Buna dimineata intr-o zi de luni, 4 mai! Meteorologii anunţă ploi, vijelii şi temperaturi mai scăzute cu 8-9 grade în întrega ţară, începând de duminică. Toată săptămâna viitoare va fi marcată de instabilitate atmosferică. De duminică instabilitatea atmosferică se accentuează mai ales în estul, sudul şi centrul ţării, iar vremea se şi răceşte. 18 grade doar în capitală, duminică la amiază. Tendinţa este ca aproape pe tot parcursul săptămânii care urmează, local şi temporar, la scara întregii ţări, să se mai semnaleze astfel de manifestări ale instabilităţii atmosferice. Abia către weekend-ul viitor, undeva spre 9-10, deci spre finalul primei decade din luna mai, să revenim la temperaturi mai ridicate comparativ cu normele perioadei, şi aceasta pe fondul instabilităţii astmosferice, care va fi prezentă local şi temporar aproape în toate zonele ţării, cam pe tot parcursul săptămânii viitoare. Bucuresti: ploaie, innorat, 18 gr.C /10 gr.C.
Pandemia, R. P. Chineză şi tentaţia totalitară Agresivitatea cu care regimul comunist de la Beijing răspunde la orice solicitare de anchetă independentă în marginea originii tragediei actuale este semnul unei sensibilităţi totalitare pe care niciun spirit lucid nu o poate ignora. Retorica R. P. Chineză o evocă, după decenii, pe aceea a URSS: cei care pun la îndoială tezele oficiale ale partidului-stat sunt lacheii imperialismului american şi agenţi ai reacţiunii. Pentru China Populară, ca şi pentru imperiul sovietic, unicul adevăr acceptabil este cel validat de cenzura puterii. Tragedia pandemiei a dezvăluit, ca o hârtie de turnesol, amploarea neliniştitoare a ordinii totalitare din China comunistă, ca şi capacitatea Guvernului de la Beijing de a influenţa opinia publică, prin reţelele de intermediari de care dispune. În ţară, totalitarismul chinez este obsedat de controlul populaţiei sale, ca şi de lichidarea libertăţii academice. Secretul de stat este păzit cu energie de cerberii autocraţiei de la Beijing. Dincolo de China, totalitarismul înseamnă organizarea unei întregi formule propagandistice, menite nu doar să scoată din dezbatere responsabilitatea Chinei comuniste pentru actuala catastrofă, ci să-i construiască imaginea de salvator a umanităţii. Incendiatorul devine, în logica clasică a secolului XX, pompier şi mântuitor. Energia pe care R. P. Chineză o investeşte în această acţiune de intervenţie locală şi globală este cu atât mai mare cu cât modelul totalitar de la Beijing are o alternativă democratică robustă şi funcţională în imediata sa vecinătate. Asia nu este doar domeniul autocraţiei, ci şi spaţiul în care ordinea pieţei libere se suprapune peste garanţiile domniei legii. Coreea de Sud şi Japonia sunt exemplele unei reinventări istorice spectaculoase. Cât despre Taiwan, simpla sa existenţă contrazice dogmele de la Beijing: democraţia este capabilă de a se dezvolta într-un stat ce ţine, etnic, de aceeaşi naţiune. Argumentele excepţionalismului comunist sunt invalidate de realitatea democraţiei de la Taipei. Între China Populară şi Taiwan, este important să reamintim în aceste moment de ofensivă propagandistică, linia de demarcaţie este una dramatică şi ea ţine de raportarea la valori esenţiale precum libertatea, buna guvernare şi statul de drept. Totalitarismul, cu a sa aparent formidabilă etanşeitate, este minat de propria sa vulnerabilitate: controlul orwellian reduce la sclavie o întreagă naţiune. Neglijenţa în gestionarea creşterii coronavirus ar fi fost de neimaginat în Taiwan, Coreea de Sud sau Japonia, dar este perfect explicabilă în contextul ordinii autocratice de la Beijing. Lecţia politică a acestei tragedii globale este lecţia riscului teribil pe care acest totalitarism adaptat şi competitiv tehnologic îl reprezintă la adresa libertăţii economice şi politice. Cei ce elogiază, în România, ca şi în Occident, realizările Chinei populare în acest context sunt complicii unei tentative de mistificare inacceptabile. Agenţii de influenţă ai regimului de la Beijing sunt, asemeni tovarăşilor de drum ai URSS, inamicii implacabili ai valorilor pe care societăţile noastre se întemeiază. Democraţia constituţională este tiparul care permite consolidarea libertăţii economice, pe termen mediu şi lung: tranziţiile democratice din Coreea de Sud şi Taiwan o dovedesc. Autocraţia nu este o soluţie miracol, ci doar sistemul ce permite partidului- stat să îşi domine societatea. Lichidarea libertăţilor, invocând siguranţa epidemiologică, nu înseamnă decât un pas în direcţia extinderii sferei autocraţiei. Integral: https://putereaacincea.ro
Vești proaste pentru PSD: Covidul nu produce amnezie Dacă liberalii ar fi avut un glob de sticlă în care să vadă venirea pandemiei, probabil că s-ar fi gândit de zece ori înainte să se zbată să rămână la guvernare după moțiunea de cenzură a pesediștilor. Pe când așa, ”ghinion”, vorba șefului en titre. Un lucru e cert, o știu asta și PNL, și Iohannis, dintr-așa o criză- coronavirus și economică-, niciun partid aflat la putere nu scapă cu bine la alegeri, indiferent ce ar face. În paranteză fie spus, mai bine să nu ne gândim, chiar dacă avem timp la izolare, cum ar fi gestionat criza urmașii lui Dragnea ( Ciolacu și ai lui). Acum stau pe strapontină și joacă electoral, votează legi populiste care vor pune finanțele și mai greu la încercare, bagă cât de multe bețe-n roate pot, pozează în patrioți și dau din clanță. Adică fac lucrurile la care se pricep, cu același tupeu din totdeauna. Liberalii s-au descurcat cum au putut, au făcut greșeli, nu-i vorbă, dar privind în jur, prin Europa, sau chiar peste ocean, ele par mici prin comparație. Cum-necum, până în acest moment România are aproape 13.000 de cazuri și 800 de decese, peste o treime provenind din focarul Suceava. Funcționează desigur principiul testezi puțin, ai puține cazuri. Totuși, nu se poate nega că singura armă, izolarea, a funcționat, căci în rest am fost prinși cu spatele mai descoperit decât alte țări. Cu lipsa măștilor, a echipamentelor de protecție, a ventilatoarelor s-a confruntat toată omenirea, de la Italia, Marea Britanie la puternica Americă, dar nu și cu un sistem medical vraiște, aproape la pământ. Iar acesta îl datorăm în bună parte PSD, care s-a aflat la putere în ultimii 7 ani și 20 din cei 30 scurși de la revoluție. Partidul condus de Ponta, Dragnea și Dăncilă, ca să ne referim doar la ultima perioadă, a investit în sănătate firimiturile ce rămâneau de la marile tunuri și contracte pe ochi frumoși, a politizat tot ce înseamnă Direcții sanitare, conduceri de spitale și secții, rezultatele le-am văzut în marile focare, nu și-a respectat niciuna din promisiunile de campanie- de cele 5 spitale regionale s-a ales praful și pulberea, pentru că PSD nu a fost în stare nici măcar proiectele să le depună pentru a accesa banii europeni. Ca să nu mai discutăm de vistieria lăsată cu un deficit bugetar ce sărea de 4% înainte de coronavirus, un buget grevat de măririle populiste de pensii și salarii, asupra cărora au avertizat toți economiștii responsabili, începând cu Comisia Europeană și terminând cu Banca Națională. La toate acestea se adaugă piatra de moară a clientelismului, habarnismului și lipsei de profesionalism, o politizare de sus și până jos cum România nu a mai văzut. Mentalitatea neasumării și a iresponsabilității în instituțiile statului din sănătate ( și nu numai) a ieșit acum ca uleiul la suprafață: șefi mai mici sau mai mari din Direcțiile de sănătate publică sau din spitale făceau raportări false, nu luau măsuri elementare de protecție, dădeau bir cu fugiții ( eventual cu dosarele sub braț), medici care refuzau să poarte echipament de protecție sau, mai nou, funcționari care nu raportează decesele ”ca să nu se interpreteze”. Nici măcar conducerile militare aduse în spitalele transformate în adevărate focare nu fac față acestor apucături- generalul Ionel Oprea, adus la Suceava, spune cum nici măcar dispozițiile scrise nu sunt respectate: ”disciplina de serviciu nu face parte din educația profesională a tuturor de acolo”. Nici n-are cum să facă din moment ce așa merg lucrurile de ani de zile fără ca nimeni să fie tras la răspundere. Nu este vina exclusivă a PSD, desigur, dar revoltător este faptul că, iarăși, partidul nu va plăti partea lui ( consistentă) de vină, că are șanse mari să scape cu fața curată și toate oalele sparte, să le plătească PNL. Repet, guvernul condus de Ludovic Orban, a făcut destule greșeli, începând cu primele faze ale carantinării și izolării, pe care nu le-a controlat așa cum trebuie, continuând cu testarea insuficientă în spitale și lipsa echipamentului o perioadă destul de lungă, cu bâlbâielile impardonabile ale ”așa-zisului” acord cu Biserica Ortodoxă, care relaxa măsurile fix de sărbătorile pascale și, nu în ultimul rând, cu planul lui Streinu Cercel de carantinare și scoatere din familii a persoanelor de peste 65 de ani. Bonus, comunicarea de lemn marca Marcel Vela cu ale lui Ordonanțe Militare la miez de noapte. Nici consecvență nu a prea fost, pe de o parte s-au făcut excese cu amenzile și cu agresivitatea în cazul unor comunități de romi, pe de altă parte, muncitorii români plecați la cules de sparanghel au fost lăsați să străbată țara ( și aeroporturile) în condiții care numai cu distanțarea socială nu aveau de-a face. Una peste alta, guvernul liberal și experții din Grupul de comunicare strategică nu au fost chiar la înălțime, era loc de mai bine, dar nici nu se poate spune că nu s-au descurcat, așa cum trâmbițează pesediștii și ai lor…. Klaus Iohannis s-a poziționat clar ca lider de forță în cel puțin două momente cruciale: 1. acordul dintre ministerul de Interne ( Marcel Vela) și BOR, care se bătea cap în cap cu toate măsurile luate până atunci prin Ordonanțele Militare, dar și cu toate mesaje transmise de autorități ”stați în case de Paște, ca să nu asistăm la o explozie a cazurilor de COVID” și 2. planul ”Vacanța Mare” a lui Cercel. În ambele situații, Iohannis a fost de o fermitate suprinzătoare, a cerut imperativ anularea acordului( ”altfel, după sărbători vom avea înmormântări”) și a catalogat inițiativa lui Cercel drept ”aberantă” și ”inacceptabilă”, dând asigurări că ”așa ceva nu se va întâmpla”. Iohannis a fost cel care a anunțat relaxarea de după 15 mai, faptul că școlile vor rămâne închise până la toamnă și face declarații aproape zilnic, ba chiar a găsit și un ton ceva mai uman încercând să-i convingă pe oameni să stea acasă de Paște ( ”eu și Carmen stăm acasă”). Una peste alta a preluat frâiele crizei și ale guvernului cu mână forte, asta și pentru că, personal, nu mai are nimic de pierdut, dar și pentru a pune lucrurile la punct atunci când Orban părea incapabil să o facă. A procedat corect până la derapajul cu luatul/datul Ardealului……Pe de altă parte, circul pe care îl face acum PSD- care, de facto, a subscris la proiectul UDMR, de care are nevoie în continuare ca să-și mențină majoritatea parlamentară, așa cum a făcut în ultimii trei ani de zile- este neobrăzat. Să ne amintim că Dragnea și Dăncilă l-au acuzat nu o dată pe Iohannis că vrea ”să dea Ardealul ungurilor”, ba chiar să vândă toată România pentru că este ”străin” de neam și țară. Desigur, asta nu-i o scuză pentru Iohannis care a cazut în același tip de retorică. La rândul său, UDMR, care ani la rând a negat că vrea autonomia Ținutului Secuiesc, îmbrăcând-o în diverse formule, și-a dat, cum se zice, arama pe față. ….Dacă ne uităm la același sondaj IMAS, vestea proastă pentru social-democrați este că nu profită de criză, ba din contra, sunt sub 24%, semn că, totuși, printre efectele coronavirusului nu se numără amnezia. Integral: https://revista22.ro
Ce se întâmplă dacă vaccinul contra coronavirusului nu va fi niciodată descoperit? S-a mai întâmplat și înainte ….În loc să eradicheze Covid-19, societățile ar putea în schimb să învețe să trăiască cu el. Orașele s-ar deschide încet și unele libertăți vor fi returnate, dar în etape, dacă sunt respectate recomandările experților. Testarea și urmărirea fizică vor deveni parte a vieții noastre pe termen scurt, dar în multe țări, o carantinare bruscă ar putea veni în orice moment când epidemia va reizbucni. Pot fi dezvoltate tratamente – dar focarele bolii ar putea apărea în fiecare an, iar numărul global de decese ar continua să crească. Este o cale foarte rar abordată public de politicieni, care vorbesc optimist despre progresele înregistrate în găsirea unui vaccin. Dar posibilitatea este luată foarte în serios de mulți experți – pentru că s-a întâmplat și înainte. De cateva ori chiar. “Există unele virusuri împotriva cărora nu avem încă vaccinuri”, spune dr. David Nabarro, profesor de sănătate globală la Imperial College London, care servește și ca trimis special la Organizația Mondială a Sănătății pe Covid-19. „Nu putem face o presupunere absolută că va apărea un vaccin sau nu, dacă va trece toate testele de eficacitate și siguranță sau nu.”, spune el. „Este absolut esențial ca toate societățile de pretutindeni să ajungă într-o poziție în care sunt capabile să se apere împotriva coronavirusului ca o amenințare constantă și să-și poată continua viața socială și activitatea economică cu virusul din mijlocul nostru”, a declarat Nabarro pentru CNN. De ce majoritatea specialiștilor rămân încrezători Majoritatea experților rămân încrezători că în cele din urmă va fi dezvoltat un vaccin contra Covid-19; în parte, deoarece, spre deosebire de bolile anterioare, cum ar fi HIV și malaria, coronavirusul nu suferă rapid mutații. Mulți, inclusiv directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase, Dr. Anthony Fauci, sugerează că descoperirea unui vaccin s-ar putea întâmpla într-un an până la 18 luni. Alte personalități, cum ar fi medicul șef al Angliei, Chris Whitty, sugerează că termenul de un an poate fi prea optimist…..Pe măsură ce țările s-au carantinat, miliarde de oameni au renunțat la modul lor firesc de viață, iar economia s-a blocat, toate speranțele noastre pentru o viață normală se leagă în principal de o descoperire care ar marca sfârșitul pandemiei coronavirusului: un vaccin. Există însă și o altă posibilitate, cea mai rea: ca niciun vaccin anticoronavirus să nu fie dezvoltat vreodată, scrie CNN. În loc să eradicheze Covid-19, societățile ar putea în schimb să învețe să trăiască cu el. Orașele s-ar deschide încet și unele libertăți vor fi returnate, dar în etape, dacă sunt respectate recomandările experților. Testarea și urmărirea fizică vor deveni parte a vieții noastre pe termen scurt, dar în multe țări, o carantinare bruscă ar putea veni în orice moment când epidemia va reizbucni. Pot fi dezvoltate tratamente – dar focarele bolii ar putea apărea în fiecare an, iar numărul global de decese ar continua să crească. Este o cale foarte rar abordată public de politicieni, care vorbesc optimist despre progresele înregistrate în găsirea unui vaccin. Dar posibilitatea este luată foarte în serios de mulți experți – pentru că s-a întâmplat și înainte. De cateva ori chiar. “Există unele virusuri împotriva cărora nu avem încă vaccinuri”, spune dr. David Nabarro, profesor de sănătate globală la Imperial College London, care servește și ca trimis special la Organizația Mondială a Sănătății pe Covid-19. „Nu putem face o presupunere absolută că va apărea un vaccin sau nu, dacă va trece toate testele de eficacitate și siguranță sau nu.”, spune el.„Este absolut esențial ca toate societățile de pretutindeni să ajungă într-o poziție în care sunt capabile să se apere împotriva coronavirusului ca o amenințare constantă și să-și poată continua viața socială și activitatea economică cu virusul din mijlocul nostru”, a declarat Nabarro pentru CNN. De ce majoritatea specialiștilor rămân încrezători Majoritatea experților rămân încrezători că în cele din urmă va fi dezvoltat un vaccin contra Covid-19; în parte, deoarece, spre deosebire de bolile anterioare, cum ar fi HIV și malaria, coronavirusul nu suferă rapid mutații. Mulți, inclusiv directorul Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase, Dr. Anthony Fauci, sugerează că descoperirea unui vaccin s-ar putea întâmpla într-un an până la 18 luni. Alte personalități, cum ar fi medicul șef al Angliei, Chris Whitty, sugerează că termenul de un an poate fi prea optimist…..Când vaccinurile nu funcționează: cazul HIV În 1984, secretarul american pentru sănătate, Margaret Heckler, a anunțat la o conferință de presă la Washington, DC, că oamenii de știință au identificat cu succes virusul care a devenit ulterior cunoscut sub numele de HIV – și a prezis că un vaccin preventiv va fi gata pentru testare în doi ani. Aproape patru decenii mai târziu și după 32 de milioane de decese, lumea încă așteaptă un vaccin împotriva HIV. Dar au fost și alte boli care au pus în încurcătură atât oamenii de știință, cât și corpul uman. Un vaccin eficient împotriva febrei dengue, care infectează până la 400.000 de oameni pe an, potrivit OMS, a preocupat medicii de zeci de ani. În 2017, un efort pe scară largă de a găsi unul a fost suspendat după ce s-a constatat că agravează simptomele bolii. ….Planul B Dacă aceeași situatie se va întâmpla cu un vaccin pentru Covid-19, virusul ar putea rămâne între noi mulți ani. Dar răspunsul medical la HIV / SIDA oferă încă un cadru pentru a trăi cu o boală pe care nu o putem elimina.„La HIV, am reușit să facem din aceasta o boală cronică cu antivirale. Am făcut ceea ce am sperat întotdeauna să facem cu cancerul”, spune Offit. „Nu mai este o sentința cu moartea, cum a fost în anii ’80”. O serie de tratamente sunt, de asemenea, testate pentru Covid-19, deoarece oamenii de știință vânează un Plan B în paralel cu studiile vaccinului în curs, dar toate aceste studii sunt în stadii foarte timpurii. Oamenii de știință analizează remdesivirul medicamentos anti-Ebola, în timp ce tratamentele cu plasma din sânge sunt de asemenea explorate. Hidroxiclorochina, considerată un potențial castigator de către președintele SUA, Donald Trump, s-a dovedit astfel că nu funcționează asupra pacienților foarte bolnavi. (CNN) Integral:https://www.hotnews.ro
Cum a ajuns un aparat de plasmafereza sa zaca in cutie la Neamt – Explicatiile celor implicati Un aparat de plasmafereza donat de o firma privata Centrului de Transfuzie Sanguina Neamt nu este inca folosit. Florin Hozoc, CEO-ul firmei care a donat aparatul spune ca principalul motiv de refuz al directorului de la Piatra Neamt a fost ca nu a sunat-o nimeni sa o intrebe ce parere are. Aparatul de plasmafereza donat de o firma privata Centrului de Transfuzie Sanguina din Piatra Neamt zace nefolosit. Victoria Marin, Directorul Centrului, nu permite folosirea aparatului daca nu sunt indeplinite anumite conditii. “La Centrul de Transfuzii era doar contabila sefa care le-a spus ca are ordin sa nu instaleze echipamentul. Doar daca primeste un ordin scris in care este obligata sa foloseasca acel echipament il va folosi. Ei sunt niste mici Dumnezei, imaginati-va ca principalul motiv de refuz al doamnei de la Piatra Neamt a fost acesta ca nu a sunat-o nimeni inainte si pe ea sa o intrebe ce parere are. Stati un pic, cred ca era invers, un hematolog foarte bun, cand ar fi vazut anuntul Ministerului Sanatatii ca s-au dat 3 echipamente ar fi trebuit sa sune cu disperare si sa spuna: Vreau si eu!”, a declarat Florin Hozoc, CEO-ul firmei private care a donat statului echipamente de plasmafereza. Victoria Marin spune insa ca vrea ca lucrurile sa se faca legal, ca nu poate sa-si asume aducerea in institutie a echipamentului prin contractul de sponsorizare intre Consiliul Judetean si firma privata care a donat aparatura, si ca are nevoie de un act aditional prin care Spitalul din Piatra Neamt transfera aparatul Centrului de Transfuzii. Dar mai are si alte motive. “Eu nu am fost sunata de nicio oficialitate locala, presedintele Consiliului Judetean, de domnul Hozoc sau de directorul spitalului. Presupune sa ai un spatiu dedicat, sa ai personal, un medic, un asistent care sa se ocupe atat timp cat dureaza recoltarea. Noi, centrele de transfuzie, suntem ca numar de personal, cu numar mic, sub norma. Dupa recoltare trebuie trimise probe pentru ca Centrul de Transfuzie Bucuresti detine un aparat PCR de testare a markerilor virali, respectiv a hepatitelor, SIDA, sifilis. Dureaza, se pune problema cum transportam noi odata pe saptamana de la Suceava, Bacau, Piatra Neamt la Bucuresti, cu ce mijloc de transport?”, a declarat Victoria Marin, Directorul Centrului de Transfuzie din Piatra Neamt. Integral: http://www.ziare.com
Medic Ciungu Mircea (Franta): Primii inamici ai științei, nu sunt nici biserica și nici credința, ci banul și politicienii. Studii, granturi, laboratoare de cercetare, depind în prea mare măsură de state, adică de oameni politici și de ”acționari”. Boli inventate, studii îngrășate din bani publici, afaceri cu materiale sanitare și medicamente care transced granițele. Orgolii profesionale, dogmatismul științific, ingerințele presei, tot atâtea obstacole în asigurarea sănătății oamenilor. Am luat-o razna, noi oamenii. Cumpărăm de-a valma orice, cumpărăm iluzii, cumpărăm informație falsă, cumpărăm clișee, cumpărăm promisiuni electorale. Credem în arginți și în teorii care se bat cap în cap. Cât de orbi putem fi! Și cât de la îndemână este calea revenirii la bunul simț. Cârcotași închinători la viței de aur… 
Sursa: https://www.facebook.com
Parintii intarzie vaccinarea copiilor de teama COVID-19. Medic: Poliomielita, difteria, tetanosul sunt boli care ucid Medicii spun ca multi parinti nu vin cu copiii la vaccinare de teama ca s-ar putea infecta cu coronavirus. Programul national de imunizare trebuie sa continue in ciuda pandemiei. Claudia Stan are patru copii. Femeia spune ca nimic nu e mai periculos decat un vaccin nefacut la timp, asa ca acum doua zile si-a imunizat fetita cea mica. “Este un vaccin care se face la varsta de un an si nu am dorit sa-l aman”, a declarat mamica din Craiova….. Medicii trag un semnal de alarma si spun ca multi parinti aleg sa intarzie vaccinarea copiilor lor. “Programul national de imunizare are nevoie sa continue. Avem 19.990 de cazuri de rujeola, 68 in ultima saptamana”, a declarat medicul Valeria Herdea, medic pediatru. “Cred ca acum este cea mai importanta regula pentru a proteja copiii nostri, sa stiti ca vorbim de poliomielita, de difterie, de tetanos, de pertusis, de rujeola, sunt boli care ucid”, a spus aceasta. Medicii spun ca este pericol pentru copil si parinti cand merg la cabinet, pentru ca ei au facut in asa fel incat sa nu se intalneasca cu alti pacienti. “Mentinerea acestor copii la risc pentru dezvoltarea tusei convulsive, in conditiile in care stim ca anticorpii materni au o valabilitate de aprox. 6 saptamani inseamna sa dezvoltam un volum de persoane susceptibile de a dezvolta tuse convulsiva cu posibilitatea unor forme severe”, a declarat si Gindrovel Dumitra, coordonatorul grupului de vaccinologie din Ministerul Sanatatii. Integral: http://www.ziare.com
Cazul celor 300 de muncitori români infectați cu COVID-19 în Germania ține prima pagină în presa de la Berlin: Model de afaceri cu o armată de muncitori ieftini din Europa de Est Cazul celor 300 de muncitori români infectați cu COVID-19 în Germania ține prima pagină în presa de la Berlin. Jurnaliștii germani de la Spiegel vorbesc despre un „model de afaceri cu o armată de muncitori ieftini din Europa de Est”, care ar putea să pice după scandalul sutelor de angajați infectați în timp ce munceau pentru afaceriștii germani. Patronul companiei pune infectarea pe seama faptului că românii sunt ”un popor sociabil” care vine dintr-o zonă unde oamenilor ”le place să sărbătorească împreună: ”Poate totul a fost doar pentru că românii sunt un popor sociabil. Ei provin dintr-o zonă culturală, unde oamenilor le place să sărbătorească împreună. Cel puțin așa explică Ștefan Müller, directorul Müller Fleisch de lângă Pforzheim, numărul record de infectări în rândul angajaților săi”, arată Spiegel. Dezvăluirile presei de la Berlin arată însă că lucrătorii români trăiau în condiții precare, câte 16 persoane într-un apartament cu patru camere în care mizeria nu lipsea: ”Din cauza situației lor cu trai înghesuit, muncitorii stăteau „pe băncile parcului ore întregi”. 80 de muncitori locuiau în orașul balnear Enztal, 21 dintre ei fiind infectați”, arată jurnaliștii…..Potrivit ministerului, care citează date comunicate de autoritățile germane, dintre cei contaminați, majoritatea românilor infectați erau asimptomatici sau prezentau simptome ușoare. ”Doar cinci persoane au necesitat tratament în regim de spitalizare, două dintre acestea fiind între timp externate. Într-un singur caz, la una din cele 2 persoane deja externate, s-a impus ventilarea mecanică. MAE menționează că până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la Berlin și la nivelul Consulatului General al României la Stuttgart nu au fost primite solicitări de asistență din partea cetățenilor români menționați”, se mai arăta în comunicatul transmis marți. Integral: https://www.g4media.ro
DIICOT a renunțat la ancheta penală împotriva lui Darius Vâlcov în dosarul publicării protocolului secret SRI-Parchet, deși în urmă cu un an l-a plasat sub control judiciar DIICOT a emis decizia de RUP (renunțare la urmărirea penală) în dosarul publicării protocolului clasificat SRI-Parchet de către Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Dăncilă, potrivit unui răspuns al DIICOT….Potrivit articolului 407 din Codul penal, alineatul 3: ”Divulgarea, fără drept, a unor documente sau date care constituie informaţii secrete de stat, de către cel care ia cunoştinţă de acestea în afara îndatoririlor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”. Pe 23 august 2018, Darius Vâlcov a publicat pe pagina sa de Facebook protocolul încheiat în decembrie 2016 între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI). Documentul era clasificat așa că SRI a sesizat DIICOT pe 28 august 2018…. Pe 18 iunie 2019, procurorii DIICOT l-au plasat sub control judiciar pe Vâlcov, care nu avea voie să părăsească Slatina. Măsura a fost revocată însă de instanță. Tot anul trecut, pe 15 mai, procurorul Sorin Iașinovschi de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a clasat dosarul în cazul Adinei Florea, procuroarea care a câștigat concursul pentru șefia secției și cea care instrumenteaza ”dosarele” Laurei Codruța Kovesi. Adina Florea era vizată pentru abuz în serviciu. Dosarul a fost clasat în baza articolului 16 litera a din Codul de procedură penală, adică „fapta nu există”. În august 2018, Parchetul general (PG), Secția de urmărire penală și criminalistică (SUPC), a deschis un dosar pentru a depista cine i-a dat protocolul lui Vâlcov. Parchetul general avea informaţii că protocolul a fost sustras din camera documentelor clasificate de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa. Adina Florea era adjunctul procurorul general al PCA Constanţa şi şefa structurii de securitate a acestui parchet, adică direct responsabilă cu documentele clasificate. Procurorii PG au descoperit că o grefieră de la Parchetul de pe lângă Curtea de apel Constanţa a făcut o copie a protocolului secret, în mai anul trecut. La audieri, Nicoleta Ichim a declarat că Adina Florea i-a cerut să facă o copie xerox după protocolul SRI-Parchet din 2016, pe care i-a dat-o procuroarei. Supusă detectorului de minciuni, grefiera a trecut testul, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare. Integral: https://www.g4media.ro
Ana Birchall, după ce Viorica Dăncilă a criticat aprobarea tacită a autonomiei Ținutului Secuiesc: Să își aducă aminte „răzvrătita” de azi că susținea amendamentul UDMR/ Ca să te laude Sputnik trebuie să ai niște merite deosebite Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, i-a dat o replică fostei sale șefe de la Palatul Victoria, după ce Viorica Dăncilă a criticat trecerea tacită în Camera Deputaților a autonomiei Ținutului Secuiesc. Birchall a spus că Dăncilă ar trebui ”să își aducă aminte de amendamentul pe care UDMR voia să îl introducă în Codul Administrativ” și pe care ”răzvrătita de azi” îl susținea în trecut. Ana Birchall a ironizat și laudele primite de Viorica Dăncilă pe site-ul Sputnik, pagina de propagandă rusă, spunând că ”trebuie să ai niște merite deosebite” ca să fii lăudat de oficiosul Kremlinului: ”Zilele acestea când am citit „războinicele” declarații ale doamnei Dăncilă, sincer m-a bufnit râsul și mi-am propus să o ignor…. dar când văd că, în continuare, cu un tupeu pe care rar l-am întâlnit la o persoană tot declară în stânga și în dreapta cum a apărat domnia sa Constituția etc, nu pot să nu scriu aceste rânduri, ca să așezăm totuși adevărul acolo unde este! Fără a scuza sau tolera ce s-a întâmplat în Camera Deputaților, eu fiind printre primele persoane care am reacționat și public exact atunci când am aflat de adoptarea tacită (postare pe FB, joi ora 22.38), o provoc public pe doamna Dăncilă ca până luni să își aducă aminte de amendamentul pe care UDMR vroia să îl introducă în Codul Administrativ și ce „discuții” am avut cu domnia sa și ce reproșuri am primit atunci, tocmai pentru că „răzvrătita” de astăzi era în favoarea includerii acelui amendament in Codul Administrativ! Amendamentul respectiv NU a fost inclus in forma Codului Administrativ adoptată în Guvern pentru că in calitate de ministru al justiției am formulat observații și am refuzat să semnez! Ca să o ajut îi spun că este legat de limba maghiară și are forma amendamentului introdus de UDMR la Codul Administrativ și trecut tacit în Senat! Daca totuși nu își aduce aminte, poate să ceară ajutor domnului deputat Suciu Daniel, fost vicepremier! P.S. „A făcut furori în Parlamentul European”. Și ea nu nimerește două vorbe din zece în engleză, nu mai zic de franceză… Integral: https://www.g4media.ro
Ministerul Finantelor vrea sa imprumute in aceasta luna peste 4 miliarde de lei de la banci Ministerul Finantelor Publice (MFP) a planificat, in luna mai, imprumuturi de la bancile comerciale de 4,065 miliarde de lei, din care 500 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount si 3,1 miliarde de lei prin sapte emisiuni de obligatiuni de stat, la care se poate adauga suma de 465 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitatiilor de obligatiuni. Suma este cu 115 milioane de lei mai mare fata de cea programata pentru luna aprilie si va fi destinata refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat in Monitorul Oficial, pe 14 mai este programata o licitatie pentru certificate de trezorerie cu discount, in valoare de 500 de milioane de lei, pe o perioada de 364 de zile, data scadentei fiind la 17 mai 2021. De asemenea, Finantele au programat si sapte emisiuni de obligatiuni de tip benchmark, cu o valoare totala de 3,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentara de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea initiala a emisiunii de obligatiuni (465 milioane de lei in total). Integral: http://www.ziare.com
Tudorel Andrei, Institutul Naţional de Statistică: Mesajul cifrelor din spatele cercetărilor experimentale Criza sanitară care a izbunit la începutul lunii martie simultan în majoritatea ţărilor Europei a creat o situaţie cu totul inedită pentru instituţiile publice din fiecare ţară, precum şi pentru organisme internaţionale din perspectiva identificării unor surse de date care să permită evaluarea impactulului acesteia pe termen scurt asupra economiei. Pentru statistica oficială din fiecare ţară folosirea surselor tradiţionale care permit culegerea datelor de la agenţi economici, populaţie sau instituţii publice prin instrumentele folosite în activitatea cotidiană, în condiţiile unei vieţi economice şi sociale normale, cere, de cele mai multe ori, timp. Cu mici excepţii, datele statistice de calitate şi calculate pe baza unor metodologii bine definite sunt publicate de oficiile naţionale de statistică din fiecare ţară la aproape două luni de la încheierea perioadei de referinţă. În condiţii economice normale, această perioadă de timp, relativ scursă, de la momentul producerii fenomenului şi până la publicarea datelor statistice, nu diminuează utilitatea datelor statistice. Ele prezintă fidel starea economică şi socială dintr-un anumit spaţiu economic deoarece se referă la o economie care este guvernată după reguli stabilite. Oare ce se întâmplă atunci când apar evenimente neaşteptate care schimbă brusc comportamentul întregii societăţi, nu numai economia? În acest caz, utilitatea datelor statistice pentru luarea unor decizii, pe moment scade cu cât producerea şi publicarea acestora se îndepărtează de momentul începerii crizei. Din acest motiv, oficiile naţionale de statistică sunt nevoite să realizeze un compromis în obţinerea unor informaţii şi date statistice, între calitate şi viteza de publicare a acestora….. Pornind de la evenimentele petrecute în perioada scurtă ce ne desparte de începutul pandemiei şi implicit a crizei economice putem spune că experienţa acumulată în măsurarea efectelor crizei economice din perioada 2008 – 2009 nu poate fi folosită, decât parţial. Ce este de făcut într-o asemenea situaţie? Economistul american de origine română Nicholas Georgescu – Roegen, fondatorul bioeconomiei, în lucrarea The Entropy Law and the Economic Process, publicată în 1971, folosind principiul analogiei a comparat economia cu un corp uman. Continuând aplicarea principiului analogiei din lucrarea amintită, să comparăm criza actuală din economie cu un grav accident pe o autostradă. Să încercăm să ne dăm un răspuns cu privire la utilitatea, la momentul producerii, a unor analize medicale ale unei persoane implicate în acest accident, dar care au fost recoltate cu o zi înaintea producerii acestuia….. Un exemplu elocvent, privind noua realitate în care statistica ofcială a trebuit să răspundă acestor provocări găsim şi în introducerea directorului general al Insitutului Naţional de Statistică (INSEE) din Franţa la prima cercetare adhoc realizată de institut pentru estimarea efectelor acestei crize sanitare asupra mediului economic (https://www.insee.fr/fr/statistique / /4473294?sommaireâ4473296). În acest preambul la cercetarea ad – hoc se subliniază, printre altele, două aspecte importante ale demersului realizat. Primul se referă la faptul că, statistica a recurs la alte metode de informare, adesea cantitative, alte ori calitative, precum şi la metode care nu au mai fost utilizate până la momentul desfăşurării acestei cercetări cu totul speciale. Al doilea aspect subliniat este legat de ezitarea luării deciziei pentru realizarea acestor estimări ad hoc datorită riscurilor ridicate. În final, demersul realizat a fost unul demn de apreciat întrucât a oferit decidenţilor, dar şi publicului larg, o primă estimare a dimensiunii catastrofei economice generată de criza sanitară. Practic în acelaşi timp, INS din România a demarat cercetări ad – hoc pentru măsurarea impactului crizei sanitare asupra economiei. Prima cerctare, desfăşurată chiar în primele zile de la apariţia pandemiei, a vizat evaluarea impactului crizei sanitare asupra economiei pornind de la aplicarea unui chestionar statisticienilor care îşi desfăşoară activitatea în Direcţiile Teritoriale de Statistică. S-a plecat de la premisa că aceştia, prin specificul activităţii, cunosc destul de bine evoluţiile din mediul economic local. Astfel, folosind un chestionar simplu, peste 800 de respondenţi au dat o primă imagine asupra dimensiunii catastrofei economice care era în curs să se producă la nivelul luni martie şi care se prefigura că va continua, cu o mare certitudine, şi în luna aprilie…. Angel Gurria, Secretar general OCDE subliniază că ”la debutul crizei, 40% dintre gospodăriile din ţările OCDE erau separate de pragul de sărăcie doar cu trei luni” şhttp://www.oecd.org/coronavirus/fr/, 28/4/2020ţ. În acest document se subliniază că realitatea este mult mai dificilă în multe ţări în curs de dezvoltare. Studiul OCDE actualizat la mijlocul lunii aprilie precizează că, o lună de închidere a economiei este echivalentă cu o reducere a ratei anuale de creştere a PIB de aproximativ 2%. În aceste condiţii, o închidere a economieiîn jur de trei luni va conduce la o reducere a ratei anuale de creştere a PIB cu aproape 4 – 6%. Studiu precizează pentru unele ţări dimensiunea contracţiei PIB la nivelul unei luni; spre exemplu, pentru România se indică o dimensiune a reducerii PIB la nivelul unei singure luni de aproximativ 25%. Contracţia cea mai mică, de aproape 15% este estimată pentru Irlanda, iar cea mai mare, de aproape 35% în Grecia….. Ca urmare a impactului crizei sanitare, FMI apreciază că în anul 2020, la nivelul Europei, PIB-ul în termeni reali se va reduce cu 6,6%, iar rata inflaţiei va fi 2,2%. Pentru România, se preconizează o contracţie a PIB în termeni reali de 5,0%, o rată a inflaţiei egală cu 2,2% şi o rată a şomajului de 10,1%. Într-un studiul realizat de UniCredit la începutul crizei sanitare se estimează o contracţie a PIB în România, în anul 2020 cu 9.4%, dar o revenire rapidă a economiei la situaţia dinaintea crizei sanitare printr-o rată de creştere a PIB în anul 2021 cu 9.8%. Integral: https://www.zf.ro
10 motive pentru care „Marea Criză” este inevitabilă în următorul deceniu După criza financiară din 2007-2009, neregulile şi riscurile care ameninţau economia globală au fost exacerbate de erori politice. Astfel, în loc să fie rezolvate problemele structurale pe care le-a scos la iveală colapsul financiar, guvernele s-au făcut că plouă, creând noi riscuri care au arătat inevitabilitatea unei noi crize, scrie în The Guardian Nouriel Roubini, profesor în economie în cadrul Universităţii din New York. Astăzi, riscurile devin tot mai pronunţate. Chiar dacă Marea Criză de anul acesta se va întoarce la 180 de grade până la finele anului, următorul deceniu va fi martorul unor trenduri ameninţătoare. Primul trend ia în calcul riscurile evidente: datoriile şi neexecutarea obligaţiilor. Răspunsul politic la criza generată de coronavirus implică o creştere masivă a deficitelor fiscale, într-o perioadă când nivelurile datoriilor publice sunt extrem de ridicate în multe ţări. Mai rău, pierderea veniturilor în interiorul gospodăriilor şi firmelor înseamnă că datoriile sectorului privat vor deveni nesustenabile, fapt ce poate duce la faliment în mare parte din cazuri. Luând în calcul nivelurile tot mai mari ale datoriilor publice, redresarea economică ar putea fi mult mai grea decât cea din urmă cu 10 ani. Al doilea factor este reprezentat de problema demografică din multe economii avansate. Criza COVID-19 arată că sistemele de sănătate trebuie să primească mult mai mulţi bani, iar accesul universal la asistenţă medicală trebuie să reprezinte o necesitate, nu un lux. Însă cum cele mai dezvoltate ţări au populaţii îmbătrânite, finanţarea unor astfel de proiecte va mări tot mai mult deficitul sistemelor de sănătate şi de securitate socială de astăzi. A treia problemă este deflaţia (opusul inflaţiei). Pe lângă recesiune, criza implică şi o stagnare a comerţului cu bunuri (cantităţi neutilizate) şi în interiorul pieţei muncii (şomaj în masă), dar şi prăbuşirea preţului petrolului şi metalelor industriale. În consecinţă, deflaţia este un scenariu probabil, care creşte riscul insolvenţei. Al patrulea factor va fi deprecierea monedelor. De vreme ce băncile centrale încearcă să combată deflaţia şi ratele mari ale dobânzilor, politicile monetare vor deveni din ce în ce mai neconvenţionale şi ambiţioase. Astfel, pe termen scurt, guvernele vor trebui să evite cu orice preţ depresiunea şi deflaţia. A cincea problemă este perturbarea digitală a economiei. În timp ce milioane de oameni lucrează şi încasează mai puţin sau pur şi simplu au rămas fără loc de muncă, diferenţele de venit vor creşte tot mai mult în economia secolului XXI. Într-o încercare de evitare a şocurilor resimţite de lanţurile de aprovizionare, companiile din economiile avansate îşi vor muta producţia din regiuni low-cost către pieţele domestice. Drept efect, trendul va accelera ritmul automatizării, fapt ce va pune presiune pe salarii şi va stârni flăcările populismului, naţionalismului şi xenofobiei, scrie Roubini. Ceea ce duce la punctul al şaselea: deglobalizarea. Pandemia accelerează fragmentarea: SUA şi China se vor decupla rapid, iar majoritatea ţărilor vor răspunde adoptând politici protecţioniste pentru a-şi apăra firmele şi angajaţii. Lumea post-pandemie va fi marcată de restricţii privind circulaţia bunurilor, serviciilor, capitalului, forţei de muncă, tehnologiei, datelor şi informaţiei. Reacţiile împotriva democraţiei vor consolida acest trend. Liderii populişti îşi trag deseori foloase din vulnerabilităţi economice, şomaj în masă şi inegalităţi sociale. Sub condiţii de insecuritatea economică, va exista un impuls puternic de a-i învinovăţi pe străini. Gulerele albastre şi, în general, clasa mijlocie vor fi vulnerabili la retorica populistă, în special atunci vând sunt tratate subiecte precum migraţia şi comerţul. Ajungem astfel la punctul opt: ruptura geostrategică dintre Statele Unite şi China. Integral: https://www.zf.ro
Economia duduie: Poliţia română a dat mai multe amenzi decât banii pe care-i luau premierii Radu Vasile sau Adrian Năstase de la FMI ….Pe partea de luat, suntem pe plus. Poliţiştii, cu zecile de mii, păzesc străzile ca oamenii să nu meargă în vacanţa de 1 mai, în restaurantele închise de la Costineşti, Mamaia, 2 Mai. A scris Adelina Mihai în ZF, acum vreo trei ani: România cheltuieşte cu poliţia mai mult decât orice ţară europeană. De ce? Preşedintele Iohanis şi mai marii poliţiei laudă grămezile de amenzi date zilnic pentru că un gură-cască nu a semnat declaraţia de supunere către stat. Asta îl face pe dl ministru al finanţelor relaxat: nu avem nevoie de FMI. În acest ritm, amenzile de peste 100 de milioane de euro acum, vor depăşi curând orice împrumut de la FMI pe care şi-l permite România. Poliţia română, în doar o luna, a dat mai multe amenzi decât banii pe care-i lua Radu Vasile sau Adrian Năstase de la FMI. Şi, cu ei se construia un uriaş spital republican promis de Liviu Dragnea. Acuma, cum va fi. Vorba doamnei ministru al educaţiei, profesoară de limba romana, despre deschiderea şcolilor: dacă e, e, dacă nu e, nu e. Rămâne cum am stabilit, daca nu e, ne vom mai întâlni ca să spun ce am mai zis. Sau a domnului ministru a finanţelor: avem bani în buget pentru majorarea pensiilor. Cum să nu-i avem, dacă sunt prevăzuţi? Pentru că dacă-i avem îi avem, iar dacă nu-i avem, nu-i avem, dar ei sunt prevăzuţi! Integral: https://www.zf.ro
Ministrul german de Externe cere prudenta in ceea ce priveste ridicarea restrictiilor de calatorie in strainatate Ministrul german de Externe, Heiko Maas, solicita prudenta in ceea ce priveste ridicarea avertismentelor de calatorie la nivel mondial.”Cand oamenii sunt capabili nu doar sa zboare din nou in strainatate, dar si sa se intoarca intr-un mod suficient de sigur, atunci putem reduce treptat avertismentele pentru aceste calatorii”, a spus Maas pentru grupul media german Funke in comentarii publicate duminica. “Dar nu putem permite ca acestia sa fie pasi grabiti. Nu putem si nu vom readuce inapoi un sfert de milion de oameni din vacanta lor, din nou, in aceasta vara”, a spus el. Dupa ce restrictiile de calatorie legate de coronavirus s-au extins in martie, Germania a repatriat cel putin 225.000 de cetateni ai sai care se aflau in strainatate, in ceea ce diplomatia germana a spus ca a fost cea mai mare operatiune din istoria tarii. Frontierele interne ale Europei nu ar trebui sa ramana inchise “nicio o zi mai mult decat este necesar”, a adaugat el. Dar in cazul redeschiderii frontierelor, guvernul Germaniei trebuie “sa actioneze intr-un mod controlat si coordonat, pentru a nu pune in pericol progresele inregistrate in lupta impotriva virusului, pentru care toti am sacrificat o parte din viata noastra normala in ultimele cateva saptamani”. Integral: http://www.ziare.com
Un judecator pune problema dizolvarii Fundatiei Europene Titulescu, fondata si condusa de fostul premier Adrian Nastase Un proces inedit deschis de fostul premier al Romaniei, Adrian Nastase: cere magistratilor sa numeasca alti 13 noi membri in Consiliu Director al Fundatiei Europene Titulescu (FET). Cererea a fost respinsa, insa instanta a atras atentia ca din motive proceduralem se pune problema unei posibile dizolvarii de drept a fundatiei. Intr-o declaratie pentru Ziare.com, secretarul general FET, avocatul Cristian Winzer, exclude vehement aceasta posibilitate. Fundatia Europeana Titulescu a fost infiintata de Adrian Nastase pe 15 martie 1991 si are ca scop principal “restituirea operei politico-diplomatice a lui Nicolae Titulescu”. In 2001, pe cand era premier, Adrian Nastase a declarat fundatia de utilitate publica, iar acelasi an, FET a primit in folosinta pentru 49 de ani un imobil impozant pe soseaua Kiseleff, la cativa pasi de Arcul de Triumf. Conform actului de constituire al asociatiei, in caz de dizolvare a Fundatiei, destinatia patrimoniului va fi decisa de catre Academia Romana si de catre Ministerul Afacerilor Externe. Documentul poate fi consultat pe site-ul FET. In acest moment, potrivit site-ului FET, in consiliul director sunt: Adrian Nastase (presedinte), prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu (vicepresedinte), academicienii Dan Berindei si Razvan Theodorescu (vicepresedinti), iar printre membri sunt fostul secretar de stat de la ministerul Muncii Adrian Dobre, senatorul Titus Corlatean, astronautul Dumtru Prunariu, jurnalistii Octavian Stireanu si Adrian Ursu, fostul ministru al apararii si ambasador la Praga, Gheorghe Tinca, dar si alti sefi din cadrul MAE sau din Academia Romana…..Motivul pentru care Nastase cere numirea celor 13 noi membri in Consiliul Director: din cei 67 de membri fondatori ai fundatiei mai traiesc doar 5 – care ori sunt plecati din tara, ori nu mai vor sa fie implicati in activitatile fundatiei. “Dupa 28 de ani de la momentul infiintarii (procesul a fost deschis in august 2019 – n.red.), fundatia a trecut prin schimbari majore”, se arata in cererea de chemare in judecata. FET este alcatuita din membri fondatori si membri de onoare care trebuie sa-i aleaga pe cei 27 de membri ai Consiliul Director, care asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei. La randul sau, consiliul desemneaza un comitet director care sa asigure conducerea efectiva a fundatiei. Imposibilitatea Nastase arata in actele depuse la judecatorie ca finalizarea obiectivelor fundatiei este blocata, intrucat exista o imposibilitate obiectiva de a desemna un reprezentant legal care sa exercite, in numele si pe seama fundatiei, atributia de a incheia acte. Integral: http://www.ziare.com
Polițiștii vor patrula azi fără câini. Simt şi singuri mirosul de mici de la 5 kilometri! Weekendul de 1 Mai nu e o binemeritată minivacanţă doar pentru clasa muncitoare, ci şi pentru câinii poliţişti! Agenţii Poliţiei se descurcă să patruleze pădurile şi fără partenerii patrupezi, deoarece nasul poliţistului uman e extrem de sensibil la mirosul de mici. “Droguri, explozibili, mai greu. Pentru asta am nevoie de prietenul meu blănos, Dingo. Dar când vine vorba de mici… să zicem doar că dacă face cineva mici în judeţ, la orice oră, îl simt şi merg ţintă spre el”, explică Marcel Ilie, poliţist într-o comună din Ialomiţa. “Tot weekendul, mii de poliţişti vor adulmeca tufişurile în căutarea celor care sfidează regulile de distanţare socială şi se apucă de grătare. Aveţi grijă, sunt dresaţi nu doar să găsească micii, ci şi să-i muşte!” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Coadă de 40 km pe DN1 din cauza unui polițist care chiar citește declarațiile Trafic infernal la ieșirea din București, din cauza unui polițist care stă chiar și câte o jumătate de oră să silabisească declarațiile pe proprie răspundere ale șoferilor. Ambițiosul polițist e decis să exerseze citirea, activitate pe care a învățat-o recent, la școala de subofițeri. El speră că într-o zi va reuși să treacă la profesioniști: visează să citească o carte! Colegii au făcut un filtru paralel, sperând să mai decongestioneze circulația, dar prostovanul cu caschetă s-a dus și acolo și citește RCA-urile cu voce tare, în timp ce suge intens pixul, cum fac semianalfabeții. Polițistul are probleme mari la ”che” și ”ce”, pe care le încurcă și zice foarte des, nervos: ”dar pe whatsapp nu se scrie domne așa!”, spre disperarea colegilor și șoferilor. Mai rău, polițistul se încăpățâneasă să decifreze și semnăturile și-i amendează pe cei care nu scriu citeț declarațiile de mână. Integral: https://www.timesnewroman.ro
CSM trimite la MJ un proiect legislativ care blocheaza poarta celor care revin in magistratura doar pentru pensia speciala Fostii judecatori si procurori care revin in magistratura in baza unui simplu interviu trebuie sa activeze inca minim 5 ani inainte de a solicita pensia de serviciu, este una dintre modificarile pe care Consiliul Superior al Magistraturii le-ar vrea in cazul Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Masura ar urma sa fie luata pentru a bloca posibilitatea ca fostii procurori si judecatori care revin in magistratura sa se pensioneze dupa doar cateva luni si, astfel, sa beneficieze de pensie de serviciu. Cum CSM nu are drept de initiativa legislativa, proiectul de modificare a legii a fost trimis joi la Ministerul Justitiei. “Persoanele numite in functia de judecator sau procuror in conditiile alin. (1) pot beneficia de pensia de serviciu prevazuta la art. 82 si 83 daca ocupa functia de judecator sau procuror cel putin 5 ani dupa data numirii lor in conditiile alin. (1),” este noua prevedere care ar urma sa fie introdusa in lege. Votul din CSM pentru aceasta modificare: 16 voturi DA, 1 vot NU si 1 vot NUL. Magistratii “politicieni”, 2 ani de asteptare O alta propunere de modificare legislativa prevede ca procurorii si judecatorii care au parasit magistratura pentru a ocupa o functie politica, si care doresc sa revina, trebuie sa astepte inca 2 ani dupa ocuparea acestei pozitii. Exceptie fac doar fostii magistrati care au ocupat functia de ministru al Justitiei. “Nu pot fi numite in functie potrivit alin. (1) persoanele care in ultimii 2 ani anterior formularii cererii de numire au avut calitatea de membru al unui partid politic sau au ocupat functia de deputat, senator, prim-ministru, ministru (cu exceptia functiei de ministru al justitiei), secretar de stat, primar, prefect, consilier local sau judetean, precum si orice alta functie/calitate pe care au ocupat-o prin sprijin politic,” este propunerea legislativa votata in CSM cu 10 voturi “DA” si 8 voturi “NU”. Cazul Silinescu-Gherbovan Integral: 
Istoricul care-i deconspira pe colaboratoriii Securitatii dezvaluie problemele din CNSAS si invinge institutia in instanta Cercetatorul Marius Hodor, cunoscut pentru mai multe studii si articole in care deconspira colaboratori celebri ai politiei politice comuniste sau diverse operatiuni secrete ale Securitatii, a anulat in instanta un ordin emis de conducerea CNSAS prin care era sanctionat disciplinar. Marius Hodor este functionar in cadrul Directiei Investigatii din CNSAS, dar articolele publicate pentru care a fost sanctionat erau parte dintr-o documentare pe care acesta o facea pentru o lucrare stiintifica, in calitate de cercetator acreditat. Magistratii au obligat Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) sa-i plateasca banii retinuti cu titlul de sanctiune pe o perioada de 3 luni: 15% din drepturile salariale, sume care vor fi actualizate cu rata inflatiei, urmand a se calcula dobanda legala de la data retinerii, pana la data platii efective. De asemenea, CNSAS trebuie sa-i achite cheltuielile de judecata pentru acest proces, in valoare de 4.050 de lei. Decizia a fost data de Tribunalul Bucuresti anul trecut, poate fi contestata de CNSAS la Curtea de Apel Bucuresti, 
Universitatea condusa de Toader a decis ca toate examenele se dau online, inclusiv licenta. Revolta studentilor la Drept Biroul Executiv al Consiliului de Administratie al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi a decis, joi, ca examenele programate in sesiunea din semestrul al doilea al anului universitar si examenele de finalizare a studiilor (licenta, diploma, disertatie si absolvire) sa se sustina in sistem online. La toate cele 15 facultati ale Universitatii, la admiterea din acest an, la studii de licenta, s-a renuntat la probele scrise, 
Control la Inspecția Muncii: A cumpărat 1000 de tablete, dar au fost folosite de doar 283 de inspectori 
Investitorii germani din România solicită introducerea sistemului de muncă flexibilă – Kurzarbeit Introducerea sistemului de muncă flexibilă, Kurzarbeit, este pentru România absolut necesară, mai ales prin prisma faptului că perioada de acordare a indemnizației de șomaj tehnic suportată de stat se apropie de sfârșit – susţin investitorii germani și români membri ai Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK)…..”Economia românească este cu spatele la zid și are nevoie de aer, pentru a putea respira – are nevoie cel puțin de o perspectivă clară, pentru a redobândi încredere și speranță și pentru a putea începe pregătirile pentru repornirea activității. Atmosfera este apăsătoare”, spune Sebastian Metz, director general AHK România. Presiunea asupra companiilor este imensă și lasă urme adânci. Majoritatea respondenților se așteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri cu până la 30%, iar 19% chiar la o scădere de peste 40%. Activitățile companiilor au fost reduse cu până la 40% în multe cazuri, iar 13% au redus activitățile cu 80-100%. Industria prelucrătoare și-a redus considerabil capacitățile de producție: 31% din întreprinderi au închis complet producția, 52% parțial. Repornirea economiei trebuie să fie acum, pe lângă măsurile de combatere a răspândirii virusului, prioritatea nr. 1 a Guvernului, mai transmit reprezentanţii AHK România. Al treilea chestionar mai arată că majoritatea companiilor cunosc măsurile de susținere economică ale Guvernului, dar mulți le consideră insuficiente și greu de pus în aplicare (40%). Această discrepanță între măsurile puse la dispoziție și folosirea efectivă a acestora de către companii aduce cu sine dorința comunității de business, ca Guvernul să inițieze și alte pachete de măsuri și să găsească o cale de utilizare mai eficientă a acestora din punct de vedere administrativ. Cele mai relevante măsuri sunt acordarea indemnizației de 75% a șomajului tehnic și prelungirea termenelor de plată. Rezultatele complete ale chestionarului le găsiți aici. Integral: 
Vasilescu (BNR): In Romania se suprapun trei crize. Trebuie sa ne gandim cum vom iesi din acest impas Situatia actuala din Romania este diferita fata de cele din trecut, pentru ca se suprapun trei crize: una sanitara, una sociala si una economica, a declarat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Nationala a Romaniei (BNR). “Este diferita pentru ca se suprapun trei crize. In primul rand este o criza sanitara, in al doilea rand este o criza sociala si in al treilea rand este o criza economica. Cand trei crize una peste alta se suprapun si fac conditia acestui timp trebuie sa ne gandim foarte bine cum vom iesi din acest impas”, a afirmat Adrian Vasilescu, la Digi 24. Intrebat despre scaderea indicelui de incredere in economie, acesta a subliniat ca este foarte complicat sa ne revenim, adaugand ca lucrurile nu vor fi simple, mai ales ca “avem foarte multe restante de atitudine, de gandire economica, de investitii, de intelegerea raportului intre consum si productie”. “Noi ne-am obisnuit ani de zile inainte de aceasta criza sa consumam foarte mult din import. Importurile au dus Romania la un deficit de balanta comerciala de peste 15 miliarde de euro pe an. Este o suma imensa, suma care nu se acopera din vant, se acopera din cursul valutar, se acopera din inflatie, se acopera prin multe deficite care produc alte deficite. Asa ca va trebui sa ne obisnuim sa gandim altfel. Acesta nu este o chestie care se rezolva prin indemn. Piata trebuie sa functioneze normal, pentru ca sunt ani de zile in care piata nu a functionat normal si daca piata nu va functiona normal, ea nu va fi indemnul care trebuie sa impinga lumea la munca. Cand spun asta s-ar putea sa sune monstruos in mintile multora: auzi, sa impinga lumea la munca. La urma urmei, nimic nu este mai firesc pentru societatea umana decat sa progreseze si sa prospere prin munca, pentru ca nu exista alte surse de prosperitate”, a sustinut Adrian Vasilescu. Potrivit Comisiei Europene, Indicele de Incredere in Economie (Economic Sentiment Indicator – ESI) s-a prabusit, in aprilie 2020, atat in zona euro (-27,2 puncte, pana la 67) cat si in UE (-28,8 pana la 65,8 puncte). Aceasta a fost cea mai puternica scadere lunara a ESI inregistrata din 1985, depasind cu mult recordul negativ anterior din martie. Indicatorii sunt acum mult sub mediile lor pe termen lung de 100 si foarte aproape de cele mai scazute niveluri inregistrate in Marea Recesiune din martie 2009. Integral: 
Daniel Daianu: Bugetul UE va fi marit. Romania va trebui sa fructifice aceasta oportunitate …..”Bugetul Uniunii Europene va fi revizuit, va tine cont de ceea ce inseamna criza provocata de virusul corona si sunt fonduri importante care vor sprijini toate statele, frontul acesta de lupta. Si Romania va beneficia de fonduri importante. Stirea pe care eu o subliniam ca va fi marit bugetul Uniunii Europene pentru cel putin doi ani, eu zic ca este o sansa extraordinara mai ales pentru tarile care sunt net beneficiare ale fondurilor. Se vorbeste chiar despre un nivel al bugetului Uniunii Europene care sa ajunga la 2% din produsul intern brut, deci aproape o dublare a bugetului Uniunii Europene. Exista si posibilitatea imediata de a avea o activitate economica mai aproape de ceea ce inseamna normal, iar in viitor, avand in vedere si unele stiri bune privind posibilitatea unui tratament contra acestui virus, sanse mari ca sa avem un vaccin la inceputul anului 2021, sa putem sa folosim cat mai bine fondurile europene pentru a ne redresa”, a mentionat Daniel Daianu, la Digi 24. Acesta a subliniat ca marea problema a Romaniei in 2020 este finantarea deficitului si refinantarea datoriei publice. “Sunt voci care spun ca s-a dat voie la imprumuturi si ca ar putea fi facute imprumuturi de tot felul. Este o teza falsa. Romania trebuie sa aiba asigurata finantarea in acest an, trebuie chibzuinta in continuare. Nu ne putem imagina programe care sa fie similare cu ale altor tari unde o banca centrala emite o moneda de rezerva, unde bugetele publice si conditiile de acum sunt mult mai robuste”, a explicat Daniel Daianu. Integral: 
Mii de bucureșteni spun că au un bătrân în pădurea Băneasa şi îi duc mâncare
Să ne spălăm pe mâini de lume? Diminețile arestate la domiciliu (cel mai adesea, ele, diminețile) mă trag tot mai greu înspre zi, înspre o reală stare de ireal și-nspre sentimentul că joc într-un film. Câte cadre mai tragem azi Don’ Regizor?, da’ Don’ Regizor nu-mi răspunde, ci mă lasă s-aud în căști sugestia din off că platoul de filmare e pregătit și mă așteaptă. Pân’ s-ajung la el, într-o zi mi-a trecut prin cap să comit un gest de dizidență și de nesupunere. Așa cum – mă gândeam eu – Dinescu încerca să zică Partidului că și Moartea citește ziarul, tot așa – mă gândeam eu – mă pot extrage puțin din istorie și din mondiala frică de deces ca să mă contemplu puțin de sus, ca dintr-o moarte clinică în drum prin tunel, privind înspre pacientul aflat în comă istorică, figurant în filmul sfârșitului lumii. Iar asta mi-am propus mai mult dintr-un soi de încăpățânare și vanitate și aviditate să nu scap momentul, să fiu atent, cât mai atent posibil, la fenta istorică ce mă provoacă….. Încerc însă să deslușesc măcar bucăți din scenariu, colțuri de șervețele precum acelea iscălite de actorii-bufoni de la Yalta, ia tu România, dă-mi mie Grecia. Iar firimiturile astea de script sunt, din păcate, disparate și incoerente: versiuni zise „oficiale” peste teorii zise „conspiraționiste”, socoteli îngrijorătoare care numără morții peste statistici care ne zic că oamenii mai și mor pe lume, analize medicale peste rapoarte socio-economice, discursuri politice peste ordonanțe militare, imnuri pe străzi peste canțonete în balcoane, apeluri la solidaritate peste îndemnuri la răzmeriță. Dintre toate aceste fițuici care construiesc, ca un puzzle, istoria (ori, mai degrabă, istoriografia), aș extrage, totuși, una pe care o văd ca prețioasă pagină din scenariu. Când o să mă reîncarnez, peste câțiva ani lumină, ca arheolog, o să am șansa să mă uit la ea ca la o relicvă descoperită în mormântul lumii vechi, civilizația incașă, pardon!, civilizația încasă, bucată de istorie pe care stă inscripționată instrucțiunea „distanțării sociale”. În ea se află, intuiesc (posibil să mă-nșel, evident), intriga filmului. Este instrucțiunea subordonată imperativului suprem al zilei, conservarea cu orice preț, chiar cu prețul vieții, a stării de sănătate fizică momentană. Sănătatea zilei de azi, sănătatea clipei, carpe diem, carpe sănătatem. Mâine poa’ să carpe-crape totul, după noi potopul. Iar dacă sună cumva Noe, să nu răspundem, zice Don’ Regizor, că nu știm dacă Noe poartă mască. Să-ncerce, eventual, pe fix, treaba lui. „Distanța socială”, medicamentul miracol al cancerului de coronă. S-o păstrăm cu sfințenie, s-avem grijă de ea, s-o lustruim permanent, să ne închinăm la ea ca la icoana făcătoare de minuni, ca la cel mai prețios har care vine din altarul regizoral, salvarea salvărilor, binecuvântarea binecuvântărilor. Să stăm, carevasăzică, departe unii de alții. Așa zice la script, la Foarte Noua Scriptură! Țineți departe! Izolează-ți departele ca pe tine însuți! Nu vă bucurați cu cei care se bucură, nu plângeți cu cei care plâng! Întru sănătate fizică (s-o prescurtăm „SF”) momentană, „valoare” unică sau, cel puțin, supremă. Și, conform instrucțiunilor lu’ Don’ Regizor, când o să tragem primele cadre, să nu ne mai strângem mâinile, că strângerea mâinii nu mai înseamnă datul norocului, ci datul ghinionului. Să nu ne mai cuprindem în brațe, că îmbrățișarea înseamnă să ne conținem unul pe altul pentru trei secunde, iar virusul n-are nevoie de mai mult ca să ne spurce. Să nu ne mai atingem, nici măcar pe obrazul celălalt, că atingerile sunt microbolante. Să nu mai dansăm, că dansul ne-nveselește, iar veselia riscă să devină molipsitoare. Să nu ne mai sărutăm, că sărutul înseamnă deja afecțiune cu pasiune, afectare cu premeditare. Să nu ne mai privim, că privirea însăși poate fi virusată de temeri și de suspiciune. Și, remediu suprem, să transferăm toate iubirile, prieteniile, amicițiile și tovărășiile din zona „apropierii sociale”, marasm pestilențial și patogen, în „distanțarea socială” a mediului digital, aseptic și sterilizat. Să ne căsătorim on-line, cu holograme sau, la limită, cu noi înșine. Pe urmă, 
Să depolitizăm sănătatea? Mai bine să nu ne facem iluzii deșarte
De ce a respins CSM proiectul USR pentru DNA-ul padurilor: Nu exista destui procurori si nici bani pentru ei Nu s-a facut o analiza a impactului bugetar privind cheltuielile cu procurorii si grefierii daca se operationalizeaza “DNA-ului Padurilor”, nu exista personal, iar complexitatea cauzelor avand ca obiect generic mediul inconjurator si gravitatea lor nu justifica mereu efectuarea urmaririi penale de catre procuror. Acestea sunt o parte dintre motivele pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) le-a enumerat in avizul negativ pe care l-a dat proiectului de lege promovat de USR privind infiintarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Mediu (DIIM). Propunerea viza o institutie pe modelul DIICOT, care sa activeze la nivel national si sa combata infractiunile impotriva mediului inconjurator. Denumita “DNA-ul padurilor si mediilor”, aceasta structura ar trebui sa ancheteze taierile ilegale de paduri, depozitarile ilegale si traficul de deseuri si nerespectarea normelor anti-poluare. Decizia CSM a fost luata la un scor strans si dupa multe discutii: 10 voturi pentru “avizare negativa” si 8 voturi pentru “avizare favorabila cu observatii”. Consiliul a publicat, joi, motivarea acestei decizii…..In ce priveste posturile propuse in schema de personal a noii directii de parchet, privind redistribuirea a 295 de procurori de la parchete la DIIM, acest lucru “ar avea un impact major negativ asupra activitatii si functionarii acestora.” Asta deoarece in Ministerul Public exista deja o lipsa de personal, gradul de ocupare a posturilor de procuror, la finalul anului 2019, se situeaza la 82.44%, “este evident ca reducerea schemelor de personal din parchete va avea efecte negative asupra activitatii acestora.” De asemenea, nu exista un studiu de impact din care sa rezulte estimativ volumul de activitate a structurii nou-create si, pe baza acestuia, necesarul de personal prin raportare la mediile nationale de cauze solutionate/procuror si raportul optim grefier/ procuror…..
Romania pierde la CJUE procesul aerului toxic din Capitala: Nu s-au respectat directivele europene 
Consiliul General a aprobat bugetele companiilor municipale înființate de Gabriela Firea: 2,8 miliarde lei pe 2020/ Peste 644 milioane vor merge pe salarii, circa 20 milioane lei la directori și CA-uri Cele 23 de companii municipale înființate de Gabriela Firea au în 2020 venituri estimate la peste 2,819 miliarde lei și cheltuieli de 2,789 miliarde lei, potrivit proiectelor de buget aprobate joi de Consiliul General al Municipiului București. Până la finalul anului, firmele estimează că vor avea circa 10.278 de angajați, iar cheltuielile cu aceștia se ridică la circa 644 milioane lei. Doar salariile consiliilor de administrație și ale directorilor se ridică la circa 20 milioane lei. În bugetele aprobate apar și datele privid profitul și pierderile pe 2019. Astfel, din cele 23 de companii, 13 au ieșit pe profit, iar restul pe pierdere. Profitul a totalizat 113 milioane lei, iar pierderile circa 52 milioane lei, dar nu la toate se precizează dacă este pierdere/profit net. În ceea ce privește salariile angajaților, potrivit datelor din bugete, top 3 este următorul:– Compania Municipală Dezvoltare Durabilă- câștig mediu 11.648 lei/lună- Compania Municipală Publicitate și Afișaj – câștig mediu 9.874 lei/lună; – Compania Municipală Tehnologia Informației – câștig mediu 7.900 lei/lună; În top 3 la capitolul venituri bugetare se află următoarele companii: – Compania Municipală Termoenergetica – 1,6 miliarde lei;- Compania Municipală Consolidări – 369 milioane lei;- Trustul de Clădiri Metropolitane București – 232 milioane lei; În ceea ce privește numărul de angajați, top 3 este format din:– Compania Municipală Termoenergetica – 3239;- Compania Municipală Consolidări – 1500; – Trustul de Clădiri Metropolitane București – 1215; Companiile care au cel mai mare buget pentru plata salariilor directorilor sunt:– Compania Municipală Consolidări – 1.148.000 lei;- Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje – 461.000 lei; – Compania Dezvoltare Durabilă – 373.000 lei; Integral: 
Doua asociatii de magistrati cer CSM sa nu organizeze concursul pentru sefia SS: Trebuie desfiintata! Doua asociatii de magistrati, “Forumul Judecatorilor din Romania” si “Initiativa pentru Justitie”, solicita plenului CSM sa respinga cererea de organizare a concursurilor de ocupare a functiilor din cadrul Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunoscuta ca Sectia Speciala. Solicitarea vine dupa ce Comisia de Resurse Umane si Organizare din CSM a inaintat plenului doua propuneri de organizare a unui concurs pentru numirea in functia de procuror-sef al SIIJ si de organizare a unui concurs pentru numirea procurorilor cu functii de executie in cadrul acestei structuri de parchet. Sectia Speciala a ramas fara sef, dupa ce Lia Savonea a incercat de sapte ori anul trecut sa o impuna la conducere pe Adina Florea, atunci cand fostul procuror-sef Gheorghe Stan a plecat judecator la CCR. Solicitarile Cele doua asociatii de magistrati mai solicita Parlamentului sa efectueze, de urgenta, modificarile necesare pentru punerea in acord a legislatiei cu recomandarile Comisiei Europene, Comisiei de la Venetia si GRECO, prin desfiintarea SIIJ si revenirea la competentele legale ale parchetelor existente anterior infiintarii acestei sectii, “solutie procedurala care si-a dovedit eficienta in timp, asigurand in acelasi timp o serie de garantii necesare intr-un stat de drept care lipsesc in cazul SIIJ.” Magistratii mai cer Executivului sa ia masurile necesare in vederea desfiintarii SIIJ, “fara a amesteca aceste prevederi necesare cu diverse alte masuri nocive pentru justitie, cum sunt cele care prevad competente extraordinare pentru procurorul general al PICCJ, incluse in proiectul de lege facut public in perioada dinaintea desemnarii de ministrul Justitiei a propunerii sale pentru aceasta functie.” Sursa citata adauga ca, potrivit jurisprudentei recente a Curtii Constitutionale, desfiintarea SIIJ pe cale de ordonanta de urgenta nu ar fi in sine neconstitutionala, raportat la rezultatul referendumului din 2019. Prin urmare, ar exista multiple cai de rezolvare a acestei probleme simple si grave cu care s-ar confrunta justitia in prezent, inainte de pronuntarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene asupra intrebarilor preliminare trimise de mai multe instante din Romania…..Cele doua asociatii sustin ca este inadmisibil ca intr-un stat care se pretinde a fi de drept, membru al Uniunii Europene, toate autoritatile sa se manifeste la nivel declarativ in sensul ca inteleg sa respecte recomandarile Comisiei Europene, ale Comisiei de la Venetia si ale GRECO, “dar, in plan faptic, sa evite sau sa se opuna luarii masurilor necesare pentru inlaturarea amenintarilor la adresa justitiei.” “Atragem atentia, pe aceasta cale, Consiliului Superior al Magistraturii, Presedintelui Romaniei, Parlamentului, Guvernului, Ministrului Justitiei, procurorului general al PICCJ, ca, daca nu se vor respecta in continuare recomandarile Comisiei Europene, Romania risca sa ajunga in situatia Poloniei, fata de care s-a declansat deja de patru ori procedura de constatare a neindeplinirii obligatiilor ce-i revin in calitate de stat membru al Uniunii Europene (infringement), ca urmare a gravelor incalcari ale principiilor statului de drept,” conchide sursa citata. Integral: 
Sorina Pintea, trimisa in judecata de DNA pentru spaga: 10.000 de euro si 120.000 de lei Fostul ministru al Sanatatii Sorina Pintea a fost trimisa in judecata pentru luare, fiind acuzata de DNA ca ar fi solicitat un comision de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica la Spitalul Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” din Baia Mare. Acuzatia: mita in forma continuata, doua acte materiale, 10.000 de euro si 120.000 de lei. Faptele ar fi fost facute in calitate de manager al unitatii medicale, potrivit unui comunicat DNA, remis joi Ziare.com. Fostul ministru este in acest moment sub control judiciar. “In perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, inculpata Pintea Sorina, in calitatea mentionata mai sus, ar fi pretins si primit, printr-un intermediar, de la reprezentantii unei societati comerciale, in doua transe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) si 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentand un procent de 7% din valoarea unui contract de achizitie publica ce avea ca obiect proiectarea si executia lucrarilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculara si toracica si spatii adiacente din Spitalul Judetean de Urgenta Dr. Constantin Opris Baia Mare, incheiat in anul 2019 de unitatea spitaliceasca cu societatea comerciala,” acuza procurorii. DNA: A fost flagrant. Concret, Pintea ar fi primit banii respectivi in incinta spitalului, in legatura cu indeplinirea unor acte ce intrau in atributiile sale de serviciu ca manager si ordonator de credite. Integral: 
ELCEN anunta ca noul RADET intruneste deja conditiile pentru a intra in insolventa: Datorii de aproape 400 de milioane de lei ELCEN anunta ca in doar cateva luni de la preluarea operarii retelei de termoficare din Bucuresti, Termoenergetica este deja in situatia de a intra in insolventa. Practic, a acumulat datorii in cuantum de 398 milioane de lei fata de ELCEN. “Nu au fost achitate facturile aferente lunilor ianuarie, februarie si martie 2020. Se inregistreaza scadente depasite si se percep penalitati conform legii. Primaria Municipiului Bucuresti inregistreaza restante la plata subventiei pentru perioada noiembrie 2019 – februarie 2020 in valoare de 538 milioane lei”, transmite ELCEN. Astfel, Termoenergetica intruneste conditiile de intrare in insolventa din cauza acumularii de datorii restante inregistrate fata de ELCEN…. ELCEN aminteste ca RADET Bucuresti a intrat in procedura de faliment, generand datorii curente de aproximativ 300 de milioane lei, inregistrate de Regie fata de ELCEN ca urmare a pierderilor financiare si tehnologice aferente perioadei de insolventa 2016-2019 si platibile, conform legislatiei in vigoare, de catre PMB, institutia ce a infiintat si coordonat RADET. Aceste datorii curente se adauga datoriilor RADET Bucuresti inregistrate fata de ELCEN in valoare de 3,7 miliarde de lei, inscrise in tabelul definitiv de creante, pentru care s-a solicitat in instanta atragerea raspunderii Municipiului Bucuresti. Mentionam ca PMB inregistreaza subventie restanta aferenta lunii noiembrie 2019 in valoare de 86.927.406 lei. 
Măsuri de siguranță în Rusia. La spitale s-a pus anunț „Atenție, cad doctori”
Rareş Bogdan, exemplu de precauţie! S-a înfăşurat din cap până în picioare în eşarfe
Discutii in CSM pentru numirea unui nou sef la Sectia Speciala. Birchall: Iordache, Toader si Savonea nu renunta Comisia de Resurse Umane si Organizare din 
Vera Jourova ii raspunde Mariei Grapini, dupa ce a cerut CE sa opreasca desfiintarea SS, desi era ceruta in MCV Vicepresedintele Comisiei Europene, Vera Jourova, arata intr-un raspuns transmis in scris europarlamentarului roman 
Medicul Mircea Beuran, trimis în judecată de DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi primit mită peste 10.000 de euro Fostul preşedinte al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti Mircea Beuran a fost trimis în judecată, miercuri, de procurorii DNA, în dosarul în care este cercetat sub control judiciar după ce ar fi primit de la un medic bani şi bunuri în valoare de peste 10.000 de euro entru a scoate la concurs un post de asistent universitar în specialitatea chirurgie generală. Procurorii arată în rechizitoriu că în 18 decembrie 2018, Mircea Beuran, în calitate de președinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv șef al Disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, ar fi primit de la o persoană, medic într-o unitate spitalicească din București (martor în cauză), bani și bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Beuran ar fi primit banii respectivi pentru ocuparea de către martor a unui post de asistent universitar pe perioadă determinată (în specialitatea chirurgie generală în cadrul U.M.F. „Carol Davila” București), “îndatoriri ce puteau fi realizate de către inculpat prin oricare din actele care intrau în competența sa, în oricare din calitățile sale menționate anterior”. Procurorii mai spun că au pus sechestru pe suma de 10.007,5 euro dintr-un cont bancar al lui Beuran. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București. Integral: 
Școală, în orice condiții!
Valentin Lazea: Un stat este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, dar nu faţă de supravieţuirea fiecărui IMM Multe întreprinderi mici şi mijlocii vor dispărea, fără doar şi poate, dar un Guvern este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, nu faţă de supravieţuirea fiecărui IMM sau fiecărei întreprinderi, mai ales într-o economie de piaţă, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, Valentin Lazea, economist-şef Banca Naţională a României (BNR), potrivit Agerpres. Foarte pe scurt: – Dacă nu am avea situaţia deficitelor gemene care ne trag în jos foarte tare, am avea o şansă să ieşim din criză. – În privinţa evoluţiei pandemiei, probabil că o să avem o evoluţie în W. – Credem noi că le-a luat două luni chinezilor. De unde ştim cât le-a luat chinezilor, într-adevăr? -Va exista o situaţie în care datoriile publice vor creşte, se vor arunca asupra generaţiilor viitoare.-Economiile care vor arunca la gunoi principiile şi lucrurile învăţate în sute de ani, cum de altfel le vor şi arunca, vor fi fragile. -Băncile centrale au fost transformate în femeia de serviciu care face curăţenie după petrecerea guvernelor şi a statelor – Nu este un moment care trebuie invidiat, pentru că, în momentul în care regina va deţine hălci mari din economie, se va dezlănţui un val populist peste tot. “Multe întreprinderi mici şi mijlocii vor dispărea, fără doar şi poate.:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/04/petre-barbuautori.jpg?w=640&ssl=1)
Ce se va întâmpla în România după ieșirea din pandemie? Politicienii vor năvăli cu mulțumiri la televiziuni, iar fraierii din privat, la muncă. Adică, nimic Politicienii vor da o zi liberă care să marcheze victoria împotriva coronavirusului, Firea va ridica un monument în București, Iohannis va împărți decorații, iar televiziunile de știri se vor întoarce la dezbaterile cu analiști. Nici bine nu va fi alungat ultimul coronavirus din România, că marile figuri din politica noastră vor da năvală la televiziuni și vor lăuda eroismul medicilor, asistenților, polițiștilor, jandarmilor și militarilor. În discursuri bombastice și cuvântări triumfaliste. Totuși, politicienii nu vor rata ocazia să scoată în față ce-au făcut ei pentru popor (nimic), ce măsuri au luat, ce politică înțeleaptă au făcut, salvatorii neamului! Dar vor avea grijă să laude și poporul pentru că a stat cuminte în casă, la televizor. Fabricile de propagandă (televiziunile) vor funcționa la capacitate maximă. Probabil, un politician sau un grup de parlamentari va face pe genunchi un proiect de lege prin care se va institui ziua națională în care se va omagia victoria împotriva COVID-19. Ziua va fi declarată nelucrătoare și, din acel moment, guvernul va analiza posibilitatea să aprobe o „punte” pentru un weekend prelungit pentru bugetari. (Se va aproba.) Primarii vizionari și consiliile municipale sensibile la aspirațiile românilor vor decide ridicarea unor monumente care vor fixa în piatră și oțel memoria celor care au luptat împotriva pandemiei.
Proces pentru salvarea raului Basca Mare: Apa care adaposteste 10 specii de pesti si este in pericol sa fie secata Tribunalul Cluj are termen, miercuri, intr-un proces in care comunitatea Declic a chemat in judecata mai multe institutii ale statului pentru a salva raul Basca Mare, pe albia caruia Hidroelectrica a deschis un santier, parte dintr-o mai mare amenajare hidroenergetica. Declic cheama in judecata in acest proces pe presedintele Consiliului Judetean Covasna, Consiliul Judetean Covasna si Hidroelectrica SA Bucuresti – Sucursala Arges. Obiectul procesului este suspendarea unui act administartiv, 
Compromis cu BOR. La ora de educație sexuală se va preda doar sex mânăstiresc
Cu spitale din cartoane nu vom iesi niciodata din criza economica. Este nevoie urgenta de investitii publice 
Un medic il contrazice pe Tataru: Diferenta dintre ce zice si ce face popa! Daca masca ar fi purtata 4 ore, un singur spital ar avea nevoie de 432.000 pe luna Medicul Dan Grigorescu, seful Sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva de la Spitalul Judetean Brasov, atrage atentia ca momentan in spitale nu se respecta cerinta ministrului Sanatatii, Nelu Tataru, ca mastile sanitare sa fie folosite maximum 4 ore. “Diferenta dintre ce zice si ce face popa… Daca in sistemul sanitar romanesc s-ar respecta cerinta expusa de domnul ministru Tataru, ar insemna ca pentru fiecare post ocupat de personalul medical ar fi nevoie de 6-12 masti pentru fiecare 24 de ore”, a scris medicul pe contul sau de Facebook, lasand sa se inteleaga ca totusi in unitatile medicale nu este respectata aceasta masura. El a facut si niste calcule pentru situatia in care personalul medical chiar si-ar schimba masca sanitara in acest interval de timp. Astfel, ar fi nevoie de 180-360 de masti lunar pentru fiecare post in parte, iar “pentru o sectie de spital cu marimea standard de 25 de paturi, la care sunt normate (cu tot cu auxiliarele) intre 20 (interne) – 30 (neurochirurgie, chirurgie cardiovasculara, arsi, etc) de posturi, nevoia ar fi intre minim 7.600 – 10.800 de masti lunar. PENTRU O SINGURA SECTIE!”. Prin urmare, dupa spune Dan Grigorescu, “pentru un spital cu 1.000 de paturi s-ar ajunge, lunar, la o nevoie de 40 de ori mai mare, intre 304.000 si 432.000 de masti”. Integral: 
Fost sef in cadrul OMS: Dupa coronavirus, ne asteapta un alt dezastru de sanatate publica Un fost sef al unui departament din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) avertizeaza ca Europa se indreapta catre un alt dezastru de sanatate publica, in urma pandemiei de coronavirus. Oncologul britanic Karol Sikora, fost sef al organismului care se ocupa de cancer in cadrul OMS si actual consilier guvernamental al Regatului Unit, spune ca urmatorul dezastru medical public va fi legat de pacientii de cancer si cei bolnavi de inima. “Pacientii de cancer si cei bolnavi de inima au fost lasati pe dinafara – nu pot intra in spitale. Cu toate ca avem COVID-19, in Marea Britanie, cel putin pentru moment, cerintele (pacientilor – n.red.) pentru spitale s-au mai diminuat in ultimele saptamani, ceea ce e grozav, insa trebuie sa revenim la normal pentru pacientii bolnavi de cancer si de inima”, a spus profesorul, citat de 
Molima în Paradis Prima dată când am stat e vorbă cu cineva care fusese în Madagascar am aflat ceva straniu. Ca european, nu ai voie să bei apă altfel decât îmbuteliată şi importată. Nu îţi interzice nimeni, dar dacă bei de unde beau localnicii şansele tale de a scăpa fără o boală serioasă sunt practic nule. Şi de mâncat, mi s-a spus, trebuie să mămânci tot la unul dintre puţinele restaurante pentru europeni. Altfel s-a zis cu tine… Am aflat, de la ştiri, că virusul din Wuhan a ajuns şi în Republica Malgaşă. Asta nu este o surpriză. Africa este vizitată acum de un val al pandemiei despre care nimeni nu ştie exact câte victime va lăsa în urmă. Multe guverne africane sunt incapabile să gestioneze criza aceasta. Dar chiar şi pe fondul unor aşteptări modeste, cee ce se întâmplă în Madagascar mi-a atras atenţia. Preşedintele ţării, Andry Rajoelina, şi-a anunţat concetăţenii că are un leac pentru coronavirus. Un ceai de plante. Da, aţi auzit bine. Omul pretinde că au făcut deja testele. Doi oameni s-au vindecat. Tratamentul durează o săptămână. Se pare că apoi a pus armata să împartă locuitorilor ceaiul-minune. De ce ne mirăm? Vi se pare că Străinu-Cercel, cu al său plan “Vacanţa Mare”, este mai competent? Sau Donald Trump, cel care îi îndemna pe americani să bea dezinfectant? Ori dictatorul din Belarus, Alexandr Lukashenko, care îşi sfătuia supuşii să bea vodcă pentru a eradica virusul? Sau Daniel Ortega, preşedintele socialist din Nicaragua, cel care numea coronavirusul “un semn de la Dumnezeu”? – Dumnezeu ştie de ce..
După criza medicală va urma o perioadă dificilă.
O spinoasa problema care afecteaza orice roman cu credit a ajuns la ICCJ: Sunt abuzive comisioanele de analiza si administrare? Comisioanele de intocmire/analiza a dosarului de credit sau comisioanele de gestionare/ administrare a creditului sunt considerate abuzive potrivit Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori? O problema de drept sensibila, in conditiile in care instantele din Romania dau decizii contradictorii in astfel de cazuri. Asta dupa ce mai multe persoane care au luat credite, nemultumite de plata suplimentara a unor comisioane, au contestat in instanta contractul cu banca, au cerut restituirea unor comisioane si renegocierea conditiilor de creditare. In cazuri similare, unii au castigat, iar altii au pierdut. Punctele de vedere ale marilor instante din Romania sunt diametral opuse in aceste cazuri. De exemplu, Curtea de Apel Cluj sustine ca ambele comisioane sunt abuzive si precizeaza ca acestea nu au fost negociate, avand caracter preformulat, sau ca aceste comisioane s-au stipulat pentru prestatii inexistente sau injuste, fiind infrant principiul bunei credinte. Pe de alta parte, conform Curtii de Apel Craiova, comisionul de acordare a creditului si comisionul de administrare nu sunt abuzive. Potrivit magistratilor craioveni, comisioanele fac parte din pretul total al contractului, nu au fost negociate dar sunt clare si neechivoc exprimate, intr-un limbaj usor inteligibil. Pe de o parte, Curtea de Apel Bacau a retinut cuantumul ridicat al comisionului de administrare, prin raportare la dobanda lunara a creditului si lipsa unei justificari obiective in acest sens (spre exemplu 0,44% pe luna din sold, fata de dobanda lunara de 0,575%). Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti motiveaza ca lipsa unei definitii exprese a clauzei nu echivaleaza cu lipsa de informare ori cu imposibilitatea consumatorului de a cunoaste scopul pentru care este perceput un anumit comision, cata vreme, insasi denumirea clauzei contractuale sugereaza scopul perceperii respectivului comision….Aceasta problema de drept urmeaza sa fie solutionata luna viitoare de Inalta Curte, in cadrul unui recurs in interesul legii. O decizie in acest caz trebuia data pe 31 martie, dar judecatorii au amanat dezbaterile pe 18 mai….. BRD – Groupe Societe Generale cerea ca Inalta Curte sa stabileasca in mod unitar ordinea in care judecatorii sa analizeze cele doua prevederi privind comisioanele bancare, mai intai daca clauzele se refera la obiectul principal al contractului, la pret si sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil (art. 4, alin. 6), si abia apoi, daca rezultatul este negativ, sa analizeze daca sunt indeplinite conditiile cumulative ale art. 4, alin. 1 – clauzele sunt negociate, contrare bunei credinte si creeaza un dezechilibru semnificativ. Banca mai cerea interpretarea unor sintagme, cum ar fi “pretul contractului” sau “obiect principal al contractului”, sau in cazul notiunii de clauze “exprimate intr-un limbaj unor inteligibil”, sa se clarifice necesitatea mentionarii prestatiilor bancii ce urmeaza sa a fi efectuate in contrapartida comisioanelor, chiar si atunci cand scopul perceperii comisioanelor poate fi usor dedus din denumirea acestora sau din dispozitiile legale sau contractuale incidente, pentru a se considera ca acele clauze sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil. In plus, sa se stabileasca in ce masura lipsa detalierii scopului perceperiii comisioanelor, respectiv lipsa indicarii prestatiilor/activitatilor efectuate de banca in contrapartida comisioanelor percepute, creeaza automat un dezechilibru semnificativ in defavoarea consumatorului si sa se clarifice in ce masura valoarea (cuantumul) comisioanelor poate fi un element in functie de care se apreciaza dezechilibrul semnificativ in defavoarea consumatorului. Integral: 
Marian Godina publica mesajul un sef din Politie, care cere subalternilor sa dea mai multe amenzi Politistul Marian Godina a publicat pe Facebook un mesaj trimis subalternilor de catre comisarul Cristian Tomi Dumitru, seful Politiei orasului Popesti-Leordeni (Ilfov), in care agentii erau criticati pentru numarul mic de amenzi date in martie si aprilie si li se cerea “indreptarea acestor indicatori.” “Politistii care nu indeplinesc acesti indicatori vor intocmi un raport justificativ in acest sens, pe care il vor prezenta conducerii!!!,” mai scria seful Politiei din Popesti-Leordeni. Este vorba de amenzi date in baza legilor speciale, la Codul Rutier, la activitatile comerciale ilicite si la Legea privind paza bunurilor. Marian Godina explica demersul sau de a publica acest mesaj intern: “Ma zbat de ceva timp si dau explicatii referitoare la faptul ca politistii nu au norma de amenzi. Am facut-o din convingere. Ba chiar am intrebat pe un grup de politisti din toata tara, daca pe ei sunt presiuni sa dea amenzi. Mi s-a raspuns ca nu.” Agentul de politie mai arata ca pe timp de pandemie a scazut numarul de accidente de circulatie, iar activitatile comerciale sunt reduse, asa ca ar fi firesc sa scada numarul amenzilor in aceste zone….Godina mai povesteste cum a decurs discutia cu seful Politiei Popesti-Leordeni. “I-am scris domnului comisar si l-am intrebat daca mesajul ii apartine, deoarece vreau sa-l fac public si sa fiu sigur ca nu e vreun fake pe care mi l-a trimis cineva rau intentionat. Mi-a raspuns ca ii apartine, mi-a scris fraze intregi si, dupa ce l-am corectat, pentru ca limba romana nu parea a-i fi chiar cea mai buna prietena, m-a sunat pentru o mai buna intelegere si pentru a evita greselile, dupa cum mi-a spus. I-am zis ca eu vad mesajul dumnealui ca fiind o presiune pusa pe agenti si un indemn de a da cat mai multe amenzi si ca sunt unul dintre cei care si-au tot batut gura ca nu exista norma de amenzi….Potrivit politistului, explicatiile comisarului nu l-ar fi convins.”Pentru mine: o slaba activitate = putine amenzi, iar indreptarea indicatorilor = trebuie sa dati mai multe amenzi. Chiar ma intreb ce o insemna indeplinirea indicatorilor. O fi un numar fix de amenzi? 50, 100, 150? Cum indeplinesti indicatorii aia?,” se intreaba retoric Godina. Integral: 
10 efecte ale faptului că școlile vor rămâne închise până în septembrie
Washington Post scrie despre “pandemia de coruptie”: Masti la suprapret si contracte dubioase. Romania, data ca exemplu Publicatia americana Washington Post scrie, intr-un material amplu, despre “pandemia de coruptie” si tarile care au incheiat “contracte dubioase” pentru achizitionarea de materiale sanitare necesare in lupta cu noul coronavirus. Printre statele in care coruptia a inflorit in timpul crizei si date exemplu de cel mai mare ziar american din Washington este si Romania, alaturi de Columbia, Bangladesh sau Argentina. “Atat tarile mari, cat si cele mici au cheltuit trilioane de dolari pentru a combate pandemia de coronavirus si efectele brutale pe care aceasta le are asupra economiei – ceea ce analistii numesc cel mai mare raspuns financiar la o singura criza globala. Pe masura ce guvernele se grabesc sa faca rost de toate resursele necesare – de la ajutor alimentar pana la masti sanitare – acestea acorda prioritate vitezei, si nu transparentei, renuntand la licitatii competitive, astfel incat sa tina pasul cu pandemia. Majoritatea nu au de ales oricum. Avand in vedere viteza cu care se propaga aceasta criza – inca in desfasurare – fie cumperi produse rapid, fie pui in pericol milioane de oameni. Insa exista si ingrijorari: ce procent din banii de achizitii umple buzunarele birocratilor corupti, ale contractorilor apropiati de acestia sau ale sindicatelor corupte?”, scriu jurnalistii americani. Publicatia citata noteaza ca preturile ridicate la produse precum masti si ventilatoare pot fi explicate in parte de economia de piata: deficitul pe fondul cererii mari determina cresterea preturilor. Totusi, este adusa in discutie explozia acestor preturi in contractele incheiate de stat cu firme/ companii/ furnizori cu un istoric non-medical. Si nu doar in Romania, ci in toata lumea. 
Poate ar trebui să fie și românii puțin suedezi după 15 mai. O altă perspectivă asupra metodei anti-COVID-19 care a ultragiat lumea Acuzați acum de unii „că-și omoară bătrânii” prin metoda relaxată adoptată în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, suedezii au câteva lecții pe care ar fi bine să le învățăm și noi după 15 mai. Asta indiferent dacă strategia nordicilor se va dovedi sau nu eficientă pe termen lung. În 2018 am fost în Stockholm la un program pentru jurnaliști, iar una dintre întâlnirile pe care le-am avut atunci a fost cu doi reprezentanți ai sistemului suedez de asigurări de sănătate. Din discuțiile cu cei doi mi-a rămas în minte modul în care statul încurajează cetățenii să stea acasă, la cel mai mic semn de boală. Nu doar când se îmbolnăvesc ei, ci (mai ales) copiii lor. Companiile sunt obligate să le permită angajaților să aibă grijă de sănătatea familiei, să nu-i cheme la muncă, iar angajații nu mai au stresul că, dacă nu merg la serviciu câteva zile, ar putea pierde bani din salariu. Sănătatea este un lucru mult prea important pentru societatea suedeză pentru a fi tratat cu superficialitate. Statul asigură pârghiile legale și banii necesari, mai departe e responsabilitatea individului. M-am gândit atunci cât de puțin răspândită este această practică în societatea românească. Câți dintre noi aleg să stea acasă când tușesc sau au febră și câți dintre patronii noștri sunt dispuși să ne lase în pace și nu se gândesc automat că lenea și nu boala este cea care ne împiedică să venim la serviciu? Întrebarea mi se pare cu atât mai importantă cu cât, după 15 mai, când se vor relaxa condițiile de carantină în România, va trebui să avem singuri grijă de sănătatea noastră. Iar, pe termen lung, statul de bunăvoie acasă, atunci când ești bolnav, va trebui să devină una dintre reguli: pentru propria siguranță, dar și pentru a-i proteja pe ceilalți. După 15 mai, dacă-mi permiteți comparația, ne vom afla în situația în care sunt acum suedezii. Minus sistemul lor medical. Fără niciun dubiu, în acest moment, metodă aleasă de nordici pentru combaterea pandemiei de coronavirus a stârnit curiozitatea întregii planete. Cu mai multe decese, 2194 (la momentul la care scriu acest articol), raportat la numărul de îmbolnăviri- 18.640 decât alte țări europene, Suedia a dat senzația că tratează pandemia de coronavirus cu un cinism nemaiîntâlnit în lumea civilizată. Nu a închis școlile și nu a blocat oamenii în casă, a apelat la bunul-simț al cetățenilor, a făcut recomandări de distanțare socială, dar nu a impus obligații (mă rog, au fost câteva, cum ar fi 
Perspectiva României, schimbată la negativă și de Moody’s. 
Pe ce lume trăieşte Comisia de Prognoză? Vede în 2020 o scădere a numărului de angajaţi cu doar 1 la sută, şomajul la 3,4 la sută şi …majorare de salarii cu 6%! Specialiştii în resurse umane resping prognozele Comisiei pentru 2020 şi cred că numărul salariaţilor din economia locală nu va depăşi 4 milioane, şomajul va ajunge la 7% – 8%, iar creşterile salariale vor îngheţa. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă la schimbări foarte mici pe piaţa muncii în 2020. CNSP se aşteaptă ca numărul de salariaţi din economia locală să scadă cu 1,3% anul acesta faţă de 2019, până la 5.087.400 de angajaţi, rata şomajului să crească cu 0,4% până la 3,4%, iar salariile să crească cu 5,9%….. „Este evident că rata şomajului va fi undeva la 7%-8%. Cine să absoarbă atâţia oameni? Vor avea restaurantele şi hotelurile la fel de mulţi angajaţi, vor reveni la activitatea de dinainte aşa de uşor? Restaurantele şi hotelurile vor reangaja circa trei sferturi din angajaţii pe care îi aveau înainte. În primă fază, totul va fi treptat“, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte creşterile salariale, specialistul afirmă că salariile nu au cum să crească cu 5,9% anul acesta pentru că organizaţiile au îngheţat bugetele pentru măriri salariale de când a apărut criza cauzată de pandemia de COVID-19. Dacă vom avea o creştere economică lentă, este evident că şi salariile sunt în o pantă de revenire foarte lentă, spune ea. „În industrii precum IT, telecom sau FMCG poate că nu au scăzut salariile, dar nici nu vor creşte spectaculos. Nu au de unde să crească spectaculos. În momentul în care a început această criză, toate bugetele de creşteri salariale au îngheţat brusc. Media creşterilor salariale pentru 2020 era undeva la 4-6% la începutul anului, dar acum mă aştept să fie de 2-3% şi aplicate doar de companiile care au apucat să le stabilească de la începutul anului. Totul a scăzut, puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut. Dacă companiilor le scad vânzările, de unde să mai aibă bani de angajări sau de creşteri salariale?“, afirmă Oana Botolan Datki. Integral: 
Consiliul Național al Elevilor cheamă Ministerul Educației în judecată pentru ordinul privind obligativitatea cursurilor online Consiliul Național al Elevilor anunță că depus o plângere prealabilă în contenciosul administrativ prin care Ministerului Educației abrogarea ordinului privind obligativitatea cursurilor online. Elevii spun că ministerul obligă elevii să participle la cursurile online, dar nu le pune la dispoziție și calculatoare, iar sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaționale online, fiind lăsați în afara sistemului de învățământ. ”În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor în spațiul online. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educației și Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi și cadre didactice dezavantajate”, arată elevii într-un comunicat de presă. Citiți mai jos comunicatul integral de la Consliul Național al Elevilor:….„Încă de la începutul lunii martie, când cursurile au fost suspendate din cauza crizei provocate de COVID-19, Consiliul Național al Elevilor a înaintat propuneri către Ministerul Educației și Cercetării pentru garantarea accesului la educație. Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 limitează dreptul la educație nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunitățile social-dezavantajate, ci pentru toți elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive cât se poate de obiective: într-o familie cu un singur calculator în casă, cu părinți ce îl utilizează pentru a realiza telemunca, școala online devine o utopie. Ministerul Educației și Cercetării a decis să lase în afara sistemului educațional sute de mii de elevi, iar noi, cei care milităm pentru principiul echității în sistemul de învățământ preuniversitar, nu putem tolera o astfel de politică educațională. Am formulat o plângere prealabilă în temeiul legal prezentat în Legea contenciosului administrativ, prin care solicităm Ministerului abrogarea OMEC nr. 4135/2020. Astăzi, 27 aprilie 2020, MEC încă nu a prezentat un plan concret pentru respectarea dreptului la educație pentru toți copiii pe care noi îi reprezentăm, iar această încălcare flagrantă a unui drept fundamental nu poate fi trecută cu vederea de reprezentanții elevilor. Dacă Ministerul a decis să impună măsuri de continuare a procesului educațional doar pentru o parte dintre elevi, condiționând accesul la educație pe criteriul social și economic, noi nu vom face acest lucru și vom lupta pentru ca acei elevi să beneficieze de procesul instructiv-educativ, așa cum prevede și Constituția României. Educația nu ar trebui să fie despre majorități și minorități, ci despre fiecare elev în parte.”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor. Integral: 
Nicusor Dan anunta ca Firea vrea sa demoleze o baza sportiva pentru a face loc unui hipermarket 
Zoom, Whatsapp şi Messenger, îngropate! Se lansează mIRC Video
Rusia mulțumește României pentru ajutorul umanitar de 120 tone aur trimis în 1916
Mircea Miclea: Boilere sau avioane? 
Veniturile bugetare estimate de Guvern sunt supraevaluate cu cel puțin 0,3% din PIB. Cheltuielile sunt subdimensionate cu 0,3-0,45% din PIB. Deficitul bugetar va depăși 7,3, nu 6,7, cât speră Finanțele (analiză) Veniturile bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de Comisia Naționala de Strategie și Prognoză, sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile bugetare sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB, arată un document publicat sâmbătă de Consiliul Fiscal. ”În aceste condiții, deficitul bugetar probabil este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile sunt înclinate în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare”, mai arată reprezentanții instituției conduse de prof. Daniel Dăianu. Consiliul Fiscal lucrează cu două scenarii: unul în care economia scade cu 4-6% în acest an iar al doilea, în care economia va scădea cu 8-9%.- În condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 – 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% – 8,9% din PIB (Finanțele mizează pe un deficit bugetar de 6,7% din PIB). Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei. – Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% – 10,4% din PIB. În plus, în condiții de scădere economică profundă, este posibil ca veniturile bugetare să scadă mai mult decât ce ar justifica senzitivitatea acestora estimată pe baza datelor aferente unui ciclu economic normal. Astfel, balanța riscurilor aferentă estimărilor CF privind deficitul bugetar potrivit celor două scenarii este înclinată pe partea negativă, respectiv în sensul unui deficit bugetar mai ridicat. Mai mult, toate estimările de mai sus, nu includ și o eventuală majorare a alocațiilor pentru copii, măsură amânată până la 1 august 2020. Ce mai spune instituția din subordinea lui Daniel Dăianu: – O primă observație cu privire la scenariul macroeconomic asumat de Guvern în cadrul rectificării pornește de la constatarea că dinamica PIB, de -1,9% pare decuplată de evoluțiile pe piața muncii – ai căror indicatori sunt supraestimați. Astfel, contracția PIB din 2020, localizată, cu precădere, în industrie, construcții și servicii produce efecte foarte reduse asupra numărului mediu de salariați (-1,3% sau -1,6% conform metodologiei AMIGO), ratei șomajului (creștere cu 0,4 pp sau 0,5 pp conform metodologiei AMIGO), populației ocupate totale (-1,4%) iar câștigurile salariale sunt proiectate a-și continua creșterea cu 5,9% sau 6,0% (brut/net) în 2020 – consemnând, astfel, o creștere reală de 2,8%. Consiliul Fiscal reiterează, similar opiniilor anterioare, observația că proiecțiile aferente pieței muncii au un impact fiscal-bugetar foarte semnificativ, senzitivitatea proiecției de deficit fiind, astfel, relativ ridicată în raport cu aceste date de intrare. Supraestimarea dinamicii anvelopei salariale din economie (a numărului de angajați și a câștigurilor salariale) este de natură să ducă la supraestimarea veniturilor bugetare, iar o rată a șomajului mai joasă proiectată diminuează prognoza cheltuielilor cu ajutoarele de șomaj, cu un efect similar, de subestimare, asupra nivelului deficitului. Integral: 
”Economic crash”. De ce ne temem noi, economistii, și ce se poate face
Criza trece, incompetenta ramane – dezastrul de la fondurile europene De la un dezastru de leadership guvernamental exprimat prin analfabetismul profesional al Vioricai Dancila, Romania a trecut in era dezastrului generat de incompetenta vocationala a premierului Ludovic Orban. In fiecare saptamana, suntem martorii unor gafe de proportii in deciziile luate de prim-ministru sau intentiile acestuia, si as enumera pe cele mai recente: somajul tehnic pentru aparatul administrativ, nesincronizarea cu balbele emise de titularii de la Finante sau de la Munca, girarea pactului Biserica – Interne si multe altele. In schimb, saptamanal, la inceputul fiecarei sedinte de guvern, pe durata permiterii accesului presei, vedem cate o sceneta ieftina de teatru, cu un premier care nu se pricepe, dar isi da cu parerea despre orice, cu niste ministri care recita niste poezii fara rima, dinainte aranjate cu premierul, dar cu o intriga si un deznodamant de un penibil coplesitor….. Cand incompetenta este impinsa pana la momentul decontarii, membrii cabinetului incep sa se atace reciproc, sa arunce vina fie pe trecut, fie pe situatia de criza si cauta sa produca hartii in care sa-si ascunda capul pentru a evita orice raspundere. Nu o sa ma refer aici la situatia de la Interne, arhicunoscuta si mediatizata in aceste zile, pentru simplul fapt ca e prea la vedere si toti romanii o cunosc in detaliu. Nu o sa ma refer nici la penibilul cu restartarea economiei cat mai grabnic, de parca Romania era vreo forta economica la nivel mondial, iar IMGB-ul, Republica, 23 August, Electroputere, ARO si multe alte companii de rasunet ar sta sa rupa lantul. Nu, dragi concetateni, economia tarii e pe butuci, si asta nu pentru ca romanii nu sunt muncitori, creatori, inventivi, harnici ci pentru ca deciziile politice din ultimii 30 de ani au fost cel mai mare inamic al economiei, iar starea se perpetueaza. In schimb, am sa ma refer la dezastrul de la Ministerul Fondurilor Europene, continuand seria de dezvaluiri, cu singura remarca a faptului ca acum lucrurile au intrat in faza ireversibilitatii, iar acest lucru va crea mari probleme in dezvoltarea Romaniei pentru urmatorii 10 ani Modul cum a gestionat ministrul Bolos protofoliul de la Fonduri Europene este deosebit de daunator avand in vedere perioada extrem de importanta in care ne aflam pentru negocierea cadrului financiar multianual 2021 – 2027 si cei 3 ani ulteriori pentru inchiderea anvelopei bugetului alocat de la UE pentru dezvoltarea Romaniei. Practic, as spune ca Marcel Bolos a facut ceea ce stia, adica sa continue sa slujeasca interesele maharilor din transporturi de unde si provine, si sa dea inapoi Cezarului ce e al Cezarului. Daca premierul Orban si clica de politruci din fruntea unui PNL, ajuns din pacate in derizoriu (lucru pe care pe mine, personal, ma doare), nu au fost in stare sa scoata din randurile lor un specialist care sa-si asume portofoliul Fondurilor Europene, au apelat la influenta sferelor de putere care se invart intotdeauna in jurul guvernului, indiferent de culoarea politica, numele premierului sau strategia adoptata. Problema nu ar fi fost atat de importanta daca, in primul rand, asa cum s-a semnalat si din Parlamentul European, Marcel Bolos nu s-ar afla intr-un vadit conflict de interese prin ceea ce face. Acest conflict are doua aspecte: unul legat de functia de sef de Agentie de Dezvoltare Regionala, de unde si provine, suspendat temporar pe perioada executarii mandatului de ministru, iar a doua, pozitia ocupata in cadrul Ministerului Transporturilor, pe care si-a securizat-o ca back-up pentru o viitoare cariera. Astfel, in primul caz, ca fost sef de ADR, de acum ministrul Bolos, a negociat cu Comisia Europeana ca ADR-urile sa devina Autoritati de Management, adica sa primeasca direct banii de la UE si sa-i gestioneze dupa bunul plac. In al doilea caz, cel de la Transporturi, Marcel Bolos, prin functia de ministru la Fonduri Europene, a negociat ruperea Ministerului Transporturilor de MFE in ceea ce priveste gestionarea fondurilor si constituirea ca Autoritate de Management pentru fondurile alocate pentru infrastructura, adica un fel lup paznic la oi, pe intelesul tuturor. In trecut, avand in vedere proliferearea intereselor baietilor destepti din infrastructura, s-a luptat din greu ca banii care vin de la UE sa nu mai fie gestionati tot de cei care ii cheltuie, si Autoritatea de Management de la Transporturi sa treaca la MFE. Acum, gratie prestatiei lui Bolos, situatia revine “la normal”: banii vor fi la discretia celor care decid si cheltuirea lor, baietii destepti rasufla usurati, iar viitorul fost ministru Bolos isi va gasi probabil linistea intr-unul din birourile de conducere de la Transporturi. Pe langa aceste inginerii, actualul ministru Bolos isi urmareste nestingherit propria agenda, inconjurat de nume grele ramase de la adminstratia PSD sau de valeti de lux furnizati pe linie de partid. Totusi, lucrurile au luat o intorsatura cu iz “colateral”, ca sa zic asa, iar presiunea exercitata pe cei nominalizati sa gireze viziunea minstrului ii determina pe acestia sa inceapa sa cedeze. Este cazul si secretarului general adjunct al ministerului si sefa structurii juridice, Loredana Hristodorescu, care s-a saturat si a decis “sa puna pixul jos”, cum se numeste in jargon administrativ evitarea semnarii de documente la comanda. Evident ca replica a venit imediat, iar ministrul a parat-o lui Orban, care a decis “sa-i ia jucariile”, ca sa continui cu jargonul de breasla, celei care nu s-a supus “orb (an) este”. Mare paguba nu e, lucrurile merg inainte, Bolos fiind inconjurat de “oameni de incredere”. Asa este cazul secretarului de stat Carmen Moraru, adusa de la Transporturi, cunoscuta ca om de incredere al Elenei Udrea pe vremea marilor combinatii. La fel de bine, Bolos e servit prompt de actualul secretar general al MFE, Liliana Anghel, adusa obscur in luna decembrie a anului trecut, printr-un “concurs” pentru un banal post de functionar public, si transformata peste noapte in inalt functionar public, numita chiar de Orban ca secretar general. Domnita respectiva, activata de nicaieri, de la propria firma fara activitate din Balotesti pe stanga, unde si locuieste cu sotul ei, tot de orientare profesionala preot, ca si ministrul Bolos (mai, sa fie!). Cert este ca duduita semneaza fara ezitare orice gand al ministrului, transformandu-l in realitate. Un alt demnitar, adus de Bolos pe linie de partid, este si un padurar de la Maramu’, care are sarcina de a semna actele angajate de minister in guvern, chipurile pentru a evita conflictul de interese flagrant in care se afla chiar ministrul. Apropos, pentru a fi basma curata, Marcel Bolos, intr-un mod cu totul atipic, si-a luat de la un functionar de la Bruxelles adeverinta de non-conflict de interese, asa cum relateaza chiar membri ai parlamentului European. Destept baiat, nu am ce zice, numai ca iresponsabilitatea unora nu elimina raspunderea din punct de vedere legal. Pe langa alti doi demnitari adusi de nicaieri din ograda PNL, Marcel Bolos mai e ajutat si de o ultima reminiscenta a numirilor Vioricai Dancila: secreatrul general adjunct Mariana Cristea, aceasta mergand pe sarma, lepadandu-se de satana pesedista, doar doar sa nu supere si sa fie revocata. Cu motoarele incompetentei turate la maxim, actuala distributie de varf de la MFE, sub conducerea dirijorului, trebuie sa puna pe masa viziunea de dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 10 ani, iar acest lucru sa se concretizeze printr-un Acord de Parteneriat cu Bruxellesul. Nu mai amintesc faptul ca, de fapt, ministrul Bolos joaca pe partitura stabilita de PSD, dar jocul de glezne facut de acesta are menirea sa prosteasca o tara intreaga, Comisia Europeana si alte institutii comunitare. Ajuns la momentul decontului, asa cum aminteam la inceputul acestei dezvaluiri, Bolos incepe sa fluiere in biserica (sic!) si nefiind in stare sa articuleze o strategie la nivel MFE, imprastie sarcini in stanga si in dreapta, la ministerele de linie. Numai ca acolo, tangenta si priceperea in gestionarea fondurilor europene e mai ceva ca la Bolos, si va amintiti probabil, dintr-o dezvaluire anterioara, ca v-am povestit cum, de exemplu, se elaboreaza Strategia de Specializare Inteligenta la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii….. 
Aproape 9.500 de beneficiari de pensii de serviciu, in martie: Cea mai mare pensie medie este de 18.880 lei Numarul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii martie 2020, de 9.463 de persoane, in crestere cu 175 de persoane fata de perioada similara din 2019, conform datelor centralizate de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Cei mai multi, respectiv 4.018, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, in cazul acestora inregistrandu-se si cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportata din bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Raspunzand la o interpelare in Parlament, Ministerul Muncii informa in vara trecuta ca cea mai mare pensie de serviciu platita de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) fusese in luna mai de 73.890 de lei brut si ii revenea unui fost magistrat. Conform Digi14, era vorba atunci despre fostul procuror comunist Gheorghe Balasoiu, fost comandat al penitenciarului Colibasi. De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportati de la bugetul de stat. In ceea ce priveste beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, numarul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicandu-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat)….. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui numar de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportata din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportati din bugetul de stat. Integral: 
Submarinul Delfinul a fost tras pe uscat și va fi folosit ca izoletă
Profesorul Yuval Noah Harari: Cel mai mare pericol nu este virusul in sine Yuval Noah Harari: Cred ca cel mai mare pericol nu este virusul in sine. Umanitatea dispune de toate cunostintele stiintifice si de uneltele tehnologice pentru a birui virusul. Problema cu adevarat majora este demonul nostru launtric, ura noastra, lacomia si ignoranta…..Dar eu sper ca vom fi capabili sa ne dezvoltam compasiunea si nu ura, sa reactionam cu solidaritate globala, care va dezvolta generozitatea noastra de a ajuta oameni aflati la nevoie. Si sper ca ne vom dezvolta abilitatea de a discerne adevarul si nu vom da crezare tuturor acestor teorii ale conspiratiei. Daca vom face asta, nu ma indoiesc ca vom birui cu usurinta aceasta criza…. Daca publicul este inspaimantat de epidemie si vrea sa preia conducerea un lider puternic, atunci este mult mai usor pentru un dictator sa faca exact asta, sa preia fraiele puterii. Daca, de partea cealalta, exista reactie din partea publicului atunci cand un politician merge prea departe, atunci aceasta poate impiedica cele mai periculoase evolutii….Cum pot eu sti in cine sau in ce sa am incredere? In primul rand, aveti experienta trecutului. 
Stîlpii societăţii… alandala …. Să pornim de la exemplu. Deţinătorul uneia dintre cele mai importante funcţii publice, Preşedintele României, iese radios “pe sticlă”, mai ieri, alaltăieri şi ne anunţă: … gata… nu mai e mult pînă departe… tot răul spre bine… după 15 ale lui Florar începe drumul înapoi, către normalitatea (??!!) de care ne-au desprins brusc şi nemilos blestematul de coronavirus şi epidemia pe care a provocat-o. Se vor ridica interdicţiile de deplasare… aveţi însă grijă, trebuie să ne păzim fiecare şi unul pe celălalt, masca va fi obligatorie. A doua zi, acelaşi personaj, “deţinătorul uneia dintre cele mai importante funcţii publice din România” iese din nou pe sticlă, dar cu o faţă îngheţat-îngrijorată şi ne anunţă… la loc comanda. În ultimele 24 de ore, adică de ieri pînă azi, a crescut semnificativ numărul cazurilor confirmate. Restul de mesaj este de la sine înţeles: staţi în casă departe de lumea dezlănţuită, la distanţa socială legală, masca pe figură şi mănuşile pe mîini… spălaţi-vă cu săpun… etc… nu am trecut încă hopul. Adică azi aşa, mîine pe dos, pur şi simplu 100% fără nuanţe şi fără să clipească!! Argumentul schimbării de macaz stă în sintagma “a crescut semnificativ în 24 de ore numărul cazurilor confirmate”. O iei la bani mărunţi şi începi să pui întrebări.
Se reiau pledoariile in dosarul Mineriadei: Procurorii insista pentru judecarea lui Ion Iliescu si pe legalitatea probelor Contestatia procurorilor facuta impotriva deciziei de restituire la parchet a dosarului Mineriadei a fost inregistrata joi la Inalta Curte. Judecatorii au stabilit primul termen pe 14 mai. Cazul este in continuare in faza de Camera Preliminara. Este vorba de procesul in care au fost trimise in judecata pentru crime impotriva umanitatii 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul lider sindical Miron Cozma. Procesul se reia dupa o pauza de aproape un an, perioada in care judecatorul Constantin Epure de la Inalta Curte, cel care a decis pe 8 mai 2019 ca dosarul Mineriadei sa se intoarca la Parchet pentru refacerea anchetei, sa-si motiveze hotararea. De asemenea, timp de alte doua luni, procurorii au motivat contestatia lor. Au fost excluse mii de probe Magistratul Constatin Epure a motivat aceasta decizie timp de 10 luni. In cele 400 de pagini, judecatorul a identificat mai multe carente in ancheta procurorilor militari, care in final duc la anularea si excluderea a mii de probe, dar si la neregularitatea rechizitoriului. In plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecatii este lipsita de precizie, claritate, cursivitate si coerenta, in stransa legatura inclusiv cu aspectele ce tin de legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala si administrarii probatoriului. “Incercand sa identifice descrierea faptelor retinute in sarcina inculpatilor, judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti a constatat ca, in capitolul dedicat starii de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situatia premisa – existenta unui atac, iar nu si cu privire la continutul constitutiv al infractiunii in varianta normativa a vatamarii integritatii fizice a unor persoane,” se arata in motivarea Inaltei Curti. Acuzatiile formulate inculpatilor ar fi fost expuse intr-o maniera generala, globala, iar nu cu referire la fapte concrete, individualizate, prin mentionarea datelor si a circumstantelor in care ar fi fost comise. Integral: 
România are peste 26.000 de km de drumuri de pământ, adică 31% din rețeaua națională. Doar 5% din drumuri sunt autostrăzi 
Pretul petrolului si retragerea marii inainte de tsunami. Vine marele val ……Ignorantii se bucura de peisajul spectaculos si pornesc desculti in cautarea marii disparute, fara sa stie ca se indreapta veseli spre intalnirea cu muntele de apa si cu propriul lor sfarsit. Cunoscatorii, dimpotriva, fug in sens invers, incercand cu disperare sa se indeparteze si sa se protejeze pe cate un deal mai apropiat. Cam asa se intampla si cu tarile lumii, cu politicile lor macro-economice naive sau mature si cu raportarea strategica la semnul premonitoriu al incredibilei scaderi a pretului petrolului din aceasta perioada. Vine marele val. Pe scurt, in cinci idei: 1. Pretul petrolului texan cu livrare in mai a ajuns la cotatie negativa (minus 37 de dolari barilul!), insemnand ca vanzatorii de petrol sunt dispusi sa-i plateasca pe comercianti numai pentru a le lua marfa, care nu mai are loc unde sa fie depozitata si blocheaza tancurile petroliere in larg. 2. Chiar si pentru petrolul (american) cu livrare in iunie, pretul barilului de aproape 13 dolari ar putea scadea in continuare, daca nu se iau masuri urgente pentru reducerea productiei si pentru constructia de noi rezervoare in vederea depozitarii, ceea ce oricum nu se mai poate face pana la sfarsitul starii de urgenta. Intrarea in vigoare la 1 mai a acordului recent de scadere a productiei se pare ca va avea doar un efect partial, nefiind sigur nici ca acordul va fi respectat in totalitate, pe fondul temerilor exportatorilor ca piata s-ar putea contracta in continuare. 3. Faptul ca doua economii vulnerabile, care depind masiv de vanzarea de hidrocarburi, ale Rusiei si Arabiei Saudite, s-au infruntat luna trecuta pentru cresterea cotei de piata pe care o ocupa fiecare, chiar cu asumarea scaderii dramatice a pretului petrolului, este un semn ca, in conditii de haos global, statele lumii vor tinde sa actioneze unilateral, egoist si disperat, ca inecatii care se trag unii pe altii la fund in speranta ca se mai pot ridica la suprafata, pe umerii celuilalt, pentru o ultima gura de aer. 4. Acordul tardiv incheiat intre marii producatori de petrol pare sa fie prea putin, prea tarziu. Colapsarea pietei petrolului poate antrena, asa cum s-a mai intamplat in istorie, prabusirea altor piete, si, cel mai grav, perturbatii majore pe piata de capital. Valoarea (majoritatii) companiilor va scadea si odata cu ea se va volatiliza pretul actiunilor si increderea investitorilor. Puternici vor (re) deveni cei cu bani lichizi! 5. Foamea de bani care va aparea imediat dupa repornirea motoarelor economiei poate duce la tentatia cresterii bruste si irationale a preturilor (alt efect aberant dar instinctiv al actorilor economici, care vor sa-si salveze pielea luand-o pe a clientului lor, fara sa-si dea seama ca fiecare este in acelasi timp vanzator de ceva si cumparator de altceva), generand inevitabil “griparea motorului”. Iata de ce repornirea trebuie facuta pe cat posibil planificat si prin masuri inteligente, treptate, nu printr-o liberalizare totala si subita, in care vanzatorii sa creada ca, in sfarsit, le-a venit momentul sa creasca exploziv preturile, pentru a recupera rapid pierderile din ultimele luni. Tentatia cresterii preturilor se va lovi insa de zidul reticentei consumatorilor si se va dovedi o iluzie. Pietele se vor bloca din lipsa lichiditatilor. Si vanzatorii, si cumparatorii vor realiza in cateva luni ce valorosi au devenit banii lichizi. Foamea de bani ar putea canibaliza astfel pietele, iar “banii scumpi” (cresterea dobanzilor) inseamna intotdeauna puterea aproape dumnezeiasca a celor care ii detin si prabusirea celor slabi. Este valabil, desigur, si pentru state…..Pentru ceilalti, este semnul premonitoriu de tsunami. Trebuie sa fii teribil de naiv ca sa nu iti dai seama ca, dupa repornirea motoarelor economiei, producatorii vor dori “sa isi scoata parleala” si vor creste preturile, mai ales ca “tocmai bine” peste o luna, doua, vor incepe sa-si faca efectul masurile tardive de reducere a productiei de petrol si crearea de noi spatii de depozitare. Dar nu numai producatorii de petrol vor creste pretul, ci toti care au ceva de vandut vor crede ca le-a venit, in sfarsit, momentul sa recupereze tot ce au pierdut in aceste luni. Atunci se va declansa “furtuna perfecta”, al carei rezultat ar putea fi foamea de bani. Nu voi dezvolta aici mecanismul prezumat al crizei economice la nivelul pietelor si al comportamentului investitorilor. Nu e scopul acestui articol. Ceea ce ne intereseaza in textul de fata este impactul politic international si consecintele asupra sistemului democratiilor Uniunii Europene in particular si Occidentului (lumii libere) in general, pe fondul temerii ca marele castigator al crizei economice post-pandemie ar putea fi mamutul China, care calca totul in picioare si isi impune vointa si interesele, prin forta si dimensiunile ei gigantice si prin dependenta industriala a Vestului de capacitatile productive chineze. Nu ma grabesc sa impartasesc aceasta teorie a economistilor, dar nici nu o resping a priori. Depinde de cat de puternice si inteligente vor fi in ultima instanta democratiile liberale occidentale pentru a rezista socului si a continua sa lucreze impreuna, ramanand solidare, aparandu-si valorile traditionale si dand raspunsurile cuvenite regimurilor autoritare ale Chinei si Rusiei. Daca se resolidarizeaza, Occidentul transatlantic poate triumfa din nou. Acum cateva zile, am vazut o reactie clara si ferma a UE, care denunta “conspiratiile si dezinformarile dinspre Rusia si China, care pot pune in pericol viata oamenilor”, in traducere libera regimurile criminale de la Moscova si Beijing (sursa: 
Și totuși, când începem discuțiile despre soluțiile post-izolare? .… Parlamentul are o mare o responsabilitate. În aceste săptămâni, în izolare, ședințele comisiilor și cele de plen au avut loc online. Din păcate, discuțiile din comisii se limitează la a puncta, de cele mai multe ori rapid, pe proiectele de lege aflate pe ordinea de zi și sunt prea puțin deschise către găsirea unor soluții care să răspundă nevoilor societății. Deși, în cadrul acestor comisii, se pot organiza dezbateri, pot fi invitați experți care au experiență și care își cunosc foarte bine domeniul de activitate și se pot găsi soluții reale. Sunt membru în Comisia economică, industrii și servicii și în Comisia pentru comunicații și tehnologia informației. Am discutat în ultimele săptămâni în comisii proiectele de aprobare a Ordonanțelor venite de la Guvern, dar și proiecte de lege unde dorințele populiste au împins de cele mai multe ori ideile bune în afara discuțiilor. Așa am ajuns să votăm la nivel de Parlament soluții doar pe termen scurt, lipsind cu desăvârșire dialogul și ideile care să ofere soluțiile pentru ceea ce vom face după ce ieșim din carantină. Pentru că la un moment dat va trebui să facem, nu doar să spunem. Va trebui să demonstrăm că înțelegem realitatea în acest viitor diferit de orice așteptare sau planificare pe care ne-am făcut-o. Transformare digitală. Se discută de ani de zile în spațiul public despre nevoia de digitalizare la nivelul administrației publice. Nu știm nici acum care sunt nevoile reale de digitalizare și mulți experți au avertizat că avem nevoie de soluții funcționale, nu doar soluții pe hârtie. OUG38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice se discută săptămâna viitoare în Comisiile Senatului. Am propus amendamente, pentru a remedia parte din neclaritățile acestei Ordonanțe. Însă va fi nevoie de norme metodologice de aplicare foarte bune pentru ca ceea ce acum e scris în cele 6 articole ale Ordonanței să producă efecte. Un exemplu de așa nu e chiar site-ul noii Autorități pentru Digitalizarea României, unde informația este prost organizată sau indisponibilă. Un anunț sec de pe site-ul ADR ne anunță că programul audiențelor la nivel instituțional se suspendă până la încheierea stării de urgență. Nu mai sunați, ieșim noi din când în când. Adoptarea tehnologiilor noi- în noul context, tehnologiile emergente devin indispensabile pentru funcționarea societății și a economiei – educația online și munca la distanță sunt posibile doar prin intermediul infrastructurii digitale. Să nu uităm însă că această conectivitate prin intermediul tehnologiei aduce cu sine vulnerabilități de securitate. Zilele trecute Guvernul s-a încurcat în explicații privind blocarea site-ului IMM-invest. O astfel de situație scade nivelul de încredere al oamenilor în capacitatea autorităților, cum va gestiona Guvernul situații mai serioase? Asumarea adoptării tehnologiilor noi este imperativ să fie însoțită și de măsuri adecvate pentru asigurarea securității cibernetice. Și ar trebui să fie o prioritate pentru orice Guvern serios. Locuri de muncă – cum le păstrăm și cum găsim altele? Ne confruntăm cu cea mai mare criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Impactul puternic asupra firmelor a fost cauzat de blocajul din China, de unde multe companii se aprovizionau. Companiile au căutat alternative, s-au orientat către furnizorii secundari sau terțiari pentru a compensa lipsa echipamentelor de producție. Dar nu e o situație care poate fi remediată peste noapte. Este nevoie de timp și efort pentru a califica furnizorii potențiali în termen de calitate a producției și livrare. La noi, situația e și mai complicată, ar trebui să avem această discuție cu cifrele în față, la nivel de județ: ce forță de muncă există, ce nivel de calificare are și ce oportunități de business există ca să poți identifica ce produse s-ar putea replica local. Investițiile în viitor – Era de așteptat ca peste tot în lume mediul de afaceri să solicite sprijin din partea statului. Depinde însă de fiecare stat în parte să aleagă ce cale să urmeze pentru a sprijini firmele. Am văzut în Parlament porpuneri pentru scutiri de la plata chiriilor, amânarea plății ratelor, măsuri privind somajul tehnic, măsuri necesare pentru supraviețuirea în această perioadă. Dar insuficiente, insuficiente pentru a reda speranța și încrederea că există un plan post-CoVID. Acum e momentul să discutăm serios despre ce fel de economie ne dorim să avem, cât de inclusivă și de sustenabilă vrem să fie și să alegem să investim înțelept, să demonstrăm că există o preocupară reală pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru lucrurile esențiale. Integral: 
Camera Deputaţilor: Se interzice pe 10 ani exportul de buştean în spaţiul extracomunitar 
Pandemia și igiena mentală. O tentativă de discreditare a realității
Papa Francisc, bătut de jandarmi după ce s-a legitimat ca ”Suveran Pontif”
Cum a mers Europa ca un somnambul spre dezastru Europa dormea și nu a auzit primele freamăte. Un virus provocase o epidemie undeva în China. Niciun motiv de grijă, a transmis guvernul chinez. Și apoi o bubuitură. In noaptea de 22 ianuarie cei 11 milioane de locuitori din Wuhan au aflat că nu pot părăsi orașul și că ar trebui să stea în casă. Apoi alte orașe chinezești au fost închise. 
Vlad Mixich: Ne cam jucăm cu focul! Esențial pentru o strategie de exit din izolare este creșterea capacității de testare. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE ….„Ca să înțelegem problema, România testează astăzi de 6 ori mai puțin decât Estonia, de 4 ori mai puțin decât Slovenia și de 3 ori mai puțin decât Cehia. Ca să înțelegem dimensiunea ecartului pe care îl avem de recuperat, dacă ne comparăm cu țările puternice care sunt considerate modele în testarea pentru coronavirus, România testează astăzi de 5 ori mai puțin decât Germania. Subliniez că toate comparațiile de mai sus sunt făcute pentru teste la o mie de locuitori, pentru a diminua efectul diferențelor numărului de locuitori. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE”, scrie Mixich pe pagina sa de Facebook. În opinia sa, după mai mult de o lună și jumătate de la izbucnirea acestei crize de sănătate și în România, autoritățile au avut timp suficient să organizeze un program de creștere a capacității de testare (cu cele 3 elemente necesare: creșterea numărului de aparate, creșterea numărului de specialiști, creșterea numărului de spații cu circuite amenajate). „Considerând vârfurile de testare din ultimele două luni, România și-a crescut capacitatea de testare zilnică/mia de locuitori de 1,8 ori. E ok, dar nu e suficient. În vremea celei mai mari crize de sănătate publică a ultimelor decenii, ok NU e suficient”, subliniază Mixich. Integral: 
Cine și de ce îi permite lui Streinu Cercel să sădească teamă și nesiguranță în rândul celor mai vulnerabili dintre noi? Un lucru e clar, dincolo de neînțelegerile și neroziile care mai transpiră uneori din interiorul Grupului de Comunicare Strategică: pe termen mediu și lung avem nevoie să regândim modul în care protejăm categoriile vulnerabile, altfel decât prin propuneri tembele și măsuri ce înclină mai degrabă să încurajeze aglomerația, cum sunt cele două ore zilnice dedicate celor peste 65 de ani. Și nu doar în vremuri de pandemie. Poate mai mult decât orice categorie de vârstă, seniorii sunt și vor fi cei mai afectați de absența mobilității, de schimbarea rutinei zilnice, de restrângere a socializării, de eliminarea temporară a obiceiului de a ieși în parc și de a face puțină mișcare. Vor fi afectați, îm primul rând, psihic. Izolarea care pe de-o parte e benefică, îi face extrem de vulnerabili din nenumărate alte puncte de vedere. Nici înainte combinația singurătate + televizor în exces nu aducea mari beneficii echilibrului și sănătății mintale, cu atât mai puțin astăzi, în vremuri de angoasă și teamă. Vârstnicii, poate mai mult decât orice categorie socială, lipsesc aproape cu desăvârșire din politicile de prevenție și sănătate publică a României, deși apar în toate strategiile de sănătate. Și ca o paranteză necesară, da, din păcate, problemele încep mult mai devreme: la noi problemele de sănătate încep mult mai devreme decât în alte țări, 69% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 45 și 62 de ani declarând că NU au o stare bună de sănătate. În timpul ăsta, țările nițel mai la vest au programe ample de implicare a celor vârstnici în tot felul de activități, locale și naționale, și continuă să inoveze, în timp ce Uniunea Europeană chiar alocă fonduri pentru genul acesta de acțiuni. E pur si simplu o plăcere să vezi ce efecte extraordinare are mișcarea asupra creierului, și a sănătății în general, mai ales în rândul celor vulnerabili. Și nu-ți trebuie studii foarte aprofundate pentru a realiza asta: e suficient să cunoști câteva persoane. Eu am avut privilegiul ăsta, în turele mele de alergare sau la concursuri. În România urbană, maximul de socializare și mișcare în vremuri normale, îl vezi manifestându-se la cozile de la instituțiile statului, în piețe, în mijloacele de transport în comun, ocazional prin parcuri și în fața blocului. De aceea, îndemn Grupul de Comunicare Strategică dar și cele două ministere, al Sănătății și al Sportului, să se consulte cu experți în politici de sănătate publică și cu asociațiile de profil în vederea elaborării unui pachet de măsuri care să ia în calcul toate aspectele ce țin de calitatea vieții. În România, sunt asociații care țintesc spre bunăstarea fizică și psihică a seniorilor ca activitate principală și pot fi stimulate să se implice în dezvoltarea rapidă a unor programe naționale de recuperare fizică și psihică după această perioadă care se va dovedi lungă și grea. Nu poți să dai o lege prin care să scoți seniorii din case să facă obligatoriu activități fizice, dar poți să-i încurajezi să rămână activi ca parte dintr-o serie de programe și stimulente integrate într-un plan național de mișcare și bunăstare psihică….
DOCUMENT Zeci de organizații civice și asociații de afaceri denunță lipsa de transparență din Parlament și cer ”ferm” redeschiderea comisiilor de specialitate pentru public Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile din România au transmis Parlamentului o scrisoare extrem de dură în care reclamă lipsa dialogului instituțional și cer redeschiderea pentru public a ședințelor comisiilor de specialitate. ”Într-o societate democratică și în special în cel mai important for legislativ al țării, Parlamentul României, dialogul este indispensabil. Dorim să atragem atenția că în clipa de față el suferă grav, nu doar din cauza restricțiilor impuse de criza COVID-19, dar și din cauza unor decizii interne, care credem că ar trebui reconsiderate”, se arată în scrisoarea consultată de G4Media.ro și trimisă lui Marcel Ciolacu și Robert Cazanciuc, președinții celor două camere ale Parlamentului. În plus, cele 35 de ONG-uri, asociații și camere de comerț cer înregistrarea ședințelor și postarea lor pe internet pentru a fi consultate de părțile interesate. ”Prin această scrisoare vă solicităm cu fermitate neîngrădirea participării reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în cadrul ședințelor publice online ale comisiilor de specialitate din Parlamentul României pentru a ne putea susține punctele de vedere, astfel încât circuitul legislativ să funcționeze în continuare în baza transparenței și public, iar politicile și măsurile adoptate de către decidenții politici să fie în acord cu nevoile reale ale societății, pe baza opiniilor exprimate de toate părțile interese. Integral: 
Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată de Gabriela Firea s-a apucat să facă PUZ-uri pentru rechinii imobiliari: blocuri de 8 etaje în zona protejată 11 Iunie, peste clădirea Clubului Fabrica Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată la propunerea primarului general Gabriela Firea s-a apucat să facă Planuri Urbanistice Zonale pentru privați, prin care cere derogări de la regulamentul de urbanism. Este vorba despre un PUZ prin care se dorește construirea unor blocuri de 8 etaje, pe strada 11 Iunie, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, unde se află clubul Fabrica, o clădire superbă de cărămidă, construită înainte de anul 1900. Strada 11 Iunie este zonă protejată, regimul de înălțime maxim permis fiind de 16 metri, iar blocurile de 8 etaje vor avea 34 de metri. În plus, pentru clădirea fabricii este depusă la Direcția de Cultură a Municipiului București o cerere de clasare. PUZ-ul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, urmând a fi supus aprobării Consiliului General. Potrivit unui Plan Urbanistic Zonal aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, pe un teren de 5.150 mp, pe intrarea Ovidiu nr. 6, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, se dorește construirea unui ansamblu de clădiri cu funcțiuni mixte (locuințe, birouri, comerț), cu înălțimi cuprinse între 4 etaje și 8 etaje. Beneficiarul proiectului este firma Imobiliara Gramont, iar elaboratorul Compania Municipală Dezvoltare Durabilă. Proiectul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, iar după ce trece perioada de dezbatere publică va fi supus aprobării Consiliului General. Terenul face parte din zona protejată 11 Iunie, preponderent cu clădiri de 1/2 etaje, construite în urmă cu peste 100 de ani. Pe strada Gramont nr. 38, lipit de acest teren, firma Imobiliara Gramont a mai construit o clădire cu 8 etaje, dar nu este clar cum a fost posibil acest lucru, în 2013 Primăria Capitalei eliberând o autorizație de construire pentru locuințe la această adresă (Autorizație 438/19.07.2013). Din istoricul Google maps reiese însă că imobilul a fost construit înainte de această dată. În avizul de urbanism dat de municipalitate pentru noul proiect se arată că indicatorii urbanistici pentru zona protejată au fost depășiți de această clădire….. Imobilul face parte din patrimoniul industrial al orașului, primele corpuri fiind edificate între 1895-1899, iar restul în perioada 1899-1911. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul ar fi aparținut lui Oprea Soare, important comerciant de cherestea, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București. Imobilul este și un exemplu de bună practică pentru reintegrarea patrimoniului industrial în oraș. Integral: 
S-au mișcat rapid. Pe OLX se găsesc deja pașapoarte de sănătate pentru Grecia
