Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 28 iunie. Valorile termice se menţin deosebit de ridicate în toate zonele ţării. Cu precădere în est, se vor înregistra averse de scurtă durată însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. În restul teritoriului, cerul va fi parţial senin cu unele înnorări temporar accentuate. În Oltenia temperaturile maxime vor urca până la 36 de grade Celsius, în timp ce pe litoral temperaturile se vor situa între 28 şi 33 de grade Celsius, fiind, în continuare, cea mai răcoroasă zonă. Astazi temperaturile se află în creştere în aproape toată ţara. În jumătatea nordică a teritoriului, se vor înregistra, local, averse cu descărcări electrice în cea de-a doua parte a zilei. Vântul se va menţine, în continuare, slab până la moderat.
Mai mulţi foşti parlamentari au fost notificaţi că bugetul pentru pensii speciale s-a epuizat. Foşti deputaţi şi senatori din Iaşi şi Botoşani au fost notificaţi de Parlamentului României că bugetul pentru pensiile speciale a fost epuizat, Anghel Stanciu, fost deputat fiind de părere că lucrurile se va rezolva la rectificarea bugetară, transmite corespondentul MEDIAFAX. Deputaţii şi senatorii care beneficiau de pensii speciale începând cu data de 1 august 2016 nu îşi vor mai primi indemnizaţiile începând din luna iulie 2017, după ce au primit o notificare din partea Parlamentului prin care li s-a adus la cunoştinţă faptul că bugetul alocat pentru aceste indemnizaţii a fost epuizat. „Se întrerupe acordarea pensiilor speciale, dat fiind faptul că suma prevăzută în buget s-a epuizat”, se arată în notificarea emisă de către Parlament. Anghel Stanciu, fost deputat PSD de Iaşi din 1992 până în 2016 a declarat, marţi, corespondentului MEDAIFAX că nu îşi face griji, fiind convins că situaţia se va rezolva imediat ce noul guvern îşi va începe mandatul. „Încă de anul trecut, după aprobarea acestor indemnizaţii, finanţarea a fost asigurată până în luna iunie a acestui an, anunţând că se va face completarea la rectificarea de buget. Din cauza situaţiei guvernului, rectificarea bugetară nu a avut loc. În consecinţă, când se va face rectificarea bugetară se va face corecţia necesară şi ne vom primi indemnizaţiile”, a declarat Anghel Stanciu, fost parlamentar de Iaşi. La rândul său, fostul senator de Botoşani Dumitru Codreanu a declarat că el primea o indemnizaţie de 1.660 lei. Integral pe Mediafax
Deficitul bugetar. Fost ministru PSD: „Situația e tragică”. După ce Ministerul de Finanțe a publicat, marți, datele referitoare la execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului 2017, din care rezultă că deficitul bugetar aproape că s-a triplat față de perioada similară din 2016, iar cheltuielile de personal au crescut cu 19,1%, Ioana Petrescu, ministru de Finanțe în Guvernul Ponta, susține că situația este „mai gravă” decât anul trecut, chiar „tragică”. „S-a publicat execuția bugetară pe primele cinci luni. Pe scurt, situația este tragică. Să vă traduc: după cinci luni, deficitul este de aproape trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile sunt cu 9,4% mai mari din cauza cheltuielilor cu personalul, iar veniturile, deși mai mari decât cele de anul trecut, sunt mult sub cele prognozate în bugetul pe 2017. Veniturile au fost cu 7,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condițiile în care, în bugetul pe 2017, veniturile erau prognozate să fie cu 14% mai mari decât cele din 2016, deci colectarea este mult sub plan”, a comentat, pe contul său de Facebook, fostul ministru de Finanțe. Integral pe Digi24
Guvernul Tudose, în chinurile facerii. Cum a ajuns Liviu Dragnea să şi-l asume pe Tudorel Toader. Noul Executiv condus de Mihai Tudose va fi format în mare parte tot din miniştrii Guvernului Grindeanu, plus câteva „plombe“. În mod surprinzător, Tudorel Toader va rămâne la Ministerul Justiţiei, ba chiar asumat de PSD. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, premierul desemnat, Mihai Tudose, şi liderii social-democraţi din teritoriu au avut ieri o primă discuţie despre componenţa noului Guvern, la Vila Lac 1 din Capitală. Potrivit unor surse politice, discuţia a fost mai degrabă de tatonare, fără să fie rostite nume concrete de miniştri. Totuşi, sursele citate au declarat pentru „Adevărul“ că Guvernul Tudose va fi construit pe scheletul Guvernului Grindeanu. Spre exemplu, miniştrii PSD foarte apropiaţi de Liviu Dragnea, care deţin portofolii-cheie, vor rămâne în funcţii: Sevil Shhaideh la Ministerul Dezvoltării, Carmen Dan la Interne şi Olguţa Vasilescu la Ministerul Muncii. Însă vor fi şi câteva schimbări. La Ministerul Apărării, sunt şanse infime ca Gabriel Leş să continue. Pentru fotoliul său se bat trei oameni: Dorel Căprar ( preşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor), Mircea Duşa (fost ministru al Apărării în Guvernul Ponta) şi Georgian Pop (fost preşedinte al Comisiei de control al SRI). Potrivit unor surse din PSD, cele mai mari şanse le are Dorel Căprar. La Educaţie, Pavel Năstase îşi va pierde funcţia, succesorul său urmând să fie ales între tehnocratul Nicolae Istudor (rectorul ASE din Bucureşti) şi oamenii de partid: Liviu Pop sau Ecaterina Andronescu. Integral pe Adevarul
Dragnea îi face lui Tudose guvern pentru șase luni. Ce trebuie să facă Tudose pentru a supraviețui la Palatul Victoria. Noul premier va supraviețui la Palatul Victoria doar dacă va îndeplini obiectivele stabilite de Liviu Dragnea. Draftul noului executiv poartă amprenta șefului PSD. Printre parlamentarii PSD, premierul desemnat Mihai Tudose și-a câștigat deja porecla de „agățabilul”, din cauza problemelor cu plagiatul și a presupuselor relații cu SRI. Potrivit unor surse din PSD, Tudose ar putea avea un mandat de doar șase luni, fiind văzut în partid ca fiind „într-o perioadă de probă”. Președintele PSD, Liviu Dragnea, i-ar fi fixat lui Tudose câteva obiective majore, de care ar putea depinde supraviețuirea noului premier la Palatul Victoria. Este vorba de modificarea Codului Penal în sensul introducerii unui prag pentru abuzul în serviciu, un sprijin guvernamental pentru legea salarizării și înființarea cât mai rapidă a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acest fond trebuia să fie realizat chiar de Mihai Tudose, în calitate de ministru al Economiei, dar întârzierea a fost pasată de Dragnea fostului premier Sorin Grindeanu. Componența și structura noului Guvern au fost întoarse, ieri, pe toate părțile în cadrul unor întâlniri informale la vârful PSD. Premierul desemnat, Mihai Tudose, a venit, ieri, la cabinetul liderului PSD, Liviu Dragnea, de la Camera Deputaţilor. Tot în cursul zilei de ieri, Dragnea i-a convocat pe premierul Mihai Tudose şi pe șefii de organizații PSD la Vila Lac 1, pentru o discuţie exploratorie privind structura Guvernului. Integral pe Romania Libera
Guvernul Tudose sau mersul pe sârmă al lui Liviu Dragnea. Cu o grabă surprinzătoare și aparent inexplicabilă, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Mihai Tudose a devenit premier desemnat. S-a vorbit despre nevoia de a pune punct cât mai repede crizei politice, pentru a nu dăuna „grav” României. Rămâne de văzut, în lunile ce urmează, dacă îi va fi țării bine cu un guvern format de două partide care și-au dovedit deja apetența pentru blocarea luptei anticorupție, prin amputarea legilor și cu ajutorul Curții Constituționale, cu un guvern supradimensionat și bine împănat cu politicieni hulpavi, care vor vrea să obțină cât mai mult într-un timp cât mai scurt, conștienți fiind că s-ar putea să nu stea prea mult în scaunele confortabile de la Palatul Victoria. La prima vedere, după ziua de luni, Liviu Dragnea și colegii lui din PSD și ALDE au marcat câteva puncte, în timp ce Klaus Iohannis și PNL au încasat. Liberalii s-au dus fără o propunere concretă de premier la Cotroceni (întărind senzația generală că partidul este, în continuare, incapabil să atace decisiv coaliția PSD-ALDE), iar șeful statului a acceptat rapid, mult prea rapid chiar, propunerea PSD de premier. La o privire mai atentă, apar nuanțele, începând cu aceea că partidele din opoziție nu au reușit să ajungă la un consens („Nu poți să te duci să propui un premier când ai 35% în Parlament”, Ludovic Orban). Alții au trecut și la scenarii, cum că Mihai Tudose ar fi fost singurul nume agreat de președinte, că șeful statului s-ar fi asigurat că va avea un cuvânt de spus în unele domenii cheie și că Dragnea nu prea ar fi avut ce face. Integral pe Digi24
România are în UE statut de inovator modest. Performanţa în inovaţie a scăzut dramatic în ultimii ani. România şi Bulgaria sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care au statutul de inovator modest, performanţa României în materie de inovaţie scăzând cu 14,1% în 2016, comparativ cu 2010, potrivit celui mai recent tablou de bord privind inovarea, publicat marţi, de Comisia Europeană. În ultimii şase ani, performanţa României în materie de inovaţie a scăzut cu 14,1%, de la 47,9% în raport cu media performanţei Uniunii Europene în 2010, la 33,8%,în 2016. Punctele forte ale sistemului de inovaţie românesc sunt reprezentate de mediul prietenos cu inovarea, vânzările şi resursele umane, în timp ce punctele slabe se remarcă la capitolele investiţiile firmelor, finanţe şi suport. Sectorul de finanţe şi suport a înregistrat o scădere de 34,6%, de la 52,6%, în 2010, la 18,1%, în 2016 în raport cu media Uniunea Europeană (UE). Investiţiile firmelor au scăzut cu 52,3%, ajungând la 18,1% faţă de media UE în 2016. Cea mai mare scădere au înregistrat-o cheltuielile pentru inovare care nu sunt alocate cercetării şi dezvoltării, de 188,1%, atingând nivelul de 21,3%. Integral pe Mediafax
Al cui e “premierul zero”? Ceva nu se leaga. Ceva nu se leaga in povestea desemnarii scandaloase a premierului Mihai Tudose. Mai precis, mi se pare greu de inteles, in termeni logici, rationali, cum a putut presedintele Iohannis sa joace atat de prost o carte atat de buna, astfel incat sa iasa mai rau decat insusi PSD din aceasta afacere. Prima intrebare este cum s-a ajuns la mirobolanta solutie Tudose. Exista teoria potrivit careia acesta ar fi fost ultima varianta dintr-un lung sir prezentat de Liviu Dragnea presedintelui, incepand cu doamnele Dan si Dancila, trecand prin domnii Fifor, Ciolacu si Tutuianu, pentru a ajunge la Mihai Tudose ca solutie finala. Si daca presedintele il refuza si pe Tudose, ce se intampla? Ca asta nu inteleg. De ce a acceptat presedintele fara obiectii publice, din prima, un candidat care contravine total criteriilor enuntate de chiar domnia sa: integritate, caci e plagiator, si competenta, pentru ca potrivit evaluarii dlui Valcov are zero realizari. Premierul zero si plagiator acceptat fara obiectii, asta nu pot intelege chiar daca admitem existenta unui troc mai amplu care sa includa sefia SIE si garantii privind justitia. Acum eu nu ma indoiesc ca Liviu Dragnea era dispus sa promita orice la cat era de incoltit, dar ce garantii credibile poate da tatal “elefantilor” ca se va si tine de cuvant? Integral pe Ziare.com
Nota @Cetatean: ipoteza juridica analizata in articol este eronata. Ioana Ene Dogioiu mentioneaza o Decizie CCR, fara a o numi. Este vorba despre Decizia 98/2008, insa ea se aplica in cazul numirii unui ministru (Guvernul fiind in functie), si nu este valabila pentru situatia desemnarii unui nou Primul Ministru.
CEDO condamnă România. Jurnalista Feri Predescu a câştigat procesul pentru încălcarea libertăţii de exprimare. Jurnalista Feri Predescu, condamnată în România pentru că l-a criticat pe fostul primar Radu Mazăre, a avut câştig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), statul român fiind obligat să-i plătească ziaristei despăgbiri de 18.500 de euro, anunţă APADOR-CH, a cărui avocată, Diana Hatneanu, a reprezentat-o la CEDO pe Feri Predescu. Statul român a fost condamnat pentru încălcarea libertăţii de exprimare. Jurnalista din Constanţa a fost condamnată de instanţele româneşti să-i plătească fostului primar PSD Radu Mazăre daune de 50.000 de lei, după ce a afirmat la un post tv local că oraşul este împărţit între „oamenii lui Mazăre şi oamenii care sunt împotriva lui Mazăre”. Jurnalista Feri Predescu a fost reclamată de Radu Mazăre, fost primar al Constanţei, pentru mai multe afirmaţii făcute la o emisiune televizată din august 2006. Astfel, în urma unor incidente care au avut loc în Mamaia, în care un hotel deţinut de o firmă a fostului primar fusese incendiat, Feri Predescu a spus că municipiul Constanţa e împărţit între „oamenii lui Mazăre şi oamenii care sunt împotriva lui Mazăre”, conform APADOR-CH. Ulterior, Radu Mazăre a cerut instanţei obligarea jurnalistei la prezentarea unor scuze publice şi la plata de daune în valoare de 200.000 RON. Acţiunea i-a fost respinsă ca neîntemeiată de Judecătoria Constanţa, în octombrie 2007, dar fostul edil a făcut apel, iar Tribunalul Constanţa a condamnat-o pe Feri Predescu să-i prezinte scuze lui Mazăre, prin intermediul unei scrisori publice, să publice decizia respectivă pe cheltuiala sa într-un ziar de largă circulaţie din Constanţa şi într-unul central, dar şi să-i plătească daune morale în valoare de 50.000 RON şi cheltuieli de judecată în valoare de 7.197 RON. Integral pe Gandul
Dramatic. Cine plăteşte: În timp ce guvernele se fac şi se desfac, cheltuielile statului cu investiţiile au ajuns la un nivel ridicol. Statul a cheltuit pentru investiţii, în primele cinci luni din an, sub un miliard de euro (4,1 mld. lei), o sumă ridicolă pentru o ţară cu un PIB de 170 mld. euro care vrea să ajungă din urmă economiile dezvoltate. Investiţiile totale ale statului (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) sunt în primele cinci luni din 2017 cele mai mici din ultimii zece ani, raportat la aceeaşi perioadă din anii anteriori. Avem în primele cinci luni din 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, o scădere de 54% a investiţiilor, după cum poate fi observat în urma analizei cifrelor execuţiei bugetare publicată de Ministerul Finanţelor. Cheltuielile consolidate au crescut în primele cinci luni, an/an, cu 9,4% şi au făcut un salt spectaculos în mai când, comparativ cu mai 2016, au crescut cu 16%. Acest tablul cvasioptimist este umbrit de situaţia investiţiilor statului care sunt, la cinci luni, cele mai mici din ultimii zece ani, în ciuda creşterii record postcriză a economiei, de 5,7% în T1. Bugetul general consolidat pe 2017 este construit pe o creştere de venituri de 14%. Rămân în mare suferinţă veniturile din TVA: minus 5% în primele cinci luni din an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi minus 6% în mai comparativ cu mai 2016. Accizele au aceeaşi soartă: încasări cu 9,4% mai mici în primele cinci luni din an, an/an, şi cu minus 20% în mai 2017 faţă de mai 2016. Cresc în schimb puternic încasările din contribuţiile de asigurări sociale şi aici o influenţă puternică o au majorările de salarii. Veniturile din contribuţiile de asigurări au crescut în primele cinci luni din an cu 15,9%, iar în mai, faţă de mai 2016, au avansat şi mai puternic: plus 20%. Integral pe Zf.ro
Va urez o zi buna!