Revista Presei – 1 septembrie. “Companiile de stat, un „sector cu două viteze”. Avertismentul viceguvernatorului BNR privind datoriile și lipsa de eficiență ….”
| 01/09/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Companiile de stat, un „sector cu două viteze”. Avertismentul viceguvernatorului BNR privind datoriile și lipsa de eficiență …. „Radiografia companiilor de stat dezvăluie un sector cu două viteze: gestionate deficitar, companiile de stat generează ineficiențe și vulnerabilități ce se propagă în economie. Administrate profesionist și transparent, aceste companii pot susține investițiile și dezvoltarea economică, în special în domenii cu caracter strategic”, afirmă Cosmin Marinescu într-o postare pe pagina sa de LinkedIn. Potrivit analizei, primele 10 companii cu capital de stat activează preponderent în domeniul energiei și înregistrează performanțe financiare net superioare mediei companiilor private, inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate. În schimb, restul companiilor de stat se confruntă cu dificultăți financiare importante. …. Companiile de stat își plătesc furnizorii mult mai târziu Un alt indicator evidențiat este disciplina plăților către furnizori. Companiile de stat plătesc cu întârziere facturile, durata plăților fiind, în general, de trei ori mai mare decât durata medie de plată din economie. Deși rata restanțelor s-a ameliorat semnificativ în ultimii 10 ani, aceasta rămâne considerabil mai ridicată în cazul companiilor de stat decât în sectorul privat. …. „Gradul de îndatorare al companiilor de stat s-a majorat cu 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către 60%. Aceste evoluții contrastează cu situația sectorului privat, care consemnează reducerea cu 9 puncte procentuale a gradului de îndatorare și majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate”, se arată în analiza citată. Peste 30% din restanțele companiilor provin de la sectorul de stat ….” Integral: https://adevarul.ro/
“Eşecul negocierii legii salarizării s-a datorat faptului că s-a făcut având barometrul fricii, de atingerea de salariile din sectorul bugetar, la cele mai înalte cote Se negociau niveluri salariale prin legea salarizării ca şi cum acestea ar fi fost plătite de o altă economie, mult mai performantă, cu un PIB mult peste al nostru. Anvelopa salarială se majora, de la o negociere la alta, cu 8 miliarde de lei, cu 12 miliarde, chiar ajunsese şi la 17 miliarde, fără a se lua în calcul faptul că aceşti bani nu există, şi trebuie împrumutaţi cu dobânzi cămătăreşti. Despre deficit nici nu s-a pomenit, important este să se păstreze privilegiile. Această lege a fost amânată ani la rând, a fost un cartof fierbinte pentru toate guvernele, fiind ţinută prin sertare, doar pentru a nu tulbura apele. …Creşterea salariilor a fost sincronă cu creşterea împrumuturilor şi cu creşterea taxelor şi impozitelor. S-au solicitat majorări, s-au dat, nu a interesat pe nimeni consecinţele. Niciun partid post decembrist nu a avut curajul să se opună, fiind foarte „înţelegători” cu orice solicitare. ….Legea a fost negociată ca şi cum beneficiarii acesteia erau autonomi, nu aveau nicio treabă cu chinurile economice din ţară. Sentimentul îndreptăţirii era la el acasă. Singura lor dorinţă era o creştere impetuoasă a veniturilor, fără să fie interesaţi de cascada de cheltuieli generate şi de riscul unui colaps al încrederii pieţelor în situaţia bugetară din ţară, cu implicaţii imediate asupra finanţării datoriei publice. Şi mai trebuie avut în vedere un aspect, Guvernul trebuie să pună bani deoparte, dacă vrea să mai atenueze deficitul bugetar. ….Şi pentru toate acestea este nevoie de un Milei care să spună sus şi tare: „ Bani nu mai sunt” pentru favoritisme salariale, iar sufocatul sector privat nu trebuie să plătească pentru nechibzuinţa fiscală a politicienilor. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Reformele de 1,5 miliarde de euro lăsate pentru ultima săptămână din PNRR: Blocajele politice, mai grele decât voința de reformă în salarizare și integritate publică România încheie PNRR cu salarizarea bugetarilor și refacerea cadrului de integritate, două dintre cele mai sensibile reforme, împinse până în ultima săptămână. Fiecărui jalon îi este asociată, potrivit evaluărilor prezentate de autorități, o miză de aproximativ 770 de milioane de euro. Legea integrității a fost promulgată vineri, 28 august, însă rămâne de evaluat de Comisia Europeană. Legea Salarizării, însă, a fost abandonată din nou înainte de termen, după ce PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit să împartă costurile politice ale unei grile unitare, deși obligația fusese cunoscută încă din 2022 și ani întregi proiectele au fost promise, începute, abandonate de mai multe ori. Guvernele susținute de PSD și PNL au amânat reformele cu impact electoral, au tolerat provizorate și procese de selecție a conducerilor contestate în companiile de stat, iar după alegerile din 2024 au lăsat administrației următoare jaloane expirate, bani suspendați și termene aproape imposibile. Guvernul Bolojan a recuperat o parte importantă din sumele aflate în pericol, (despre sumele recuperate din sectorul investițiilor am scris AICI), inclusiv prin refacerea legii pensiilor magistraților și operaționalizarea AMEPIP, dar chiar și așa, aproximativ 459 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 au fost pierdute definitiv, iar eșecul salarizării adaugă o expunere de încă 770 de milioane. …. Reforma, cuprinsă în jalonul 420, avea inițial termenul de adoptare la 30 iunie 2023 În momentul în care se apropia primul termen-limită pentru Legea Salarizării, care deja era considerat un proiect demult discutat și amânat în Parlament, guvernul Ciucă a promis în timpul grevei profesorilor că proiectul va fi finalizat în vara acelui an și trimis Parlamentului la începutul sesiunii din septembrie, dar nimic din toate acestea nu a devenit realitate. …..” Integral: https://ziare.com/
“Scumpire la robinet în București. Ce se va face cu aproape 500 de milioane de euro și de ce cresc facturile Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat vineri, 28 august, un act adițional la contractul de concesiune încheiat între Municipiul București și Apa Nova, care prevede un nou program de investiții în infrastructura de apă și canalizare, în valoare de aproape 500 de milioane de euro. Actul adițional include și majorarea tarifului pentru apă cu 0,85 lei pe metrul cub. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a precizat că programul prevede intervenții pe 221 de kilometri de rețele de apă și canalizare, în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului. ….”În acest moment, tariful pe care noi îl practicăm este al doilea cel mai mic din țară, iar creșterea calculată la nivelul unei familii este undeva la 28 de lei. Nu este o creștere care să nu fie suportabilă, dar beneficiile, prin finanțarea acestui program de investiții, sunt esențiale. Nu sunt beneficii care să înceapă mâine, vor fi pe următorii zece ani. Acum se lucrează la studii de fezabilitate, va urma proiectare tehnică”, a precizat Ciucu. El a menționat că, începând din 2019, Apa Nova și-a asumat lucrări pentru prevenirea inundațiilor și gestionarea situațiilor de urgență. …..” Integral: https://ziare.com/
“Bătălia pentru o bancă globală de apărare. Cu cât ar putea contribui statele la noul fond de 100 de miliarde de euro Canada încearcă să pună bazele unei noi instituții financiare internaționale care să ajute statele aliate să își finanțeze investițiile în apărare, într-un moment în care guvernele occidentale își majorează cheltuielile militare. Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) urmărește să mobilizeze aproximativ 100 de miliarde de euro, bani care ar urma să fie utilizați pentru împrumuturi acordate guvernelor și companiilor din industria de apărare, dar și pentru garantarea finanțărilor destinate firmelor mai mici. Proiectul are deja sprijinul a nouă țări, printre care România, însă câteva dintre cele mai mari economii occidentale nu s-au angajat până acum să participe. Canada speră să convingă noi membri înainte de semnarea acordului de constituire, programată pentru această toamnă. …. Alături de Canada, care urmează să găzduiască sediul instituției, sprijinul pentru DSRB a fost exprimat până acum de Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Banca ar urma să pornească de la un capital vărsat de aproximativ 20 de miliarde de euro și să aibă capacitatea de a mobiliza ulterior alte 80 de miliarde de euro. Până în august, statele implicate în proiect își asumaseră angajamente de aproximativ 5 miliarde de euro, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile. Pentru țările participante, contribuția inițială ar putea fi semnificativă. Statelor mai mari li s-a cerut să contribuie cu aproximativ 1 miliard de euro, sumă care ar putea fi plătită pe parcursul a trei ani, scrie Reuters. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“E o așteptare febrilă, toți îi fac AMR-ul lui Ilie Bolojan, toată lumea așteaptă să se dea drumul la „țuțuroiul statului” …. Sunt studiouri de televiziune unde se ține șampania la rece, pentru marea zi a eliberării. Mulți își imaginează că, după plecarea „bampirului care a supt sângele poporului”, banii vor curge din nou gârlă. Partide și sindicate, baroni locali, superbugetari, speciali, primari și tot business-ul strategic gestionat de Interesul Național – toată lumea așteaptă însetată să se dea drumul la țuțuroiul statului. Dar am greși să credem că doar rentierii statului așteaptă o schimbare. Antreprenori mari și patroni de prăvălii, angajați la privat și la stat, milioane de oameni care au pierdut bani în 2025-2026 – mulți speră că, după plecarea lui Bolojan, se termină cu austeritatea și economia va reporni în mod miraculos, printr-un simplu exercițiu de autosugestie. Ce pare să ignore toată lumea e că România trebuie să împrumute anual de pe piețele financiare circa 60 de miliarde de euro. În fiecare an! Este o sumă uriașă pentru dimensiunea economiei românești! Mai mult de jumătate merge spre rostogolirea datoriei vechi; restul acoperă deficitul bugetar. Foarte puțini politicieni înțeleg cifrele. Înfiorător de mulți sunt din categoria lui Ciolacu, total incapabili să răspundă la o întrebare elementară: la ce dobândă va putea România să se împrumute, când va avea 70% datorie, deficit de 5–6% și va trebui să refinanțeze anual zeci de miliarde de euro? …. Problema care se va pune în curând nu va fi dacă salariile și pensiile se vor mări, ci dacă se vor mai putea plăti. …..” Integral: https://republica.ro/
“Cum sunt umflate prețurile la benzinării. O anomalie greu de justificat: Avem petrol, dar carburanți scumpi România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața carburanților: deși este unul dintre cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană, prețurile la benzină și motorină sunt cele mai ridicate din regiune. În timp ce Bulgaria, Ungaria, Serbia, Republica Moldova și Ucraina au prețuri semnificativ mai mici la pompă, România plătește în medie 1,80 euro pe litru pentru benzină și 2,03 euro pe litru pentru motorină, conform datelor comparate în analiza de față. România are o producție de petrol locală mult mai mare decât a tuturor vecinilor, inclusiv a Ucrainei, care deși are mai multe zăcăminte, nu le poate accesa din cauza războiului. ….Eugenia Gusilov, fondatoarea Romania Energy Center, a explicat pentru Adevărul că prețurile ridicate sunt rezultatul a doi factori principali: „Prima este taxa excesiv de mare, care se reflectă în diferența de 30 de cenți pe litru dintre România și Bulgaria, provenită din acciza mult mai mare aplicată în țara noastră: 59-60 de eurocenți pe litru, față de doar 30 de eurocenți în Bulgaria. Al doilea factor este marja de profit mai mare pe care și-o stabilesc companiile petroliere, chiar dacă aceasta a fost plafonată în luna august la nivelul mediei ultimelor douăsprezece luni. Deși acestea pot susține că marja acoperă costurile de producție, transport, rafinare, distribuție și adaosul comercial, afirmațiile lor sunt contrazise de declarațiile făcute în luna martie de directorul general al OMV, care estima costul total de producție și vânzare a unui litru de benzină la 90 de eurocenți, iar chiar dacă acest cost ar fi crescut între timp la un euro, rămâne sub prețul final practicat”. Costuri de producție mai mici, dar prețuri finale mai mari Eugenia Gusilov a subliniat că, deși România are o producție locală de aproximativ 20% din necesar, acest avantaj nu se reflectă în prețurile finale. Companiile petroliere, în special OMV Petrom, care extrage 98% din țițeiul românesc, ar trebui să aibă costuri de producție mai mici decât concurenții care importă materie primă. În opinia sa, prețul final de la pompă ar trebui să fie cel mai mic din regiune, nu cel mai ridicat: …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Unde se duc banii pe care partidele îi iau de la stat. 3 firme au încasat aproape 80% din contractele de presă Partidele politice au cheltuit 26,4 milioane de lei pentru presă și propagandă în primele șapte luni din 2026, din bani proveniți în principal din subvențiile de la stat. O monitorizare realizată de Expert Forum arată că traseul unei mari părți din acești bani rămâne greu de urmărit, iar din contractele de publicitate politică identificate până la 31 august, aproape 80% din valoare ajunge la doar trei companii. …. On 2026, partidele politice au la dispoziție 209 milioane de lei din subvenții. În primele șapte luni, opt formațiuni au cheltuit aproape 100 de milioane de lei, dintre care 26,4 milioane pentru presă și propagandă. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți de: – PSD: 13,1 milioane de lei …. …..Notificările asociate cu Realitatea.net însumează aproximativ 7,9 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea tuturor contractelor identificate. PSD are un contract de 50.000 de euro pe lună, din februarie până în decembrie 2026, iar AUR unul de 60.000 de euro pe lună, din ianuarie până în decembrie. Pe locul următor se află Antena3.ro, cu șase contracte lunare ale PSD, fiecare de 90.750 de euro cu TVA. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Cum pregătește Donald Trump riposta pentru eșecul din Iran. Furia președintelui SUA, îndreptată spre aliații occidentali ANALIZĂ …. În al doilea mandat, însă, Trump a început să folosească o retorică semi-imperialistă, declarând că foștii președinți americani au fost „proști” când au cedat controlul asupra Groenlandei, după Al Doilea Război Mondial, și asupra Canalului Panama. Trump a promis că va pune stăpânire pe ambele teritorii. Dorința de răzbunare l-a convins pe Trump să se alăture campaniei militare a Israelului contra Iranului, cu jumătate de an în urmă. Trump abia aștepta să aibă ocazia să îi elimine pe liderii de top ai Iranului și să le distrugă forțele armate, indiferent dacă acest lucru avea să îmbunătățească sau nu condițiile de trai ale iranienilor, potrivit dezvăluirilor făcute de Maggie Haberman și Jonathan Swan, doi corespondenți de la Casa Albă, în cartea „Regime Change: Inside the Imperial Presidency of Donald Trump”. Unul din obiectivele oficiale ale campaniei contra Iranului era răsturnarea guvernului despotic de la Teheran, dar pe Trump nu îl interesa acest lucru. În timpul unei ședințe cu consilierii săi, președintele american a descris „schimbarea de regim” drept „problema lor”. Nu se știe dacă Trump se referea la poporul iranian sau la Israel când a spus „problema lor”, dar răzbunarea era cu siguranță principalul obiectiv pe care îl urmărea. Acum, când Strâmtoarea Ormuz rămâne în continuare închisă, furia lui Trump este îndreptată, în mare măsură, împotriva aliaților și partenerilor săi din Europa, Asia și lumea arabă, pe care președintele american îi consideră responsabili pentru eșecul redeschiderii acestei rute comerciale cruciale. Cât timp victoria rămâne imposibil de obținut, este de așteptat ca Trump să dorească să se răzbune. Lista țintelor plauzibile este una lungă. Anumiți membri NATO, în special Canada și Danemarca, dar și alte state, precum Ucraina, Coreea de Sud și Cuba, l-au enervat pe Trump de-a lungul anilor. Marile „bestii” din grupurile rivale, precum Xi sau Putin, au mai puține motive să se teamă de Trump……” Integral: https://ziare.com/
“Călin Georgescu a anunțat că nu susține proteste împotriva lui Nicușor Dan, că el n-a fost chiar atât de prost să-l voteze Fostul candidat la președinție Călin Georgescu s-a aflat zilele astea în comuna Slăteasca, unde a participat la un târg popular, unde s-a întâlnit cu lumea, a mâncat castraveți de la producător, a respirat aerul puternic de munte și a explicat cum poți să absorbi energiile telurice dacă mergi desculț și faci baie în râu. Într-un moment de răgaz, în care s-a oprit la marginea drumului înconjurat de 7 bodyguarzi să mănânce niște brânză de la țară cu roșii, Călin a fost întrebat ce părere are despre protestele împotriva președintelui Nicușor Dan ….. „Am fost destul asociat cu cei mai proști și manipulați oameni din România, îmi ajunge, la ce mi-ar folosi să fiu asociat și cu mai mulți proști ușor manipulabili? Am niște procese pe rol, s-ar putea să ajung la închisoare doar din cauza asta. Vă dați seama? Decebal n-a făcut o zi de închisoare!”, a punctat Călin Georgescu. Totodată a precizat că atâta timp cât nu face nimic și lasă actuala clasă politică să se desfășoare, în curând o să fie primul pușcăriaș din România cu 90% intenție de vot. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Exclusiv: Cei nouă primari care își pierd mandatul alături de Dominic Fritz. Șase sunt din PSD – Surse -…..”
https://stirileprotv.ro/stiri/politic/exclusiv-cei-noua-primari-care-isi-pierd-mandatul-alaturi-de-dominic-fritz-sase-sunt-membri-psd-surse.html