Buna dimineata intro zi de luni, 26 iulie! In regiunea Muntenia, temperatura maximă va fi de 29/34 grade C, în timp ce temperatura minima va fi de 15/19 grade C. În regiunea Dobrogea, temperatura maximă va fi de 28/33 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 17/23 grade C. În regiunea Transilvania, temperatura maximă va fi de 29/35 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 10/20 grade C. In regiunea Moldovei, temperatura maximă va fi de 29/34 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 15/20 grade C. În regiunea Oltenia, temperatura maximă va fi de 30/36 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 14/20 grade C. În regiunea Banat, temperatura maximă va fi de 34/36 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 15/24 grade C. În regiunea Crisana, temperatura maximă va fi de 30/36 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 14/24 grade C. În regiunea Maramures, temperatura maximă va fi de 31/34 grade C, în timp ce temperatura minimă va fi de 15/19 grade C. În București vom avea un cer senin, temperaturi intre 33 / 18 grade C.
Direcțiile de sănătate publică, învinse de pandemie. Au ratat testarea, informarea oamenilor și raportarea deceselor Profesorul Răzvan Cherecheș spune că DSP reprezintă un sistem “anacronic, subfinanțat și deprofesionalizat”. Eșecul a agravat efectele pandemiei și lasă România dezarmată în fața noii tulpini Delta. De la începutul crizei sanitare, niciun ministru al Sănătății, din cei patru, n-a reușit să îmbunătățească activitatea DSP. Mai puțin de un sfert din numărul total al infectărilor a fost raportat de direcțiile de sănătate. Decesele Covid-19, cu 30% mai multe după renumărare. Testarea e o problemă nerezolvată de la începutul pandemiei. Se testează mai mulți oameni pe banii lor decât la solicitarea DSP. Politizarea și corupția, principalele cauze ale blocajului din sistemul de sănătate publică. După slăbiciunile descoperite de opinia publică în urma crizelor provocate de incendiul de la Club Colectiv, dar și de scandalul dezinfectanților diluați de compania Hexi Pharma, era de așteptat ca sistemul de sănătate să nu facă față pandemiei. De la declanșarea crizei sanitare, martie 2020, Ministerul Sănătății a avut patru șefi: Victor Costache (PNL), Nelu Tătaru (PNL), Vlad Voiculescu (USR-PLUS) și Ioana Mihăilă (USR-PLUS), ultima, aflată în funcție. Într-un mod neașteptat, dar cu sacrificii imense, rețeaua spitalelor a reușit să funcționeze în această perioadă și să facă față valului de îmbolnăviri și infectări. Au fost nenumărate probleme, incidente, crize, incendii, dar, cumva, sistemul spitalicesc n-a intrat în colaps. Cu toate acestea, în mod inexplicabil, niciun ministru nu a reușit să repare cât de cât și să facă să funcționeze direcțiile de sănătate publică. Problema acestora era cunoscută la nivelul cel mai de sus al ierarhiei statului, dar situația lor în loc să se îmbunătățească s-a degradat tot mai mult. “DSP-urile au fost total depășite. Deci, la început și încă unele sunt și acum total depășite, au număr insuficient de personal și de aceea apreciez foarte, foarte mult această activitate, care este o activitate voluntară și vine să completeze practic munca DSP. Este o muncă extrem de solicitantă și toți ne străduim să găsim personal suplimentar, să încurajăm voluntari pentru a face munca DSP-urilor mai eficientă. Evident, au fost și erori, au fost și scăpări, dar noi, Guvernul, autoritățile, lucrăm permanent pentru a veni în sprijinul și a DSP-urilor, și, evident, a celor care suferă de această boală, pentru a îmbunătăți procedurile”, declara Klaus Iohannis, președintele României, în data de 29 noiembrie 2020. Politizare și corupție Înainte de pandemie, aceste direcții reprezentau “vaci de muls” pentru clientela politică. Erau controlate de partid, iar la rândul lor, prin presiuni făcute asupra firmelor, spitalelor, cabinetelor medicale strângeau “fonduri” pentru partid și pentru cei angajați acolo. Direcțiile aveau doar un rol birocratic de a da diverse avize sanitare. Faceți un scurt experiment, scrieți în rubrica de căutare Google expresia “corupție DSP” și veți obține zeci de cazuri de trimiteri în judecată, anchete, acuzații, investigații de presă în care angajați ai DSP sunt cercetați sau implicați în acte de corupție….. “DSP a scos la iveală capacitatea deprofesionalizată, lipsită de atribuții, de specialiști, rămânând în acest moment doar să dea niște avize pentru cabinete medicale sau săli de fitness”, anunța ministrul Sănătății Nelu Tătaru, în data de 2 iunie 2020, la o conferință organizată de site-ul cursdeguvernare.ro. “Uitați-vă că acolo unde a fost anchetă epidemiologică slabă, a plecat de la un DSP slab, un DSP care, la un moment dat, a fost populat de unii care nu aveau alte locuri de muncă, nefiind atractiv”, anunța ministrul liberal la acea vreme…. La un caz raportat, alte cinci nedetectate “Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București sunt servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Sănătății, reprezentând autoritatea de sănătate publică la nivel local, care realizează politicile și programele naționale de sănătate…”, se arată în articolul 1 al regulamentului realizat de Ministerul Sănătății. Pentru a simplifica, Direcția de Sănătate Publică e un mic Minister al Sănătății pentru fiecare județ din țară și Municipiul București. Toate se subordonează marelui minister. Aceste DSP-uri au ratat tot ce se putea rata în timpul pandemiei. De la înregistrarea persoanelor infectate, la comunicarea cu bolnavii, testarea, dar și raportarea cazurilor grave și a deceselor…..Deci în România, sunt, conform studiului, în jur de 5,5 milioane de oameni care au fost infectați și nu 1,1 milioane cât arată cifrele oficiale după raportările DSP….. Ratarea rețelei de sănătate publică e și mai mare în cazul deceselor. Aici, vreme de o lună și jumătate, în urma unui raport solicitat de Ioana Mihăilă, actual ministru al Sănătății și în urma unui scandal public în interiorul coaliției de guvernare, s-au verificat toate raportările făcute de spitale către DSP-uri și s-a constatat că acestea din urmă nu au înregistrat peste 30% dintre ele. E vorba de decese oficiale, adică validate de medici și raportate conform cerințelor, în aplicația Corona Forms, cu date de identificare a persoanei și diagnostic. Același haos s-a înregistrat și în ce privește testarea. Aici, deși la nivelul sistemului de sănătate, România avea o capacitate de testare, în baza definiției de caz, de 50.000 de persoane pe zi încă de anul trecut, doar într-o singură zi a fost atinsă cifra de 40.000 de persoane testate…… Din cauza disfuncționalităților la nivelul acestei instituții, în acest moment a apărut un blocaj total la nivelul Guvernului în ce privește atât vaccinarea, dar și măsuri de protecție în eventualitatea unui val patru al pandemiei despre care vorbesc specialiștii. “Direcțiile de sănătate publică sunt niște organizații anacronice, subfinanțate, în care angajații de acolo, chiar dacă sunt bine intenționați, nu au bani, nu au resurse, nu știu să folosească un calculator, nu vorbim în România de date salvate în Cloud, ci vorbim de fișiere pe care și le tot trimit înainte și înapoi, e o situație absolut ridicolă”, a spus profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, într-o discuție cu SpotMedia.ro. În lipsa unor informații punctuale, nu se poate realiza nicio o strategie pe termen mediu, iar senzația generală e că nimănui nu-i mai pasă de pandemie deși oamenii se îmbolnăvesc și mor. Integral: https://spotmedia.ro
Studiu israelian: eficacitatea vaccinului Pfizer în prevenirea infecției a scăzut la 39% Ministerul Sănătății din Israel, țară care a servit ca model de administrare a vaccinului Pfizer, a raportat că eficacitatea vaccinului în prevenirea infecției a scăzut la 39%, dar eficiența în prevenirea formelor severe rămâne încă ridicată….. Eficacitatea în prevenirea spitalizărilor în rândul persoanelor vaccinate se află acum la 88%. Aceste cifre au fost publicate la trei săptămâni după ce Ynet a dezvăluit prima dată scăderea eficacității vaccinului Pfizer împotriva variantei Delta. Tulpina pare să fie responsabilă de creșterea numărului de cazuri de COVID din toată țara, în ciuda campaniei rapide a Israelului de inoculare, peste 5,7 milioane de oameni primind prima doză și peste 5,2 milioane rapelul. Integral: https://newsweek.ro
BNR: Această criză poate fi și o ocazie de a scoate din economie firmele care nu au reușit să aibă un management adecvat, multe fiind ținute în viață pentru motive mai puțin legate de performanță (raport) Companiile au intrat în criza curentă cu o serie de vulnerabilități care vor îngreuna posibilitățile acestora de răspuns, se arată în Raportul BNR privind stabilitatea financiară, publicat joi. Companiile cu un grad ridicat de îndatorare au o importanță semnificativă în economie (41% din total firme). Această criză poate fi și o oportunitate de a scoate din economie firmele care nu au reușit să aibă un management adecvat al activității de-a lungul timpului, multe fiind ținute în viață pentru motive mai puțin legate de performanță, mai precizează autorii raportului. Ce mai punctează documentul: – Impactul pandemiei COVID-19 a fost cel mai semnificativ asupra profitabilității companiilor, rezultatul net pentru primele șase luni ale anului 2020 diminuându-se cu 5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. – Autoritățile pot contribui semnificativ la această curățenie a economiei, atât prin amendarea cadrului legal privind capitalizarea și insolvența, cât și prin sprijinirea țintită, cu prioritate, a acelor domenii care pot contribui la schimbarea structurală a economiei către agenda europeană, precum și a acelor firme care au demonstrat în anii anteriori că au avut un management financiar adecvat. – Disciplina financiară a companiilor s-a menținut laxă, ceea ce va influența negativ evoluțiile economice viitoare. – Deși la nivel agregat disciplina la plată s-a îmbunătățit, riscul de translatare a problemelor întâmpinate către partenerii comerciali, dar și către sectorul bancar, se menține ridicat. – Inițiativele guvernamentale (…) trebuie calibrate cu mai mare atenție, țintit către zonele care au perspective de dezvoltare sustenabilă. Altfel, există riscul ca sprijinul acordat sub formă de garanții de stat să majoreze în final datoria publică, fără ca efectele benefice să fie palpabile. Integral: https://economie.hotnews.ro
Cât ne costă prostia și ticăloșia politicienilor care ne conduc Cum stăteau românii liniștiți, înfundați în fotolii în fața televizoarelor, cu punga de popcorn într-o mână și cu berea rece în cealaltă, urmărind epopeica luptă între suflul-nou-cu-procurorii–la-ușă al lui Cîțu și modul-politicianist-de-a-face-politică al lui Orban, trosc, o bombă explodează în piața publică pentru a ne chinui tuturor mințile: ditamai premierul României insinuează că „avocații de la New York” îi spun ceva despre problema Roșia Montană, în sens contrar intenției Ministerului Culturii (care vrea includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO). Adică, traducând ce zice Cîțu, Gabriel Resources, cu care se află în dispută arbitrală statul român, ar cam avea motive să se bucure de câteva miliarde de dolari de la sărmanul stat al nostru, vremelnic aflat pe mâna tandemului Iohannis-Cîțu….. Care or fi avocații ăia „de la New York” care îi susură lui Cîțu în urechi? Păi sunt elevețienii de la LALIVE, Geneva plus românii neaoși de la Leaua Damcali Deaconu Păunescu din București. Iar avocații reclamanților canadieni nu sunt alții decât americanii de la White & Case, Washington D.C împreună cu românii de la Țuca Zbârcea & Asociații, o echipă sudată care a apărat România de multe ori la același tribunal… Este momentul să spunem și care este obiectul dosarului de arbitraj nr. ARB/15/31, deschis de firma canadiană Gabriel Resources împotriva României la tribunalul arbitral al Băncii Mondiale, ICSID: firma nord-americană cere 5,7 miliarde de dolari din partea României pentru că nu a fost lăsată să exploateze aurul și argintul de la Roșia Montană. (sursa: AICI și AICI) 5,7 miliarde de dolari ar fi cam 2% din PIB-ul României! Să ne mai uimim și de faptul că australienii aduși la Roșia Montană de Frank Timiș au devenit o firmă din Jersey, apoi o firmă canadiană, iar astăzi, arbitrajul se face cu un fond de investiții de pe Wall Street! Dar hai să presupunem că naivul de Cîțu nu prea știe că nu trebuie să spună în gura mare ce află el de la avocați. A fost doar o mică gafă, să zicem. Dar cu ce or fi greșit românii să li se ceară atâtea miliarde de dolari, pentru ceva ce le aparține de drept? Dacă ne-am da 100 de pași mai în spate și ne-am uita la poza mare, la perspectiva istorică a afacerii „Roșia Montană” ne-am înspăimânta: Undeva în România, în Munții Apuseni, în zona Roșia Montană, Dumnezeu ne-a lăsat 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint, cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Uniunea Europeană. Noi puteam să exploatăm acest zăcământ sau să îl lăsăm în continuare sub pământ. Puteam, în cel mai rău caz, să deplângem faptul că „munții noștri aur poartă/noi cerșim din poartă-n poartă”. Ei bine, acum am ajuns în situația să fim obligați să plătim câteva miliarde de dolari pentru că nu i-am lăsat pe alții să scoată la suprafață, în numele „poporului român” aurul și argintul respectiv. În tumultul luptei dintre cei vor acolo o mină de aur și cei care se opun exploatărilor cu cianură, toată lumea a uitat esențialul: România este obligată să plătească miliarde de dolari unora care au văzut România doar în poze, pentru că nu îi lăsăm să scoată aurul și argintul din Apuseni. Istoria cazului „Roșia Montană” este un caz școală de escrocare a unui stat bananier de către niște coloniști aroganți, cu complicitatea unor marionete locale. Interesant este că niciuna din marile organizații dedicate luptei anti-corupție nici măcar nu s-a prefăcut că s-ar lua la trântă cu corupții care au adus această năpastă pe capul statului român….. Ei bine, contractul început pe 4 septembrie 1995 este semnat în urma câștigării de către Gabriel Resources a unei licitații anunțate abia a doua zi, în ziarul „Adevărul ” din 5 septembrie 1995. Pentru cei care vor să guste „deliciile” unui contract semnat ieri ca urmare a unei licitații anunțate azi, se recomandă sursa Rise Project, care prezintă și fotocopia acelor documente: (AICI). Este momentul să vă amintesc, dragii mei, că pe atunci țara era păstorită de către guvernul Nicolae Văcăroiu, iar ministrul industriilor era un anume Dumitru Popescu, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării (1984-1989), secretar de stat (1990-1992) și ministru (1992-1996). Să nu ne facem iluzii, zic: decizia asocierii ilegale de la Roșia Montană a fost luată de un tovarăș cu multe munci de răspundere la activ, nu de către un entuziast neștiutor al capitalismului proaspăt instalat. Eu, unul, nu am niciun dubiu că Popescu, în calitate de fost vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Planificare știa exact ce face. Este momentul să intre în joc și aranajorul acestei asocieri dubioase, românul Frank Vasile Timiș, un emigrant român în Australia, unde devine „investitor” în domeniul minier. Unul care vorbea pe limba lui Dumitru Popescu, adică. Firma acestuia preia partea străină din asocierea cu Regia Cuprului (rebotezată acum Minvest Deva). Frank Timiș a avut suficient noroc în viață cât să-l întâlnească pe manechinul politicii românești, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu. Tăriceanu, un liberal trecut prin casa lui Dan Amedeo Lăzărescu ca găsca prin apă, deținea în 1997 funcția de ministru al industriilor în cabinetul prea-curatului Victor Ciorbea, protejatul absolut al și-mai-curatului Emil Constantinescu….. Mai trebuie precizat că acordurile dintre statul român și Gabriel Resources au fost ascunse cu grijă de ochii contribuabililor români, fiind decretate „confidențiale” în februariue 1997 de către politicienii plătiți din banii celor de care se ascundeau acordurile repective. Dar, din corespondența dintre ministere și agenții și prin grija Rise Project (sursa: AICI) aflăm că ministerul lui Tăriceanu avea acces la „documentațiile de calcul ale rezervelor geologice” întocmite în 1984, 1992 și 1995. Adică știa cât aur și cât argint se află acolo și, în baza acestor cunoștințe, a decis să acorde 80% din compania care urma să exploateze aurul firmei lui Frank Timiș. Și acum atenție: respectiva firmă urma să facă investiții de 100 de milioane de dolari pentru exploatarea acestui zăcământ! 100 de milioane de dolari am zis, nu câteva miliarde de dolari. Iar suma plătită ca redevență atingea fabulosul nivel de 5.000 de dolari! Apare acum în scenă (nu se putea altfel!) și Radu Berceanu, ministrul care i-a urmat lui Tăriceanu la Industrii: licența de exploatare a fost acordată de către autoritățile române în 1999 fără licitație companiei de stat Minvest, după care, în urma constituirii RMGC, licența a fost transferată acestei companii la care Minvest deținea circa 20% din acțiuni (sursa: AICI). Apoi, prin acte adiționale, perimetrul prevăzut în licența inițială se dublează. Totul, în continuare, confidențial. Și de unde se pregătea investitorul „străin” să investească 100 de milioane de dolari, ne trezim că transferă în conturile companiei la care deținea 80% ditamai suma de 500 de milioane de dolari, între 2000 și 2010….. Vouă nu vi se pare că Gabriel Resources ne cam ia de proști? Adică ei se fac că au cheltuit fix 500 de milioane de dolari, guvernanții români se fac că nu le dau avizele necesare începerii exploatării aurifere și astfel cazu-i gata, hai la tribunal să cerem despăgubiri. Mai trebuie spus că, deși au împrumutat firma Roșia Montană Gold Corporation (RMCG) cu 500 de milioane de dolari, cei de la Gabriel Resources susțin că au cheltuit 650 de milioane de dolari (sursa: AICI). Dacă tot ni se sugerează de către mai-marii politici de la București că suntem aproape condamnați să umplem buzunarele hedge-fund-ului de pe Wall Street Tenor Capital Management, care a cumpărat majoritatea acțiunilor de la Gabriel Resources, n-ar fi oare un moment potrivit să apară niște procurori care să se ocupe pe bune de un caz cât se poate de murdar? Să îl întrebe pe Dumitru Popescu de asocierea semnată cu o zi înainte de anunțul licitației? Să îi întrebe pe Tăriceanu și pe Berceanu de firma mixtă făcută pe averea statului cu o firmă off-shore ? De licențele date de ANRM? De veselia lui Ponta pe tema despăgubirilor ar putea întreba ? Dar de declarațiile periculoase ale lui Cîțu ar putea întreba cineva? Și dacă tot am ajuns la procurori și la despăgubiri obținute de „investitori străini”, poate ne aducem aminte și de sutele de milioane de euro plătite ca despăgubiri (celebrele „claim”-uri) firmelor străine care au lucrat la autostrăzile noastre. Integral: https://spotmedia.ro
Mafia legumelor. Cum ajung să fie vândute din străinătate ca produse românești. Fermier: „Ministerul Agriculturii e surd” Un fermier din Olt a stârnit revoltă după ce a spus că roşiile din Turcia se vând sub eticheta „Roşii România”. Mihai Chesnoiu a demascat cum anumiţi retaileri preferă să-şi alimenteze rafturile cu produse mai ieftine din import, minţindu-şi clienţii. Mai mult decât atât, fermierul a fost căutat de un producător din Macedonia, care voia să-și vândă legumele din depozit cu etichetă românească. Transportul legumelor către România costa 1300 de euro. „În 4 ore și un sfert am avut eticheta lipită pe lădițe, simularea etichetei și fotografiile cu marfa etichetată ca și „Produs de România. Am inventat o firmă, am făcut o simulare pe un laptop, am făcut eticheta, am trimis-o. În nici 20 de minute de când am trimis eticheta, am avut-o lipită pe ladă, cu propunerea unei cantități mari, cu costul transportului, prețul produsului, toate lucrurile negociate. Am dus discuția până la nivelul acela”, a povestit Chesnoiu la Digi24. Legumele erau, de fapt, produse în Macedonia. „Suntem o țintă pentru toți cei din jur. E o piață foarte ușor de penetrat, o piață cu potențial mare”, a spus el…. „Sunt țări pentru care agricultura reprezintă o prioritate sau este un interes de stat. Aceste țări vin cu intervenții pentru producători, prin programe de subvenționare pe suprafață cum avem și noi, pentru utilaje, subvenționează și dobânzi bancare. Au și măsuri strict pe produs, cum am avut și noi programul „Tomata”. Toate acestea iau presiunea financiară din grija producătorului și îi permit lui să lucreze relaxat și să-și ducă până la capăt, cu tehnologiile complete până dincolo de recoltare”, a adăugat el. Chesnoiu a spus că prețurile agreate cu intermediarul din Macedonia variau „între 0,063 și 0,065 pe kilogramul de ardei kapia, în funcție de ambalaj”. „Dar am cerut și o emblemă pe ladă și au zis că e posibil, și am cerut un ambalaj specific firmei inventate de noi. Bineînțeles că nu am mers mai departe să le trimitem aceea emblemă. 1.300 euro costa transportul până la București, își asumau trecerea vamală. O firmă, se pare care avea experiență cu tranzitul vamal spre România”, a spus fermierul. El adaugă că sunt țări din afara spațiului comunitar, mari producători agricoli, „care au fixat o țintă pe România, dar aceste țări au și măsuri de comercializare private, măsuri în promovare, ambalare, etichetare, transport”. „Sunt state care subvenționează cu până la 100% transportul numai în situația exportului. Sunt țări precum Turcia, care au subvenții directe pe preț doar în caz de export, adică stimulează exportul, dar strict pentru UE”, a adăugat el….. „Ar trebui un cadru legislativ modificat, foarte bine pus la punct, specialiști bine informați care să comunice cu cei din sectorul vizat. Noi încercăm să comunicăm cu autoritățile, le transmitem asta de mai bine de 1 an și jumătate și nu primim răspuns”, a adăuga el. Chesnoiu mai spune că Ministerul Agriculturii „este surd la această problemă” și „pune în pericol securitatea alimentară a țării”. „Ideală ar fi o bună monitorizare a tranzitului vamal, monitorizare care ar trebui să meargă până la comercializare, ca să se asigure trasabilitatea produselor. Nu putem opri importurile, dar consumatorul român e înșelat și asta crește vânzarea lor. Fiecare supermarket lucrează cu firme care asigură produsele în depozit. Tind să cred că supermarketul știa de această practică, dar supermarketul o tolera pentru cantitățile aduse”, a spus el. Fermierul spune că, în condițiile negociate cu producătorul din Macedonia, ardeiul kapia ajungea la jumătate din prețul producătorilor români……Piețele en gros sunt pline de camioane cu roșii din Turcia, lădițele sunt de Turcia, numai că apar samsarii locali, care vând la tarabe. Cumpără roșia de Turcia și nu trebui să eticheteze individual fiecare ladă. Pun afiș cu roșie de Izbiceni, Matca sau de unde au de unde au certificat de producător pe o arendă de 5 sau 7 ari”, a adăugat el. Integral: https://www.digi24.ro
Raport al Comisiei Europene despre școala românească în pandemie: bogații au devenit mai bogați, iar săracii mai săraci. Concluzii și recomandări după un an în care deciziile medicale au dictat soarta educației Ultimul an școlar a fost marcat mai ales de decizii luate pe loc de autoritățile din domeniul medical, în mod centralizat, și în mult mai mică măsură de decizii determinate de nevoile educaționale. Aceasta este concluzia unui raport tehnic de țară publicat recent de Comisia Europeană, cu tema “Anul școlar 2020-2021 în România, în pandemie”. Raportul, bazat pe aproape 30 de interviuri cu reprezentanți ai mediului educațional, elevi, părinți și ONG-uri, arată că aceștia sunt în general de acord că au existat progrese în sensul digitalizării în sistemul școlar, dar situația e departe de a fi ideală, iar situația ar fi descrisă cel mai bine în termeni precum “bogații au devenit și mai bogați, iar săracii și mai săraci”…..Potrivit documentului, faptul că deciziile ce au influențat educația, în pandemie, au fost mai degrabă luate ad-hoc de către autoritățile medicale decât de decidenți din domeniu înseamnă că, în acest an școlar, a dominat învățarea la distanță, însemnând o trecere a orelor tradiționale în noul mediu în care ecranele au fost interfața. Deși discuția principală în sfera publică, abordată doar parțial de autorități, a ținut de inegalitățile accesului la dispozitive conectate la Internet, chestiuni mai puțin vizibile, dar importante au fost neglijate în mare măsură: lipsa conținutului digital educațional, a pregătirii pedagogice digitale, a unor schimbări curriculare și a unei abordări profunde, sistemice și eficiente pentru elevii vulnerabile, arată documentul….. Raportul notează, între altele, pe baza interviurilor cu profesori, decidenți din educație, elevi, părinți și ONG-uri: – “În ceea ce privește pregătirea profesorilor, aceasta a stat sub semnul alegerii individuale (nu a existat obligativitatea urmării vreunui curs) și avut loc mai ales prin webinarii (care au abundat în vara lui 2020) și mai puțin prin cursuri de lungă durată, care au fost disponibile în proporție mult mai mică. Problemele cu acest tip de instruire au fost următoarele: formatul general (…), lipsa de comunicare și informare din jurul lor și plasarea responsabilității de a căuta și decide pe umerii profesorilor. (…)” – “Consensul printre respondenți a fost că nu a existat o adaptare reală a profesorilor și a practicilor de predare și evaluare la oportunitățile și constrângerile mediului online, ci am asistat la o translatare a vechilor practici la noul mediu.” – “Printre lucrurile care au lipsit profesorilor în noul mediu online se numără: adaptarea reală a pedagogiilor dincolo de folosirea unor instrumente sau aplicații digitale, suplinirea “atingerii umane” și a “ghidajului” în diferite etape ale învățării (un exemplu în acest sens a fost învățarea scrierii literelor în primii ani de școală) sau lucrul în echipe, o facilitate despre care doar trei dintre profesori știau.” – “Evaluarea elevilor (…) a fost una dintre provocările profesorilor în acest an școlar, mai ales în timpul școlii la distanță. Cel mai frecvent profesorii s-au plâns de încercările elevilor de a frauda în aceste evaluări.” – “Mulți profesori au spus că există o subraportare a ratei de absenteism.” – “Printre riscurile care îi vizau pe profesori trebuie menționat pierderea controlului asupra clasei la diferite niveluri. (…) Au fost raportate de asemenea situații în care străini au intrat în clasa online și au folosit limbaj licențios sau au proiectat imagini neadecvate. Toate aceste situații au fost trăite de către profesori ca forme de cyberbullying.” – “Pentru elevi, unele dintre riscurile internetului cu care aceștia s-au întâlnit în această perioadă au fost cyberbullying-ul și expunerea la conținuturi neadecvate, mai ales la conținutul pornografic (la care au fost expuși în multe cazuri și elevi foarte mici, de ciclul primar).” – “Unul dintre rezultatele îngrijorătoare ale studiului este acordul cvasi unanim asupra pierderilor educaționale pe care copiii cu CES din școlile de masă le-au acumulat în perioada acesta.” Integral: https://www.edupedu.ro
În timp ce companiile au nevoie de ingineri, constructori, meseriaşi, românii vor să se facă bodyguarzi sau să fugă la muncă în afară …. Deci, în România anului 2021, în timp ce companiile caută ingineri – meseriaşi – constructori, românii, bărbaţii, tinerii vor să se facă bodyguarzi, să plece la muncă în străinătate sau caută un job sezonier. Este o discrepanţă foarte mare care arată şi nivelul redus de educaţie din România. În iunie 2021, pe OLX, numărul de anunţuri de recrutare pentru ingineri – meseriaşi – constructori era de 15.359, în creştere cu 32% faţă de iunie 2020. La polul opus, după interesul candidaţilor, numărul mediu de aplicaţii pentru un post de bodyguard era de nu mai puţin de 10,6. Pentru posturile de muncă din străinătate numărul mediu de aplicaţii pentru un post era de 10,2. În medie, o ofertă pentru un post în afară cu un salariu lunar net de aproape 1.900 de euro (este cam mare), se ocupă în 10 zile….. Cum să găsească oameni pregătiţi, educaţi, dornici să muncească, dacă românii vor să se facă bodyguarzi? O meserie respectabilă, dar care nu necesită foarte multă valoare adăugată. Economia României se află pe val, cu o creştere estimată la peste 7% în acest an, dar care riscă să se izbească de un zid în anii următori dintr-un motiv legat nu de investiţii, nici de bani, ci de lipsa oamenilor cu care să se realizeze aceste investiţii. Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici, spune că „o parte din necazurile pe care le avem astăzi cu forţa de muncă este pentru că unii dintre noi, antreprenorii, am plătit muncitorii necalificaţi, dar şi specialiştii, cu salariul minim pe economie, ceea ce i-a făcut pe oameni să-şi ia câmpii pentru că nu îşi puteau întreţine familia”. Sistemul de educaţie se află într-o cădere continuă: dintr-o generaţie, 30% dintre copii abandonează şcoala, iar cei care termină generala luând examenul de Evaluare Naţională reprezintă doar 60-70%. Dintre cei care dau bacul, numai 60% îl iau. Dintre cei care intră la facultate, doar 70-80% finalizează studiile. În aceste condiţii, numărul celor care au o pregătire superioară este din ce în ce mai redus şi poţi să dai cu tunul şi nu găseşti prea mulţi ingineri sau constructori. Din masa salarială de 5 milioane de angajaţi, numai 10% au, oficial, în acte, un salariu de peste 1.000 de euro net pe lună. Iar cei mai mulţi lucrează în administraţia publică, în IT şi în bănci. Aceasta este realitatea de pe piaţa forţei de muncă, unde companiile au nevoie de un anumit tip de angajaţi, iar piaţa le oferă bodyguarzi. Integral: https://www.zf.ro
Ordonanța vânătorii de urși poate permite primarilor să ucidă și peste 2.000 de animale Noua ordonanță de urgență a Guvernului legată de apărarea populației în fața urșilor poate face ca mii de animale să fie ucise prin vânătoare. România trebuie să protejeze doar 6.000 de animale din specia ursului brun, conform tratatelor internaționale. Estimările arată că acum ar fi între 8.000 și 10.000 de urși . Executivul, prin Ministerul Mediului – inițiatorul proiectului de ordonanță de urgență-a mutat răspunderea de la ministerul de resort la primarii de comune și orașe pe raza cărora apar urși în zonele cu populație. Ordonanța privind controlul populației de urși a fost votată miercuri în ședința de guvern. Până acum aceste animale puteau fi vânate doar prin derogări semnate de conducerea Ministerului Mediului. După ce Ordonanța va fi publicat în Monitorul Oficial, primarii localităților vor putea semna aceste „derogări” prin care pot aproba vânarea unui urs considerat periculos. Județele cu cea mai importantă populație de urși bruni sunt Covasna, Harghita, Mureș, Brașov, Prahova, Dâmbovița și Bistrița-Năsăud. Reamintim că vânătoarea de urs este interzisă prin lege, însă în ultimul deceniu au fost împușcate peste 1.400 de exemplare prin derogări motivate de faptul că animalele puneau în pericol populația. In ultimii doi ani, aceste derogări au fost limitate la câteva zeci, însă chiar și așa celebrul caz al ursului Arthur împușcat de Prințul Emanuel de Liechtenstein a dovedit că aceste derogări sunt doar un paravan pentru a se organiza partide de vânătoare pe zeci de mii de euro….. Întrebat într-o conferință de presă, secretarul de stat Robert Szep a lăsat să se înțeleagă că statul va plăti vânătorii care vor participa la o partidă de vânătoare a unui urs periculos. Din primele informații ar putea fi vorba de o sumă între 3.000 și 4000 de lei. De reținut că firmele specializate în turismul de gen cer taxe între 4.000 și 8.000 de euro doar pentru a participa la o partidă de vânătoare a unui urs. Sunt și persoane care aleg să plătească mult mai mult. „Depinde de negociere, se poate plăti și 10.000 de euro și 50.000 de euro. Depinde de graba celui care vrea să vâneze sau de graba celui care vrea să organizeze partida de vânătoare”, ne explică Florin Mănăilă, membrul unei asociații de vânătoare….. Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu. Pot fi uciși peste 2.000 de urși Conform obligațiilor europene, România s-a angajat să protejeze 6.000 de exemplare de urs brun. Ministrul Tanczos Barna a afirmat în ultimii ani că numărul trece de 10.000 de animale….. Cristina Lapiș, cea care administrează Rezervația de urși ”Libearty” din Zărnești – județul Brașov, spune că autoritățile ar fi trebuit să numere animalele, să le ofere condiții de a supraviețui în păduri și apoi să dea drumul la vânătoare. „Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal care este foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat serios, ar trebui microciparea lor”, ne explică Cristina Lapiș. Integral: https://romania.europalibera.org
Scandalos! Actorul belgian Van Damme a bătut cel mai mare urs din România! Efectele ordonanței de ucidere a urșilor deja încep să se vadă. Actorul belgian Jean Claude Van Damme este în zona Tușnad, unde a bătut cel mai mare urs din România, folosind niște mănuși de cânepă înmuiate în smoală și în cioburi. Deși se recomandase eutanasierea, primarul localității a vrut să le ofere locuitorilor și un spectacol…… Lupta dintre Van Damme și urși i-a interesat prea puțin pe sătenii din zonă, care au văzut că Van Damme venise însoțit de Tzancă Uraganu și Dani Mocanu, așa că au fugit să le ceară autografe și dedicații celebrilor maneliști. ”Bătăi din astea avem săptămânal în comună, n-are Van Damme ce să ne învețe. El luptă ca în anii 90, când era pe val. Păi ce bătaie e aia 10 minute? Acum o lună s-a bătut Fekete Laszlo cu un urs cu parii, de-am stat toți cu popcornul 4 ore să ne uităm la ei”, spune Kinga Tikva, din Tușnad. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Experți: COVID-19 nu o să dispară vreodată, trebuie să învățăm să trăim cu boala / Când estimează că vom reveni la normalitate COVID-19 nu o să dispară vreodată şi că într-un an sau doi este posibil ca omenirea să revină la o viaţă pe cât posibil de apropiată de cea dinainte de 2020, avertizează experți din Marea Britanie și Franța, citați de presa locală și News.ro. Jeremy Farrar, consilier ştiinţific al Guvernului britanic, a spus că boala cauzată de coronavirus este o infecţie endemică acum şi crede că „nu va dispărea vreodată”. Farrar, membri al Scientific Advisory Group for Emergencies (Sage) şi director al Wellcome Trust, a declarat pentru BBC 4 că oamenii „trebuie să înveţe să trăiască cu ea” şi că nivelul transmiterii şi perturbarea învăţământului nu trebuie să continue. El a spus că Marea Britanie „rămâne foarte vulnerabilă” în faţa variantelor din alte părţi ale lumii, care pot cauza probleme la fel ca Delta. Revenire la normalitate de abia din 2023? Profesorul Jean-François Delfraissy, consilier ştiinţific al Guvernului francez, a spus că viaţa normală de dinainte de pandemie nu va putea fi reluată până anul viitor sau până în 2023. El a declarat vineri pentru 
Reglementarea crypto-activelor are o miză uriașă pentru guverne și băncile centrale 
234 de dosare de fraude cu fonduri UE, din România, au ajuns deja pe mâna Codruței Kovesi, la Parchetul European ….. Într-o declarație acordată publicației Epoch Times România, Crin Bologa a dezvăluit: „Am trimis către EPPO un număr de 234 de dosare. Acum, ce obiect au aceste dosare, ce persoane sunt implicate, cred că trebuie să-i întrebați pe ei (Parchetul European – n.red.)“. Aceasta este, probabil, cea mai proastă veste posibilă pentru mafia din România, care se temea de momentul activării EPPO încă de acum doi ani, de când Laura Codruța Kovesi, 
DOCUMENT DNA Culisele grevei de la metrou. Cu cine a discutat Rădoi şi la cine a încercat să intervină pentru “a scăpa de ministrul Drulă” Liderul de sindicat de la metrou Ion Rădoi ar fi încercat să intervină la liderul PNL Ludovic Orban şi la preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, pentru “a scăpa de ministrul Drulă”, potrivit ordonanţei DNA de inculpare a lui Rădoi consultate de G4media.ro. Orban s-a întâlnit cu Rădoi, iar Violeta Alexandru cu un trimis al lui, însă „potrivit declaraţiei ministrului Cătălin Drulă (la DNA – n.r.), nici Violeta Alexandru şi nici Ludovic Orban nu au intervenit la el pentru a-i cere stoparea acţiunilor de demolare”, se arată în documentul citat. <<Pe fondul afectării propriilor interese legate de desfiinţarea spaţiilor comerciale de la metrou pe care Minea Elena Claudiu (partenera lui Ion Rădoi – n.r.) le controla în fapt, Minea Claudia şi Rădoi Ion au reuşit să obţină programarea unei întâlniri cu Violeta Alexandru, preşedintele PNL Bucureşti, în scopul de a expune problemele Asociaţiei legate de desfiinţarea spaţiilor comerciale şi pentru “a scăpa de ministrul Drulă”. Pentru a nu se expune în mod direct, Minea Elena Claudia l-a convins pe Victor Guşatu (un alt sindicalist – n.r.) să se prezinte el la întâlnirea cu Violeta Alexandru, preşedinta PNL Bucureşti, din 07 mai 2021 ora 16.00, ce urma să aibă loc la sediul partidului din Bucureşti, str. Modrogan nr. 1. Scopul unei asemenea întâlniri era acela de a interveni prin şefa PNL Bucureşti Violeta Alexandru, ca Ludovic Orban “să-l oprească pe ministrul Cătălin Drulă” din demersurile privind desfiinţarea spaţiilor comerciale de la Metrou; De asemenea, aceştia au încercat să o convingă pe Violeta Alexandru să intervină la consilierii PNL de la nivelul primăriilor de sector pentru a stopa acţiunile de desfiinţare a spaţiilor. Din supravegherea tehnică efectuată a rezultat că la data de 07 mai 2021 ora 16,00, această întâlnire a avut loc, având parţial efectul scontat, Violeta Alexandru postând pe FCBK un mesaj de susţinere a Comercianţilor de la Metrou, după cum reiese din procesul verbal de investigaţie. Minea Claudia nu a fost mulţumită de rezultatul acestei întâlniri, întrucât reprezentanta partidului Violeta Alexandru i-a sfătuit să urmeze calea legală, în justiţie pentru rezolvarea problemelor juridice cu Metrorex legate de spaţiile comerciale de la Metrou. Integral: 
Departamentul de stat al SUA atrage atenția că Secția specială, care pare să acționeze „doar în cazuri motivate politic”, continuă să funcționeze …. „Parchetul special înființat de guvernul anterior pentru investigarea și urmărirea penală a judecătorilor și procurorilor, care pare să întreprindă doar cazuri motivate politic, continuă să funcționeze”, se arată în document. Departamentul de stat menționează că actualul guvern a reluat eforturile pentru ca Secția specială să fie desființată. Este pentru prima dată când autoritățile americane atrag atenția asupra Secției speciale. În plus, Departamentul de stat notează că eșecul în corectarea legislației, după deciziile Curții Constituționale, a afectat negativ activitatea DNA în anul 2020….. Departamentul de stat notează că eforturile guvernării anterioare de a submina procurorii și de a slăbi independența judiciară au zdruncinat încrederea investitorilor în eforturile anticorupție. Retorica politică luase un ton din ce în ce mai naționalist, unii lideri politici acuzând ocazional companiile străine că nu plăteau impozite, că profitau de lucrători și resurse și că sponsorizau proteste anti-guvernamentale. Președintele Iohannis a fost reales în noiembrie 2019 cu o atitudine pro-business. Alegerile parlamentare din decembrie 2020 au avut ca rezultat un guvern de coaliție de centru-dreapta pro-investiții cu majoritate parlamentară, oferind o stabilitate politică sporită. Coaliția și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru statul de drept și reformă. Menționând climatul general bun pentru investitori, documentul menționează însă că nu există instanțe specializate în litigii comerciale, iar judecătorii au în general o experiență limitată cu privire la funcționarea economiei de piață, a afacerilor internaționale, a drepturilor de proprietate intelectuală sau a aplicării legilor comerciale din România. „Inconsecvența și lipsa predictibilității în jurisprudența instanțelor sau în interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și interni și pentru societatea mai largă”, subliniază Departamentul de stat, care reclamă și durata mare a proceselor, cu posibilități de contestare a hotărârilor care prelungesc aplicarea unei decizii. Integral: 
E bună „România Educată”, dar nici „România Vaccinată” nu ne-ar strica La câțiva ani buni după ce a fost inițiat de președintele țării (mai exact, cinci ani), programul „România Educată” a ajuns aprobat de către Guvern săptămâna trecută, printr-un memorandum și după o vastă dezbatere la nivel național. OK! Mă întreb, însă, ca omul simplu și neștiutor, dacă pentru dezbatere, pentru memorandum și pentru aprobare, a trebuit o jumătate de deceniu, câte jumătăți de secol vor mai trebui de acum încolo, pentru ca românii să devină gentlemeni ca britanicii, educați ca francezii, harnici ca nemții și cinstiți ca nordicii, adică mai mult europeni decât balcanici? Îmi vine greu să înțeleg cum de au ajuns europenii așa departe, iar noi am bătut pasul tot pe loc. Au pornit ei cumva mai din timp cu programe de tipul „Franța Educată”, „Germania Educată” sau „Suedia Educată”? Au făcut mai multe dezbateri? Au scris memorandumuri? Ce altceva au făcut, de au ajuns mai demult la succesul tânjit de noi abia astăzi? Nu vreau să minimalizez o inițiativă lăudabilă dar, cu gândul la înaintași, parcă aș zice că, de educația lor, s-au ocupat cândva personalități de înaltă clasă, oameni al căror exemplu personal a însemnat pentru alții lege, cutumă și bună rânduială. Unde sunt astăzi acei oameni de legedă, care i-au conectat cândva pe înaintașii noștri la izvoarele de cultură ale Europei? Unde este un Gheorghe Lazăr, un Spiru Haret, Titu Maiorescu, Al. Odobescu? Fiecare a mai așezat o cărămidă la temelia învățământului și educației românești, iar posteritatea i-a ridicat fiecăruia o statuie. Nu prevăd nicăieri în viitor vreun soclu, ceva, pe care să scrie cu litere de aur Liviu Pop-Genunche, Valentin Popa-Pamblică sau pur și simplu Anisie, o doamnă simpatică, dar care s-a așezat întâmplător pe scaunul glorios al lui Spiru Haret, fără să lase însă nicio urmă că ar fi trecut pe acolo. Ar fi fost normal ca fiecare să se constituie în simbol de neclintit pentru educarea noii generații, căreia i-a consacrat profesia și cariera vieții sale, dar fiecare și-a făcut plinul și a plecat: après moi, le déluge”. Mă tem că, de la ministru în jos, până la cel modest învățător de școală elementară, nobila misiune de educator este încredințată unor funcționari fără altă chemare pentru profesia lor decât cea a registratorului pus la ghișeu să primească hârtia, s-o ștampileze și s-o trimită mai departe. Dacă le-a ștampilat pe toate și le-a trimis înseamnă că și-a făcut datoria către cel care l-a angajat și chiar către țară. Situația este însă mult mai complicată decât pare. Căci răspunzător de educația noii generații nu se face numai dascălul profesionist și, eventual, șefii lui ierarhici……De unde să apară educație într-o societate unde micii găinari sunt judecați fără milă, conform legii, iar marii șpăgari și corupți sunt atât de apărați cu imunitatea parlamentară, încât brațul lung al legii nici nu se poate atinge de ei?….. Nu pare exemplu de urmat nici domnul Cîțu, premierul care în loc să stea neîntrerupt la butoanele guvernării, atunci când țara este lovită de inundații, cotropită de arșiță sau în așteptarea valului patru COVID, aleargă tot de colo-colo, doar-doar ar ajunge mai șef decât așa cum este el acum. Mi-e jenă să mai amintesc și de un cugeamitea deputatul din Parlamentul României, care 
Avertizarea șefului OMS: Pandemia e un test și lumea îl pică. Cine crede că pandemia s-a terminat trăiește într-un paradis al nebunilor Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat într-un discurs în fața Comitetului Olimpic Internațional de la Tokyo că „pandemia este un test și lumea îl pică”. Directorul OMS a vorbit în discursul său despre modul in care „eșecul global în privința distribuției de vaccinuri, teste și tratamente – inclusiv oxigen – alimentează pandemia”. Astfel, avertizează acesta, deși ne aflăm la 19 luni de la pnceputul pandemiei și la șapte luni de la aprobarea primelor vaccinuri, lumea se află în fața unui alt val de infecții și decese. „Oricine crede că pandemia s-a terminat pentru că s-a încheiat în locul în care trăiește, trăiește într-un paradis al nebunilor”, a mai subliniat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Acesta din urmă a subliniat apoi că omenirea nu a folosit vaccinurile anti-COVID așa cum ar fi trebuit. „În loc să fie distribuite pe scară largă, pentru a opri pandemia pe toate fronturile, acestea au fost concentrate 
România e atinsă deja de valul 4. Răzvan Cherecheș ne explică la ce să ne așteptăm. Guvernul e relaxat Peste 100 de persoane au fost depistate ca fiind infectate cu varianta Delta, dintre care 6, vaccinate cu ambele doze. Specialiștii vorbesc de o scădere a eficacității vaccinurilor împotriva noii tulpini, dar acestea rămân eficiente împotriva îmbolnăvirilor grave. 
Vaccinul anti-COVID: 87% eficient pentru cardiaci, 81% la diabetici, 86% în cazul persoanelor obeze Un studiu efectuat de către Serviciul de Sănătate Publică din Anglia în care au fost monitorizați pacienți din 700 de cabinete de medicină de familie din UK arată că vaccinarea cu schemă completă este eficientă și în rândul grupelor de risc….. Un studiu efectuat de către Serviciul de Sănătate Publică din Anglia în care au fost monitorizați pacienți din 700 de cabinete de medicină de familie din UK arată că vaccinarea cu schemă completă este eficientă și în rândul grupelor de risc. Concluziile studiului:– Eficiența împotriva COVID-19 în cadrul grupelor de risc este între 30 – 60% după doza 1, indiferent de tipul de vaccin. Excepție fiind grupa de imunocompromiși, unde procentul de eficiență este de 4%.- -Pentru ambele vaccinuri, eficiența crește considerabil după doza 2. În cazul grupului de imunocompromiși crește la 74%. Studiul se bazează pe un număr de 5.642.687 persoane vaccinate cu schemă completă, din care 1.054.510 persoane din grupe de risc și 1.276.517 persoane cu vârste de 65 de ani și mai mare de 65 de ani. Integral: 
Datoria publică a României continuă să crească, în ciuda revenirii economice. Când intră România pe radarul pieţelor financiare? Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul estimat pentru 2021 …. Claudiu Vuţă, analist economic, spune de asemenea că o datorie publică a României care trece de 50% din PIB şi se îndreaptă spre 60% pune România într-o poziţie nefavorabilă în faţa pieţelor financiare externe. „Dacă datoria publică trece de 50% din PIB şi se apropie de 60%, ne pune într-o poziţie inferioară în faţă creditorilor internaţionali. De asemenea, tratatul de la Maastricht impune un nivel maxim de îndatorare de 60%. Deşi ţările din Vest aproape toate au trecut de 60% din PIB datorie publică“, spune Claudiu Vuţă. Şi atunci de ce ţări precum Italia, Franţa sau Grecia îşi permit să aibă de ani de zile datorie publică de 80% din PIB sau chiar şi 150% din PIB? „Sunt în zona euro şi la un moment dat au nişte mecanisme de control. Ţări că acestea nu pot da faliment. Grecia a fost într-o situaţie, dar nu a dat nici ea faliment. Ţările acestea se află într-un club select şi dacă sunt probleme Banca Europeană, prin anumite mecanisme le ajută să nu între în faliment“, explică Claudiu Vuţă. Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul ultimelor patru trimestre, potrivit metodologiei europene, care exclude din calculul datoriei publice garanţiile de stat. Inevitabil, datoria publică în acest moment este de peste 50% din PIB – doar în iulie Finanţele au ieşit pe pieţele externe în cadrul unei emisiuni de eurobonduri în valoare de peste 3 mld. de euro. Ionuţ Dumitru este de părere că guvernul ar trebui ca la rectificarea bugetară care este aşteptată zilele acestea să scadă ţinta de deficit bugetar, în condiţiile în care iniţial bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,3%, iar ultimele prognoze indică o creştere economică de peste 7% în România. „Prioritatea imediată este la rectificarea bugetară să venim cu acest semnal pozitiv pentru pieţe şi să ţintim un deficit bugetar mai mic pe măsură veniturilor suplimentare înregistrate dintr-o creştere economică mai mare.“ Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune că la un nivel al datoriei publice situat între 50 şi 55% din PIB ministrul de finanţe trebuie să vină public cu un plan de reducere a gradului de îndatorare şi una dintre măsuri să fie îngheţarea totală a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. La un nivel al datoriei publice situat între 55 şi 60% din PIB, legea prevede îngheţarea cheltuielilor cu asistenţa socială. Datoria publică a României s-a dublat din 2015 încoace în termeni nominali. În 2015 gardul de îndatorare al României era de 37,8% din PIB, adică 270 mld. de lei. La finalul lui 2019, datoria era, în termeni nominali, de 373,5 mld. lei, cu peste 100 de mld. de lei mai mare decât în 2015, însă, ca urmare a creşterii economice, ponderea ei în PIB a scăzut la 35,3%. În 2020 a urmat explozia datoriei publice la aproape 500 mld. lei, peste 47% din PIB, ca în primele 5 luni din 2021 România să mai adauge la datoria publică aproape 30 de mld. de lei. Integral: 
Raportul Comisiei Europene: în România s-a pensionat, în medie, un magistrat în fiecare zi lucrătoare din 2020 și 2021! „Deficitul de personal din sistemul judiciar rămâne un motiv de îngrijorare. În decembrie 2020, aproape 10% din posturile de judecători și aproape 16% din posturile de procurori erau încă vacante, ceea ce se repercutează și asupra eficienței sistemului judiciar”, susține Comisia Europeană în raportul pe 2021 privind statul de drept din România. Făcut public marți, 20 iulie, raportul CE privind evoluțiile din justiția românească notează că percepția publicului față de independența magistraților s-a ameliorat. Încrederea referitoare la autonomia justiției a ajuns la un nivel mediu, „ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în rândul publicului larg în comparație cu anii precedenți”. „Independența sistemului judiciar este percepută de publicul larg ca situându-se la un nivel mediu (51%), în creștere de la 37% în 2020”, scrie comisia. Deficitul de independență este livrat în percepția publicului, susține același document, de relațiile dintre Guvern, politicieni și magistrați. Motivul invocat cel mai frecvent de publicul larg pentru percepția unui nivel scăzut de independență a sistemului judiciar rămâne ingerința sau presiunea din partea Guvernului și a politicienilor. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România: Una dintre dificultățile recurente este lipsa de resursă umană calificată în justiție, care îngreunează posibilitatea ca și cetățenii să beneficieze de procese rapide și corecte. În 2020 nu s-a organizat niciun concurs pentru angajarea de magistrați „Regimul de pensionare anticipată pentru magistrați, introdus în 2018, care a permis ieșirea la pensie după 20 de ani de activitate, a fost abrogat de Parlament în martie 2021, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale GRECO; cu toate acestea, aproape 300 de magistrați s-au pensionat în 2020, iar în primul trimestru al anului 2021 – aproape 150”, susține raportul. …. Statul a făcut achiziții fără proceduri integrale în pandemie Comisia subliniază că Guvernul s-a derogat, în pandemie, de la unele dintre obligațiile achizițiilor publice. „În timpul stării de urgență declarate în contextul pandemiei de COVID-19, autorităților publice și entităților juridice în care statul este acționar principal li s-a permis să achiziționeze direct materiale și echipamente pentru combaterea pandemiei, fără obligația de publicare în sistemul electronic de achiziții publice chiar și în cazul depășirii pragului (de aproximativ 27. 000 de euro) stabilit pentru publicarea în sistemul electronic”. În aceste condiții, 11% dintre procedurile selectate și analizate de ANI au semnalat probleme. Analiza cheltuirii banului public în aceste cazuri, susține documentul, continuă la ANI. Integral: 
Studiu: Anticorpii la persoanele care s-au infectat cu COVID durează cel puțin 9 luni O cercetare realizată de experți de la Imperial College London şi Universitatea din Padova arată că anticorpii generați de sistemul imunitar în urma infectării cu noul coronavirus durează „cel puţin” nouă luni, potrivit Dpa, citată de Agerpres. Cercetătorii au constatat că nivelurile de anticorpi ”se menţin ridicate”, indiferent dacă persoana infectată a dezvoltat sau nu simptome de COVID-19, boala cauzată de acest virus. ”Marea majoritate a infecţiilor cu SARS-CoV-2 (coronavirus), indiferent de prezenţa simptomelor, dezvoltă anticorpi”, conform cercetării publicate luni în jurnalul ştiinţific Nature Communications. Concluziile studiului au fost trase după testarea pacienţilor din nordul Italiei, una dintre regiunile cele mai afectate la începutul pandemiei. Aproximativ 3.000 de locuitori din Vo’, un oraş din nordul Italiei, carantinat cu armată la începutul anului 2020 după descoperirea primelor cazuri cu COVID din Europa au fost testaţi pentru anticorpi în luna mai 2020 şi, din nou, în noiembrie. La sfârşitul lui 2020, ”nivelurile detectabile de anticorpi” s-au menţinut la 98,8 procente dintre persoanele care s-au infectat cu virusul în februarie sau martie. De asemena, echipa de cercetători a declarat că a detectat chiar şi cazuri de creştere a nivelului de anticorpi, ceea ce sugera ”potenţiale reinfectări” şi un posibil ”impuls dat sistemului imunitar”. Integral: 
FĂRĂ ACCELERAREA RATEI DE VACCINARE 
Prețul gazelor pe bursă a crescut îngrijorător. Toate produsele se vor scumpi în lanț si facturile s-ar putea dubla Prețul gazelor naturale marfă, gaze vândute pe Bursa Română de Mărfuri (B.R.M), a crescut in ultimul an de 4,43 ori, potrivit unei analize a 
De ce nu dispar primăriile cu venituri sub cheltuieli | Fenomenul „mâinii întinse” la Guvern și al „comunelor dormitor” Ultima reformă administrativă s-a făcut în România în 1968. De peste 50 de ani, funcționează sistemul gândit de comuniști și Nicolae Ceaușescu. Guvernele promit reforma, dar preferă să țină dependente de centru primăriile care nu se pot autofinanța. Rectificarea bugetară a fost folosită de guverne ca o armă politică în ultimii 30 de ani. Primarii de aceeași culoare cu premierul sau care îl susțin sunt favorizați la împărțirea banilor. Alocările nu se fac mereu după o formulă precisă, iar fenomenul „mâinii întinse” este recunoscut de edilii din întreaga țară. Premierul Cîțu a afirmat că peste 50% dintre primării au venituri mai mici decât cheltuielile și este nevoie de o reformă administrativă. Nu este primul care constată acest lucru. Și fostul premier Tudose (PSD) a vorbit despre fenomenul primăriilor care nu își asigură nici măcar salariile. Nici social-democrații nu au făcut vreo reformă. Recent, rectificarea bugetară a devenit sursă de scandal în competiția internă din PNL. Primarii vin rând pe rând la masa premierului pentru a discuta proiectele locale, dar se pune și problema Congresului liberalilor. Anul trecut, rectificarea a fost folosită pentru ca PNL să racoleze primari PSD. Simulările realizate la Ministerul Dezvoltării Regionale au scos la iveală cifre amețitoare: doar 39 de unități administrativ teritoriale din cele peste 3.200 din țară își acoperă cheltuielile din taxele și impozitele locale încasate. „În cazul în care ne uităm la venituri provenite numai din impozite și taxe locale versus cheltuieli de funcționare a autorității locale cu bunuri și servicii, să știți că dacă am folosi numai acest criteriu și am face din pix o reorganizare administrativ-teritorial ne-am trezi în loc de peste 3.000 de unități administrativ teritoriale cu 39”, a dezvăluit ministrul Cseke Attila. Primele vizate de o viitoare reorganizare administrativ-teritorială sunt comunele. România are 2.862 de comune, iar suprafața acestora acoperă 87% din suprafața națională. În ele trăiesc, cel puțin în acte, aproape 49% din populația României. Cifra reală este mai mică, din cauza fenomenului masiv al migrației spre Vest în căutarea unui loc de muncă. Primarii de comune s-au simțit lezați de propunerea venită din partea Asociațiilor Municipiilor pentru unirea comunelor cu municipiile. O consideră o tentativă de „cotropire”,după cum o descrie președintele Asociației Comunelor din România. „Miza o reprezintă patrimoniul comunelor României. Vor să fie vătafi pe un anumit patrimoniu, că nu mai au la îndemână altul” este poziția lui Emil Drăghici, președintele Asociației. Respinge teoria că multe comune nu au venituri pentru a se finanța. Nici teoria comasării nu este atât de bine primită. „La sat, există acel element de afinitate interculturală. E greu să unești și două familii de albine, unindu-le le poți distruge pe amândouă. Primarii nu se bat pentru funcții pentru ei, se bat pentru identitatea locului. Ce faci, pui pistolul cetățenilor să voteze cum vrea mai marele nu știu cui?”, susține Drăghici. Și din acest punct începe războiul cu primarii de orașe și municipii. …. Multe primării au ajuns însă să nu mai poată plăti salariile majorate după 2017. Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, județul Sibiu, spune că tema este falsă și arată o lipsă de respect. „Cea mai mare aberație este asta cu salariile mari din primăriile de comune. Legea stabilește că salariile sunt plafonate pe grad de comună și cel mult cât salariul viceprimarului. 3.380 la comuna de clasa 3, până la 3.000 de locuitori. 4.500 – 5.500 de lei la comunele mai mari”, susține edilul. Este deranjat de atitudinea primarilor de municipii, care vor să preia comunele, dar și de ideea desființării comunelor. „Dă frumos la public tema. Este frumos să spunem că din 2.862 de comune decât 30% se pot autofinanța și restul ar trebui desființate. Trebuie să înțeleagă oamenii și populația României care este vizată de această propunere de reformă că această inițiativă a Asociației Municipiilor o să fie nimicitoare în ceea ce privește identitatea istorică a satului românesc”, este poziția primarului. El a ridicat problema impozitului pe venit, care nu ajunge în bugetul comunei dacă locuitorul are serviciul în altă parte….. „Nu trebuie să stăm noi primarii să ne ducem cu mâna întinsă, ca milogii, la poarta Guvernului. Dă-ne în administrarea noastră terenurile de la Administrația Domeniilor Statului, care e stat în stat. A luat pământul comunelor, l-a concesionat și ne chinuim să obținem redevența. Comuna nu poate realiza parcuri industriale să aducă venituri”, este o posibilă soluție dorită de Gâju. Ea critică și rectificările discreționare făcute de guverne. „N-ar mai trebui să stăm cu mâna întinsă dacă rectificarea s-ar face după o formulă. Se dau bani unor localități care nu au proiecte. Așa te obligă pe tine ca primar să stai cu mâna întinsă la buget”, este oful primăriței din Cumpăna. Integral: 
Primele zone din România care vor fi afectate de valul 4 al pandemiei. Medic: “Să nu se culce pe o ureche că n-o să mai facă boala” ….Cristian Oancea, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeş” din Timişoara, a declarat pentru :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/hepta5901215-1.jpg?w=640&ssl=1)
România educată. Cui folosesc schimbările propuse de Iohannis și de ce nu știm cine a scris proiectul? Mircea Miclea: “Practic, e o spălare pe mâini” 
ECDC: Numărul infecțiilor cu coronavirus a crescut cu 64% în ultima săptămână în Europa, mai ales în rândul tinerilor, pe fondul relaxării restricțiilor și a răspândirii tulpinii Delta / Cum evoluează epidemia în fiecare țară Numărul infecțiilor cu coronavirus a crescut cu 64% în ultima săptămână în Europa, mai ales în rândul tinerilor, pe fondul relaxării restricțiilor și a răspândirii tulpinii Delta, a anunțat, vineri, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Potrivit sursei citate, se observă un trend crescător în 20 de țări, între care nu se regăsește și România. În cele mai afectate state, cea mai mare creștere a ratei de infectare a fost raportată în rândul tinerilor de 15-24 ani, în timp ce la persoanele de peste 65 de ani creșterile sunt limitate. Totuși, situația internărilor în spitale este stabilă, iar numărul celor internați la ATI este în scădere de nouă săptămâni. ECDC precizează că este de așteptat ca situația epidemiologică din Europa să se deterioreze în continuare, având în vedere creșterea rapidă a cazurilor de infectare cu tulpina Delta. Integral: 
Rata R a trecut de 1 în România. Pandemia a revenit pe creștere – date OMS Rata R, de reproducere a coronavirusului, a depășit, vineri, valoarea 1 pentru România, acesta fiind pragul de la care oficial se consideră că pandemia a revenit pe creștere. Datele sunt calculate de OMS. Potrivit datelor OMS, pe 7 iulie R era 0.84 în România, în 13 iulie R a ajuns 0.94, pentru ca vineri, 16 iulie, să ajungă la 1,05. Rata R este rata de reproducere a virusului, adică cea care arată câte persoane îmbolnăvește o persoană infectată. Dacă R este sub 1, asta înseamnă că pandemia stagnează, iar dacă trece pragul de 1, epidemia este din nou în creștere. Depășirea pragului 1 la rata R arată că, în ciuda faptului că avem încă un număr redus zilnic de infectări, situația nu arată foarte bine pentru țara noastră….. Revenirea pe creștere a pandemiei este o veste proastă pentru noi, mai ales în condițiile unui procent extrem de mic de persoane vaccinate, simultan cu răspândirea agresivă a variantei Delta a coronavirusului. Doar 
România seamănă din ce în ce mai mult cu un zgârie-nori fără fundație Se pare că, după atâția ani de Uniune Europeană, încă nu am învățat regulile jocului. Altfel cum să ne putem explica faptul că, deși Uniunea Europeană este un model economic bazat pe exporturi și pe excedente de cont curent, România se construiește pe sine cu o bază nesigură, inundată de deficite din ce în ce mai mari. 
Curtea Constituţională, sergentul de serviciu al PSD ….. Miercuri, 13 iulie, Curtea Constituţională a dat verdict negativ legii votate recent de parlament care prevede reducerea de la zece la şapte ani a vechimii minime obligatorii pentru ca un procuror să poată fi angajat la DNA sau la DIICOT. În motivarea deciziei, CCR susţine că procurorii celor două parchete nu pot avea o vechime mai mică de zece ani, ei trebuind să fie asimilaţi, prin această condiţie, procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceeaşi condiţie trebuie aplicată şi în cazul judecătorilor. Sesizarea Curţii pentru controlul constituţionalităţii legii în vigoare a venit din partea secţiilor reunite ale ÎCCJ, ai căror judecători au votat în unanimitate sesizarea CCR. Nu e limpede de ce Instanţa Supremă a recurs la această haiducie pe terenul Justiţiei, în situaţia în care atât DNA, cât şi DIICOT au un deficit de procurori de 40%. S-a ajuns la această situaţie şi din cauza pensionărilor masive din cele două parchete, procurorii alegând să beneficieze de pensiile speciale, temându-se că puterea politică ar putea să le anuleze, aşa cum ameninţă de la începutul guvernării. S-au îmbulzit să prindă ultimul tren, deşi e previzibil că vor mai fi şi altele, având în vedere interesele obscure atât ale coaliţiei de la guvernare, cât şi ale opoziţiei PSD. Unele speculaţii din presă, cum că judecătorii Curţii Supreme s-ar simţi ofensaţi să judece dosare întocmite de procurori cu o vechime mai mică de zece ani, nu stau în picioare. Un rechizitoriu fără fisură venit de la DNA sau de la DIICOT poate fi susţinut în instanţă la fel de bine de către procurorul de caz cu şapte ani vechime ca şi de unul cu zece ani de stagiu în procuratură. Sau poate chiar mai bine. Sunt multe aspecte care pot da, de multe ori, câştig de cauză celui dintâi. Sigur că experienţa contează. Dar cine sau ce decide că experienţa unui procuror cu mai mulţi ani de practică îl face mai eficient, mai profesionist decât pe altul căruia îi lipsesc trei ani pentru a trece pragul la DNA sau la DIICOT? Experienţa a cărei unitate de măsură e timpul de multe ori se reduce doar la ştatul de plată, la fluturaşul de salariu cu multe zerouri. „Întăriţi-vă Statul“ 
În Valul 4 ne bazăm pe „imunitatea de turmă“. Şapte din zece români nu s-au vaccinat anti-COVID 7 din 10 români nu s-au prezentat la un centru de vaccinare pentru a-şi face măcar o doză de vaccin anti-COVID, arată datele publicate de autorităţile sanitare. Procentul de imunizare activă (prin vaccin) a ajuns la 24%, astfel încât, la două luni până când se estimează că valul 4 va ajunge în România, populaţia trebuie să se bazeze pe imunizarea „de turmă”, adică pe anticorpii obţinuţi prin boală. Imunizarea „de turmă” este o metodă pe care Suedia şi Brazilia au adoptat-o la începutul pandemiei şi care s-a dovedit un eşec în ambele cazuri. Deşi ultimele studii arată că numărul cazurilor reale de COVID-19 e între 2 ori şi 9 ori mai mare decât cifra oficială, imunizarea pasivă este mult mai puţin eficientă decât cea prin vaccinare. Potrivit datelor publicate de Comitetului Naţional pentru Coordinarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), până în data de 13 iulie, un număr de 4,6 milioane de români erau vaccinaţi cu schema completă, adică puţin peste 24% din populaţia eligibilă. Asta în condiţiile în care ţinta campaniei de vaccinare era imunizarea a 60% dintre români până la data de 1 septembrie, în ideea că răspândirea virusului este, teoretic, stopată peste acest prag. Campania de vaccinare a început în România în urmă cu 7 luni, în primele etape fiind vaccinat personalul medical şi categoria persoanelor vulnerabile (seniorii, pacienţii cu boli cronice). Abia o treime din vârstnici sunt protejaţi Chiar şi aşa, 81,38% din vârstnicii de peste 80 de ani au rămas nevaccinaţi. Din această categorie de vârstă, pentru care infecţia cu noul coronavirus pune probleme serioase, s-au imunizat doar 18,1%. La categoria 70-79 de ani, 65% dintre persoane au rămas fără niciun fel de protecţie anti-COVID, procentul de imunizare fiind de 34,2%. Persoanele între 60 şi 69 de ani nu sunt vaccinate în proporţie de 62,5%. Au ales să se vaccineze doar 36,5%. Procentele de vaccinare în rândul seniorilor sunt cele mai bune din ţară. În rândul populaţiei active, rezultatele sunt mai slabe: doar 34% din românii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 59 de ani au ales să se imunieze (64,9% nu au niciun fel de protecţie). Odată cu scăderea vârstei scade şi procentul de acoperire vaccinală. Au rămas nevaccinaţi 69,5% din cei din categoria 40-49 de ani, 72,8% din categoria 30-39 de ani, 76,2% din categoria 20-29 de ani. Campania de vaccinare în rândul adolescenţilor a început mai târziu, deoarece eligibili pentru vaccinare erau doar tinerii de peste 18 ani. O parte dintre adolescenţii cu boli cronice au fost vaccinaţi în etapa a II-a. Chiar şi aşa, 83,7% din tinerii de 16-19 ani au rămas nevaccinaţi, iar 
Fini sunt! Am pierdut 58.000 de copii pe drum în sistemul de educație din România într-un singur an educațional. Interesează pe cineva? Acum 9 ani 203.000 de copii au intrat pentru prima dată în sistemul de învățământ românesc prin clasa pregătitoare care tocmai fusese introdusă. În 2021 acești copii și-au terminat ciclul gimnazial și au dat Evaluarea Națională. Problema este că din 203.000 de copii, care au început școala pregătitoare, numai 145.000 s-au înscris la Evaluarea Națională. Adică 58.000 de copii s-au pierdut pe drum între școala pregătitoare și sfârșitul clasei a VIII-a. Aici nu mai vorbim de faptul că din 145.000, numai 82.000 au luat Evaluarea Națională. Aici vorbim despre faptul că 58.000 de copii au dispărut în ultimii 9 ani și nu interesează pe nimeni. L-ați văzut sau l-ați auzit pe președintele Iohannis să se intereseze public de acest subiect, care este de siguranță națională? După ce că avem o demografie negativă, adică numărul deceselor este mai mare decât numărul celor născuți vii, mai pierdem pe drum și o treime din copiii pe care îi avem. Gabi Bartic de la Brio.ro, un start-up privat care încearcă să-i ajute pe copii să recupereze din materie, spune că abandonul școlar din cauza sărăciei și chiar a dorinței părinților de a-i pune la muncă de mici, migrația și nu în ultimul rând, lipsa de interes a cadrelor didactice și a autorităților, aduce această dramă pentru România. Ea spune că a face școală nu mai este ceva „cool” ci, dimpotrivă, exemplele din jurul nostru ne arată că școala vieții este mai importantă. Dacă în zona urbană numai 20% dintre copii abandonează școala, în zona rurală numai 20% din copii ajung să termine școala. Integral: 
România este în top 5 european al tinerilor care nu muncesc și nu sunt nici la şcoală Aproape 17% dintre tinerii români între 15 şi 29 de ani nu se află într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii, fiind a cincea cea mai mare rată dintre ţările membre UE. În 2020, România a avut printre cele mai mari rate a tinerilor care nu se află într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii din rândul ţărilor membre ale Uniunii Europeană, procentul tinerilor români cu vârste curprinse între 15 şi 29 de ani care nu erau într-o formă de educaţie şi nici nu lucrau a fost de 16,6%, conform datelor de la Eurostat, citate de „Ziarul Financiar”. Tinerii respectivi fac parte din categoria NEET – acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“ şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, iar statele încearcă prin diferite politici guvernamentale să reducă ponderea tinerilor din această categorie. Totodată, România se află pe locul al 5-lea în Uniunea Europeană ceea ce priveşte ponderea tinerilor din categoria NEET, după Italia, cu o rată de 23,3%, Grecia – 18,7%, Bulgaria, cu 18,1% şi Spania – 17,3%. La polul opus, cu cele mai mici rate ale tinerilor parte din această categorie au fost înregistrate în Olanda, 5,7%, Suedia – 7,2% şi Luxemburg, 7,7%. De asemenea, ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă a fost de 13,5% în 2020. Această rată NEET pentru tineri este strâns legată de performanţa economică şi mediul de afaceri. Având un număr record de NEET în urma crizei financiare şi economice de la sfârşitul anilor 2000, au existat îngrijorări în rândul factorilor de decizie din UE că o întreagă generaţie de tineri din Uniunea Europeană ar putea rămâne în afara pieţei forţei de muncă în anii următori. Integral: 
Noile ambiții ale Comisiei Europene: Taxe verzi pe produsele energetice poluante, ceea ce înseamnă scumpiri masive, inclusiv la încălzire / Cotă și mai mare de energie regenerabilăPlanurile Comisiei Europene în ceea ce privește tranziția verde au fost schimbate, fiind p ropuse miercuri ținte și mai dure decât până acum. De exemplu, vrea ca 40% din energie să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Ținta de până acum era de 32%. Pentru România nu este o veste tocmai bună, având în vedere că și vechiul obiectiv era greu de atins, motiv pentru care își asuma o țintă de doar 30,7% până în 2030. Acum va fi obligată să revizuiască mult în sus această cifră. Noile ambiții ale Comisiei Europene se vor resimți puternic și la nivelul buzunarelor fiecărui cetățean, în condițiile în care sunt plănuite taxe pe produse energetice care nu sunt verzi. Altfel spus, produse precum centralele de apartament vor fi taxate. Chiar oficialii europeni recunosc că urmează scumpiri. Pachetul de măsuri prezentat miercuri de Comisia Europeană ar putea genera creşterea facturilor la carburanţi şi încălzire pentru populaţie, prin urmare UE trebuie să fie convingătoare asupra faptului că acest pachet este ‘echitabil şi solidar’, altfel ‘rezistenţa’ va fi ‘masivă’, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu Pactul Verde european, Frans Timmermans, relatează AFP, potrivit Agerpres….. Ce va cere Comisia Europeană de la cetățeni și industrie. Câteva propuneri – Până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. – Ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE să fie mărită la 40%. Acum este de 32%. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie.Propunerile promovează utilizarea de combustibili regenerabili, cum ar fi hidrogenul în sectorul industrial și al transporturilor, și prevede noi obiective. – Comisia propune ca țintele privind economiile de energie la nivelul UE să devină obligatorii și să fie mărite pentru a se obține o reducere totală de 36% până în 2030. – Înăsprirea normelor care determină dacă energia rezultată de pe urma arderii lemnului poate fi clasificată drept regenerabilă. Centralele pe biomasă cu o capacitate de cel puţin 5 MW trebuie să îndeplinească criteriile de sustenabilitate referitoare la utilizarea bioenergiei şi să permită o reducere substanţială a emisiilor comparativ cu arderea de combustibili fosili. În prezent, centralele pe biomasă cu o capacitate mai mică de 20 de MW sunt scutite de la îndeplinirea acestor cerinţe, arată Agerpres. – Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. – Strategia pentru păduri include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030. – Sectorul public va trebui să renoveze 3% din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili. Acum obșigația este de 1%. – Revizuirea sistemului de impozitare a produselor energetice. Alinierea cotelor minime de impozitare aplicate în sectorul energiei termice și al transporturilor la obiectivele noastre climatice, atenuând în același timp impactul social al acestei măsuri și venind în sprijinul cetățenilor vulnerabili. Integral: 
Ce este de făcut pentru a limita proporțiile valului 4 de COVID în România. „Autoritățile nu s-au arătat până acum capabile să ia măsurile care se impun” ….Europa începe să se confrunte cu o creștere a numărului de cazuri de infecții cu noul 
Asociațiile magistraților: Desființați Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție fără a invoca false motive și fără a apela la strategii de tergiversare Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție fac apel, într-un comunicat, la desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție fără a invoca ”false motive” și fără a apela la ”strategii de tergiversare”. ”În raportul emis de către Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare în iunie 2021 se subliniază asumarea de principiu a guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor 
Achizițiile făcute în proiectele fostei firme a lui Dan Barna au fost anonimizate. Noi detalii din ancheta Rise Project Firma de consultanță în fonduri europene a vicepremierului 
România este țara din UE cu cea mai mare scădere a producției industriale în mai 2021. Procentul uriaș comparativ cu celelalte țări Producţia industrială a scăzut atât în 
