Revista Presei – 23 septembrie. Șarlatanul și democrație cu epoleți – a se găsi legătura…
| 23/09/2026 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 23 septembrie. “Vremea va fi în continuare rece, local deosebit de rece în jumătatea nordică a țării, raportat la ultima decadă a lunii septembrie. Temperaturile maxime se vor încadra între 12 grade în estul-sud-estul Transilvaniei și 22 de grade în Lunca Dunării, iar cele minime între vor fi cuprinse între 3 grade în depresiuni și în dealurile subcarpatice și 13 grade pe litoral. Cerul va fi variabil, temporar cu înnorări, averse (cantități de apă de 1…5 l/mp și izolat de peste 15 l/mp) și descărcări electrice, mai ales ziua, în zonele de munte și în Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei și Moldovei și pe arii restrânse în celelalte regiuni. La altitudini în general de peste 1800 m, trecător vor mai fi precipitații slabe sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă, în special în Carpații Meridionali și de Curbură unde vor fi rafale în general de 60…70 km/h, dar trecător și în sud-vestul și estul teritoriului, cu viteze de 35…45 km/h. Mai ales noaptea, în estul Transilvaniei și izolat în rest se va forma ceață. Presiunea atmosferică va fi ușor variabilă”.
“Cum oprești un șarlatan. M-am nimerit cumva lângă două femei care făceau politică.— Să știți că eu sunt suveranistă. Am votat cu Georgescu.
— Ce i-au făcut? N-am prea urmărit știrile, îi răspund.
— I-au făcut percheziție. Dar n-au găsit probe, i-au pus probe în casă. Se știe că nu vor să-l lase să candideze. Dar numai cei credincioși înțeleg. Numai cine este trezit în conștiință înțelege ce spune domnul Georgescu. Apă, hrană, energie. A zis că apa ajunge mai scumpă decât petrolul. Ei, uite că a ajuns.
— Dar nu este, curge încă aproape gratis.
— A mai zis unul că este apă destulă în mare. Știe cât costă desalinizarea?
Femeia a decis să mă ignore. Vorbește cu cealaltă ca să-mi dea de înțeles cât sunt de prost informat.
— Mai verific și eu știrile cu inteligența artificială.
— Nu o mai folosi deloc, deloc, deloc. Dă-o jos acum din telefon. Consumă multă apă, îi atrage atenția a doua femeie. Caută mai bine pe Google…
— Păi și Google… are.
— Nu are. Google folosește curent.”. Integral pe G4Media
“„Cei de la AUR sunt prizonierii lui Călin Georgescu” – INTERVIU cu analistul politic Dan Drăghia. Imaginea lui Călin Georgescu în cătușe poate deveni un reper important în mesajul electoral al AUR pentru că formațiunea încearcă să păstreze nucleul de votanți adunat în jurul candidatului respins la prezidențiale. Fotografia electorală a lui Călin Georgescu din momentul reținerii în cea de-al treilea dosar pe numele său poate alimenta în continuare mobilizarea electoratului care se autointitulează suveranist. După anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și blocarea candidaturii lui Georgescu pentru scrutinul din 2025, formațiunile naționaliste au transformat aceste momente în teme de campanie, iar George Simion a preluat o parte importantă din electoratul rămas fără candidat.Politologul Dan Drăghia – lector asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București și doctor în științe politice a opinat, într-un interviu pentru Ziare.com că formațiunile suveraniste se confruntă cu o problemă dificilă: radicalizarea le poate aduce noi voturi din zona extremistă, dar le limitează accesul la electoratul moderat și, implicit, posibilitatea de a forma o majoritate de guvernare. Întrebat dacă reținerea și implicit cătușele lui Călin Georgescu vor fi simbol/însemn electoral pentru AUR și dacă există riscul să crească și mai mult voturile suveraniștilor, așa cum s-a întâmplat cu interzicerea candidaturii și anularea alegerilor, evenimente care i-au adus mai mulți adepți lui George Simion, politologul a răspuns că un discurs tot mai radical poate consolida baza electorală existentă, dar poate îndepărta alegătorii care nu se regăsesc în zona extremistă”. Integral pe Ziare.com
“Fostul șef al DNA Crin Bologa, radiografie dură a statului de drept din România: „Am ajuns la o democrație cu epoleți”. Judecătoarea CSM Grațiela Milu crede că e nevoie de sprijin internațional. Doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Grațiela Milu și procurorul Claudiu Sandu, alături de fosta judecătoare Andreea Chiș și de fostul șef al DNA Crin Bologa, au participat luni, 21 septembrie 2026, la o conferință pe tema problemelor din justiție, organizată la Timișoara de Inițiativa Timișoara. În dezbaterea „Dincolo de robă: unde începe și unde se termină responsabilitatea magistratului”, moderată de profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, fostul șef al DNA Crin Bologa a spus că România a ajuns „o democrație cu epoleți”. La rândul ei, vorbind despre problemele din justiție, judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu a afirmat că justiția a ajuns într-un punct în care nu se poate reforma din interior și e nevoie de sprijinul societății civile și chiar de sprijinul unor observatori internaționali independenți. Organizată și la Cluj-Napoca, dar și la Chișinău, conferința „Dincolo de robă”, dedicată justiției, i-a reunit la Timișoara pe profesorul Corneliu Bjola, judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu, procurorul CSM Claudiu Sandu, fosta judecătoare CSM Andreea Chiș și fostul procuror-șef al DNA Crin Bologa”. Integral pe Libertatea
“INFOGRAFIC Procentul elevilor români aflați în zona analfabetismului funcțional la toate cele trei discipline studiate în cadrul PISA a crescut abrupt în ultimul deceniu – analiză FES / Date comparative pentru România și media OCDE între 2015-2025. 14 puncte procentuale – atât de mare este creșterea procentului de elevi români care se situează sub pragul competențelor de bază în ultimul deceniu, altfel spus se află în zona analfabetismului funcțional, în cadrul evaluării internaționale PISA. Situația este semnalată într-o analiză a organizației guvernamentale Friedrich Ebert Stiftung (FES) România, transmisă marți Edupedu.ro, pe tema ultimului val PISA 2025. Analiza compară situația României și media OCDE în 2025 cu valorile raportate cu 10 ani înainte, în 2015. Iar FES semnalează că, deși atât România, cât și media OCDE au înregistrat scăderi similare, în rezultatele elevilor la competențele de Matematică, Citire și Științe, în perioada dată, rezultatele României sunt sistematic sub cele medii din OCDE. FES își însoțește analiza cu un infografic care compară în detaliu evoluția României și a mediei OCDE între 2015 și 2025, în cadrul studiului internațional privind competențele elevilor de 15 ani, PISA”. Integral pe Edupedu
“Călin Georgescu ar putea redeveni „martir al cauzei poporului”. Analiza lui Sergiu Mișcoiu. În opinia acestuia, indiferent de implicațiile juridice ale cauzei, efectele publice și electorale sunt inevitabile, potrivit News.ro. „Efectele politice nu fac decât aceea de a-l marginaliza şi mai mult pe Călin Georgescu, de a-l face din nou, dacă mai era nevoie, acel martir al cauzei poporului, sacrificat de către o parte a justiţiei, apărat de altă parte a justiţiei”, afirmă Mișcoiu. Politologul susține că susținătorii lui Georgescu vor interpreta hotărârea instanței ca pe o victorie și o vor transforma într-un instrument de luptă politică. „Aceasta va fi naraţiunea făcută de susţinătorii săi” și aceștia vor folosi decizia „ca muniţie pentru bătăliile politice care sunt în desfăşurare”, spune profesorul clujean. Politologul avertizează că situația alimentează ceea ce el descrie drept „o confirmare a acestui război populist împotriva instituţiilor”. „Realitatea este aceea că acest dosar poate să n-aibă nimic de-a face cu alegerile prezidenţiale anulate în sine (…). Consecinţele sale sunt cu totul politice”, adaugă politologul”. Integral pe Adevarul
“Toate semnele arată că urmează o nouă criză financiară. Trebuie să ne pregătim chiar acum. Război, perturbări provocate de inteligența artificială și piețe în haos: toate semnalele de alarmă sunt prezente. Însă lecțiile crizei din 2008 ne-ar putea fi de ajutor. Septembrie este o lună a evenimentelor nefaste. Din motive necunoscute, această lună a fost marcată de un număr disproporționat de mare de crize financiare – poate pentru că problemele care mocnesc devin mai evidente odată cu încheierea vacanței de vară: Marea Britanie a renunțat la etalonul-aur în septembrie 1931. Lira sterlină a fost eliminată din Mecanismul European al Cursurilor de Schimb în septembrie 1992. Iar acum 18 ani, în această săptămână, prăbușirea băncii Lehman Brothers a aruncat economia mondială într-o recesiune profundă. Și în acest septembrie există motive de îngrijorare: Prețurile petrolului sunt în creștere, ceea ce duce la scumpirea benzinei și a motorinei, amplificând presiunile asupra costului vieții. Se înregistrează o vânzare masivă de obligațiuni guvernamentale la nivel mondial.Toate acestea la un loc creează premisele unui nou septembrie dificil, se arată într-o analiză publicată în The Guardian”. Integral pe Spotmedia
“Mecanismul fraudulos, pus la punct de Ilan Şor cu sprijinul Kremlinului, care a eludat sancţiunile şi a făcut tranzacţii de miliarde de dolari folosindu-se de sistemul bancar internaţional. O companie financiară creată de oligarhul moldovean fugar Ilan Şor cu sprijinul unei bănci ruse de stat legate de industria de apărare a introdus cel puţin 6,9 miliarde de dolari în sistemul bancar internaţional, folosind o vastă reţea de firme-paravan şi documente comerciale falsificate pentru a ocoli sancţiunile occidentale impuse Rusiei, dezvăluie o investigaţie a cotidianului britanic Financial Times (FT) bazată pe sute de mii de documente interne ale companiei. A7 a fost înfiinţată la sfârşitul lui 2024, în Rusia şi Kârgâzstan, de Ilan Şor, cu sprijinul Promsvyazbank (PSB), bancă de stat rusă strâns legată de industria de apărare, potrivit FT, citat de News.ro. Scopul sistemului este să permită companiilor ruseşti să efectueze plăţi internaţionale în pofida sancţiunilor şi a eliminării unor bănci ruseşti din sistemul SWIFT după invadarea Ucrainei. Kremlinul promovează A7 drept unul dintre principalele mecanisme ruseşti pentru plăţile transfrontaliere necesare importurilor. FT citează chiar o declaraţie a lui Ilan Şor pentru agenţia rusă TASS, din iulie, în care acesta se lăuda cu rezistenţa sistemului său la sancţiuni: „Le oferim companiilor şi ţărilor libertate, pentru că sistemul nostru este imun la sancţiuni””. Integral pe Hotnews
“SPP obține mandate de urmărire și ascultare tehnică. SPP, Parchetul General și Înalta Curte nu comunică date despre aceste mandate. Serviciul de Protecție și Pază (SPP) poate culege informații, poate desfășura activități sub acoperire și poate participa la monitorizarea unor persoane considerate periculoase pentru președintele României sau pentru alți demnitari. Când operațiunile presupun interceptarea comunicațiilor ori alte metode de supraveghere tehnică, mandatul nu este însă cerut formal de SPP, ci de un procuror și este autorizat de un judecător. Aceasta este procedura descrisă de Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție în răspunsurile transmise NewsCenter.ro. Niciuna dintre cele trei instituții – SPP, Parchetul General și Înalta Curte – nu a comunicat însă câte asemenea mandate au vizat, în ultimii ani, persoane monitorizate în legătură cu atribuțiile Serviciului de Protecție și Pază, cât au durat operațiunile și câte persoane au fost urmărite tehnic. Instituțiile au prezentat cadrul legal sau au invocat caracterul secret al activității operative, fără să ofere măcar date statistice. Răspunsurile completează dezvăluirile publicate anterior de NewsCenter.ro despre misiunile SPP cu agenți sub acoperire care pot dura mai mult de patru ani. Serviciul condus de generalul Lucian Pahonțu refuzase și atunci să comunice numărul operațiunilor, numărul agenților implicați ori criteriile după care sunt menținute misiunile de lungă durată”. Integral pe Presshub.ro
“Kelemen Hunor, discuții cruciale în culise cu Siegfried Mureșan. Ce promisiune i-ar fi făcut liderul UDMR premierului desemnat. Kelemen Hunor ar fi discutat cu Siegfried Mureșan și i-ar fi garantat susținerea în fața colegilor pentru acordarea votului de învestitură în Parlament, conform unor surse participante la negocieri. Liderul UDMR ar fi purtat o discuție directă cu premierul desemnat luni seara, 21 septembrie, înaintea calendarului oficial de consultări programat în fața grupurilor parlamentare reunite, oferind asigurări că se va implica pentru a obține sprijinul politic necesar din partea parlamentarilor Uniunii. Negocierile de culise și calendarul oficial din ParlamentDiscuțiile din spatele ușilor închise ar fi avut rolul de a debloca impasul matematic privind majoritatea necesară, pregătind terenul pentru întâlnirile formale din comisiile legislative. Reprezentanții partidelor de coaliție încearcă să obțină o claritate a datelor înainte de votul decisiv din plen. Potrivit informațiilor scurse din mediul politic și publicate de Știripesurse.ro, întâlnirea neoficială dintre Kelemen Hunor și premierul desemnat Siegfried Mureșan ar fi facilitat un dialog constructiv privind viitorul cabinet.Liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România i-ar fi promis lui Mureșan că îl va sprijini în fața colegilor din UDMR, pentru ca aceștia din urmă să-i acorde votul de învestitură în Parlamen’. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
