sunt medicamente care, în asociere, pot declanșa tulburări de ritm cardiac foarte grave, fatale chiar.” Europa Liberă. Ce ați observat diferit ca formă de manifestare la Covid-19? M.C. „În primul rând tusea. O tuse seacă, iritativă, foarte obositoare, apoi febra mare, care poate urca, pentru câteva zile, la 39 de grade, în special seara. Pe timpul zilei, febra scade la 35,5 grade și avem, așadar, hipotermie. Constant, sunt dureri de cap, curbatură (durei musculare) , uneori diaree ca simptom de început, dar agravarea apare odata cu dispneea (respirație dificilă, accelerarea frecvenței respirației la peste 20 pe minut și scăderea oxigenării sângelui, la sub 90). Tusea poate dura chiar 7-9-10 zile înainte de agravarea simptomelor . La ascultația pulmonară se depistează semne la nivelul ambilor plămâni, atunci când virusul a atacat deja plămânii. Pe scurt, dureri la nivelul toracelui, stare de rău și respirație dificilă. Pacientul are senzația de sufocare. Ce este diferit la infecția cu noul coronavirus? Pneumonia este de obicei localizată la un singur plămân. O asculți într-un loc precis, pe când la Covid 19, virusul atacă masiv ambii plămâni, de aici insuficiența respiratorie și necesitatea punerii rapide sub oxigen sau chiar inducerea comei asistate, pentru că în lipsă de oxigen putem avea o afectare generală a tuturor organelor și, deci, de șoc care duce la deces.”….Avem apoi patogenia diferită, încă insuficient cunoscută. Diferit este și acest atac masiv al plămânilor, care este devastator. Nu știm de ce există o perioadă de latență, nu știm de ce sunt mai expuși unii oameni, în comparație cu alții. De pildă, au fost nonagenari care s-au vindecat, în vreme ce persoane tinere au decedat. Nu știm nici ce imunitate oferă….. Europa Liberă. Cum se vede din Franța organizarea sistemului medical românesc pentru coronavirus ? M.C. „Un confrate din România pe care l-am contactat ieri mi-a rezumat situația într-un cuvânt : bulibășeală. România este nepregătită pentru a face față unei extinderi rapide de felul celor din Italia și Franța. Lipsa de prevedere. În România au avut practic o lună avans și n-au făcut mare lucru, lipsa de organizare, impresia că este un heirup pompieristic și lacunele de mentalitate ale sistemului medical românesc: feudele medicale, desconsiderarea medicilor de familie, supușenia de tip sclavagist în fața Direcțiilor de Sănătate Publică și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Demisiile, de la miniștri la medicii din teritoriu, intrarea în carantină a unor spitale în plină criză, lipsa unor mijloace elementare ca măștile, arată o situație haotică.”… Europa Liberă. Cum vedeți demisiile unor medici și ale unor asistente? M.C.„Demisia este un gest impardonabil dacă medicul demisionar nu rămâne la datorie, adică la dispoziția pacienților. Pare un non sens, dar să zicem că demisia este un act de protest, numai că pacientul nu trebuie pedepsit. Medicii nu trebuie să arate că le este frică de virus. Medicii noștri sunt debusolați înainte să se arunce în luptă. Mi se pare foarte grav.”…. În 89 am avut șansa libertății și a schimbării societății . Nu am făcut-o. Este pur și simplu decizia politică a celor vremuri. Am perpetuat sistemul „fiecare se descurcă”, fiecare pe cont propriu. Mie, pentru un cabinet în Timisoara, mi s-au cerut 10 mii de mărci în anii 90. Medicina românească a urmat drumul pe care a mers societatea. Feude, management incompetent și fraudulos, cadre superioare afiliate partinic – și actualul ministru a fost parlamentar, îi acord credit cu parcimonie. Este, mai apoi, o lipsă acută de finantare, cea mai slabă finanțare din UE!! De altfel, chiar cunosc medici care au fost și sunt parlamentari și nu au făcut nimic pentru sistemul sanitar. Și-au urmărit interesele. De pildă, în Franta, președintele și primul ministru iau decizii pe baza recomandărilor unui consiliu sanitar . Sunt somități ale medicinei franceze. În România, am senzația că politicienii se ocupă de criză, or, la câtă incompetență au dovedit în conducarea țării, mă aștept la un fiasco și în această luptă contra virusului. ….Să le spunem mereu să stea acasă, să le dam măști în cazul când trebuie să iasă! Doar așa putem evita răspândirea virusului. De fapt, România intră într-un război care va pune la încercare capacitatea noastră de a fi solidari. Am mai arătat acestă capacitate de-a lungul istoriei. Intrăm însă în razboi total nepregătiți. Doar o mobilizare exemplară a medicilor și a celorlalți cetățeni poate să ne ferească de o catastrofă umanitară. Luptăm pentru viață. După criză însă, va trebui să ne privim față în față și să facem schimbarea pe care am arătat-o cu 30 de ani în urmă.” Integral: https://romania.europalibera.org

De ce mor tinerii de COVID 19? Explicaţiile unui medic specialist ATI ….Pe lista sumbră a morţilor se regăsesc şi persoane tinere, fără comorbidităţi, care te fac să te întrebi ce s-a întâmplat? Medicul Roxana Betea, specialist ATI la Spitalul Judeţean Deva, care suferă şi ea de COVID 19 şi este în prezent internată a venit cu o posibilă explicaţie. “Când vedem tineri care mor noi, medicii, ne-am gândit că probabil e pneumonie suprainfectată. Dacă ei ajung să nu mai respire sunt puşi pe ventilator. De aici încep infecţiile, cele nosocomiale, de unde chiar mori, nu din cauza COVID 19”, a declarat aceasta pentru MEDIAFAX. Integral: https://www.zf.ro

Studiu Harvard: Poluarea crește rata deceselor provocate de Covid-19  Bolnavii de Covid-19 din zone unde a fost înregistrat un nivel crescut al poluării aerului înainte de izbucnirea pandemiei prezintă un risc mai mare de deces din cauza infecţiei decât cei care trăiesc în zone cu aer mai curat, spun cercetătorii. Este vorba despre un studiu realizat la nivelul Statelor Unite care face legătura clară între expunerea prelungită la poluare şi rata deceselor provocate de coronavirus. Potrivit The New York Times, într-o analiză făcută la nivelul a 3.080 de comitate americane, cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că nivelurile ridicate de particule minuscule periculoase din aer, cunoscute ca PM 2.5, sunt asociate cu rata crescută de decese provocate de boală. Autorităţile sanitare au presupus, mai multe săptămâni, că există o legătură între aerul poluat şi decesele sau cazurile grave de Covid-19, boala cauzată de coronavirus. Analiza Harvard este prima la nivel naţional care arată legătura statistică, dezvăluind „o mare suprapunere” a deceselor provocate de Covid-19 şi alte boli asociate cu expunerea pe termen lung la pulberi în suspensie, potrivit News.ro. „Rezultatul studiului sugerează că expunerea pe termen lung la poluarea aerului creşte vulnerabilitatea de a experimenta cele mai severe urmări ale Covid-19”, au scris autorii. Dacă în Manhattan, în ultimii 20 de ani, ar fi fost un nivel mediu de particule în suspensie cu doar o unitate mai scăzut, 1 microgram pe metru cub, cartierul ar fi înregistrat cel mai probabil cu 248 de decese provocate de Covid-19 mai puţin până la acest moment. Studiul, care a fost transmis spre evaluare şi publicare în New England Journal of Medicine, a demonstrat că doar o mică creştere în expunerea pe termen lung la poluare ar fi putut avea serioase consecinţe legat de coronavirus, chiar luând în calcul alţi factori, precum rata fumătorilor şi densitatea populaţiei. De exemplu: în cazul unei persoane care trăieşte de decenii într-o ţară unde există niveluri ridicate de particule în suspensie riscul de deces din cauza Covid-19 este cu 15% mai mare spre deosebire de cazul unei persoane care trăieşte într-o regiune unde acest nivel este cu o unitate mai scăzut. „Acest studiu oferă dovezi că districtele care au un aer mai poluat vor înregistra un risc mai mare de decese provocate de Covid-19”, a spus Francesca Dominici, profesor de biostatistică la Harvard, care a condus studiul. Integral: https://stirileprotv.ro

Un incendiu greu de stins a sufocat Capitala. Cat vom mai simti mirosul neplacut – Ce spun Alexe, pompierii si ANM (Foto&Video)  Poluarea masiva din nordul Bucurestiului este cauzata de un incendiu de vegetatie care a ajuns la depozitele de dejectii ale unei foste ferme de porci, sustine ministrul Mediului, Costel Alexe. Acesta a mai spus ca, desi fumul miroase extrem de urat, el nu este toxic. Pompierii muncesc de ieri dimineata la stingerea incendiului, dar inca n-au reusit sa rezolve problema. Inca de dimineata, senzorii din retelele independente de masurare a calitatii aerului au semnalat depasiri cu peste 300% a nivelului maxim admis de poluare cu particule PM 2.5 si cu peste 180% a nivelului maxim de poluare cu particule PM 10. In plus, bucuresteni din mai multe zone ale orasului – intins pe circa 228 de kilometri patrati – s-au plans ca aerul a devenit irespirabil, din cauza unui miros greu. Contactat de Europa FM, ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat ca stie despre aceasta problema si ca ea este cauzata de un incendiu de vegetatie scapat de sub control….. Din pacate, un astfel de incendiu a ajuns la fostele bataluri (depozite de dejectii – n.red.) de la o fabrica de porci ce apartine unui operator economic in insolventa. Focul, in sine, este in Buftea. Dar miroase insuportabil inclusiv in Otopeni si Corbeanca. Vreau sa-i informam pe cetateni ca fumul nu este toxic…..Pe retelele de socializare, Garda de Mediu a postat imagini de la interventia sa pe teren. Dar a transmis ca incendiul nu e la Buftea, ci la Peris, unde a functionat mai demult o fosta ferma de porci. Integral: http://www.ziare.com

Ministerul Mediului a refuzat să interzică tăierea de lemn pe durata stării de urgență, cerută de societatea civilă, și a invocat consecințele economice ale măsurii …. Decizia lui Alexe vine după ce tot el anunțase duminică, 5 aprilie, la Digi 24, că „în momentul de faţă se discută la minister să vedem dacă putem face acest lucru, să vedem dacă ne permitem să luăm această decizie (de stopare a tăierilor de lemn – n.red.). La luarea ei ar trebui să ţinem cont de mai mulţi factori. În cursul acestei săptămâni vor fi discuţii cu cei de la Romsilva şi direcţiile silvice, mâine (luni, 6 aprilie, n.r.) la ora 11:00 am stabilit o videoconferinţă cu ei, după ea o să spun public ce s-a discutat”. Ministerul arată că măsura interzicerii tăierilor legale pe durata stării de urgență nu ar fi benefică pentru oameni, mediu și economie. „Studiul de impact pe care l-am făcut ne-a arătat că am avea o mulțime de consecințe negative pe care țara și noi cetățenii nu ni le permitem acum”, a declarat Alexe, citat de un comunicat al ministerului. Pe 1 aprilie, activiștii de mediu arătau că defrișările ilegale s-au înmulțit alarmant, multe firme profitând de faptul că autoritățile sunt implicate în lupta cu epidemia de Covid 19 și taie ilegal cantități uriașe de lemne. Președintele ONG-ului Agent Green, Gabriel Păun, declara la acel moment pentru RFI România că, potrivit datelor oficiale, a fost înregistrat în această perioadă un număr record de trasporturi legale de lemn defrișat. El explică și care este legătura directă dintre tăierile legale și cele ilegale. Tot atunci, grupurile parlamentare ale USR au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, prim-ministrului Ludovic Orban şi ministrului Mediului, Costel Alexe, prin care au cerut să dispună stoparea tăierilor de păduri pe perioada stării de urgenţă. Aceştia cer să nu li se permită hoţilor de lemne „să profite de pe urma epidemiei de coronavirus”, deoarece, „mai mult ca niciodată”, este „nevoie de plămânii verzi” ai acestei ţări. „Statisticile şi dovezile strânse pe teren arată, dincolo de orice dubiu (a se vedea datele oficiale ale Inventarului Forestier Naţional şi numeroasele investigaţii ale jurnaliştilor şi ale activiştilor de mediu), că România nu a putut stopa tăierile ilegale de păduri în ultimii ani şi că acestea au atins cote alarmante. De parcă nu ar fi suficient, instrumentul de verificare a legalităţii transporturilor de lemne pe care îl pot utiliza cetăţenii, aplicaţia Inspectorul Pădurii, are probleme de funcţionare”, se arată în scrisoarea deschisă a USR. Integral: https://www.g4media.ro

Theodor Paleologu: „Biserica nu e prăvălie. Bunurile spirituale sînt diferite de cele materiale şi nu te duci să le iei cu punga de la magazin“  Mai mulţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române reclamă public faptul că bisericile vor rămâne închise inclusiv în noaptea de Înviere, în timp ce magazinele alimentare sunt deschise cu respectarea unor cerinţe. Diplomatul are un punct de vedere: „În disputa legată de deschiderea bisericilor în noaptea de Înviere ar trebui să mai şi gîndim, nu doar să repetăn clişee şi sloganuri. 1) Analogia cu magazinele de mîncare este ineptă. Bunurile spirituale sînt diferite de cele materiale şi nu te duci să le iei cu punga de la magazin. Biserica nu e prăvălie. 2) Argumentul că bisericile nu s-au închis în timpul epidemiilor de ciumă din secolele VI şi XIV demonstrează exact contrariul. Pe atunci nu se ştia nimic despre răspîndirea epidemiilor. 3) Există o specie de apucaţi care au impresia că se opun secularizării, dar care, de fapt, o accelerează prin atitudinile lor lipsite de minte. Se tot încăpăţînează să ofere adversarilor lor nuielile cu care să fie flagelaţi. Şi nu doar ei, ci întrega Biserică. Biserica Ortodoxă Română trebuie să evite cu orice preţ să fie asociată cu o explozie a cazurilor de coronavirus. 4) Comparaţia cu persecuţia din timpul regimului comunist nu este doar cretină, ci de-a dreptul neruşinată. 5) Vocile care cer deschiderea bisericilor de Paşte sînt cu totul minoritare. Un sungur episcop a derapat grav. Majoritatea ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor au o atitudine înţeleaptă şi responsabilă. 6) În sfîrşit şi cel mai important, dacă ieşim în noaptea de Înviere pe balcoane, dacă aprindem cîte o lumînare şi cîntăm “Cristos a-nviat”, transformăm întreaga ţară într-o imensă biserică. Să fim creştini, nu cretini“.  Integral: https://adevarul.ro

Adrian Vasilescu, BNR: Când legea ignoră… legea ..…. Cum însă tot ce ţine de comunicare publică s-a convertit – sub constrângerile stării de urgenţă – în formule online, s-a adaptat şi banca centrală acestui model. Mai cu seamă că multe teme dintre cele propuse spre dezbatere au fost selecţionate într-un unic scop: acela de a valorifica, în lucrări de referinţă, cunostinţele şi experienţa acumulate timp de 140 de ani de banca centrală. Între aceste teme: Proprietăţile Băncii Naţionale. Ridicate, începând din 1881, cu atentă grijă la semnele timpului, poate chiar cu orgoliul alinierii la arhitectura instituţională din capitalele occidentale ale Europei moderne. Între 1881 şi 1946, inclusiv, Banca Naţională şi-a constituit patrimoniul ce înglobează valori istorice inestimabile. Şi având, pentru fiecare metru pătrat, acte originale de proprietate. Iar din 1947 până azi, cu deosebire începând din 1991, a iniţiat şi a finalizat o vastă operă de restaurare a tuturor acestor proprietăţi. Şi de consolidare. Conferindu-li-se astfel o preţioasă valoare adăugată atât faţadelor, cât şi interioarelor. Şi subliniez: cu fonduri din propriul buget! Pentru că Banca Naţională NU PRIMEŞTE, DE LA BUGETUL NAŢIONAL, NICIUN BAN! DOAR DÂ BANI BUGETULUI NAŢIONAL, ÎNCEPÂND CU IMPOZITUL PE PROFIT, DE 80 LA SUTÂ. De ce este actuală această temă? Pentru că, în legătură cu acest patrimoniu, pe rolul Parlamentului se află un ciudat proiect de lege. Care a fost deja votat de Senat! În primă cameră! Şi trimis Camerei Deputaţilor, căreia îi revine decizia finală. De ce este ciudat acest act? Plec de la articolul 1, al.1: „Imobilele constituite din terenuri şi construcţii, identificate potrivit datelor cuprinse în anexa 1, proprietate publică a statului, sunt destinate“… Şi, mai departe, în textul legii se trece la împărţirea unei proprietăţi ce nu este identificată decât…într-o anexă. Abia în anexă vedem care sunt „imobilele constituite din construcţii şi terenuri“ ce ar urma, dacă proiectul de lege votat de Senat ar trece şi de Camera Deputaţilor, să fie împărţite între Banca Naţională a României şi…nu prea se ştie cu cine! Documentul stipulând, în continuare, că… „Guvernul aprobă, prin hotărâre, procedurile pentru identificarea, stabilirea destinaţiei şi administrarea fiecăruia dintre imobilele prevăzute la articolul 1, al. 1“. Să vedem, acum, dedesubturile acestui proiect de lege, pe care Senatul l-a adoptat fără să-l onoreze nici măcar cu o sumară analiză de legalitate ! Şi fără să-i asculte, nici măcar din complezenţă, pe juriştii Băncii Naţionale. Ce ar urma să se împartă? Parcul cu Platani! În ciuda faptului că nu există niciun act juridic, nicio probă care să susţină teza că acesta ar fi „proprietate publică a statului“. În schimb, Banca Naţională probează, cu acte originale şi cu dovezi istorice, inclusiv cu norme de drept, că deţine în proprietate privată Parcul cu Platani, parte integrantă a patrimoniului propriu. Niciun stat de drept nu poate încălca dreptul de poprietate al nimănui! Nici măcar votând în acest sens… o lege. Integral: https://www.zf.ro

Turismul e in colaps, dar hotelul familiei Dragnea e centru de carantina. Statul plateste 300 de lei/persoana cazata  In plina pandemie, cand turismul face concedieri masive si se anunta falimente pentru ca industria e in colaps, hotelul Turris din Turnu Magurele, proprietate a familiei Dragnea, a devenit centru de carantina si ia bani frumosi de la stat. Incepand cu data de 5 aprilie, aici sunt cazati romani veniti din zonele rosii ale lumii (12 state). Presa locala sustine ca in acest caz contractul incheiat de Primaria Turnu Magurele cu firma familiei Dragnea stabileste ca tariful pe cazare se ridica la 230 lei, la care se adauga 70 lei/zi reprezentand pretul masei carantinatilor. Iar hotelul are o capacitate de 130 de persoane. “Un calcul simplu (14 zile pentru 130 de persoane la 300 lei/ziua) lasa sa se intrevada o suma frumoasa de-a dreptul”, dezvaluie publicatia locala Liber in Teleorman. Seful DSP confirma contractul Potrivit directorului executiv al Directiei de Sanatate Publica Teleorman, Stelian Cristea, in acest moment, primaria din Turnu Magurele a incheiat un contract cu hotelul familiei Dragnea, dar spune ca suma in schimbul careia operatorul economic ii va caza pe romanii intorsi din strainatate nu a fost comunicata inca public. Asta in contextul in care in perioadele obisnuite o noapte la aceasta unitate turistica ar fi costat aproximativ 150 de lei. Surse din Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta sustin ca, de fapt, pretul cazarii a urcat de la 150 la 400 de lei pe noapte, precizeaza “Liber in Teleorman.” Controleaza societatea si imobilul  Hotelul a ajuns in proprietarea familiei Dragnea dupa ce fosta sotie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Dragnea, a cumparat 95% din actiunile societatii Hotel Turris SA. Integral: http://www.ziare.com

Noi vrem egalitate, dar nu pentru căţei!  La 79 de anişori bătuţi pe muche, dl. Teodor Meleşcanu a plănuit să îşi refacă viaţa. Din punct de vedere politic, desigur. Nu i-a ajuns că a trecut prin PCR, loc unde a fost, mai mult ca sigur, membru de frunte, altminteri nu putea să deţină nici măcar poziţia de om de serviciu în Ministerul de Externe ceauşist, iar dl. Meleşcanu a îndeplinit pe acolo funcţii mult mai înalte şi, din câte se spune, a primit chiar şi însărcinări obscure. După ce PCR s-a aneantizat, dl. Meleşcanu şi-a acordat o perioadă de reflecţie, iar pe urmă- ce să vezi?- a devenit încă şi mai năvalnic şi cu tinereţe mai inepuizabilă decât personajul principal dintr-un celebru basm al lui Petre Ispirescu. A stat până i-a fost bine în PDSR-ul domnului Iliescu, pe urmă a creat Alianţa pentru România pe care a vândut-o la un preţ mănos la care s-au mai adăugat şi o funcţie de vicepreşedinte şi câteva posturi de ministru liberalilor pe vremea când aceştia îl aveau în frunte pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu, a fost director SIE, pe urmă a bătut palma cu dl. Victor Ponta, s-a reîmprietenit cu dl. Tăriceanu şi a aterizat în ALDE, ocazie cu care a primit cadou un post de senator, a fost chiar preşedintele Senatului. În vară, dl. Meleşcanu iar s-a supărat pe toţi şi pe toate, a demisionat din ALDE şi a inventat un partid căruia i-a devenit chiar preşedinte. Respectiva invenţie politică ce se cheamă Forţa Naţională are statut de partid parlamentar, motiv pentru care primeşte lunar de la bugetul de Stat 20.000 de euro. În urmă cu vreo două săptămâni, dl. Meleşcanu i-a lăsat de izbelişte pe d-na Graţiela Gavrilescu şi pe domnii Alexandru Băişanu şi Marian Cucşa, colegii lui de Parlament şi de barcă politică, şi a anunţat viteaz, vibrant şi cu spirit de sacrificiu că se duce să lupte eroic alături de popor. Asta neînsemnând, desigur, că ar renunţa la postul lui de senator- chiar poţi să renunţi aşa uşor la vreo 3000 de euro pe lună?- ori la nenumăratele lui pensii şi indemnizaţii. Nici partidul fantomă creat de dl. Meleşcanu nu o va duce pe mai departe prost. Va primi nederanjat de nimeni bănişorii, cei 20.000 de euro lunar, fiindcă aşa prevede legea şi pentru că- nu-i aşa?- democraţia costă. În acest timp, PNL, partid aflat la guvernare, o dă din colţ în colţ. Ştie că odată şi odată tot se va termina cu pandemia şi cetăţenii vor fi chemaţi la urne. Nu ştie cui să îi facă pe plac. Privaţilor sau bugetarilor. …. Nici unuia nu-i trece prin gând să aducă vorba despre solidaritate din partea parlamentarilor ori despre reducerea subvenţiei acordate partidelor politice. Nu o face nici nevroticul domn Robert Turcescu care vrea, în schimb, plafonarea salariilor. Aceasta, deşi e greu de spus ce reprezentare mai are în teritoriu firavul PMP. Concluzia se găseşte în fabula lui Grigore Alexandrescu. Noi vreme egalitate, dar nu pentru căţei. Integral: https://adevarul.ro

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război  Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență din România. Cercetarea – realizată pe 12.000 de români, născuți de-a lungul a 80 de ani – și publicată recent relevă o creștere în medie a performanței IQ, care ne plasează între “ultimele țări europene care continuă să arate Efect Flynn pozitiv”. Dar privit în detaliu, studiul ne indică faptul că “nivelul din ’88-’89 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ”, a explicat pentru Edupedu.ro unul dintre autori, psihologul Dragoș Iliescu….Dragoș Iliescu: Datele pe care le-am folosit noi sunt culese din teste aplicate în ultimii 16 ani, pe 12.000 de români. Oamenii testați au fost născuți de-a lungul a 80 de ani. Pe datele acestor ultimi 80 de ani, media creșterii nivelului de IQ în România este de 3.4 puncte pe deceniu. Media internațională e de 3 puncte pe deceniu….. De unde vine creșterea înregistrată de România? Ea vine în special din variabilele socio-culturale. Generațiile diferite trec prin experiențe diferite, trebuie să se adapteze unor conjuncturi diferite și lucrurile prin care trec acele generații dictează creșterea asta. Noi am descompus cei 80 de ani de-a lungul cărora se întinde studiul în 7 generații:….Dacă te uiți la aceste 7 generații, ai scădere, creștere, creștere, creștere, creștere, scădere, creștere. Cea mai mare creștere am avut-o din 1967 până în 1977, o creștere imensă.…. Guvernele totalitare, prin natura lor, reușesc să recruteze și să mobilizeze resursele mult mai eficient decât guvernele democrate, iar când comuniștii au zis să meargă educația la sat, atunci 4 generații întregi de profesori au mers fost trimiși la țară. Nu au cum să rămână fără repercusiuni astfel de măsuri luate în bloc și am avut un avans imens, pentru că după Al Doilea Război Mondial comuniștii au preluat totuși o țară cu un analfabetism uriaș – și aici mă refer la analfabetism pur, nu analfabetismul funcțional despre care vorbim astăzi. Perioada aceea s-a simțit și avansul imens în IQ-ul României tot de-acolo a venit, pe o pantă ascendentă care a continuat până la Revoluție. Prima generație după Revoluție a înregistrat o prăbușire la nivelul la care eram la Al Doilea Război Mondial. Și de atunci avem o recuperare foarte lentă, din 1995 încoace.Integral: https://www.g4media.ro

UniCredit prognozeaza o scadere extrem de dura a economiei: Mama tuturor recesiunilor a sosit!  Economistii UniCredit prognozeaza o scadere extrem de dura a economiei in 2020, cauzata de masurile luate in contextul pandemiei de coronavirus. Insa sunt prognozate si reveniri rapide. Intr-o cercetare publicata pe site-ul UniCredit, un capitol numit sugestiv “Mama tuturor recesiunilor a sosit” este dedicat unor analize scurte privind economia globala, economia Chinei, SUA, a Zonei Euro si a Regatului Unit (UK). Economia globala  “Masurile luate pentru a limita raspandirea COVID-19 au paralizat economia globala. In timp ce China a inceput de acum sa ridice restrictiile impuse, in restul lumii inca nu s-a ajuns la o aplatizare a curbei epidemice. Ne asteptam ca cea mai mare parte a masurilor luate in SUA si Europa sa fie mentinute pana in luna iunie.In acest context, incertitudinea in jurul prognozelor este uriasa. Cu toate acestea, va prezentam cele mai bune prognoze. Credem ca PIB-ul global va scadea cu aproximativ 6% in acest an, cu o scadere uriasa in primul semestru, urmata apoi de o revenire si o crestere medie anuala de 8-9% in 2021. Stimulentele fiscale si monetare nu vor putea impiedica scaderea activitatii in urmatoarele cateva luni, dar acestea vor fi esentiale pentru sustinerea “recuperarii” odata cu diminuarea restrictiilor”, se arata in raport. Analistii mai sustin ca, cel mai probabil, scaderea productiei va fi de doua ori mai mare decat cea din criza financiara din 2008-2009, insa recuperarea va fi mult mai rapida. De asemenea, UniCredit arata ca riscurile inclina totusi spre “dezavantaj”, in special in ce priveste “rezistenta recuperarii”, pentru ca exista riscul unui al doilea val de infectari, iar lucrurile vor reveni la “normalul acestei perioade” cu afaceri inchise din nou. Economia SUA  “Economia va scadea probabil cu 10-11% anul acesta, cu o contractie cumulata de 25% in primul semestru al anului, intrucat masurile luate de SUA vor deveni si mai stricte in saptamanile urmatoare”, conform analizei. Piata muncii este deja sub mare presiune, iar rata somajului va urca probabil la mai mult de 10% de la 3,5% – unde e acum……Economia zonei euro “PIB-ul s-ar putea contracta cu aproximativ 13% in 2020, cu o scadere de 25% in prima jumatate a anului, care reflecta intensificarea restrictiilor. Aici, prognozam si o revenire in al doilea semestru si ne asteptam la o crestere medie pentru 2021: de aproximativ 10%”, precizeaza analistii. Economia UK Referitor la economia Regatului Unit, UniCredit transmite: “PIB-ul va scadea cu 10-11% in acest an, cu o scadere de peste 20% in prima jumatate a anului 2020, urmata de o revenire in al doilea semestru si o crestere anuala de aproximativ 10% in 2021″…..Economia Chinei  Economia Chinei se va extinde probabil cu mai putin de 1% in 2020, cu o contractie accentuata in primul trimestru din 2020 (cu 7-8% trimestrial sau anualizat cu 30%), urmata de recuperare rapida in al doilea si al treilea trimestru. Integral :http://www.ziare.com

Atenție la curierii falși, care pe lângă mască și mănuși au și rangă!  În această perioadă tot mai mulți români sunt consemnați în propriile locuințe, autoizolarea fiind deocamdată singur armă pe care o avem împotriva Covid-19. Cu toate acestea, nici acolo nu suntem în totalitate în siguranță, avertizează autoritățile, care ne recomandă să ne uităm cu atenție la curierii care vin și ne aduc pachete. „Pentru că circulă mult pe afară și interacționează cu multă lume, curierii au mască și mânuși. Dar, atenție, nu toți cei cu mască și mânuși sunt curieri. Dacă pe lângă asta au și o rangă, n-au venit să vă dea ceva ci să vă ia. Există, evident, și excepții dacă, de exemplu, ați comandat o rangă online”, a prezentat situația ministrul de interne. Într-adevăr, în mai multe orașe din țară s-au raportat astfel de curieri, în special prin zona blocurilor. O tânără din cartierul Titan a prezentat imagini cu un curier care a venit pe scara blocului până la etajul 6 cu niște clești și a plecat cu o bicicletă care era legată de balustradă, iar în Deva mai mulți interlopi au raportat că le-au venit la ușă o serie de curieri care purtau toți măști negre, dar și pulan. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 8 aprilie! Vremea va fi frumoasă și va continua să se încălzească. Temperaturile maxime vor fi în jurul celor normale în sud şi în sud-est şi se vor situa peste cele caracteristice perioadei în restul ţării, iar la scara întregii țări se vor încadra între 11…14 grade pe litoral şi 21…22 de grade în nord-est. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -1 şi 8 grade, mai scăzute în depresiuni, până spre -7 grade în cele din estul Transilvaniei, dar şi mai ridicate în Dealurile de Vest, spre 10 grade. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări trecătoare în Dobrogea. Noaptea, pe arii restrânse în depresiuni și în zonele deluroase, se va produce brumă. In Bucuresti, vremea va fi frumoasă și va continua să se încălzească uşor, astfel încât temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 19 grade, iar cea minimă va fi de 1…3 grade. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat.

Rafila: Vaccinul antigripal va preveni co-infecţia, în toamnă sau în iarnă, cu virusul gripal şi cu noul coronavirus  Vaccinul antigripal va preveni co-infecţia, în toamnă sau în iarnă, cu virusul gripal şi cu noul coronavirus, a declarat, marţi, Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie. “Vaccinul care probabil o să fie extrem de solicitat în acest an este vaccinul gripal, care, dincolo de faptul că previne gripa sezonieră, va preveni ceva care este extrem de îngrijorător: co-infecţia, în toamnă sau în iarnă, cu virusul gripal şi cu coronavirus. Nu este o glumă, este o posibilitate şi, din această cauză, cred că ar trebui să acţionăm acum, nu să aşteptăm să ajungem iar în situaţia în care numărul mare de îmbolnăviri de gripă generează un interes pentru vaccin, în momentul în care vaccinul nu mai este disponibil”, a spus Rafila la dezbaterea online “Vaccinarea: ignorată în România, soluţie pentru a lupta cu epidemiile prevenibile”, citat de Agerpres. El a spus că, în contextul pandemiei cu noul coronavirus, este nevoie de o lege a vaccinării. “Acum ne găsim în situaţie foarte dificilă, o urgenţă de sănătate publică majoră – infecţia cu noul coronavirus – şi toate speranţele legate de controlul acestei infecţii din toate ţările se referă la găsirea unui vaccin care să oprească lanţul transmiterii. În acest context, aş vrea să aduc în dezbatere o problemă de sănătate publică care frământă România în subsidiar, se referă la programul naţional de vaccinare, la îmbunătăţirea lui şi la adoptarea unei legi a vaccinării care să ajute la atingerea ţintelor OMS – de 95% acoperire vaccinală pentru principale atingene sau vaccinuri, pentru publicul larg, care sunt incluse în acest program”, a explicat Rafila. Medicul a menţionat că în România, în ultimii 10 ani, a scăzut în mod constant acoperirea vaccinală, adăugând că există pericolul reapariţiei unor boli care erau considerate eliminate, precum difteria, tusea convulsivă sau rubeola. “Dacă va apărea un vaccin care să reuşească să elimine infecţia cu noul coronavirus ca ameninţare la nivel global, cred, sunt convins că foarte multă lume îşi va schimba opinia referitoare la vaccinuri şi oamenii vor fi mult mai deschişi să apeleze la acest serviciu clasic de sănătate publică, care este cel care a dus, până la urmă, la sute de milioane de vieţi economisite şi la creşterea speranţei de viaţă în ultimul secol”, a subliniat Rafila. Integral: https://www.digi24.ro

Sfânta Aroganță și prietenele ei, în vremea Coronavirusului  De aproape patru luni de zile majoritatea statelor lumii se confruntă cu o situație pe care, atât autoritățile cât și oamenii obișnuiți, nu o credeau posibilă decât ca pe un scenariu de film. Analizând măsurile prudente sau tardive ale autorităților legate de această criză „Corona“ în toată lumea am ajuns la câteva concluzii. Să le luăm așadar pe rând, dar nu în mod exhaustiv, ele fiind probabil mult mai multe decât în această tentativă de enumerare. Prima dintre aceste caracteristici, este aroganța cu care multe guverne ale unor țări importante(economic) au preîntâmpinat această epidemie/pandemie. Mulți dintre decidenții politici au privit la început cu maximă îngâmfare (Donald Trump, Boris Johnson) sau relaxați (Angela Merkel, Ministrul Sănătății din Germania, ba chiar într-o anumită măsură și Ursula von der Layen), subapreciind inițial atât epidemia în sine, cât și efectele economice ale măsurilor, de așa zisă protecție socială sau economică. Ulterior, au renunțat toți la această atitudine, dar destul de târziu pentru ca situația să mai poată fi controlată, dar și fără a calcula pierderile umane și economice. Această aroganță are drept cauză desigur, superioritatea cu care, mai ales Occidentul, s-a raportat la nimic altceva decât la un pericol iminent, cu potențial ridicat de afectare medicală, cu impact asupra oamenilor, cât și asupra sistemului din sănătate. Occidentul datorează această superioritate, puterii politice și economice pe care o reprezenta și care avea funcția de garanție pentru sistemul capitalist performant, aflat într-o anumită organizare. Alți decidenți politici (Viktor Orban în Ungaria) profită din plin de această pandemie pentru a-și consolida puterea politică. Nici acest personaj politic nu este lipsit de puțină aroganță. Cea de-a doua caracteristică comună în politica majorității statelor este lipsa de transparență și de informare corectă, în timp util a populației, coroborată cu cenzura și îngrădirea dreptului de exprimare (China, Germania, Marea Britanie, Statele Unite). Toate aceste măsuri au fost utilizate la începutul crizei, înainte de introducerea unor interdicții. Aceste măsuri sunt de obicei folosite în societăți ca forme de manipulare, respectiv de control direct, pentru a împiedica reacții extreme ale populației. În plus, guvernele au încercat să câștige timp ca să ascundă lipsa lor de pregătire. Timp a existat, dar nu a luat nimeni în serios recomandările și atenționările din China sau poate au considerat că virusul va fi izolat. Naivitatea cu care Occidentul s-a raportat, în acel timp (ianuarie, februarie) pierdut, la această situație, nu relevă decât lipsa de predictibilitate, de anticipare a celor implicați în procesul decizional al statelor lumii….. Suplimentar lipsei de transparență, statele nu s-au pus de acord cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, nici măcar cu privire la soluțiile necesare pentru dezinfectarea orașelor, ce să mai vorbim de aplicarea altor sfaturi ale acestei instituții. În același timp, organizațiile mondiale importante ( UE, WTO, ILO) și-au pus greu în mișcare mecanismele de analiză și de cercetare privind efectele colaterale ale viruslui asupra obiectelor de activitate ale acestor organizații. De asemenea, a lipsit solidaritatea și comunicarea între state-atât la nivel european cât și extra-european. A fost, cu alte cuvinte, o concurență între state, concurență legată de măsurile pentru combaterea virusului, mai ales după principiul ”ne asumăm riscurile”, lipsind aproape total solidaritatea în prevenție, așa cum ar fi trebuit ea să existe, imediat după ce s-au publicat știrile din China despre gravitatea situației……In schimb, statele europene, panicate, nu au reușit să se organizeze pentru a lua decizii împreună. Exportul de medicamente și echipamente medicale sau închiderea granițelor au rămas hotărârile exclusive ale fiecărui stat, anulându-se astfel o parte din tratate. Conceptul de ”piață comună” a dispărut de pe o zi pe alta, la fel ca alte reglementări și principii. A lipsit clar o mână forte la conducerea Comisiei Europene. Pe de altă parte, este absolut de neconceput faptul că doamna Ursula von der Leyen, medic de profesie, nu a pus pe primul loc nici oamenii nici prevenția, deși se știa clar (și doamna trebuia și putea să prevadă acest lucru), faptul că virusul este foarte contagios pe cale respiratorie – cel mai rapid și mai greu de controlat mod de răspândire al unui virus agresiv. Lipsa de răspuns imediat a Uniunii Europene s-a datorat în principal absenței unor reglementări din tratatele cu privire la măsurile comune pentru toate statele europene în astfel de situații. Dar, Uniunea Europeană beneficiază de ”instituția” recomandărilor. Ca orice organizație internațională, Uniunea Europeană poate face aceste recomandări statelor membre. UE nu are nici o scuză pentru faptul că nu a făcut recomandări în timp util, măcar din perspectiva drepturilor și libertăților fundamentale, căci dreptul la viață al cetățenilor săi este un drept fundamental, absolut, care are întâietate în fața economiei-cel puțin în teorie……Altă caracteristică comună a procesului de decizie al statelor este aceea că guvernele și autoritățile nu au primit/cerut/ascultat sfaturi de la epidemiologi și specialiști în pandemii în timp util. Bunăoară, Președintele Germaniei(este adevărat că are o funcție aproape decorativă în stat, însă este totuși reprezentantul acestui popor), abia în jurul datei de 12 martie, a cerut să-i fie explicată situația concretă legată de acest virus, în vreme ce alte autorități executive au luat în brațe, cu mare nonșalanță, ideea, potrivit căreia Covid-19 este o gripă sau o răceală, ca orice alta sezonieră, care afectează doar procente minime din cadrul populației. În Germania, de exemplu, însuși Institutul Robert Koch, apreciat cândva pentru competențele sale științifice, a calculat complet greșit multe elemente legate de această epidemie, informațiile pentru public, venite pe calea acestui institut, au fost și continuă să fie inexacte, reformulate complet la intervale scurte de timp, în vreme ce atenționările unor virusologi pesimiști la început, au început să fie apreciate, la două luni de la tragerea semnalului de alarmă de către aceștia ……Altă metodă comună a statelor a fost manipularea la începutul epidemiilor locale, cu care s-au jucat autoritățile, speculând numărul cazurilor infectaților sau al morților în urma infectării cu coronavirusul Sars cov 2 pentru a atenua efectele economice asupra piețelor interne sau pentru a menține o stare de comfort emoțional restului populației, amânând foarte mult, până la limita de sus a gradului de pericol, impunerea măsurilor stricte și necesare ce trebuiau luate. …..Lipsa pregătirii spitalelor pentru o pandemie și lipsa echipamentelor de protecție, dar și criza de personal medical responsabil și pregătit cu care se confruntau multe țări europene înainte de această criză, au lovit puternic sistemele de sănătate de pretutindeni (Italia, Franța, Spania). Epidemia aceasta a arătat practic faptul că nu există sistem medical performant în nici una din țările Occidentale, de asemenea nici în Statele Unite.Toate capacitățile statelor au fost depășite…..O altă măsură luată de autoritățile din întreaga lume a fost, în marea majoritate a cazurilor (și cu precădere în țările dezvoltate) instituirea izolării, dar foarte târziu, atunci când era greu controlabilă epidemia. Izolarea a fost dispusă de mai toate guvernele (cele care au impus desigur această măsură), nu pentru a proteja indivizii, ci pentru a nu duce la colaps sistemul medical din aceste țări sau regiuni, prin controlarea cazurilor și a epidemiei……O altă problemă sunt mult râvnitele teste pentru depistarea virusului. În ciuda recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, multe țări au restricționat, adesea lipsit de sens, testarea. Evident, majoritatea au motivat prețul foarte scump al acestor teste, preț pe care l-ar fi preluat asigurările și acest lucru ar fi creat presiune în plus pe sistemele de sănătate. Țări precum Germania, deși se laudă cu multe teste realizate zilnic sau cu serviciul ”drive in test” (care nu este deloc ceea ce pare), au limitat de la început testarea (atunci când încă epidemia putea fi controlată și se putea evita și forma aceasta de izolare), condiționând-o (și continuă să o condiționeze) de aprobarea subiectivă a medicului sau a serviciului teritorial de sănătate. Integral: http://www.contributors.ro

Pandemia: starea de urgenţă şi impasul nostru istoric  După cum se putea anticipa, Preşedintele Republicii a anunţat că va prelungi starea de urgenţă cu încă o lună. Ne aflăm, din acest moment, în faţa celui mai lung interval pe care România îl traversează sub imperiul stărilor excepţionale în ultimele decenii.Abstracţie făcând de perioada carlisto-antonesciană, ca şi de regimul comunist, durata este una fără precedent în ordinea istoriei recente. Iar această noutate a duratei prelungite impune statului şi cetăţenilor deopotrivă obligaţia de a realiza un examen colectiv, o radiografie a stării de fapt, pentru a putea organiza viitorul care trebuie să urmeze acestei pandemii. Luna în care starea de urgenţă a fost aplicată, deja, a confirmat un fapt dramatic şi banal: statul român este la fel de dezorganizat şi de ineficace indiferent de natura circumstanţelor în care acţionează. Organizarea şi comunicarea în regimul stării de urgenţă au acţionat ca o hârtie de turnesol, aducând la suprafaţă tot ceea ce inerţia minciunii oficiale a ascuns, an după an. Crizele din spitale, contaminările, incoerenţele în administrarea carantinei nu sunt decât reflectarea unui impas istoric despre a cărui existenţă eram cu toţii conştienţi. Nemodernizat şi subminat de cleptocraţie, capturat şi explotat de politicieni ce refuză să acţioneze cu curajul etic al asumării patriotice, statul român se înfăţişează ca un stat slăbit şi impotent, incapabil să ofere speranţa fără de care propriii săi cetăţeni sunt condamnaţi nu doar la izolare, ci şi la anxietate. Starea de urgenţă este privită de statul român ca un alibi pentru inacţiunea ce acoperă inacţiunea vinovată de dinaintea pandemiei. Starea de urgenţă se rezumă la un vast experiment de claustrare, experiment din care orice apel la comunicare autentică este absent. Apariţiile televizate ale triumviratului ce administrează starea de urgenţă sunt cu mult mai numeroase decât ale celor care sunt depozitarii legitimităţii naţionale: Şeful de stat şi Premierul. În aceste momente dramatice, nu prezentarea interdicţiilor cuprinse în actele normative contează cu adevărat, ci capacitatea de a transmite un sentiment al siguranţei democratice şi al solidarităţii civice. Starea de urgenţă nu se poate prelungi pe termen nelimitat şi ea nu poate fi, niciodată, elogiată ca un dar adus de providenţă naţiunii noastre. Apelul la forţele armate, justificat în cazurile de administrare defectuoasă şi de risc de dezordine, nu trebuie să erodeze nici libertăţile şi nici ideea de guvernare civilă. Tăria Armatei Române stă în patriotism şi în devotament: sacrificiile soldaţilor de pe teatrele de luptă sunt blazonul de onoare al ei. Armata este cel din urmă reazem al unui stat: intervenţia ei trebuie cântărită cu prudenţă, spre a-i conserva potenţialul simbolic intact. Starea de urgenţă trebuie utilizată de autorităţi nu doar ca legitimare a menţinerii izolării sociale. Ea implică o activitate de coordonare şi de acţiune strategică în care statul se află în parteneriat cu instituţiile economiei private. Etatismul orb şi inept nu poate conduce decât la paralizie. Starea de urgenţă nu poate salva un stat eşuat: Integral: https://putereaacincea.ro

Renate Weber ii cere lui Marcel Vela o strategie impotriva infractorilor: Primim numeroase sesizari!  Avocatul Poporului (AP), Renate Weber, ii solicita ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, sa-i comunice daca a fost stabilita o strategie de contracarare a fenomenului infractional pentru garantarea sigurantei persoanelor si a bunurilor. “Primim numeroase sesizari, asa cum semnaleaza tot mai des mass-media, in legatura cu cazuri de inmultire a actelor savarsite, unele chiar cu violenta, la adresa persoanelor sau a bunurilor acestora. Avand in vedere ca aplicarea masurilor specifice starii de urgenta presupune concentrarea in aceasta sfera, a prevenirii raspandirii virusului, a activitatii autoritatilor cu atributii in sfera prevenirii fenomenului infractional, ne exprimam ingrijorarea in legatura cu efectul nedorit al cresterii numarului de infractiuni privind bunurile si persoanele in perioada urmatoare. Va solicitam sa ne comunicati daca a fost stabilita deja sau este in curs de elaborare o strategie de contracarare a fenomenului infractional ce se poate manifesta in acest context concret pentru garantarea sigurantei persoanelor si a bunurilor“, se arata in solicitarea AP. Siguranta populatiei, “puternic incercata” Conform solicitarii, Romania trece printr-o situatie exceptionala in contextul pandemiei de COVID-19, care afecteaza populatia la nivel general, instituirea starii de urgenta fiind doar o parte din raspunsul care trebuie oferit societatii romanesti si evolutiei ei viitoare. Avocatul Poporului reafirma rolul sau de garant al drepturilor si libertatilor fundamentale, mai ales intr-o perioada a masurilor exceptionale, cand siguranta populatiei este “puternic incercata” din toate punctele de vedere. “Constatam ca, in acest context exceptional, cadrele Ministerului Afacerilor Interne, Politiei si Jandarmeriei, ale Ministerului Apararii Nationale si ale Politiei Locale exercita in mod prioritar activitati specifice pentru a asigura implementarea masurilor adoptate in baza decretului prezidential nr. 195/2020, prin Ordonantele militare nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 6 din 2020“, se mai arata in solicitare. Integral: http://www.ziare.com

DOCUMENT: PSD dă atacul la o instituție-cheie din stat. Șerban Nicolae și Daniel Zamfir vor să-l scoată pe președintele țării din procesul de numire a conducerii la Consiliul Concurenței  PSD pregătește schimbări radicale la Consiliul Concurenței, o instituție pe care a încercat constant să și-o subordoneze în ultimii ani. Senatorii Șerban Nicolae și Daniel Zamfir au introdus câteva amendamente de ultim moment la un proiect legislativ care e programat la votul final din Senat mâine, 7 aprilie. Cel mai radical amendament depus de cei doi PSD-iști, care au atacat constant Consiliul Concurenței, este eliminarea președintelui țării din procedura de numire a conducerii instituției. Mai precis, în acest moment plenul Consiliului Concurenței e numit de președintele țării prin decret, pe baza votului dat de Parlament, la propunerea comisiilor juridice ale celor două camere. Or, un amendament propus de Șerban Nicolae prevede ca plenul Consiliului Concurenței să fie numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două camere. PSD vrea să treacă rapid la vot noua componență a conducerii cât timp mai are majoritatea în Parlament. Dacă amendamentul va trece, PSD va avea timp să numească o nouă conducere a Consiliului Concurenței pe care să o controleze pentru un mandat de cinci ani. O altă modificare majoră, propusă tot de Șerban Nicolae, e creșterea de la 7 la 11 a membrilor plenului Consiliului Concurenței. În plină criză economică ar însemna o creștere automată de buget pentru instituție, dat fiind că fiecare membru al plenului are la dispoziție un aparat propriu. În plus, Șerban Nicolae propune și încetarea mandatelor actualilor membri ai conducerii la momentul depunerii jurământului de către viitorii membri, în condițiile în care legislația actuală prevede clar că mandatul nu poate fi scurtat înainte de termenul de 5 ani. ”Această modificare prezintă riscuri serioase de neconstituționalitate, ceea ce vulnerabilizează deciziile în instanță. Astfel, amenzile de zeci de milioane de euro ce vor fi date riscă să fie anulate în instanță dacă CCR va decide că modificarea componenței plenului a fost neconstituțională”, a declarat pentru G4Media.ro un specialist în drept constituțional. Integral: https://www.g4media.ro

Avocatul Poporului contesta Legea Politiei la CCR: Trebuie stabilita durata maxima pentru care o persoana poate fi verificata la sectie  Cat timp poate fi tinuta o persoana pentru verificari intr-o sectie de politie, masura administrativa, inainte ca oamenii legii sa decida daca ii dau drumul sau o retin pentru 24 de ore? Legea Politiei Romane foloseste termenul vag “de indata” dupa finalizarea verificarilor, dar Avocatul Poporului cere ca aceasta durata sa fie prevazuta strict in lege. Asa ca Avocatul Poporului (AP) a formulat o exceptie de neconstitutionalitate privind mai multe prevederi ale Legii nr. 218/2002 referitoare la organizarea si functionarea Politiei Romane. Este vorba de articolele din lege care privesc atributiile politistului de a conduce la sectia de politie pentru verificari anumite persoane. Potrivit Legii, verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale fata de persoana condusa la sediul politiei “se realizeaza de indata.” “Politistul are obligatia de a permite persoanei sa paraseasca, de indata, sediul politiei dupa finalizarea activitatilor conform alin. (4) (verificarea situatiei- n.red.) sau a masurilor legale care se impun,” se stabileste in actul normativ. Iata prevederile contestate “Art. 31, alin 1, lit b, ce prevede ca, in realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale: sa conduca persoane la sediul politiei, ca masura administrativa, in conditiile prezentei legi, art. 36 alin 4 si 5 potrivit carora verificarea situatiei de fapt si, dupa caz, luarea masurilor legale fata de persoana condusa la sediul politiei se realizeaza de indata; Politistul are obligatia de permite persoanei sa paraseasca de indata sediul politiei dupa finalizarea activitatilor conform alin 4 sau a masurilor legale care se impun din Legea 218/2002, republicata, aduc atingere prevederilor art 23, alin 1 si art 1 alin 5 din Constitutie”, se arata in exceptia de neconstitutionalitate, citata de Agerpres Apelul la Constitutie  Potrivit Avocatului Poporului, “standardul constitutional de protectie a libertatii individuale impune ca limitarea acesteia sa se realizeze intr-un cadru normativ care sa stabileasca expres durata maxima a limitarii acestei valori constitutionale, iar pe de alta parte sa prevada intr-un mod clar, precis si previzibil durata acestei masuri“. Pasajele din Constitutie la care AP face trimitere sunt cele in care se arata ca: – Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile; – In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Integral: http://www.ziare.com

Cum a preluat PNL o fabrică de sinecuri politice inventată de Liviu Dragnea și Petre Daea. Din opoziție, liberalii cereau desființarea aprozarelor PSD și amenințau cu anchete penale  PNL și-a schimbat radical poziția față de Casa de Comerț ”Unirea”, o inițiativă a lui Liviu Dragnea și Petrea Daea prin care au fost reînființate vechile aprozare ce ar fi trebuit alimentate cu producția fermierilor români. Dacă în opoziție, dar și imediat după preluarea guvernării, PNL cerea desființarea firmei de stat, acum liberalii o populează cu propriii protejați politic, scrie AgroIntel.ro. Astfel, șeful pus de PSD la Casa de Comerț ”Unirea”, Adrian Izvoranu (consilier personal al lui Petre Daea), a fost înlocuit de ministrul PNL al Agriculturii, Adrian Oros, cu Ionuț Alexandru Dănilă. Dănilă are studii de veterinar, dar este specialist în cărți de vizită, printare și comunicare, potrivit propriului profil de LinkedIn, citat de AgroIntel. El este acționar și administrator în societatea Valid Intermedia, societate care obiect de activitate tot domeniul publicității. Popularea cu apropiați ai PNL a continuat și la nivelul consiliului de administrație, în care au fost numiți secretarii de stat Emil Dumitru și George Scarlat. Ce a făcut PSD cu Casa de Comerț Unirea Societatea cu capital integral de stat, deținut de Ministerul Agriculturii, a fost folosită de PSD pentru a-și finanța evenimente de partid și pentru afaceri denunțate chiar de PNL ca fiind corupte…..AgroIntel scrie că liberalii s-au decis să păstreze firma la presiunea unor baroni locali, care au văzut potențialul de afaceri al aprozarelor înființate de PSD. Care e pretextul păstrării Casei de Comerț Unirea? Criza COVID-19 a readus în discuție necesitatea sprijinului producătorilor agroalimentari locali, potrivit sursei citate. Integral: https://www.g4media.ro

Despre vindecarea birocrației și urgența digitalizării autorităților statului  Autoritățile statului încă bâjbâie prin hățișul inițiativelor, al posibilelor soluții și măsurilor pe care ar trebui să le ia pentru a combate prezenta criză medicală. Având la dispoziție opțiunea reglementării legale speciale dată de starea de urgență instituită în toată țara, autoritățile încă sunt nesigure cu privire la modul în care trebuie să acționeze. Momentan repetă exemplul altor state, inclusiv lipsa de reacție în crearea cadrului necesar preîntâmpinării sau limitării pe cât posibil a impactului răspândirii Covid-19. Măsurile luate (de la instituirea stării de urgență, limitarea deplasării cetățenilor, distanțarea socială etc.) sunt necesare pentru a putea controla răspândirea virusului și, mai ales, gradul de încărcare a sistemului medical. Totuși, pe lângă aceste măsuri similare cu cele luate în restul lumii, autoritățile române mai au responsabilitatea și datoria de a-și aduce propria activitate în secolul XXI, în vederea asigurării implementării măsurilor deja luate. Acest lucru nu poate fi realizat în întregime fără înțelegerea impactului și a consecințelor pe care aceste măsuri le generează….. 1. Implementarea muncii de la domiciliu și a telemuncii pentru sectorul public, cu excepția activității care prin natura sa nu poate fi realizată în acest fel. Având în vedere situația actuală de criză și presiunea la care sunt supuse toate instituțiile statului, precum și companiile care formează mediul economic, este vitală digitalizarea activității autorităților statului ca premisă a posibilității supraviețuirii economiei naționale….. 2. Digitalizare și debirocratizare  Digitalizarea cu succes a activității autorităților presupune, pe de o parte, înțelegerea fiecărei funcții din aparatul administrativ al fiecărei autorități și al rolului fiecărui funcționar în parte, precum și a metodelor de lucru a acestora, dar și, pe de altă parte, cunoașterea tehnologiilor moderne existente, capabile să permită transformarea vastului sistem birocratic românesc simultan cu regândirea și implementarea practică a modificărilor care se impun. Cele două procese trebuie să se desfășoare în același timp, având în vedere urgența implementării lor, dar și gradul de atavism tehnologic în care se află în prezent aparatul de stat. Această criză ne arată nu doar faptul că problemele sistemice cu care ne confruntăm de 30 de ani (ineficiența, corupția, birocrația, conflictele de interese sau infracționalitatea) pot ucide, dar și faptul că lipsa implementării tehnologiilor moderne, capabile să înlăture, sau cel puțin să reducă din aceste probleme sistemice, de asemenea, poate ucide. Tehnologia este imparțială la fel după cum și funcționarii publici ar trebui să fie apolitici. Implementarea tehnologiei sau folosind alți termeni, digitalizarea statului, într-un mod strategic, începând cu modul în care răspundem la această criză prin transpunerea online a principalelor fluxuri de lucru, va asigura un cadru instituțional și o comunicare eficientă, sigură, transparentă, cu posibilitate de interferență negativă minimă și care poate fi oricând supusă unui audit obiectiv. Niciun flux de lucru instituțional nu este prea insignifiant încât să nu fie subiectul acestui proces. Digitalizarea autorităților statului activitate cu activitate, acțiune cu acțiune, este singura metodă prin care se poate face acest lucru. Revoluționarea digitală și transformarea generală a tuturor instituțiilor nu este posibilă decât dacă acest proces începe, indiferent de cât de nesemnificativă ar părea activitatea supusă digitalizării. Micile succese de digitalizare vor sta inevitabil la fundația digitalizării statului. În prezent, statul încă lucrează, trăiește și respiră printre hârțoage, offline. Deși acest lucru este tolerabil în viața de zi de zi, după cum o arată și starea societății românești din ultimii ani, în această perioadă de criză internațională, acest lucru nu mai poate fi tolerat. Indiferența cu privire la ceea ce face statul și la modul în care acționează acum, nu este acceptabilă. De acest lucru depinde însăși supraviețuirea noastră ca societate și stat. Chiar și în această perioadă, în loc să regândească modul de intervenție pentru combaterea crizei, autoritățile continuă să creeze birocrație instituind obligația completării unor declarații de deplasare inutile, obligatorii pentru toți, al căror scop practic (în afara de amendarea celor care nu o au) încă nu este clar. Dacă scopul era de a descuraja deplasările personale și de urmări unde se fac acestea atunci același scop legal putea fi atins și printr-o declarație orală, dată în fața agentului de poliție sau al altui funcționar competent. Aceasta ar fi avut același efect juridic. Bineînțeles că nu puteam alege soluția mai simplă și mai eficientă, astfel că, pe lângă declarațiile verbale pe care oricum le dăm, este imperativ necesar pentru siguranța noastră să avem la noi și o declarație scrisă semnată olograf. Dacă analizăm bine situația, singurul lucru bun pe care îl putem identifica în această procedură este că nu avem nevoie și de un dosar cu șină, poză tip buletin, timbru și 2 copii xerox de pe fiecare document. Acestea sunt lucruri inutile făcute de dragul aparențelor și pentru a masca lipsa de pregătire specială pentru acest gen de crize. Nu există o procedură serioasă transparentă după care ar trebuie să se ghideze și să se orienteze autoritățile, iar lipsa oricărei pregătiri a priori este ascunsă prin acțiuni luate fără prea multă analiză de abia după ce evenimentul s-a produs și continuă să producă consecințe grave. Măsurile luate trebuie să prevină și să limiteze răspândirea virusului, iar acest obiectiv trebuie să stea la baza oricărei măsuri se ia în prezent. Din păcate, virusul birocrației este atât de răspândit în cadrul autorităților statului încât nici într-o situație de criză globală acestea nu se pot vindeca de el. Integral: https://www.hotnews.ro

Președintele Consiliului Fiscal: Creșterea pensiilor cu 40 la sută nu trebuie făcută; cheltuielile militare să fie reduse … „Deficitul pe care noi îl prognozasem, de 4%, fără creşterea pensiilor în acest an, nu este un scenariu cu care se mai poate lucra (…) Ceea ce s-a anunţat azi în şedinţa de la Cotroceni arată că se lucrează la o restructurare, nu la o simplă rectificare, a logicii construcţiei bugetului, atât cât se poate. Noi trebuie să regândim construcţia bugetului, să folosim la maximum fonduri europene, să căutăm să obţinem de la Comisie o amânare a cofinanţărilor, astfel încât să nu fie grevat bugetul public, care şi aşa este foarte sărac. Înţelegem că, deşi s-au relaxat regulile fiscale în Uniunea Europeană, aceasta nu înseamnă că poţi să faci orice, să cheltuieşti oricât. Nici nu avem puterea economică, nu avem dimensiunea veniturilor fiscale din alte ţări, astfel încât trebuie să încercăm să controlăm un deficit bugetar care foarte uşor se poate duce dincolo de 7% din Produsul Intern Brut. Deci, România trebuie să-şi menţină accesul la finanţare pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Trebuie să recântărim toate cheltuielile, să amânăm din ele, inclusiv cheltuieli militare. În opinia mea, cheltuiala pentru sănătate echivalează cu cheltuiala pentru arsenal militar. Războiul este de altă natură, dar tot război este. Să amânăm din unele investiţii care nu sunt urgente. Trebuie să ne gândim şi la acele cheltuieli rigide, sub nicio formă creşterea pensiilor cu 40%… Nu ştiu, se poate contempla o creştere cu rata inflaţiei şi m-aş adresa numai celor mai mici pensii, nu tuturor pensiilor, între care unele sunt foarte mari”, a afirmat luni Daniel Dăianu, la Digi 24. Dividendele companiilor publice să ajungă la bugetul de stat, să nu mai existe bonusuri  „În entităţile publice trebuie ca toate dividendele să meargă la bugetul public, să nu mai existe bonusuri. Toate instituţiile care au utilitate publică ar trebui să renunţe la bonusuri. Am văzut rezistenţa la acea taxă de solidaritate, însă acea taxă de solidaritate are o logică şi are o anumită adâncime a semnificaţiei. Dacă nu vom înţelege că trebuie să ne ajutăm în primul rând noi între noi, va fi greu ca alţii să aibă înţelegere pentru România. Poate că vom reuşi să luăm din acei 100 de miliarde de euro anunţaţi de preşedintele Comisiei Europene, poate 1 miliard de euro. Avem fonduri structurale şi de coeziune din care trebuie să absorbim cât mai mult. Avem o cotă la Fondul Monetar Internaţional pe care o putem utiliza, dar să nu credem că va exista îngăduinţă faţă de noi dacă nu vom căuta să ne ajutăm acasă. Trebuie să existe reguli de frugalitate acasă, care să vizeze pe toată lumea”, a spus Daniel Dăianu. În perioadele de criză, trebuie protejat capitalul uman. Recesiunea va fi severă Acesta a punctat, totodată, faptul că, prin şomajul tehnic, trebuie ajutaţi cei mai vulnerabili, acelaşi exemplu fiind valabil şi în cazul amânării ratelor, pentru care ar fi fost mai bun un termen de 6 luni. „Trebuie să fie ajutaţi cei mai vulnerabili, cei care într-adevăr nu mai pot. Şi şomajul tehnic nu afectează toată populaţia care poate lucra în România. Cei care sunt în şomaj tehnic şi, eventual, nu mai pot să plătească, merită să fie ajutaţi. Această logică este valabilă şi în ceea ce priveşte amânarea ratelor. Integral: https://www.digi24.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 7 aprilie! Valorile termice vor fi în creștere ușoară față de intervalul anterior în cea mai mare parte a țării, însă vremea se va menține rece pentru această dată dimineața și noaptea. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări îndeosebi în sudul Banatului și în Dobrogea. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 10 și 20 de grade, iar cele minime se vor situa între -3 și 9 grade, mai scăzute în estul Transilvaniei spre -10 grade. În special noaptea, se va semnala brumă, local în centrul țării și pe arii restrânse în rest. Izolat, în zonele joase vor fi condiții de ceață. In Bucuresti, valorile termice vor marca o creștere ușoară față de intervalul anterior, astfel că maxima va fi de 17…18 grade, iar minima de 2…4 grade, ușor mai scăzută în zona preorășenească, unde vor fi condiții de brumă. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat.

Medic Virgil Musta: ”Bătălia cu Covid-19 se câștigă în primul rând comunitate, dar și în organizarea din spitale”  Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara, atrage atenția că, în ultimul timp, a observat o degringoladă totală în multe spitale și instituții medicale, degringoladă pe care o pune „în special pe seama unei lipse de organizare”.Virgil Musta spune că, dată fiind importanța, în actualul context, a deschiderii și a comunicării între spitale, ar putea fi de ajutor împărtășind câte ceva din experiența lui. „La spitalul la care lucrez (Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, din Timișoara – n.r.), am reorganizat circuitele funcționale și modul de lucru. Am stabilit protocoale și reguli noi, care să protejeze în primul rând personalul medical, dar și pacienții. Am împărțit astfel spațiile spitalului în trei zone: roșie, galbenă și albă”, spune Virgil Musta. Zona roșie, cu risc mare de contaminare, „este zona unde personalul medical întâlnește pacienții infectați sau potențial infectați. Iar în această etapă a pandemiei, cu transmitere comunitară, fiecare pavcinet trebuie considerat ca fiidn potențial infectat. Fiecare zonă roșie are la ieșire o zonă de decontaminare.”…. După zonare și stabilirea clară a circuitelor din aceste zone, expplică Virgil Muzsta, a stabilit standardul de echipamente cu care fiecare persoană trebuie să fie echipată, nefiind făcute diferențe între diferitele categorii de personal medical: „Toți trebuie să beneficieze de acelașii standar de biosecuritate”. Activitatea pe secții, mai spune Virgil Musta, a fost reorganizată după urmatoarele principii: 1. Împărțirea personalului în echipe mici, care să poată desfășura activitatea. „Aceștia lucrează în ture. Astfel, dacă o persoană dintr-o echipă se contaminează intră în autoizolare doar acea echipă, deci un număr mic de cadre medicale. Echipa respectivă va fi imediat înlocuită de o altă echipă, activitatea în spital va continua în condiții normale.” 2. Scurtarea timpului de activitate în zona roșie și eficientizarea acesteia. „Vă dau un exemplu: anterior reorganizarii, medicii intrau la pacienți cu foile de observație pentru a nota evoluția clinică și valorile T, TA, Pulsoximetria etc. Pentru a evita contaminarea foilor de observații, medicii intră acum în saloane cu telefoanele deschise, protejate sub echipamentul de protectie și transmit datele obținute de la pacient unui coleg de afară, prin bluetooth, care notează aceste date în foaia de observație.. 3. Antrenarea echipelor în echiparea și dezechiparea echipamentului de protecție, manevre care reprezintă risc de contaminare a personalului medical. 4. Identificarea continuă a posibilelor riscuri de contaminare și măsuri punctuale. 5. Îmbunătățirea comunicării dintre personalul medical. „Nu ne este rușine să ne recunoaștem greșelile și lipsurile, tocmai pentru a găsi rapid soluții. Acest lucru a crescut unitatea echipelor și încrederea în noi.” Integral: https://timpolis.ro

Teste ….Știam cu toții în ce hal sunt spitalele noastre. Așa încât cei din “linia întâi”, respectiv cadrele medicale, au devenit primii prizonieri ai inamicului COVID. Ei, dacă lumea era mai atentă și nu-și pierdea vremea, banii și mințile cu tot felul de excese, ar fi avut timp să fie mai echipată pentru lupta cu virusul. Televiziunea italiană informa încă din 2015 că în China se crează un “supervirus” numit chiar Corona virus, care atacă plămânii oamenilor. Dar politicienii nu-și văd nici lungul nasului darămite pericolele de peste ani. Iohannis a anunțat că după ce trece urgia “vom analiza la sânge sistemul medical”. Vezi să nu! Ce i-a impiedicat să-l analizeze până acum? Mai ales că tragedia de la Colectiv arătase cât de ucigător e un sistem medical nepregătit. Singurul lucru făcut pentru Sănătate a fost mărirea salariilor tuturor cadrelor medicale (absolut necesară) numai că ea n-a rezolvat problemele din spitale – lăsate de izbeliște atât de autoritățile locale tutelare cât și de politicile manageriale. Ca urmare, acum ne-am trezit cu trei focare mari de infecție (Suceava, Arad, Deva) și multe altele mai mici. Asta, oficial. Neoficial toate spitalele sunt focare de infecție. Nu poți să faci din varză bici. Speriați, dezarmați, unii medici și unele asistente au început să demisioneze lăsând bolnavii în plata domnului. Cum, uneori, fidelitatea poate fi stimulată, Iohannis le-a promis un “bonus“ de 500 de euro lunar celor care rămân în meserie. Medicii au refuzat oferta considerând-o mită – căci sistemul nostru medical (vezi cazurile Pintea și Beuran) n-a cunoscut mita-n viața lui! – cerând însă pensie de urmaș pentru copiii lor în caz de necaz. În condițiile date este o cerere imposibil de refuzat. În general însă tradițiile s-au respectat. Cornelia Nagy de la Achiziții (fostă șefă la vămi și nevastă de ambasador) a împărțit contracte unor firme de buzunar din Giurgiu conduse de “doi escroci fără suflet” – dupa cum le-a zis Bădălău (nașul PSD al județului) care pretinde că nu-i cunoaște. Or fi din alt clan. S-au făcut și teste preferențiale iar printre medicii testați la Suceava se afla și “medicul” Flutur, stăpânul absolut al județului. Ăstora poți să le fluturi și COVID că tot la privilegii se gândesc. Din păcate politicienii nu vor învăța nimic nici din această năpastă. Sunt analfabeți funcțional: nu înțeleg ce văd. Dar au tupeu: mincinoșii de la Colectiv (Ponta, Bănicioiu) cer acum “adevarul” iar Tăriceanu, care a agravat criza economică de acum 10 ani, dă sfaturi și împarte critici. Mai scutiți-ne! Nu sunteți mai deștepți dacă sunteți în opoziție. Și nici mai cinstiți…. Prof. Rafila a estimat însă că “după 15 mai românii vor putea ieși din case”. 15 mai anul ăsta? Și dacă nu vrem? E periculoso sporgersi. Integral: https://revista22.ro

Criza coronavirus scoate la lumină corupţia sistemului de sănătate din România – presa internaţională  Publicaţia britanică Emerging Europe evidenţiază că pe lângă noul coronavirus, România este măcinată de multă vreme de plaga corupţiei, iar aceasta face ca spitalele româneşti să fie de multă vreme focare de infecţie. Amintind de numeroasele situaţii din ultimii ani care au expus slăbiciunile sistemului medical din România, de la cazul fostului ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, acuzată că ar fi primit mită 35.000 de euro în legătură cu lucrările de renovare de la spitalul pe care îl conducea, la pacienţii invitaţi să-şi cumpere singuri medicamente sau alte materiale necesare tratamentului lor, sau îndrumaţi de medicii curanţi să se adreseze clinicilor private unde aceştia lucrau, cotidianul britanic evidenţiază că răspândirea Covid-19 „nu face decât să scoată în evidenţă un sistem medical corupt şi politizat”. Un sistem în care cele 42 de direcţii regionale de sănătate publică din România, care formează linia întâi a frontului de luptă împotriva noului coronavirus, „au demonstrat în mod repetat că sunt veriga slabă a actualelor eforturi pe care România le depune în lupta împotriva pandemiei, având resurse financiare precare, un sistem defectuos de comunicare şi o lipsă de transparenţă care îi pune în pericol pe medicii siliţi astfel de superiorii lor să lucreze fără echipamentul necesar”. În plus, subliniază Emerging Europe, fiind „numiţi de cei care s-au aflat sau se află la putere, aproximativ 60% din oamenii care conduc aceste direcţii şi-au obţinut posturile fără un proces concurenţial transparent şi competitiv” şi „aproape jumătate din ei nu au nici cele mai vagi studii de ordin medical”. Dacă adăugăm şi o capacitate de testare limitată, aproximativ 2.000 de teste pe zi la nivel naţional, realităţile medicale din România arată că jumătate dintre cei care au murit de Covid-19 până la 31 martie au fost diagnosticaţi cu virusul după moartea lor sau în ziua în care au murit. Mai rău, mulţi nu ştiu dacă au murit de Covid-19 sau de corupţie. Liberation: Dezertarea medicilor În Franţa, Libération scrie despre faptul că în mai multe oraşe din ţară medicii şi asistenţii au dezertat. Şi cotidianul francez constată că sistemul de sănătate al României e fragilizat de corupţie şi de emigraţia masivă a personalului calificat. E dat exemplul spitalului din Orăştie, dar şi faptul că unii medici au optat pentru alte soluţii, precum cei din Oradea care au preferat să iasă la pensie ….. „România cheltuieşte pentru îngrijirea sănătăţii mai puţin decât orice alt stat membru al UE, are cea mai ridicată rată a mortalităţii din cauza unor boli care pot fi tratate şi una din cele mai scăzute speranţe de viaţă din blocul comunitar”, subliniază continuare Bloomberg. După ce mii de medici şi asistenţi medicali au părăsit ţara în ultimele decenii pentru a munci în Italia, Franţa sau Spania, sistemul sanitar ucide pacienţi în cea mai coruptă regiune europeană”, conchide Bloomberg. Integral: https://adevarul.ro

Încărcătura virală sau slăbiciunea genetică? Experții încearcă să răspundă la una dintre marile întrebări ale acestei pandemii  Coronavirusul îi lovește cel mai rău pe cei în vârstă și pe cei cu alte probleme de sănătate, dar mor și oameni tineri, în formă fizică și de sănătate bună, inclusiv cadre medicale expuse la pacienți cu Covid-19 iar experții încearcă să înțeleagă de ce, scrie Guardian. Aceasta este una dintre marile necunoscute ale pandemiei, notează publicația britanică. În unele cazuri, boli nediagnosticate ies la iveală, dar în altele nu se găsește nicio explicație, așa că oamenii de știință se străduiesc să descopere cauzele pentru care coronavirusul se comportă în acest fel. În acest sens, au fost propuse mai multe teorii. Unii cercetători cred că deznodământul depinde de cantitatea de virus care infectează o persoană. Dacă primești o doză enormă, deznodământul ar putea fi mai grav.  Alții argumentează că ar fi vorba de sensibilitatea genetică. Cu alte cuvinte, există oameni ale căror gene îi fac mai vulnerabili la virusul ce se răspândește prin corpul lor. Această ipoteză este sprijinită de virusologul Michael Skinner de la celebrul Imperial College din Londra: ”Este foarte posibil ca unii dintre noi să aibă un anume profil genetic ce ne crește probabilitatea de a reacționa rău la o infecție cu acest coronavirus”.  Un exemplu de astfel de sensibilitate este dat de virusul herpes simplex. La unii oameni, o mutație genetică ce afectează receptoarele celulare TLR3 din sistemul nervos central îi face incapabili să reacționeze la cea mai gravă lovitură a virusului, așa că fac o boală denumită encefalită herpex simplex ce poate duce la crize și convulsii la copii. ”S-ar putea să fie vorba de o sensibilitate similară a unor persoane care au Covid-19, iar asta îi face să aibă o formă mai acută din cauza efectelor secundare grave”, a adăugat Skinner.  Alți experți sugerează că un factor crucial este cantitatea de virus primită. Unii oameni sunt afectați, astfel, din cauza unei încărcături virale mari ”O persoană cu o mare încărcătură virală are mai multe particule de virus decât una cu o încărcătură mică”, spune virusologul Alison Sinclair de la Universitatea Sussex. ”Încă nu știm care este impactul încărcăturii virale asupra simptomelor unei persoane infectate cu Covid-19. Va fi important de aflat dacă este o legătură între încărcăturile virale mari și cazurile grave”, a adăugat Sinclair. Punctul ei de vedere este susținut și de Edward Parker de la Școala Londonezp pentru Igienă și Medicină Tropicală: Intgeral: https://www.hotnews.ro

Financial Times: Europa se pregătește pentru a relaxa izolarea impusă de coronavirus. Țări ca Franța sau Spania caută strategiile de ieșire, încercând evitarea unui al doilea val de infecții Guvernele din Europa au început pregătirile pentru a relaxa măsurile de distanțare impuse în cea mai mare parte a continentului pentru a controla pandemia coronavirusului, chiar dacă se preconizează că aceste restricții care au paralizat economia vor rămâne în vigoare încă câteva săptămâni. Franța, Spania, Belgia și Finlanda sunt printre țările care au înființat comitete de experți pentru a examina o relaxare treptată a măsurilor de a rămâne în case, evitând totodată un al doilea val de infecții care ar putea copleși serviciile de sănătate. Pedro Sánchez, premierul spaniol, a prelungit sâmbătă măsurile de izolare la domiciliu cu încă două săptămâni, până la 26 aprilie, dar a spus că interdicția impusă luna trecută tuturor afacerilor considerate ne-esențiale, printre care unele companii din producție și construcții, vor fi ridicate după Paște. „Când vom avea curba [infecției] sub control, ne vom îndrepta către o nouă normalitate și spre reconstrucția economiei noastre”, a adăugat domnul Sánchez. „O echipă specifică de epidemiologi lucrează de două săptămâni la un plan de reluare a activității economice și sociale.” Angelo Borrelli, șeful Agenției de Protecție Civilă din Italia, care este responsabil de coordonarea răspunsului țării la focarul de Covid-19, a sugerat că „faza a doua” a blocării țării ar putea începe luna viitoare. „Nu vreau să dau date, dar până pe 16 mai este posibil să avem alte date pozitive care sugerează că putem relua unele activități și apoi să începem faza a doua”, a spus el. Édouard Philippe, premierul francez, a declarat săptămâna trecută că procesul de izolare la domiciliu nu a avut precedent și a adăugat: : „Probabil că nu ne îndreptăm încă spre o ridicare totală a măsurilor pentru toată lumea”. Danemarca, care a fost una dintre primele țări din Europa care a închis activitățile și granițele, săptămâna trecută a devenit prima care a stabilit un calendar privind ridicarea restricțiilor. “Dacă noi danezii continuăm să respectăm cu toții împreună, măsurile de distanțare socială în următoarele două săptămâni – până după Paște – și dacă cifrele (privind noile cazuri- n.trad) rămân stabile și rezonabile, atunci guvernul va începe o relaxare treptată și controlată a societății noastre”, a spus premierul Mette Frederiksen în 30 martie. Câteva alte guverne au în vedere și ele slăbirea restricțiilor, dar pentru asta e nevoie de o creștere masivă a capacității de testare. De asemenea, multe își fac griji că debutul sărbătorilor pascale și vremea frumoasă ar putea să-i facă pe oameni să iasă din case după săptămâni de izolare la domiciliu. Germania, unde rata zilnică a cazurilor confirmate și a deceselor a crescut în ultimele zile, a început de asemenea să se pregătească pentru ceea ce un oficial a numit „eliminare treptată a restricțiilor” care ar fi „acceptabilă din punct de vedere al politicii de sănătate”. „Dar am fost atenți la ceea ce spunem în public”, a adăugat el. “Mesajul important este acum: nu suntem într-o fază a pandemiei în care să le putem spune oamenilor că măsurile pot fi acum relaxate”, a declarat vineri Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel. „Bineînțeles, ne putem pregăti pentru asta, dar pentru moment este important acest mesaj [stai acasă]”. Cu toate acestea, unii experți consideră că este o mare greșeală pentru guverne să nu angajeze publicul într-o dezbatere privind restrângerea restricțiilor. „Deși este clar că nu putem vorbi despre momentul în care va avea loc deschiderea, putem vorbi despre cum”, a declarat Christiane Woopen, profesor la Centrul de Etică, Drepturi, Economie și Științe Sociale al Universității din Köln și consilier al guvernului din Renania de Nord-Westfalia, cea mai populată regiune a Germaniei. „Oamenii merită. Le mai elberezi din presiuni. Ei trebuie să aibă încredere în ceea ce fac liderii politici în următoarele luni. ” Prof Woopen este unul din cei zeci de academicieni – epidemiologi, medici, avocați și economiști – care a publicat vineri un raport pentru institutul de economie Ifo, din Munchen. Raportul este o încercare de a încadra ceea ce Prof Woopen numește o „strategie de deschidere, nu o strategie de ieșire”, deoarece e puțin probabil ca viața să se întoarcă la normalitate înainte ca un vaccin împotriva Covid-19 să fie disponibil pe scară largă. Un studiu separat Ifo a prezis că economia germană ar putea scădea cu până la 20% în acest an dacă închiderea va dura trei luni și va fi urmată de o redresare treptată. Prof. Woopen și colegii săi autori au spus că tensiunea socială și psihologică sunt foarte importante în atenuarea pierderii producției. Raportul Ifo susține o strategie „ajustată la risc” prin care anumite grupuri de vârstă, regiuni și tipuri de afaceri pot relua activitatea înaintea altora. Școlile ar putea începe activitatea primele, având în vedere riscul mai mic de simptome severe la copii dar și povara menținerii părinților la domiciliu, în timp ce persoanele în vârstă și grupurile cu risc ridicat ar putea rămâne acasă luni întregi. Urmează repornirea fabricilor care sunt puternic automatizate, iar restaurantele și cluburile ar fi ultimele care ar urma să fie repornite. Aceste schimbări vor necesita schimbări uriașe de organizare. Danemarca și Belgia, de exemplu, au în vedere împărțirea claselor și a săptămânii școlare în două, pentru a permite o mai bună distanțare socială. Orice slăbire a restricțiilor ar trebui să fie însoțită de o extindere a testelor, a spus Martin Lohse, profesor de farmacologie la Universitatea din Würzburg, și unul dintre autorii raportului Ifo. Integral: https://economie.hotnews.ro

România fără (e)valuare  România nu are valoare, pentru că nu are (un sistem) de evaluare a acțiunilor individuale, activităților, strategiilor sau politicilor publice. Este o afirmație dură, dar am de gând să vă demonstrez adevărul spuselor mele, prin câteva exemple. Ezitam să deschid subiectul, în acest moment de criză, însă cred că tocmai acum este momentul unei estimări a imperfecțiunilor sistemice ale guvernării, a raportărilor triumfaliste şi a lipsei de evaluare…..Dacă ar trebui să dau o definiție simplă a evaluării politicilor publice aș recurge la definiția dată de Adrian Miroiu, profesorul român care s-a ocupat cel mai mult de acest domeniu. Astfel, Adrian Mirou spunea că evaluarea politicilor publice reprezintă examinarea empirică obiectivă și sistematică, cu ajutorul metodelor de cercetare socială, în termenii obiectivelor propuse de acestea….. Când zic influenta psihologică, mă refer la existenta unei stime de sine exagerate, în rândul multor români. Uitați-vă la versurile câtorva manele celebre, mult apreciate. Cea mai semnificativă mi se pare tema: „… Am valoarea cea mai mare ca un as/ Am valoare/ Voi muriți de necaz…”, de Leonard & Nino, temă regăsită și la mai celebrii Ștefan de la Bărbulești, Adrian Minune, Nicolae Guță. Dacă vi se pare că „eșantionul” nu este reprezentativ, vă mai dau un exemplu de autoevaluare a unui deputat PSD ce spunea către tovarășii lui: „…uitați-vă la masa asta, ce somități sunt…avem în spate o profesie, avem un nume, avem valoare” (1). Când mă refer la influența istorică mă gândesc la moștenirea raportărilor triumfaliste în administrația publică, plecând de la raportarea îndeplinirii Cincinalului „în patru ani și jumătate”, obicei la care nu s-a renunțat nici azi….. Între timp, îmi îndrept atenția spre alte programe. Haideți să luam Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL), foarte drag lui Dragnea și lui Vâlcov. Există pe site-ul MDRAP o serie de strategii, de prezentări, planuri de implementare etc dar nu am găsit, nicăieri, vreo evaluare. Dacă vrea cineva să aprecieze modul în care s-au cheltuit banii europeni pentru dezvoltarea locală, în special racordarea întregii populații la rețele de canalizare și de apă potabilă, poate să urmărească investigația Recorder. Aprecierea Recorder este că, în acest program (măsura 3.2.2), sunt „…bani europeni fraudați, rețele nefuncționale care pun în pericol viețile oamenilor și un stat complice la jefuirea propriilor cetățeni”. Dar investigația Recorder nu este o evaluare a programului, ci o investigație jurnalistică ce a dus la autosesizarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF). Dar, chiar dacă ar exista experți și expertiză, evaluarea programelor publice a devenit un fel de bau-bau pentru politicieni. Dacă luăm doar exemplul evaluării școlilor doctorale din universități sau din Academia Română, putem vedea că articolul 158 din Legea nr.1 / 2011 prevede evaluarea a calității școlilor doctorale, odată la 5 ani, în vederea acreditării lor. Această prevedere nu s-a aplicat până azi, altfel ar fi dus la închidere multor scoli doctorale, mai ales dacă s-ar fi evaluat doar articolul 170, din aceeași lege, privind etica universitară (2). În final, cred că am adus destule exemple despre nevoia de evaluare sistematică și obiectivă a politicilor și programelor, mai ales a politicilor de sănătate și a urgențelor civile, ca lecție învățată din această criză existențială. Altfel, putem privi criza ca o oportunitate de apreciere și judecare a funcționării mecanismelor de bună guvernare. Integral: http://www.contributors.ro

Prețul epurării ..….Din momentul declarării Stării de urgență, pentru ca instituțiile să facă ce li se cere dincolo de cadrul obișnuit, acestea primesc resurse suplimentare. Resursele pot veni dintre cele puse la dispoziție de Guvern ca urmare a desfășurării activităților prevăzute la Art. 24/Pct. B și Art. 3/Pct. C din HG 1380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale. Pentru stările superioare (Asediu, Mobilizare, Război) abilitarea suplimentară cade în sarcina Ministerului Apărării Naționale…..Legislația conduce la așezarea de atribuții în sarcina instituțiilor publice. Astfel: ”Misiunea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale este de a interveni operativ pentru protecția populației, a economiei și pentru apărarea țării, ȋn situații exceționale determinate de calamități naturale, epidemii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și ȋn caz de război. Acțiunile principale desfășurate de Administrația Natională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale sunt:…. Dar, competențele manageriale ale cercurilor promovate politic duc în locul în care ne aflăm. Poate că ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva aici s-a ajuns și ca urmare a măsurilor de pensionare aproape forțată, în anii trecuți, a multor ofițeri din instituțiile de forță ale statului. Această adevărată epurare a fost lăsată să pice în seama instituțiilor, a oamenilor profesioniști și onești care au înțeles că prezența lor nu mai este dorită. Ieșirea s-a efectuat după un cadru creat prin lege. Faptul că unii s-au strecurat din nou în locuri plătite de stat denotă în egală măsură, în cazul lor o lipsă de caracter, dar și un gen de ”recompensă” oferită de angajatori ”interesați”. Refuz să cred că, prin crearea cadrului de ișire înainte de vreme la pensie, cineva a dorit diminuarea capacității de apărare a țării. De regulă, la unele instituții, în astfel de situații, urmează promovările de natură politică sau cele asemănătoare. O paralelă cu situația celor mulți, în primul rând medicii, care au luat calea străinătății pentru a ieși de sub zodia imperiului politic s-ar impune. Cu privire la modul de rezolvare a unor situații limită pe timpul stărilor excepționale (OUG NR. 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de urgență) sunt prevăzute măsuri și în Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public. Astfel Art. 8 prevede că: ” (1) Pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public persoanele apte de muncă, în vârstă de 16 – 60 de ani bărbaţii şi de 16 – 55 de ani femeile.(2) Unii specialişti, ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economişti, farmacişti, asistenţi medicali etc., pot fi chemaţi să presteze servicii în specialităţile lor şi peste limita maximă de vârstă prevăzută la alin. (1), dar nu mai mult de 65 de ani bărbaţii şi de 60 de ani femeile. Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate numai la cererea lor.” Până în prezent, această normă a fost neglijată și s-a dat curs unor soluții care par să nu aibă un cadru legal (cazul spitalului de la Suceava). Sediul materiei în ceea ce privește militarizarea unor agenți economici se află la Art. 22 din Legea Nr. 45/1994, Legea apărării naționale a României, unde se stipulează că ”La proclamarea stării de asediu sau de urgenţă, la declararea mobilizării ori a stării de război, pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizaţi. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.” Acum vedem o seamă de efecte legate de alungarea, prin politizare, a profesioniștilor. Virusul ucide nediscriminatoriu. Tot așa vor veni însă și alte valuri ”epidemice” care vor ucide poate chiar în număr mai mare. Mă gândesc la cele datorate educației și nu numai, dar care sunt efectul aceleiași epurări. Integral: http://www.contributors.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 6 aprilie! Cea de-a doua atentionare ANM intra in vigoare luni la ora 06:00 si expira la ora 20:00. In intervalul mentionat, vantul va avea intensificari, cu viteze la rafala de pana la 55…60 km/h in judetul Constanta si estul judetului Tulcea si de 75…80 km/h in zona montana si submontana a judetelor Caras-Severin si Mehedinti.Vremea va fi în general frumoasă în Bucureşti, în următoarele luni, însă vântul va atinge la rafale viteze de până la 65 km/oră, iar temperatura maximă nu va depăşi 17 grade Celsius. Pe parcursul zilei de luni vremea va fi în general frumoasă, cerul va fi mai mult senin, iar vântul va avea intensificări cu viteze în general de 45 – 50 km/h. Temperatura maximă va fi de 16 – 17 grade Celsius.

Medicii anesteziști au făcut calculul: În trei luni ar avea nevoie de 5,5 milioane de echipamente de protecție  …. Dorel Săndesc, președintele Asociației de ATI din România: “Sperăm să vină în cantități mult mai mari. Necesitățile sunt foarte mari. Când se spune 100.000 de echipamente pare foarte mult. Noi am calculat. Necesarul estimativ de echipamente de protecție pentru personalul din secțiile ATI pe perioada unei crize de trei luni – numărul de combinezoane și măști depășește 5,5 milioane. Asta e dimensiunea reală calculată cu seriozitate. În această situația, țară noastră trebuie să facă eforturi mari. Atâția ani am neglijat total sănătatea. Sănătatea este oglinda ipocriziei maxime a politicienilor români. O clamează mereu că prioritate în campanii și o mențin pe ultimul loc în Europa ca finanțare. Sperăm ca acest moment de criză care să oblige clasa politică să aloce sănătății importanța pe care o merită, iar societatea civilă care a ieșit în stradă pentru multe motive, să o facă pentru sănătatea. Dacă nu o facem noi, înseamnă că ne merităm soarta”. Integral: https://www.digi24.ro

Cat ne va costa criza coronavirus? Si, mai ales, cine si cum va plati pentru asta?  ….Cat ne va costa criza adusa de “inchiderea” economiei din cazua virusului COVID 19? Erste Bank (banca-mama a celei de-a doua banci romanesti, BCR) zice ca 4,7% din PIB, adica vreo 10 miliarde de euro. ING are o previziune si mai amara, cu o contractie de 6,6% din PIB, adica peste 13 miliarde de euro. (Sursa: AICI). E mai simplu daca am vedea ce spun modelarile facute de cea mai importanta echipa de analisti de pe glob referitor la cea mai mare economie a planetei. Economistul sef al bancii de investitii Goldman Sachs, Jan Haztius, a publicat, pe 31 martie 2020, un raport intitulat “The Sudden Stop: A Deeper Trough, A Bigger Rebound“, in care anunta cele mai recente estimari ale departamentului de analiza al bancii. Conform acestui raport, PIB-ul american va suferi o contractie de -9% in primul trimestru din 2020, urmata de o noua cadere de -34% in trimestrul II, plus o rata a somajului de 15% pana la jumatatea anului. Rezultatul anual este vazut ca o restrangere de 6,2% din PIB-ul urias al Americii. Acesta prognozeaza un minim ascutit atins de economie in aprilie, urmat de o revenire lenta spre finalul anului: Bank of America previzioneaza o cadere si mai mare a economiei americane: 10,4% din PIB pentru intreg anul 2020! (Sursa: AICI). Goldman Sachs prezinta si o descompunere destul de credibila a modelarii sale, bazata pe ponderea anumitor activitati in PIB si pe gradul de suprimare a activitatii in fiecare dintre aceste ramuri. Este evident ca structura economiei americane difera de cea a economiei noastre, dar, pana la urma, ce se poate castiga intr-o parte se pierde in alta si (asta este chiar estimarea celei mai puternice banci de investitii din lume) toate statele din comunitatea occidentala vor fi lovite cam cu aceeasi intensitate. Adica vor pierde intre 6 si 10% din PIB, functie de cat de capabile de a absorbi socurile sunt statele nationale. Adica pierderea va depinde de rezervele avute de fiecare natiune si de “starea generala de bine” a fiecarui organism economic in parte. Poate e timpul sa ne reamintim ca Romania primeste de ani buni cea mai proasta nota la capitolul “sanatate financiara” dintre toate statele din UE, adica se imprumuta la cea mai mare dobanda dintre aceste state: Dupa cum se vede in ultimele date comparative disponibile (11 martie 2020), Romania avea o dobanda la obligatiunile pe termen lung de 4,04%, urmata de Ungaria cu 2,15% si Polonia cu 2,07%. Grecia si Italia se imprumutau atunci la dobanzi in jur de 1%. Ce insemna asta? Romania va fi cel mai puternic expusa la criza economica declansata de coronavirus, adica va suferi cea mai mare compresie a PIB (probabil dupa Italia), mult peste limita minima de 6%. Adica va pierde peste 13 miliarde de euro. In afara de oprirea fortata a economiei, generata de panica raspandita de virus, tara noastra va mai avea trei mari suferinte specifice: a) Fiind una dintre primele trei detinatoare de resurse minerale (gaze, titei, carbune), Romania va fi puternic afectata de prabusirea pretului mondial la titei. Pe 7 ianuarie pretul petrolului la New York era de 63,66 dolari SUA/baril. Astazi, dupa nici trei luni, aceeasi cotatie s-a prabusit la aproximativ 20 dolari SUA/baril….b) Industria auto reprezinta una dintre cele mai importante forte economice ale Romaniei, cu o contributie de 14% in PIB si de 26% in exporturi, iar aceasta ramura este si va ramane multe saptamani cu portile inchise. Singurii producatori de automobile autohtoni (Dacia Renault si Ford) au fost printre primele firme inchise din tara si le-au urmat marii fabricanti de componente auto, Continental si Draxlmaier, care au inchis aproape total fabricile de la noi. ….c) De multi ani, tara noastra traieste cu deficite bugetare si comerciale majore, deficite care se accentueaza, ca un facut, exact in anii de dinaintea marilor crize. Anul trecut am incheiat exercitiul financiar cu un deficit bugetar de 4,6% din PIB si unul comercial pe masura (vreo 18 miliarde de euro la comertul cu bunuri, redus spre jumatate de excedentul la comertul cu servcii). Deficitul de cont curent a depasit 10 miliarde de euro pentru prima oara in istorie. Importam mai multe alimente decat producem si producem doar un sfert din consumul national de medicamente, adica exact domeniile care ne vor aduce mari majorari de cheltuieli in aceasta perioada…..Tragedia noastra este o clasa politica nedemna si cinic de populista, care comite de 30 de ani aceeasi eroare: spune poporului ce crede ca vrea sa auda acesta. Eu numesc asta “paradigma Colectiv”. Va aduceti aminte cum a fost posibila uciderea de catre statul roman a 37 dintre cele 64 de victime ale incendiului (celelalte 27 au murit pe loc)? Pentru ca toti conducatorii natiunii ne spuneau sa stam linistiti ca au de toate prin spitale, sa vindece ranitii. Si nu aveau nimic. Dar va mai aduceti aminte cum a fost la criza precedenta din 2008-2013? Aceeasi politicieni marunti, cleptocrati, care ne spuneau sa nu ne facem griji, ei sunt pregatiti sa se lupte cu criza, nu vom pati la fel ca restul lumii. Si au prabusit PIB-ul intr-un an cu 10%, au taiat salariile cu 25%, au inchis spitale. Va mai aduceti aminte ce ne spuneau aceiasi politicieni la inceputul infectarii masive de la Spitalul Judetean Suceava? La fel, sa stam linistiti, ca acela e un spital la fel ca cele mai bune din Occident, ca directorul spitalului este un monument de competenta si daruire (de-aia l-au propus ministru), garantat de un alt monument de competenta si devotament pentru popor, baronul judetului Suceava. Si au ucis, astfel, cu sange rece zeci de pacienti infectati in spital. Timp in care feudalul judetean era testat cu prioritate, in calitate de “medic” si imediat trimis sa huzureasca intr-o rezerva “de protocol”, construita tocmai pentru cei ca el, nu pentru prostimea votanta de baroneti. Ei bine, guvernul Romaniei este descris si acum, ca de fiecare data, de “paradigma Colectiv”…..Oameni buni, nu credeti ca este timpul sa renuntati la mentalitatea Colectiv? Sa recunoasteti cu sinceritate ca nu intelegeti ce se intampla cu tara pe care o conduceti? Cum sa iesi din criza cu doar 3% din PIB, cand altii, mai temeinici si mai priceputi ca noi, aloca pentru asta peste 10% din PIB?….. Un proverb vietnamez spune, simplu: “Omul a facut pe el nu pentru ca WC-ul era departe, ci pentru ca a plecat prea tarziu“. Cam asta face acum guvernul nostru: refuza sa admita amploarea problemei, pentru ca nu vrea sa se vada ca nu are cum imprumuta sumele de care are nevoie, fara un acord cu FMI. Integral: http://www.ziare.com

Previziunea unui esec evident Actiunile curente ale guvernului sunt o reteta pentru distrugere economica si politica.Au trecut 20 din cele 30 de zile de stare de urgenta medicala in Romania anului 2020. Fata de impresia initiala, astazi avem mai multe certitudini: -virusul a lovit in toata lumea si respecta anumite modele de raspandire -impactul virusului este mare, insa departe de nivelul apocaliptic prezis; -nu exista un sistem unitar de masurare, implicit statisticile prezentate sunt viciate; -raportarea deceselor e la cote maxime; avem numarul deceselor, dar nu al infectatilor…. Copiind modelul altor tari, intr-o varianta mai tematoare, guvernul PNL a luat urmatoarele masuri: – carantinare generalizata, impusa cu forta; -delegarea responsabilitatii catre personal de politie/armata si medical; -ajutoare pentru privatii afectati economic (peste 1 milion la aceasta ora); -nicio reducere/restructurare/modificare in aparatul bugetar (aceleasi costuri, + productivitate de avarie)…. PNL a impins puternic pentru alegeri anticipate pentru a avea majoritate parlamentara, bazandu-se pe un val de nemultumire fata de PSD si aliatii sai. Fara a reusi fortarea alegerilor, PNL s-a trezit cu un dezastru pe tura, moment in care a fost lasat sa-si dovedeasca maiestria si capabilitatea de a conduce. Strategia PNL a fost sa nu supere angajatii la stat, sa nu dea inapoi din a indeplini promisiunile PSD, sa nu restructureze nicio cheltuiala sau institutie, in speranta ca la alegeri vor avea o masa mare de sustinatori, urmand sa ia masurile necesare abia dupa alegeri. In ce priveste gestionarea crizei, strategia a fost sa urmareasca actiunile altor tari, sa nu riste revolta populara cu vreo masura indrazneata, si sa imprastie responsabilitatea in comitete, grupuri si echipe. In teorie, democratia beneficiaza de separarea puterilor in stat: legislativa (care da legi), executiva (care le aplica) si judecatoreasca (in cazul nostru, tot care le aplica ;-)…. Cum arata defapt functiile statului? Se vede usor dupa ministere: 1. Functia Confiscatorie — Redistributiva: Finante, economie, munca si protectie sociala, fonduri europene, agricultura, mediu samd. Pe scurt, aceste ministere coordoneaza incasarile si redistribuie banii — nu produc in sine mai nimic (dar isi justifica existenta declarand ca apara, ajuta, dezvolta, reglementeaza samd). 2. Functia Opresiva: Ministerul de Interne, Armata si Justitia. Se ocupa cu aplicarea regulilor, amendat/inchis nesupusii, si — uneori — prins criminali la timp. Niciun guvern nu vrea sa ii dezamageasca taind din salarii sau pensii, pentru ca se bazeaza pe ei pentru controlul populatiei si al veniturilor. 3. Functia Decorativa: Afaceri externe, cultura, tineret si sport. Acestea exista doar pentru a demonstra maretia si utilitatea statului, altfel pot fi inlocuite usor de niste agentii de turism, trupe de teatru si echipe de sport. Tarile civilizate (vezi SUA) nu se obosesc sa infiinteze ministere pentru cultura si sport. 4. Functia Productiva: Ministerul Educatiei si Sanatatii. Prin structura sa, statul promite si niste servicii (pe care le si monopolizeaza, ca sa nu fie ridicata problema ineficientei lor). Cele mai importante servicii tin de educatie si sanatate….. Esecul PNL este unul de conducere, in cele din urma. Aplicand propria strategie politica, si avand la dispozitie statul cu functiile sale, intr-un moment de presiune in care lumea considera ca e nevoie de lideri, vedem usor ca: –Guvernul nu isi asuma niciun plan sau un termen clar. Cat exact dureaza carantina? Daca nu stim o data, putem sti o formula clara dupa care o putem determina? Care este planul? Care sunt pasii de desfasurare? Daca nu stim incotro mergem, oare cand ajungem? –Actiunile guvernului pare ca sunt determinate de un comitet de doctori si militari (cu sinistrul Arafat omniprezent). Doctorii sunt faimosi pentru modul lor de a se raporta la oameni si incapacitatea de a judeca dupa criterii economice. Incercati sa urmati sfatul doctorului in tot ceea ce faceti si o sa vedeti ca viata devine fie imposibila, fie insuportabila. Militarii sunt buni in situatii de lupta. Daca ar fi atat de capabili sa conduca intregi tari, am vedea mai mult decat — zero — dictaturi militare infloritoare. –Restrictiile puse au dinamitat economia……O mare parte a populatiei reactioneaza negativ la ingradirea libertatilor personale si interdictia de a parasi casa fara documente oficiale (bine am venit in al doilea razboi mondial!)….. Incercand sa multumeasca angajatii de stat, in timp ce sugruma economia, PNL isi asigura sinuciderea politica. Masa de angajati la stat prefera o guvernare de stanga si nu reprezinta baza vontantilor PNL. Antreprenorii si oamenii de rand care isi castiga existenta muncind — adica fix cei interesati sa sustina o guvernare liberala — sunt cei in care deciziile actuale lovesc necrutator. Astfel, PNL se ingroapa singur rapid. Imediat ce carantina se va relaxa (fie si peste 1–2 luni), opozitia va trece masuri legislative populiste si va promite marea cu sarea celor infometati si exasperati de neputinta guvernului de a oferi solutii viabile. Cine o sa plateasca? Noi. Asa cum si PSD si PNL repeta obsesiv, inca nu suntem supra-indatorati ca tara. Putem sa ne mai imprumutam…… Acestea fiind zise, ma astept la inca 1–2 luni de coma economica indusa, pe fondul unei strategii politice paguboase a PNL. Satisfactia ca vor fi ingropati de opozitie vine insotita cu groaza masurilor si mai prostesti care vor urma. Din pacate aceasta este limita “liberalismului” in Romania, o coroana prea grea pentru capetele luminate care o poarta azi. Integral: https://medium.com

Opinie Dragoş Dragoteanu: Nu e corect! 1,2 milioane bugetari sunt “imuni” la Covid-19 şi mediul privat sângerează. Asta e solidaritate?  …. Daca ati stat umili la cozi la ghisee sau ati asteptat luni si luni la rand, peste termenul legal, ca sa sa primiti un raspuns/aviz/aprobare/autorizatie, aflati ca in spatele acelor documente sta o armata de oameni. Dar nu orice oameni, ci unii imuni la orice. Imuni la nevoile/cererile contribuabililor (persoane fizice sau juridice), imuni la turbulentele economice (crize sau recesiune), mai nou – imuni si la Covid-19. Nu am niciun dubiu ca printre bugetari exista si oameni de buna credinta, care ar fi de acord sa li se diminueze temporar salariul, la fel ca la privati. Dar, nu o pot face singuri, decat prin donatii! Angajatul in privat primeşte maxim 2400 lei si i ce cere să fie solidar cu bugetarii care “lucreaza” de acasa si care pot avea un salariu de 5-10-20.000 lei. Nu am auzit nimic pana acum de vreo restructurare a “armatei” de functionari publici, de “bagatori in seama” din ministere, parlament, agentii guvernamentale! Nu am auzit nimic de restructurarea celei mai nedrepte si imorale situatii, aceea a pensiilor speciale! In timp ce unii doneaza pentru spitale zeci de mii de euro, pensiile nesimtite si nemeritate se platesc la timp! Cat mai putem fi solidari cu un stat mafiot, patruns pana la os de coruptia generalizata? Banii pentru spitale sunt “sifonati” de 20 de ani! Bugetul este jefuit lunar cu salarii si pensii nemeritate! Acolo trebuie cautati si gasiti banii necesari pentru a trece criza viitoare. Daca pana acum antreprenorii au inghitit si au stat cuminti in banca lor, cand se va termina nebunia Covid-19, lucrurile nu vor mai sta asa. Daca vom ajunge sa fim haituiti ca niste potentiali infractori din orice, daca vom sta mai mult decat prevad legile pentru orice aprobare, nu prea va vad bine! Adica, mediu privat care sustine economia si bugetul statului e pusa la zid si cand e vorba de drepturi trebuie sa induram pe vecie nesimtirea unor functionari? Politicienii sa-si bage repede mintile in cap! Ori schimbati legile imorale si incorecte urgent si le adaptati noii economii post-coronavirus, ori ajungem la haos / colaps economic. Nimic nu se va compara cu ceea ce urma si riscati sa vina forte extremiste la conducerea tarii, pentru ca falimentul bate la usa multora. Aici nu mai este vorba despre un partid sau altul, este vorba de viitorul acestei natiuni, de supravietuirea economica a acestei tari, de a nu ajunge cersetori sau datornici vanduti la orbanismele internationale – care de abia asteapta sa aserveasca tara. Nu vom reusi sa mai existam ca tara, daca acum nu se iau masurile necesare, chiar daca pentru unii sunt dureroase. Dar, sa fie echitabile, valabile si in mediu public. Statul nu va putea sa sustina multe luni declinul mediului privat si cred ca mediul public trebuie sa inteleaga asta si sa nu se vaite. Antreprenorii corecti si seriosi nu vor cere anulari de taxe si impozite sau amnistie fiscala. Ceea ce se doreste este ECHILIBRU IN SOLIDARITATE! Nu sunt vorbe mari, sunt valori pe timp de criza si situatii de urgenta, ca cele pe care le traim acum. Nu mai este timp de pierdut. Daca Covid-ul se intinde pana la sfarsitul anului si, poate, anul viitor, consider ca aceasta este o solutie corecta care sa ne tina uniti, la greu. Integral: https://www.zf.ro

Pandemia: cum să evităm ce e mai rău (Op-ed)  …..Pe lângă tragedia pierderilor de vieți omenești, care nu se poate compara cu nimic, cel mai rău scenariu ar fi acela în care, după o prăbușire economică de proporții, vom constata că societatea occidentală nu a învățat motivul real pentru care a fost prinsă material nepregătită pentru o pandemie și, încă odată, ca de obicei în astfel de cazuri, un eveniment extrem a fost folosit pentru a eroda libertățile. În continuare arăt din ce cauză societatea occidentală nu a fost adecvat pregătită pentru o pandemie și ce ar trebui să învețe din asta, ce ar trebui să ghideze intervențiile guvernelor și băncilor centrale în această criză pentru a evita dezastrul economic și, în fine, că ar trebui să luptăm împotriva celor care ar dori să folosească pandemia actuală ca pe o altă „scuză minunată pentru socialism global”. 1.Raționalismul constructivist și capacitatea de reacție la pandemii Distanțarea socială este o cale de a reduce răspândirea bolii. Această măsură are ca principal scop să evite răspândirea virusului și să evite ca sistemul de sănătate să fie copleșit și să nu mai poată salva vieți. Nimeni nu știe însă pentru cât timp trebuie să rămână închise activitățile pentru a stopa răspândirea virusului și a reduce astfel costul cel mai mare, și anume pierderea de vieți omenești….. Interdependențele economice fac astfel încât problemele financiare ale unor firme să se extindă și asupra altora. Fluxurile de venituri scad și tot mai multe firme ajung sa-și reducă activitatea sau să o închidă. În acest fel, recesiunea devine inevitabilă. Ar putea fi o astfel de evoluție oprită? Într-un caz pur ipotetic, răspunsul este afirmativ. Imaginați-vă că ar fi fost posibilă testarea tuturor cetățenilor ce ar fi necesitat testare. Atunci ar fi fost ușor să se identifice persoanele care ar fi trebuit să intre în carantină (să numim carantina astfel rezultată „carantină personalizată”) acasă sau să fie internate în spitale încă de la început. Pe această bază s-ar fi putut deduce ce persoane rămâneau disponibile să-și continue activitatea (să muncească, să meargă în excursii etc) fără riscul de a răspândi infecția. Asta ar fi permis atât rezolvarea problemei de sănătate cât și continuarea producției în aproape toate domeniile, inclusiv în turism și transportul aerian. Efectele economice ar fi fost minime și societatea ar fi put să-i ajute mai bine pe cei bolnavi. Soluția este doar ipotetică deoarece nu se poate prevedea de la început cu ce virus s-ar putea confrunta societatea. Testul se poate concepe doar după ce se știe despre ce virus este vorba….. Mai îngrijorătoare și semnificativă din perspectiva discuției noastre a fost lipsa materialelor de protecție de genul măștilor, profesionale sau nu, a combinezoanelor, dezinfectanților etc. Din aceaste cauze luate împreună, și nu din alte motive, a fost inevitabilă închiderea unor activități care presupun interacțiune strânsă între oameni. Din același motiv a fost necesară impunerea distanțării sociale (acțiunea „stăm acasă”) și restricționarea liberei circulații a persoanelor, în foarte multe țări ale lumii. Chiar dacă în timpurile noastre este imposibil să se știe cu precizie ce virus va apărea și ce teste trebuie fabricate, este totuși posibil să știi dinainte că pandemiile sunt posibile și că pot avea o răspândire teritorială extremă și pot afecta zeci de milioane de oameni. În consecință, pregătirea materială ar trebui să fie în principiu adecvată. Dar exact acestă lecție a lipsit și de această dată, nu numai în România, ci în aproape toate țările. Dar pentru neînvățarea acestei lecții nu există nicio scuză. Într-un eseu publicat de OMS se arată că atunci când secolul nostru abia începea, „cei mai mulți experți credeau că patogenii exotici care cauzează atât de multă suferință în Africa și părțile dens populate ale Asiei de Sud–Est nu ar deveni niciodată o problemă în țările bogate, cu standadele lor înalte de viață și sisteme de sănătate bine dezvoltate”…2. Ce ar trebui să ghideze intervenția guvernelor și a băncilor centrale…. Recesiunea globală care a apărut în urma distanțărilor sociale nu arată ce comportamente și ce legături dintre aceste comportamente deveniseră nesustenabile. Guvernele și băncile centrale nu au cunoașterea necesară pentru a ști dacă o altă structură economică ar fi mai bună decât cea care fusese generată spontan de piețe și funcționase în plenitudinea ei până la momentul apariției șocului produs de noul coronavirus prin distanțarea socială la care a dus. Din acest motiv, este justificat ca măsurile pe care guvernele le vor lua să fie orientate spre evitarea pe cât posibil a deteriorării în continuare a acelei structuri economice care apăruse spontan și spre crearea condițiilor de refacere a ei….Rolul băncilor centrale este acela de a evita panica de pe piețele financiare. Panica poate distruge structura economiei existente în realitate înainte de șocul virusului, structură care, așa cum am arătat este singura viabilă, și pe care o cunoaștem doar parțial și doar intermediat de teorii economice. Pentru panica de pe piețele activelor sunt tipice vânzările masive. Se vinde orice activ financiar perceput ca riscant. Băncile centrale trebuie să cumpere active financiare pentru a opri panica….. 3.O altă „scuză minunată pentru socialism global” Există forțe în societate care nu numai că nu înțeleg că singura structură economică validă pe care o cunoaștem este cea creată de ordinea spontană, dar și militează pentru schimbarea ei, dar nu oricum, ci prin atacarea capitalismului. Aceste forțe sunt permanent active. Evenimente ca pandemia sau alte evenimente a căror magnitudine este amplificată cu mult efort material și propagandistic la nivel de „problemă globală”, dau apă la moară acestor forțe. Margaret Thatcher a spus cândva că „global warming provides a marvelous excuse for global socialism”…. Socialismul constituie un exemplu de inginerie socială care nu a adus nimic bun. Nu a putut aduce nimic bun pentru că nu putea să inoveze. Iar inovația a dispărut în socialism pentru că în locul concurenței a fost introdus planul centralizat, conceput de un grup de oameni care credeau că pot avea cunoașterea tuturor circumstanțelor particulare în care acționează indivizii, ceea ce este imposibil. Capitalismul inovează pentru că permite concurența. Integral: https://www.g4media.ro

FMI: Criza economica provocata de coronavirus va fi mai grava decat criza financiara globala din 2008-2009 …. “Aceasta criza este fara precedent. Am vazut cum economia mondiala s-a oprit. Suntem acum intr-o recesiune care este mult mai grava decat criza financiara globala din 2008-2009”, a declarat Kristalina Georgieva. Un mesaj similar a venit din partea presedintelui Bancii Mondiale, David Malpass. “Dincolo de impactul sanitar al pandemiei de COVID-19, ne asteptam la o recesiune globala majora” a spus David Malpass intr-o postare pe reteaua LinkedIn. Pietele emergente si economiile in curs de dezvoltare au fost lovite de criza coronavirusului, a subliniat Georgieva, precizand ca investitii de aproape 90 de miliarde de dolari au iesit de pe pietele emergente, mult mai mult decat in perioada crizei financiare din 2008. De asemenea unele state sunt afectate de scaderea dramatica a pretului materiilor prime. Georgieva a mai spus ca 90 de tari, adica aproape jumatate din cele 189 de stat membre ale FMI, au solicitat acordarea de finantare de urgenta de la FMI pentru a raspunde la pandemia de coronavirus. Atat FMI cat si OMS au facut un apel pentru ca finantarea de urgenta sa fie utilizata in principal pentru consolidarea sistemelor medicale, plata doctorilor si asistentelor si achizitionarea de echipamente de protectie. “Pe masura ce finantarea ajunge in tarile care au nevoie, rugamintea noastra este ca cheltuielile medicale sa fie plasate in fruntea listei de prioritati”, au subliniat directorul FMI, Kristalina Georgieva si directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Integral: http://www.ziare.com

Coaliția populismului obligă companiile de utilități să renunțe timp de trei luni la venituri, iar ca să nu dea faliment, să ia miliarde de lei de la stat  Trei parlamentari, Marcel Ciolacu, Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu, au profitat de situația dificilă în care a intrat România din cauza coronavirusului pentru a câștiga niște puncte electorale. Așa a apărut proiectul populist privind scutirea de la plata CAS și a facturilor la utilități pe o perioadă de trei luni. Cei trei parlamentari au găsit imediat aliați în toate celelalte partide, cu excepția PNL, și așa a ajuns să fie aprobat rapid și trimis spre promulgare. …. PSD, Pro Romania, ALDE, USR, PMP și UDMR, toate au votat cu entuziasm proiectul de lege. USR a contribuit chiar cu trei amendamente. PNL a spus că va ataca la Curtea Constituțională. Prima prevedere. Firmele cu activitate oprită sau a căror venituri și încasări au scăzut cu peste 15% față de media ultimelor două luni vor putea amâna plata contribuțiilor sociale pe o perioadă de trei luni. Apoi, ceea ce trebuia plătit în aceste luni va fi virat eșalonat, în următoarele 12 luni, în proporție de 50% din volumul total scadent. În condițiile în care aproape toate firmele din România, cu mici excepții, au venituri mai mici, timp de trei luni, bugetul nu va mai avea încasări din contribuții sociale. Ba mai mult, în această perioadă, contribuțiile sociale obligatorii vor fi completate de la bugetul de stat. Singura condiție pentru firme este să nu dea oameni afară timp de un an de la intrarea în vigoare a legii. Bineînțeles, aceste facilități vin pe lângă ajutorul pentru șomajul tehnic care este deja în vigoare. A doua prevedere. Oricine dorește poate să refuze plata utilităților pe o perioadă de trei luni. În lege scrie că orice persoană afectată direct sau indirect de criză, însă nu este clar ce înseamnă afectat direct sau indirect. Și nu doar persoanele fizice vor putea fi scutite de la plata utilităților, ci și firmele care au venituri cu minim 15% mai reduse. Practic, aproape toată lumea va putea să opteze să nu mai plătească facturile la energie, gaze, salubritate, servicii telefonice și de internet, cablu TV, apă-canal. Sumele adunate pe cele trei luni vor fi plătite, apoi, eșalonat, timp de 12 luni, fără dobândă sau penalități de întârziere. Este firesc că o astfel de măsură ar băga în faliment aproape toate companiile din aceste domenii: energie, gaze, comunicații, salubritate etc. Firmele din energie și gaze ar cele mai lovite, deoarece efectele se întind pe tot lanțul, începând cu furnizorul, distribuitorul, transportatorul și terminând cu producătorul. Culmea este că aceste firme încă nu au fost puse la pâmânt de criza coronavirusului și sunt printre puținele care pot ajuta la relansarea economiei. Atunci, parlamentarii au venit cu o idee, aceste firme să se împrumute de la Trezoreria statului, cu dobândă zero, pentru o perioadă de 18 luni. Sau Ministerul Finanțelor să garanteze linii de creditare în regim de factoring pentru furnizorii de utilități afectați. Nu s-a pus problema în cadrul așa-ziselor dezbateri parlamentare dacă Trezoreria statului are posibilitatea să suporte miliarde de lei cât ar reprezenta plata facturilor pe trei luni. A treia prevedere. Guvernul României este obligat să definească până pe 1 mai 2020 consumatorul vulnerabil și să pună în funcțiune o schemă de ajutor pentru aceștia. Integral: https://economie.hotnews.ro

Să fi pierdut oare dl. Ludovic Orban controlul asupra PNL?  …..Nu pot trece însă peste inițiativa legislativă a doamnei Alina Gorghiu, inițiativă care a trecut con brio la Senat, cu largul concurs al tuturor forțelor politice. E vorba despre legea privind punerea în libertate a unui consistent număr de pușcăriași. De fapt, doamna Gorghiu a izbutit ceea ce nu a reușit în ianuarie 2017 dl. Florin Iordache. A dobândit asentimentul pentru Ordonanța 13. Nu mai repet cine este d-na Gorghiu. Mă mulțumesc doar să reamintesc că, implantată dintr-un capriciu al președintelui Klaus Iohannis în fruntea PNL, ilustrissima cucoană a fost principala autoare a dezastrului electoral al partidului la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Doamna Gorghiu dă semne că își continuă conștiincioasă și cu sârg lucrarea și va izbuti același lucru și la viitoarele alegeri. Întrebat ce părere are despre isprava colegei sale de partid, dl. Ludovic Orban a spus că respectiva doamnă s-ar fi descalificat. Ce facem însă acum când, iată, s-a aflat că, grație unei mânării, printre inițiatorii legii cu privire la purtarea brățării electronice se mai numără și alți liberali de frunte? Niște “grei” din guvernul Orban. Adică domnii Cătălin Predoiu, nimeni altul decât Ministrul Justiției, dl. Ioan Marcel Vela, subinginer la bază și posesor al unei licențe în Drept de la „prestigioasa” Universitate Europeană Drăgan din Lugoj, adică Oxfordul României, ministru de Interne, și veșnic călcătorul în străchini Florin Vasile Cîțu, ministru de Finanțe. Care joacă perfect rolurile unor Florin Iordache, Eugen Nicolicea sau Șerban Nicolae. Nu poți, nu ai cum să nu te întrebi cum au făcut sus-numiții asta fără să se consulte cu șeful lor pe linie de partid și de guvern? Nu au știut ce fac? Sunt iresponsabili? Gândesc cu picioarele? Au comis doar o greșeală la fel cum zice dl. Barna că ar fi făcut senatorii USR? Proiectul legislativ a fost depus în iarnă. De ce nu a fost retras? Nici d-na Gorghiu, nici domnii Predoiu, Cîțu, Vela nu i-au sesizat inoportunitatea? Halal demnitari, halal liberali! Pe cine crede că păcălește dl. Orban atunci când spune că lucrurile ar urma să fie îndreptate în care ticăloasa lege va ajunge la Camera Deputaților? Se păcălește doar pe sine. Sunt mult prea multe semne că ceva nu merge în coordonarea acțiunilor PNL. Să fie oare acesta indiciul că dl. Ludovic Orban a pierdut controlul asupra partidului? Integral: http://www.contributors.ro

Solidaritate in fata urgiei, dar nu pentru toti …. Exista si dintre cei care nu se implica. Mi se pare socant, de exemplu, ca in timp ce intreaga omenire cauta solutii pentru stoparea pandemiei si salvarea de vieti, pe parlamentarii Ciolacu, Ponta, Hunor, Tariceanu si Pambuccian sa-i framante intai si-ntai data alegerilor locale, care nu mai sunt acum pe agenda nimanui. Si nu doar ca se framanta, dar au depus si un proiect de lege ca data sa fie decisa de Parlament si nu de Guvern. Asta, pentru ca data s-o decida ei, majoritarii, in folosul lor, si nu cumva Guvernul, tragand eventual un folos pentru sine. Urata chestie! Treziti-va, domnilor Ciolacu, Ponta, Hunor, Tariceanu si Pambuccian! Treziti-va, ca nu pentru asta v-au ales romanii si v-au trimis sa stati in fotoliile comode din Parlament. V-au trimis sa dezbateti si sa dati solutii in problemele majore ale oamenilor, nu sa va pieptanati, cand tara arde! Pe cat de inaltator mi se pare gestul celor care pun umarul – fiecare asa cum poate – la salvarea bolnavilor si la apararea celor sanatosi, pe atat sunt de dezgustatoare preocuparile celor care, nici in acest ceas al doisprezecelea, n-au alta grija decat propria capatuiala. Merde! Poate se va intreba cineva: dar ce puteau face niste parlamentari alesi pe criterii politice, cand in lupta impotriva virusului este deja implicat Guvernul, sunt la datorie medicii, se implica destule autoritati ale statului si chiar presedintele tarii este prezent? As spune scurt: daca nu pot face nimic, atunci mai bine nu se asezau in niste scaune, purtatoare de atata raspundere. Sa nu fim absurzi, nu le pretinde nimeni domnilor Ciolacu, Ponta, Hunor, Tariceanu, Pambuccian sau atora ca ei sa-si puna combinezoane, sa se incalte in botosei, sa-si aseze masca pe fata si sa infrunte virusul. Dar pot face macar ce au facut intreprinzatorii particulari inimosi, afaceristii, niste sudcoreeni pe care nici nu-i cunoastem sau simplii particulari. N-am auzit de niciun parlamentar roman sa se derajeze din ascunzatoarea sa in aceste zile, ca sa intervina pe langa omologii sai, oamenii de afaceri pe care i-au tot vizitat si de care au tot fost vizitati, ca sa faciliteze – de undeva din lume – livrarea catre Romania a vreunui dezinfectant dintre cele care ne lipsesc, a unui bax cu masti, a ceva, orice le-ar putea fi de folos medicior in acest ceas al disperarii. Ce mare lucru ar fi fost, nu pentru un parlamentar, as zice chiar pentru intregul Parlament, sa doneze indemnizatia pe vreo trei luni in asemenea scop, pe doua, pe o singura luna, pe oricat? Cohorta de amatori sa candideze la europarlamentare n-aveau atunci vreo problema sa cotizeze la partid cu zeci de mii de euro ca sa se vada pe lista si acuma niciunul nu apare nici macar cu un leut, cat de modest? Presedintele Iohannis anunta zilele trecute instituirea unui bonus de 500 euro pentru medici, contand ca va obtine in acest scop bani europeni. Nu ne crapa obrazul de rusine asteptand bonus de la europeni, cand buzunarele decidentilor nostri au ajuns doldora, dupa ce ei insisi isi voteaza intr-o veselie propriile venituri, propriile cresteri si propriile majorari? Dar as pune problema si altfel: este mai indreptatit oare parlamentarul, primarul, presedintele de consiliu judetean sau municipal, consilierul acestuia sa incaseze incomparabil mai zdravan, decat cel care ne apara sanatatea si uneori chiar viata? Colac peste pupaza, toti cei citati si-au adjudecat si pensii speciale. Exista in tara vreun chirurg sau alt specialist, caruia sa-i dea cineva macar o bucatica de pensie speciala? Integral: http://www.ziare.com

Gest superb în aceste vremuri grele! Patriarhul a donat 1 milion de euro la biserică   Imposibilul s-a produs! Gestul la care nimeni nu se aștepta, ca Patriarhul Daniel să doneze bani, tocmai s-a întâmplat. ”Am decis să donez 1 milion de euro”, a anunțat azi Patriarhul. ”Trăim vremuri grele și vreau să-mi aduc și eu contribuția. Banii vor ajunge la biserică.” Patriarhul spune că la spitale donează oricum multă lume, așa că era firesc ca el să doneze banii bisericii. ”Nu vreau să spun că biserica este discriminată la donații în aceste vremuri, dar este”, a spus Preafericitul Daniel. ”S-a ajuns până într-acolo încât primăriile, pușculițele tradițioanele ale bisericii noastre, dau bani doar la spitale în perioada asta.” CEO-ul BOR îi încurajează pe români să-i urmeze exemplu și să doneze și ei către biserică. ”Chiar dacă bisericile sunt închise, românii trebuie să știe că pot dona și prin transfer bancar”, a anunțat Daniel. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 4 aprilie! Valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare pe parcursul zilei și în primele ore ale nopții în centrul, nordul și nord-estul teritoriului, unde doar pe suprafețe mici trecător se vor semnala precipitații slabe. Precipitațiile vor fi sub formă de ploaie, la munte vor fi mixte, iar la altitudini mari va ninge. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări din a doua parte a nopții în regiunile sud-estice precumși în zona Carpaților de Curbură și local în Carpații Meridionali. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 și 19grade, iar cele minime între -2 și 7 grade. Noaptea, în regiunile intracarpatice izolat se va forma brumă. In Bucuresti, regimul termic va fi caracterizat de valori normale pentru această perioadă; temperatura maximă urmând a fi de17…18 grade, iar cea minimă de 4…5 grade. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări spre sfârșitul intervalului.

20 vs 400 de lei – discrepanta uriasa intre diurna medicilor care lupta cu pandemia si magistratii detasati In timpul starii de urgenta declansata de epidemia de coronavirus, personalul medical detasat la alte spitale primeste o diurna de 20 de lei pe zi, in timp ce un magistrat detasat la CSM, Ministerul Justitiei sau la Inspectia Judiciara si care lucreaza “de acasa” primeste pana la 400 de lei pe zi. Comparatia apare intr-o analiza publicata de Europa Libera. Pe 30 martie, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, Raed Arafat, a emis un ordin privind stabilirea modului de detasare/delegare a personalului medical pe perioada starii de urgenta. Potrivit documentului, personalul medical nu poate refuza detasarea/ delegarea dispusa, iar daca se face in alte localitati decat cele de domiciliu, unitatile sanitare unde este detasat/delegat au obligatia de a-i asigura cazarea si hrana. In acelasi timp, HG nr. 714/2018 privind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii in interesul serviciului, stabileste ce indemnizatie vor primi medicii: “Persoana delegata intr-o localitate situata la o distanta cuprinsa intre 5 si 50 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca beneficiaza de o indemnizatie de delegare, in cuantum de 20 lei/zi, indiferent de functia pe care o indeplineste si de autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea“. Daca o persoana este delegata la o distanta mai mare de 50 de kilometri de casa, ea primeste 20 de lei diurna pe zi si o alocatie de cazare de 230 de lei pe zi….. Pe de alta parte, magistratii detasati sau delegati primesc, in baza unei ordonante, 400 de lei/zi. In plus, ei mai primesc de la Ministerul Justitiei echivalentul a 600 de euro pentru chiria lunara, daca nu au o locuinta in localitatea in care isi desfasoara activitatea, mai scrie Europa Libera Problema acestor diurne uriase a fost ridicata de judecatorul Alina Mihaela Nita, fosta sefa a Tribunalului Neamt. Ea s-a intrebat pe o retea de socializare: “De ce un magistrat delegat/detasat primeste o diurna de 2% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, adica in jur de 400 lei/zi, in timp ce un cadru medical detasat zilele acestea in spitale, in care sunt tratati bolnavi cu covid si care se expune unui risc atat de mare pentru sanatatea si viata sa, primeste doar 20 lei/zi?”….. Judecatorul militeaza pentru plafonarea indemnizatiei de detasare a magistratilor la nivelul celorlalti angajati, ceea ce ar conduce la incetarea “vanatorii de functii”. Altfel spus, un cuantum scazut al diurnei ar reduce semnificativ numarul delegarilor in sistem. “Daca s-ar plafona diurna si pentru magistrati la valoarea celorlalti angajati, categoria magistratilor delegati/detasati de CSM si de presedintii curtilor de apel aproape ca va disparea, pentru ca nu va mai exista niciun interes din partea magistratilor pentru delegare/detasare daca diurna va fi de 20 lei/zi fata de 2% din indemnizatia de baza, adica vreo 400 lei/zi. Integral: http://www.ziare.com

Anchetă penală după ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost reclamată de medici de familie că nu a validat consultațiile medicale fără cardul de sănătate …… Comunicatul integral al Parchetului ”În data de 31.03.2020, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București plângerea formulată de o organizație patronală județeană a medicilor de familie, având ca obiect posibila săvârșire a infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prevăzută de art. 352 alin. (2) din Codul penal, constând în următoarele: În mod repetat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ar fi refuzat validarea consultațiilor medicale realizate fără a fi fost semnate cu cardul de sănătate, ulterior intrării în vigoare a Decretului nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe o perioadă de 30 de zile pe teritoriul României, care prevedea posibilitatea realizării acestor consultații în deplină legalitate și fără utilizarea cadrului, tocmai în scopul prevenirii răspândirii virusului. De asemenea, prin intermediul proiectului de act normativ referitor la reglementările privind desfășurarea consultațiilor medicale la distanță, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să reglementeze această metodă doar pentru consultațiile pacienților care suferă de afecțiuni respiratorii, în condițiile în care o persoană care nu prezintă încă simptomele specifice COVID-19 ar putea fi purtătoare de virus. Astfel ar fi creată posibilitatea răspândirii noului coronavirus prin intermediul cardurilor de sănătate, pe de o parte, și al persoanelor asimptomatice, pe de altă parte, în condițiile în care cei mai mulți medici de familie nu ar fi dotați cu echipament de protecție împotriva infectării cu acest virus. Dosarul penal a fost înregistrat sub nr. 3635/P/2020 pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București. Integral: https://www.g4media.ro

CSM aproba pensionarea fostei avocate Gherbovan, care a revenit in magistratura in urma cu mai putin de un an: Va primi minim 16.000 de lei pensie  Sectia pentru Judecatori a CSM a aprobat, joi, cererea de eliberare din functie, prin pensionare, a judecatorului Claudia Silinescu Gherbovan si inaintarea catre presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie incepand cu 1 mai 2020. Decizia a fost luata la un scor foarte strans, cu 6 voturi “pentru” pensionare, iar 4 voturi au fost “contra”. Claudia Silinescu Gherbovan este in prezent judecator la Tribunalul Ilfov. Potrivit unei surse din magistratura, pensia unui judecator cu grad de tribunal este intre 16.000 si 18.000 de lei. Membrii CSM participa la sedinte prin videoconferinta. Cazul unei pensionari mediatizate Cazul Claudiei Silinescu Gherbovan a fost intens dezbatut in mass-media la finalul anului trecut. Magistratul a fost judecator in perioada 1986-1996, apoi din motive personale si-a dat demisia si a intrat in avocatura. Claudia Silinescu Gherbovan s-a intors in magistratura in iunie 2019, in baza unei prevederi introduse de coalitia PSD-ALDE in Legile Justitiei, care permite fostilor judecatori sa revina in magistratura in baza unui interviu in fata CSM. Aceasta prevedere din Legile Justitiei este criticata de Forumul Judecatorilor din Romania, care cere Parlamentului si Guvernului sa o modifice. In decembrie 2019, Claudia Silinescu Gherbovan a cerut pensionarea, dupa doar 6 luni de activitate. La finalul anului trecut, judecatorii din CSM au amanat discutarea pensionarii, deoarece pe rolul CSM exista o propunere de modificare a procedurii de reprimire in magistratura a unor fosti magistrati. In sedinta CSM de joi, unul dintre membri, magistratul Andrea Chis, a anuntat ca voteaza impotriva pensionarii, deoarece Claudia Silinescu Gherbovan abia fusese reprimita in magistratura. “Si atunci am spus sa nu primim colegi care sunt in prag de pensionare. Cred ca intentia legiuitorului cand a introdus in 2018 o alta posibilitate, un alt instrument de recrutare, a fost ca vointa sa ne dea niste judecatori care sa functioneze un termen rezonabil la instantele aflate in dificultate, cum este si Tribunalul Ilfov. Atata timp cat in lege nu este stabilit un astfel de termen rezonabil, eu cred ca noi trebuie sa stabilim acest termen. In opinia mea, un astfel de termen este de cel putin 5 ani. Intr-un termen de nici un an de zile, pentru ca aceasta cerere deja este amanata de la alta sedinta. Doamna abia a venit, primul lucru pe care l-a facut a fost sa-si ceara decizia de pensionare si sa solicite pensionarea. Este evident ca nu a avut intentia sa ramana ca judecator. Integral: http://www.ziare.com

Tragediile din spitalele României..….Doctorii și asistentele se tem că ar putea fi persecutați de managerii numiți politic care vor ca totul să pară bine și frumos și să-și ascundă astfel incompetența și neomenia, dar și de baronii locali care au ajuns să taie și să se spânzure până și în spitale. Cazul cel mai flagrant este acela al numitului Flutur Gheorghe, politruc de-o viață, nemernic de când îl știu, încă președintele Consiliului județean Suceava. Care e și acum, în cel mai iresponsabil și sfidător chip, apărat de conducerea PNL. Pacienților le e frică că, dacă vor supraviețui infecției cu noul coronavirus, atunci când vor mai avea nevoie de servicii medicale, acestea le vor fi refuzate fiindcă au dezvăluit ceea ce era și este de domeniul evidenței. În acest timp, premierul Ludovic Orban se scuză, o face însă doar cu o jumătate de gură, că nu le poate da medicilor, personalului mediu sanitar tot ceea ce au nevoie. Alteori, devine din cale de afară epic, emite fraze lungi, proustiene, cărora pe parcurs le pierde orice urmă de idee. Are totuși bunul simț de a fi rezervat în privința măsurilor coercitive ce ar urma să fie luate împotriva acelor doctori care au demisionat. Măsuri pe care le cer cu glasuri încărcate de mânie proletară d-alde Cristian Tudor Popescu, care în zilele acestea pozează în Saint-Just, sau eșuatul politic Moise Guran. Și cum am spus, nu îl aud pe dl. Orban scoțând o vorbă în cazul mișeliei criminale ce s-a comis, sub auspiciile PNL, la Spitalul județean Suceava. A cărui reabilitare a fost confiscată politic de partidul pe care îl conduce. Totul s-a dovedit o cacealma, o crimă cu autori cunoscuți. În primul rând, fostul manager Vasile Rîmbu, pudelul aceluiași Flutur. Tot ceea ce s-a petrecut la Suceava l-a pus în cea mai proastă lumină pe președintele Klaus Iohannis care s-a aflat în situația penibilă mai întâi de a decora cu mare tam-tam „eroica” instituție spitalicească și apoi de a-i retrage pe șoptite decorația. În paranteză fie spus, nu pot să nu mă întreb încă o dată ce consilieri are președintele și ce au făcut serviciile secrete despre care ni s-a tot spus că ar fi controlate, perfect supuse d-lui Iohannis. De ce nu l-au avertizat pe președinte, înainte ca acesta să semneze Decretul de conferire a decorației, că la acel spital, devenit acum simbol al morții, afară e vopsit gardul și înăuntru leopardul? Pentru infectarea în masă, pentru tot ce s-a întâmplat cineva trebuie să plătească. Mai mult ca sigur PNL va plăti electoral fiindcă cu prea multă nerușinare a vrut să se urce pe un nemeritat piedestal. Nu, sucevenii nu trebuie să uite, de pildă, cum mai răcnea, cum se mai bătea cu pumnul în piept Rareș Bogdan, Cațavencul PNL. Nici dacă de acum încolo conducerea PNL, dl. Orban, d-na Turcan, dl. Bogdan, ar lucra în calitate de brancardieri la Spitalul județean Suceava nu trebuie să li se treacă cu vederea acestor politruci nimicnicia și cinismul nu doar ridicol, ci și criminal. Lucruri dramatice se petrec și în alte zone din țară. La Arad, la Timișoara, la Spitalul Gerota din București, la Universitar. Vinovați pentru ele nu sunt medicii, puși acum iresponsabil la zid fiindcă ar avea salarii mari, ar lua șpagă ori pentru că „dezertează’’. Spun asta, cu toate că știu foarte bine că mulți dintre ei nu sunt perfecți. Vinovați sunt toți cei care au guvernat această țară de 30 de ani încoace. Să ne gândim doar la ultimii 15. Și să nu-i uităm pe pesediștii care ne-au tras în piept cu cele 8 spitale regionale (nu au făcut nici unul), pe numitul Băsescu Traian și regimul lui (erau pe acolo și Flutur, și serafic-ofilita Raluca Turcan, și alții de aceeași teapă care acum pozează în eroi și salvatori) care au privit cu indiferență hăhăindă plecarea medicilor din țară, pe Orban și Iohannis care nu au luat în serios, așa cum ar fi trebuit, avertismentele că vine urgia, pe Ponta și pe Bănicioiu care uită cum au mințit când a intervenit tragedia de la #colectiv. Integral: http://www.contributors.ro

Despre datoria de a fi critici azi pentru a ne imuniza pe viitor  …..Dar in aceste vremuri tulburi e bine sa avem in vedere cateva lucruri cat se poate de simple. 1. Societatea romaneasca are nevoie azi de solidaritate, dar are nevoie si de transparenta in guvernare, in informare si decizii. Asa cum are nevoie de oameni curajosi, competenti si cinstiti la carma tarii. 2. Trecem printr-o criza pe care aceasta societate si planeta intreaga nu au mai cunoscut-o de la Al Doilea Razboi Mondial incoace. Aceasta criza cade peste o Romanie jefuita, mintita si fragilizata in toate incheieturile ei de toate puterile anterioare, in toate combinatiile posibile. 3. Faptul ca ne aflam intr-o criza de asemenea proportii si ca avem nevoie de solidaritate nu justifica in niciun fel renuntarea la exigentele pe care trebuie sa le avem fata de putere si de guvernanti. Dimpotriva, mai mult ca niciodata ei nu au dreptul la eroare, pentru ca, asa cum s-a vazut la Suceava, erorile lor, minciunile lor au omorat sau au grabit moartea multor oameni. Iar ca Suceava mai sunt 40 de judete in Romania. 4. In acelasi timp, e nevoie mai mult ca niciodata sa ramanem vigilenti fata de ceea ce se face in numele crizei sau in spatele crizei: de la felul in care se cheltuiesc banii publici (contracte, comisioane, incredintari directe), trecand prin ascunderea de informatii in numele secretului de serviciu sau sub amenintarea sanctiunilor, pana la utilizarea unei puteri militare si politienesti excesive pentru a inlocui mecanismele democratice sau cele ale administratiei locale. 5. Daca in vremuri exceptionale trebuie luate masuri exceptionale, asta nu inseamna ca aceste masuri trebuie sa fie si mai haotice si mai nejustificate ca in vremurile normale. Un ministru care demisioneaza din lasitate, din cauza propriilor greseli, sub presiunea partidului sau din orice alt motiv nu poate deveni peste noapte consilier al noului ministru, fostul sau adjunct. Populismul desantat din jurul pensiilor speciale esueaza din nou, premeditat, intr-un proiect de lege facut anume prost ca sa fie invalidat pentru a pastra privilegiile unei caste imbogatite obscen din banii publici. 6. In vremuri grave cele mai daunatoare sunt jumatatile de masura. Acte legislative incoerente sau retrase, masuri prost concepute si prost transmise, impulsul de a pastra relatiile de putere ca miza superioara oricarei politici sociale, cultivarea fricii tuturor subordonatilor pentru a acoperi ilegalitatile sau incompetenta, toate acestea si multe altele nu fac decat sa agraveze criza si sa submineze increderea populatiei in autoritati. 7. Aceasta putere si nu alta, mai ales pe partea ei executiva, are datoria, tocmai pentru a evita efecte colaterale si mai dramatice, de a reabilita de urgenta functionarea instantelor de supervizare a deontologiei diferitelor corpuri profesionale: de la Colegiul Medicilor pana la CNA, de la ANI pana la CNCD. 8. Daca Puterea repeta fara incetare ca e necesara respectarea legii, atunci aceasta respectare trebuie sa fie vizibila si permanenta, mai ales din partea institutiilor publice si a administratiei locale. O putere este doar represiva si nicidecum corectiva daca frange sub amenzi uriase oamenii de rand care se afla cu 50 m mai departe de casa lor decat permite ordonanta militara, dar inchide ochii la incredintarile directe si directionate, la cheltuieli aberante ale primariilor, la derapaje politice sau mediatice……Pentru o tara care sta in mare parte lipita de ecrane pentru a se informa, televiziunile trebuie sa fie aproape de oameni, trebuie sa fie solidare cu ei si nu sa-i considere clienti, tinte, victime, vinovati, indiferent cat de comerciale ar fi ratiunile lor de a exista. A face rating din suferinta expunand-o si mai mult, ba chiar provocand-o, este dovada lipsei de umanitate si de aderenta la valori sociale impartasite. Integral: http://www.ziare.com

Un teolog ortodox explică de ce Biserica trebui să respecte măsurile de distanțare socială: ”Protejarea sănătății ține de demnitatea umană pentru că vizează viața, darul lui Dumnezeu”  Cezar Marksteiner – Ungureanu, preot paroh într-o parohie din Austria și profesor de religie ortodoxă la școlile de stat din Austria, explică într-o postare pe Facebook de ce e necesar ca Biserica să respecte măsurile de distanțare socială. Teologul român respinge argumentele celor care cer continuarea slujbelor cu credincioși, arătând că în contextul pandemiei de coronavirus argumentul suprem este protejarea vieții. Iată textul complet semnat de Cezar Marksteiner – Ungureanu (Sursa): ”De ce stau acasă? La nevoie, #stauacasa chiar și de Înviere! Scriu aceste rânduri pornind de la observația că, printre credincioșii ortodocși, în ciuda poziției oficiale a Bisericii Ortodoxe Române cu privire la COVID-19, lucrurile tind să scape de sub controlul rațiunii și al bunului simț. Constat formarea în timp de pandemie a unui curent „teologic” compus dintr-un amalgam valoric caracterizat prin concentrarea pe neesențial în pofida esențialului, separarea (aproape dogmatică) ortodoxiei (dreapta credință) de ortopraxie (dreapta făptuire), confuzii uimitoare între concepte fundamentale, și până la încurcarea credinței cu obscurantismul și a lucrării harului cu magia. Cred că, în acest context, teologii trebuie să reacționeze și să contribuie, după putere și măsură, la procesul de clarificare a lucrurilor. În continuare, departe de a trata întreg spectrul problematic provocat de pandemia actuală, care într-adevăr pune Biserica într-o situația cu care nu s-a mai confruntat în trecutul recent, voi încerca să extrag câteva idei care provoacă (mai ales pe rețelele de socializare) emoții puternice, împingând spre acțiuni iresponsabile. Miza acestor zile este, în mod clar, una etică. Ce hotărâri iau? Cum îmi organizez viața astfel încât, prin acțiunile mele, să nu-i pun în pericol pe cei din jurul meu? În continuare, mă voi referi doar la un exemplu, pe care îl voi analiza succint. #stau_acasă vs. #deschideți_bisericile_de_Înviere. Este statul acasă o lepădare de credință? Trebuie mărturisit Hristos prin mersul la Biserică cu orice preț? Poate cea mai gravă confuzie este falsa opoziție dintre #stauacasa și #deschidetiBisericiledeInviere, confuzie care duce la încurcarea prevenției cu persecuția. Pentru unii, faptul că preoții nu săvârșesc Liturghia cu credincioșii de față reprezintă cedarea Bisericii în fața „persecuției” statului. Conform acestei logici, Biserica ar trebui să se împotrivească și să permită accesul poporului la Liturghie cu orice preț. O asemenea supoziție este fundamental falsă, fiindcă motivația Bisericii nu este una de complacere în fața puterii lumești, ci de prevenție. Miza teologică a acestei însingurări (apropo, recomandată în spiritualitatea creștină în anumite circumstanțe) este, de fapt, mărturisirea lui Hristos, nu lepădarea de El. Voi explica. Conform referatului Facerii, omul deține un statut special în creație, prin aceea că este purtător al „chipului lui Dumnezeu” (Fc 1,28). Drept urmare, el posedă, pe lângă rațiune și libertate, și o serie de drepturi inalienabile și inviolabile. Texte celebre din Biblie ni-L prezintă pe Dumnezeu în ipostaza Sa de identificare cu cei slabi, săraci, vulnerabili, cu cei care au nevoie de ajutor (cf. Mt 25, 31-46; Lc 10, 25-37). Prin urmare, există o anumită grijă – de sorginte divină (!) – de care creștinii trebuie să țină cont atunci când se raportează la semenii lor. Revenind la contextul actual, statul acasă pe care Biserica Ortodoxă îl recomandă are la baza întruparea ideei biblice conform căreia Dumnezeu îi protejează, din iubire, pe cei a căror demnitate umană este în pericol (un singur exemplu: Ieșirea poporului lui Dumnezeu din robia egipteană). Protejarea sănătății ține de demnitatea umană pentru că vizează viața, darul lui Dumnezeu, pe care numai El îl dă și îl ia. Pentru că am adus deja în discuție problematica „pericolului”, susțin cu toată convingerea că ideea conform căreia, la Biserică coronavirusul nu se poate transmite, ține de domeniul magiei, nu de cel al credinței – o asemenea idee este de fapt deja infirmată de cazul personalului infectat dintr-o parohie bucureșteană. Totodată, este absolut iresponsabil să pui riscul infectării pe umerii lui Dumnezeu, care „n-ar permite” așa ceva. Din contră: Lecția celei de a doua ispitiri a Mântuitorului este fără echivoc: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău” (Mt 4,7). Ține de responsabilitatea umană (tot o consecință a „chipului lui Dumnezeu” din om) să ne ferim atât cât stă în puterea noastră de pericolele iminente. De aceea, oricât de banal ar părea, statul acasă salvează vieți – știm din scrierile Noul Testament că scopul Mântuitorului a fost acela de a vindeca, nu de a pune în pericol pe vreun semen de-al Său. Nu cred că se poate argumenta biblic sau patristic faptul că primejduirea vieții cuiva ține de spectrul mărturisirii credinței creștine. Integral: https://www.g4media.ro

Apa din sistemul de canalizare ar putea dezvălui amploarea epidemiei, dar ar putea funcționa și ca sistem de alarmă pe viitor  Peste 12 grupuri de cercetători din toată lumea au început să analizeze apa uzată din sistemul de canalizare pentru a afla numărul total de infecții dintr-o comunitate, având în vedere că majoritatea oamenilor nu vor fi testați, arată un articol din revista Nature. Această metodă ar putea fi folosită pentru a detecta și dacă coronavirusul s-a întors într-o comunitate, spun oamenii de știință. Până acum, cercetătorii au găsit urme ale virusului în Olanda, Statele Unite și Suedia. Testarea apei din sistemul de canalizare – apa uzată care este colectată și livrată unei stații de epurare – este una dintre metodele prin care cercetătorii pot urmări infecțiile prezente în urină sau fecale, precum SARS-CoV-2. O stație de tratare a apei poate primi apă uzată de la peste un milion de locuitori, spune Gertjan Medema, microbiolog la Institutul de Cercetare a Apei din Nieuwegein (Olanda). Monitorizarea apei uzate la scară largă poate oferi o estimare mai precisă privind răspândirea coronavirusului decât testarea, pentru că acesta provine și de la oameni care nu au fost testați, prezintă doar simptome ușoare sau sunt asimptomatici, spune Medema, care a detectat material genetic al virusului SARS-CoV-2 la mai mai multe stații de epurare din Olanda. “Autoritățile din domeniul sănătății văd doar vârful iceberg-ului”, spune Medema. Pentru a stabili cât de răspândită este infecția într-o comunitate pe baza mostrelor de apă uzată, cercetătorii spun că vor trebui să afle ce cantitate de virus este eliminată prin fecale și să extrapoleze numărul oamenilor infectați dintr-o comunitate pe baza concentrației de virus din apele testate. Cercetătorii vor mai trebui să se asigure că folosesc că un eșantion reprezentativ și că testele lor pot detecta și niveluri scăzute aler virusului, spun oamenii de știiință de la Queensland Alliance for Environmental Health Sciences din Australia. Totodată, aceștia susțin că este important ca supravegherea apelor uzate, dacă se va dovedi a fi fezabilă, să nu folosească resurse destinate testărilor individuale. Măsurile de controlare a epidemiei, precum distanțarea seocială, probabil vor opri pandemia actuală, însă virusul s-ar putea întoarce odată ce restricțiile sunt ridicate. Supravegherea apelor menajere ar putea fi folosite ca o metodă de avertizare din timp a comunităților privind apariția coronavirusului, spune Ana Maria de Roda Husman, cercetător de boli infecțioase la Institutul național de Sănătate Publică din Bilthoven (Olanda). Acest institut a monitorizat apa uzată în trecut pentru a detecta epidemii de nerovirus, bacterii rezistente la antibiotice, poliovirus sau pojar. Grupul de cercetători din care face parte și Ana Maria de Roda Husman a detectat urme de SARS-CoV-2 în apa uzată provenită de la Aeroportul Schiphol din Tilburg, la doar patru zile după ce Olanda a confirmat apariția primul caz de COVID-19 prin teste individuale. Cercetătorii plănuiesc acum să extindă testarea în capitalele tuturor celor 12 provincii din Olanda, dar și în alte 12 locuri unde nu au fost confirmate cazuri până acum. Grupul din care face parte Gertjan Medema, microbiolog la Institutul de Cercetare a Apei din Nieuwegein, a detectat urme ale virusului în orașul Amersfoort înainte ca primele cazuri să fie anunțate. Integral: https://www.digi24.ro

A inceput masacrarea arborilor in Bucuresti. Specialistii avertizeaza: Vom avea copaci bolnavi, poluare mai mare si se pierd bani. Primariile tac malc  A inceput din nou masacrarea copacilor in Bucuresti. Mai multe sectoare din Capitala au fost invadate de echipe numeroase de oameni de la ADP, inarmati cu drujbe si supervizati de domnisoare cu mapa, care sub pretextul “toaletarii” de primavara a arborilor, de fapt, ii masacreaza, taind direct de langa tulpina crengi intregi, sanatoase. Specialistii spun ca problema nu este noua si a fost in mod repetat semnalata, insa nici primariile, nici autoritatile de mediu nu au luat nicio masura. Efectele, mai spun specialistii, sunt dezastruoase pentru bucuresteni: arborii sunt fragilizati si imbolnaviti, poluarea creste si se pierd si bani. “Taiem tot ce atarna!” Joi dimineata, bucuresteni din Sectorul 2 au vazut cum mai multi muncitori s-au urcat in arborii dintre blocuri si au inceput sa taie crengi verzi si sanatoase. Cu toata nevoia de a ramane in izolare, in apartamentele lor, mai multi locatari din zona s-au revoltat si i-au luat la rost pe salariatii inarmati cu drujbe. La urma urmei – voiau sa stie oamenii – daca respectivele crengi sunt sanatoase, de ce trebuiau ele taiate? Ca si-asa abia mai respiram in Bucuresti, din cauza poluarii… Fara vorba multa, muncitorii au spus ca ramurile respective “atarna” sau “risca sa le cada oamenilor in cap”. Asa ca, evident, trebuiau taiate. Zis si facut! Salariatii si-au vazut, in continuare, de ciopartit. Prin unele locuri – au spus locatarii din zona – salariatii primariei au taiat, de langa trunchi, toate crengile la care au putut ajunge. Dupa care au incarcat totul intr-o remorca….. Ce se intampla daca tai prea mult dintr-un copac si cum ar putea impiedica bucurestenii ciopartirea arborilor? Iata ce spune consilierul general Octavian Berceanu (USR) care este, de profesie, inginer silvic. “Toaletarea arborilor trebuie facuta, in mod clar. Dar se taie doar maximum 25-30% din partea exterioara a ramurilor, a lastarilor. Imaginati-va coroana unui arbore. Din experiorul ei se taie. Nu cum merg, de regula, cei care ‘toaleteaza’ astazi, taind crengi intregi, pana la trunchi. Treaba este prost facuta din punct de vedere tehnic. Asa cum se intervine de regula, nu se faca toaletare, ci o rarire de ramuri. In literatura de specialitate (din silvicultura -n.red.) nici macar nu exista procedeul pe care il practica ei. Sa ne gandim ca n-am mai vrea sa-i spunem toaletare. Cum i-am spune? Nu stim, din cauza ca tehnic nu exista un cuvant pentru ceea ce fac ei. Si inca o problema: in momentul in care se merge cu taierea cracilor atat de adanc in coronament, de fapt, slabesti arborele respectiv. Nicio secunda nu-i faci bine. E ca un corp pe care nu faci decat sa-l amputezi din ce in ce mai mult”….”Garda de Mediu nu are in atributii sa vina sa constate cum se face toaletarea. Garda Forestiera, iarasi, nu vine, pentru ca vorbim despre niste arbori stradali care nu sunt in zona lor de inspectie. Am putea suna la Primaria Capitalei, la Directia de Mediu. Iar cei de acolo sa vina si sa constate cat de bine sau de prost este facuta lucrarea. Cu rezerva ca nici cei de la PMB nu au oameni care sa se priceapa prea bine la asa ceva. Si cum nici in legislatie nu e descris procedeul aplicat de ADP-uri, la arbori, e si greu sa dai o amenda, pentru ca nu ai un articol de lege care sa iti permita asta”, a mai spus Octavian Berceanu. In mod evident, ca problema sa se rezolve, intr-adevar, ar fi nevoie ca cineva sa modifice legislatia. Din pacate, cel putin pana acum, legiuitorii romani au evitat sa ia masuri pentru impiedicarea ciopartirii arborilor. Si asta, in ciuda faptului ca niste arbori mai vigurosi inseamna, pe langa sanatate pentru oameni, chiar si bani. Spre exemplu, Londra a stabilit ca in 4 ani a economisit miliarde de euro in special datorita arborilor sai maturi, care au contribuit in timpul verilor la mentinerea unei temperaturi confortabile si, astfel, au sporit productivitatea oamenilor. Integral: http://www.ziare.com

Scădere fără precedent a poluării cu dioxid de carbon. Experți: Nici prăbușirea URSS, nici crizele petroliere nu au reușit asta ….. “Nu aş fi deloc surprins să constat o scădere de 5% sau chiar mai mult în emisiile de dioxid de carbon din acest an, așa ceva ce nu s-a mai văzut de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial“, a declarat Jackson, profesor la Universitatea californiană Stanford. “Nici măcar prăbuşirea Uniunii Sovietice, nici diferitele crize bancare şi petroliere din ultimii 50 de ani nu au afectat emisiile (de CO2) în modul în care o face această criză“, a adăugat el. Aceasta pare să fie singura parte bună a crizei prin care trecem, comentează Reuters, în condiţiile în care climatologii au avertizat guvernele lumii că emisiile globale trebuie să înceapă să scadă cel mai târziu din 2020, pentru a limita impactul încălzirii globale. Experţii însă mai avertizează că în absenţa modificărilor structurale, scăderea emisiilor va avea un impact minor asupra concentraţiilor de dioxid de carbon care s-au acumulat în atmosferă de-a lungul ultimelor decenii. “Această scădere nu este provocată de schimbări structurale şi, imediat ce restricţiile privind izolarea vor fi înlăturate, mă aştept ca (volumul) emisiilor să urce din nou până la valorile dinainte de criză”, susţine şi Corinne Le Quéré, climatolog de la Universitatea Angliei de Est. Această scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră a început din China, unde s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 25% a emisiilor poluante în urma închiderii fabricilor şi a restricţionării circulaţiei oamenilor şi bunurilor din cauza epidemiei. Între timp, valorile de poluare din China au revenit la nivelul de dinainte de criză. Integral: https://www.digi24.ro

Pierderi de 8 milioane de euro pentru legumicultori, în urma unei erori. Ministerul Agriculturii a uitat să notifice Comisia Europeană Legumicultorii români vor primi doar 30% din finanțarea europeană obișnuită în ultimii ani. 70% din finanțare s-a pierdut pentru că Ministerul Agriculturii a uitat să notifice Comisia Europeană. Fermierii pierd anul acesta 8 milioane de euro din finanțarea de la UE, potrivit Mediafax. Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: „Guvernul PSD a notificat la 1 august 3.450.000 de euro, aveau ocazia până la 16 octombrie să modifice suma ţinând cont de previziunile pe această schemă cu suprafeţe şi producţii, nu a făcut-o”. Practic, un fermier va primi doar 2.300 de euro pe hectar în loc de 7.600 de euro, cât ar fi trebuit, iar banii aceştia nu vor fi suficienţi ca să-şi acopere cheltuielile. Aurel Tănase, preşedinte Organizaţia Interprofesională pentru Produse Agroalimentare: „Dacă Ministerul Agriculturii nu şi-a făcut datoria şi nu a notificat în august, să facă bine să ia de la bugetul naţional.” Integral: https://www.digi24.ro

Zeci de militari trimişi la Ţăndărei au rămas peste noapte fără uniforme şi puşti  Potrivit reprezentanţilor autorităţilor din Ialomiţa, aproximativ 23 de militari au ajuns vineri în Ţăndărei şi, alături de jandarmi şi poliţişti, vor verifica respectarea măsurilor impuse prin ordonanţe. Aceștia se alătură celorlalți militari aflați deja în zonă pentru că situația a scăpat de sub control. „Din 45 de persoane confirmate la nivel de judeţ într-un timp foarte scurt, 29-30 sunt numai de acolo. Dintr-un număr de 5 decedaţi la nivel de judeţ, 4 sunt numai de acolo. Totodată, doar acolo au dispărut arme, muniție, uniforme și chiar șenilele de pe un tanc”, a declarat prefectul județului Ialomița pentru Mediafax. MApN încearcă acum recuperarea efectivelor militare și a aplelat chiar și la colonelul Decebal Popescu, negociator NATO pentru situații de criză, care a mai fost în misiuni în Angola, Irak și Afganistan. Acesta va încerca să obțină un preț bun de la omul de pe Olx care vinde, printr-o coincidență, arme, muniție, uniforme militare și șenile de tanc, toate „obținute de la dezmembrări”. Integral: https://www.timesnewroman.ro