Buna dimineata intr-o zi de sambata, 9 decembrie. Vremea se va răci în toate regiunile, astfel că temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 și 9 grade, iar cele minime între -10 și 0 grade. Cerul va fi temporar noros şi sun aşteptate precipitaţii. Sâmbătă, în Bucureşti va ploua trecător, iar vântul va prezenta intensificări pe parcursul nopții. n vestul, centrul și nordul țării vremea va fi în general închisă și se va răci față de intervalul precedent. Se vor semnala precipitații la început sub formă de ploaie, dar cu transformare în lapoviță, iar seara și noaptea, mai ales ninsoare. La munte treptat vor predomina ninsorile. Izolat vor fi condiții de polei. Cantitățile de apă vor cumula izolat peste 15 l/mp, cu precădere în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali, unde se va depune strat consistent de zăpadă. În restul teritoriului valorile termice se vor situa peste cele caracteristice acestei perioade, iar cerul va fi variabil, cu înnorări în partea a doua a intervalului când vor fi pe spații restrânse îndeosebi ploi. Vântul va avea intensificări în zonele montane, cu rafale ce vor depăși 70…80 km/h pe creste, unde ninsoarea va fi viscolită, iar vizibilitatea redusă, dar temporar și în celelalte regiuni, cu viteze mai mari în cele vestice și sudice, unde se vor atinge 55…60 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 4 și 14 grade, cu cele mai ridicate valori în Lunca Dunării și în zona litoralului, iar cele minime vor fi cuprinse între -4 și 6 grade. Dimineața pe arii restrânse va fi ceață.
Închisoare de la 1 la 6 ani pentru neplata CAS şi a unor impozite de către angajatori / LISTA obligaţiilor fiscale pe care românii nu le vor mai putea evita. Ministerul Finanţelor a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata unui număr de 32 de contribuţii, taxe şi impozite va fi sancţionată cu închisoare de la 1 la 6 ani. Se incriminează ca faptă de evaziune fiscală, nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata, în tot sau în parte, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi contribuţiilor prevăzute în Anexă”, se arată în proiectul citat. „Limitele speciale ale pedepsei prevăzute sunt închisoarea de la 1 an la 6 ani, precizează iniţiatorii”. De asemenea, sancţionarea formelor agravate ale infracţiunii de evaziune fiscală se propune să se realizeze prin majorarea cu o treime, respectiv cu jumătate a limitelor pedepselor, în cazul faptelor cu conţinut agravant, în vederea corelării cu prevederile Codului Penal – Partea Specială. Integral pe Mediafax
1944 – 1990 – 2004 – 2017. ”Comunismul nu a venit în România din cauza a ceea ce s-a întâmplat acum exact șaizeci de ani. El a devenit inevitabil, în momentul în care cei doi dictatori ai Europei, Hitler și Stalin, au început să sfâșie în bucăți continentul și când democrațiile lumii au decis că, în nobila bătălie pentru a învinge pe unul din monștri, trebuie să rămână în termeni prietenoși și cu celălalt monstru. A fost o alegere pe care nici eu, nici oricare alt român nu a făcut-o niciodată; a fost o alegere făcută pentru noi, deasupra capetelor noastre.” Asta spunea Regele Mihai, în 2004, într-un discurs rostit cu ocazia aniversării a 60 de ani de la actul de la 23 August 1944. În aceste fraze găsim esența tragediei trăite de români și de regele lor în poate cel mai dificil moment al națiunii. Indiferent ce ar fi făcut el sau supușii săi, nu ar mai fi putut împiedica Uniunea Sovietică să își impună și aici ideologia criminală și să aducă la putere banda de trădători de neam care avea să pună bazele sistemului de putere care a ținut România prizonieră până de curând. Asta a fost cu adevărat o tragedie. Să asiști neputincios cum patria îți este siluită, știind că și dacă ai fi dispus să-ți dai viața sau să mergi la închisoare (așa cum mulți au și făcut-o) nu ai putea schimba mersul lucrurilor. Și nu pot să nu compar situația de atunci cu cea de astăzi. Suntem, din nou, într-un moment tragic? Nici vorbă. …Cum este posibil să ai corifei ai PNL, oameni care au condus sau conduc guverne, ministere, partide, orașe, consilii județene, precum Vasile Blaga, Emil Boc, Teodor Atanasiu, Ilie Bolojan, Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Marian Petrache, Mihai Voicu, Dan Motreanu, Nicolae Robu, Alin Tișe, Adrian Veștea, Marinel Cionca, Gigel Știrbu, Cătălin Flutur, Gheorghe Flutur, Lucian Bode, Răducu Filipescu, Nini Săpunaru, Cristian Bușoi, Theodor Stolojan, Daniel Buda și mulți alții care nu au scos o vorbă despre proiectele de modificare a legilor justiției. Nimic. Zero. Nici la televizor, nici în ziare, nici măcar pe paginile lor de Facebook. Integral pe Digi24
Râca PNL-USR. Oglinjoară-oglinjoară, cine-i cel mai opozant din ţară!? Principalele partide ale Opoziţiei, PNL şi USR, au început să se atace intens în ultimele zile. Motivul: care din ele face o opoziţie eficientă la PSD, totul plecând de la votul pe o lege a Justiţiei dezbătută de Camera Deputaţilor miercuri. Dezbaterile şi votul pe Legea privind statul procurorilor şi judecătorilor de miercuri nu au încins spiritele doar în disputa Putere-Opoziţie, dar şi între principalele formaţiuni care contestă partidele aflate la guvernare, adică PNL şi USR. „Pe cel mai important aspect din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, PSD a dat lovitura de graţie, USR făcea poze la balcon şi se lupta cu PNL, PNL a votat împotrivă. Voi apreciaţi cum trebuie făcută opoziţia!”, a scris prim-vicepreşedintele PNL, Raluca Turcan, pe pagina sa de Facebook, încă din timpul dezbaterilor. Turcan îi critica astfel pe cei din USR care, după ce PSD şi ALDE au încercat să treacă rapid la votul final al proiectului de lege, au ocupat tribuna plenului, au folosit o portavoce pentru a fi auziţi şi au afişat pancarte pe care scria „Hoţii!“. „Nu mă văd niciodată strigând la portavoce la tribuna Parlamentului. Am stat însă în sală până la ultimul vot. Important este ca opoziţia să fie unită. Adversarul românului cinstit este PSD“, a completat, ulterior, Turcan. „USR a jucat teatru“ „13 ore i-am întârziat. Nu aveau voturile pentru votul final pe lege“, scria unul dintre liderii USR, deputatul Cristian Ghinea, cel care lăudase formaţiunea sa pentru aplicarea „guerillei procedurale“. În schimb, vicepreşedintele PNL, Florin Roman, a punctat: „De peste 12 ore in Parlament, unde PSD-ALDE-UDMR dau o lovitură de stat, de catifea, împotriva justiţiei! USR a jucat teatru, dar nu a votat împotriva a câteva sute de amendamente, preferând circul“. Integral pe Adevarul
Comisia de la Veneția respinge noua lege a Educației din Ucraina, care afectează minoritățile. Ministerul român al Afacerilor Externe salută adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei a opiniei transmise de România în chestiunea Legii educaţiei din Ucraina. Legea controversată, adoptată în Ucraina, se referă la folosirea, în educaţie, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a altor limbi. Potrivit unui comunicat, MAE reaminteşte că, în contextul demersurilor diplomatice ferme întreprinse pentru promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, România a solicitat Ucrainei consultarea Comisiei de la Veneţia cu privire la Legea educaţiei şi preluarea opiniei Comisiei în legislaţia ucraineană. De asemenea, reaminteşte că în contactele bilaterale directe cu partea română, partea ucraineană şi-a asumat, la cel mai înalt nivel, obligaţia de a remedia problemele create de lege, în special de art. 7 al acesteia, prin aplicarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia. “Opinia Comisiei de la Veneţia confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparţinând minorităţii române. Comisia de la Veneţia critică art. 7 din legea amintită şi cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică şi de claritate şi nu garantează în mod adecvat dreptul la educaţie în limba minorităţilor. Comisia cere astfel amendarea art. 7 şi înlocuirea sa cu un text mai echilibrat şi mai clar. Comisia constată, aşa cum a susţinut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităţilor de învăţare în limbile minorităţilor, putând fi ridicată chiar o problemă de constituţionalitate a Legii”, se arată în comunicatul MAE. Integral pe Romania Libera
Fostul şef al CCR: “În cazul procurorilor, sub autoritatea ministrului Justiţiei nu înseamnă în subordinea”. Ce spune Zegrean despre secţia pentru anchetarea magistraţilor. Fostul şef al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, susţine că preluarea în noile legi ale justiţiei a articolului din Constituţie referitor la procurorii care-şi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţie nu înseamnă că aceştia vor fi sub controlul demnitarului. Zegrean critică însă decizia de înfiinţare a unei secţii speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor, în cadrul Parchetului General, precum şi prevederea privind obligaţia statului de a se îndrepta împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile în cazul erorilor judiciare. Contactat de Gândul, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, a comentat prevederile cele mai controversate din noile legi ale justiţiei. 1. Statutul procurorilor. Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul. „Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul. Un articol preluat de Mediafax
Cărţile electronice de identitate: ce conţin şi de când intră în vigoare. Anunţate încă de acum 7 ani, buletinele biometrice de identitate ar putea să fie eliberate la începutul anului viitor. Proiectul pentru introducerea noului tip de carte de identitate, iniţiat de Guvern, a trecut deja de votul Senatului şi a fost trimis Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, iniţiat de Guvern, a fost depus la Senat la 1 noiembrie 2017. Senatorii s-au mişcat foarte repede, astfel încât, în doar o singură lună, actul normativ a obţinut toate avizele necesare şi a fost votat. Cartea de identitate va fi înlocuită cu una electronică, mai mică şi mai utilă. Ea va conţine un cip cu datele biometrice ale titularului, dar şi informaţii cu ajutorul cărora pot fi accesate serviciile de sănătate, bancare, fiscale, sociale, de educaţie etc. Buletinul electronic ca fi mai mic, preluând un standard al Uniunii Europene (format card bancar). Chiar şi copiii vor putea obţine un asemenea document, pe care îl vor putea folosi ca să călătorească în spaţiul Uniunii Europene. Cine nu vrea o carte de identitate cu cip, poate obţine una clasică. Ce date vor fi trecute în buletin Informaţiile înscrise pe ea sunt cele obişnuite: nume şi prenume, locul şi data naşterii, codul numeric personal, adresa de domiciliu. Ce o diferenţiază însă este un cip. Astfel, cartea electronică de identitate va conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă. „Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii“, se arată în proiectul de lege. Integral pe Adevarul
Parlamentul polonez adoptă reforme ale sistemului judiciar, în pofida avertismentelor UE. Parlamentarii polonezi au adoptat, vineri, două legi conferind Legislativului şi Executivului controlul de facto asupra sistemului judiciar, în pofida avertizărilor emise de către oficialii Uniunii Europene, informează BBC News Online. Legile au fost votate în Seim, camera inferioară a Parlamentului de la Varşovia. Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare şi care deţine majoritatea în cele două camere ale Parlamentului, susţine că aceste reforme sunt necesare pentru a pune capăt ”sistemului corupt” din rândul magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului comunist. Prin proiectele legislative adoptate vineri, Parlamentul va avea controlul total asupra numirii membrilor Consiliului Naţional al Magistraturii (KRS), organism ce are prerogativa de a decide numirile şi promovările magistraţilor. O altă prevedere vizează scăderea vârstei de pensionare a membrilor Curţii Supreme de Justiţie de la 70 de ani la 65 de ani. Această dispoziţie este contestată, întrucât PiS urmăreşte pensionarea actualei preşedinte a Curţii Supreme, deşi conform Constituţiei ea trebuie să rămână în funcţie pentru un mandat de şase ani, adică până în 2020. Legile urmează să fie supuse la vot şi în Senat, iar ulterior vor fi trimise spre promulgare către preşedintele Andrzej Duda. Dacă legile vor fi promulgate, Parlamentul va deţine competenţa de a decide componenţa Consiliului Naţional al Magistraturii. Integral pe Mediafax
Cum era Justitia in epoca Nastase, la care riscam sa ne intoarcem. Modificarile Legilor Justitiei, facute de Parlament in aceste zile prin proceduri controversate care i-au scos pe nemultumiti in strada, ii duc pe multi cu gandul la epoca Rodicai Stanoiu, ministrul Justitiei din timpul guvernarii Nastase, cand partidul aflat la putere dirija procesele si isi subordona politic magistratii. Judecatorul Cristi Danilet, fost membru al CSM, puncteaza intr-o postare pe Facebook cateva dintre caracteristicile acelei perioade de dinainte de schimbarea Constitutiei (2003) si de reformarea Justitiei (2004-2005). Atunci, “recrutarea magistratilor si avansarea lor se facea prin Ministerul Justitiei, condus intotdeauna de un om politic”, iar “CSM era un organism de decor, subordonat si condus de ministrul Justitiei”, membrii sai fiind selectati doar de catre Senatul Romaniei, reaminteste pe Facebook judecatorul Cristi Danilet. Numirile si revocarile in functiile de conducere din instante se faceau de catre CSM la propunerea aceluiasi ministru, iar procurorii sefi erau numiti si revocati direct de catre ministru, care era om politic, spune acesta. “Presedintele instantei repartiza dosarele catre judecatori, stabilea componenta completelor si dadea recomandari pentru promovarea judecatorilor; astfel, acesta controla si cariera, si mersul dosarelor de la instanta”, reaminteste judecatorul Cristi Danilet. Mai mult, nu functiona principiul continuitatii completului de judecata pe parcursul solutionarii unui dosar, astfel incat “la diverse termene de judecata intrau alti judecatori”. “Nu exista o specializare a judecatorilor, astfel ca seful instantei decidea, in functie de preferinte sau de mizele unui dosar, scoaterea unui judecator dintr-o sectie si mutarea lui in alta, oricand”, mai subliniaza Cristi Danilet. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!