Revista Presei – 20 mai.„Analiză AEI: România are un sistem care a învăţat să câştige bani din scumpirea energiei pe spatele populaţiei …..”
| 20/05/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Facturi mai mari la gaze. Cât de mult au crescut prețurile după eliminarea plafonării și care poate fi soluția Prețurile la utilități continuă să crească. Au fost publicate noile tarife, ca urmare a aplicării Ordonanței privind eliminarea plafonării, decisă de Guvern. La unele companii, noile tarife la gaze au urcat la peste 0,40 lei/kWh, cu 0,09 lei/kWh peste prețul vechi. În București, de exemplu, din 34 de oferte, doar patru sunt la fel ca plafonul. La un consum de 1.000 kWh, factura poate crește chiar cu 90 de lei, de la 310 lei, la 400 de lei, potrivit analizei Antena 3. ….„O soluție ar fi scăderea TVA-ului, în așa fel încât consumatorii casnici să înregistreze imediat o scădere în factură. Vorbim despre o scădere de la 21% la o cotă de TVA de 11% pentru consumatorii casnici de gaze naturale, automat scăderea în factură s-ar vedea de luna următoare”, a declarat șeful ANRE. ….” Integral: https://ziare.com/
“Analiză AEI: România are un sistem care a învăţat să câştige bani din scumpirea energiei pe spatele populaţiei România trăieşte astăzi unul dintre cele mai absurde paradoxuri economice din Europa. O ţară cu hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze interne şi regenerabile în expansiune a ajuns să aibă una dintre cele mai apăsătoare facturi la energie raportate la puterea de cumpărare, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Energiei Inteligente (AEI) remis redacţiei. Explicaţia oficială este repetată obsesiv: „criza energetică”, „războiul”, „pieţele europene”, „volatilitatea”. Toate sunt reale. Dar toate sunt şi insuficiente explicaţii şi doar propagandă de ”prostit” populaţia. Pentru că alte state au trecut prin aceeaşi criză fără să transforme energia într-o sursă permanentă de tensiune economică şi socială. România însă a făcut exact asta. Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficienţă, distorsiuni şi cost administrativ la fiecare verigă dintre producător şi consumator. Dacă România ar funcţiona ca o piaţă energetică normală – concurenţială, predictibilă şi coerent reglementată – factura finală ar fi cu 25-45% mai mică. Nu puţin mai mică. Ci radical mai mică. Cât din factură este energie şi cât este costul disfuncţiei? Dacă luăm drept reper un sistem energetic european funcţional – cu reguli stabile, costuri eficiente şi concurenţă reală – comparaţia devine incomodă. Factura „normală” vs factura românească ComponentăNivel „normal”Nivel RomâniaSuprataxare / încărcare estimată
1. Producţie (energia-marfă)45-55% din factură55-70%+15% până la +35%
2. Distorsiuni de piaţă0-3%8-20%+5% până la +15%
3. Echilibrare1-3%4-10%+3% până la +7%
4. Transport2-4%3-5%relativ normal
5. Distribuţie20-25%25-35%+3% până la +10%
6. Furnizare2-4%4-8%+2% până la +5%
7. Deficienţe de reglementare0-2%5-15% indirect+5% până la +15%
Acest tabel spune o poveste simplă şi brutală, aproape fiecare verigă a sistemului energetic românesc costă mai mult decât ar trebui să coste într-o economie funcţională. Nu pentru că România ar avea resurse proaste. Ci pentru că şi-a construit un sistem scump. …. Cu alte cuvinte:
• între 25 şi 45 de lei din fiecare 100 de lei reprezintă costul disfuncţiei;
• iar în anii de criză, aproape jumătate din factură a devenit cost sistemic suplimentar. Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului. România produce relativ ieftin şi vinde relativ scump …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Toate marile companii de stat din energie din Polonia investesc masiv în producţia de electricitate şi în modernizarea reţelelor. Unele au în plan investiţii istorice La începutul anului, cele mai mari companii de energie poloneze, Orlen, PGE, Enea şi Tauron, toate de stat, intenţionau ca în perioada 2025–2035 să investească 800 de miliarde de zloţi (188,7 miliarde de euro) în modernizarea sectorului, potrivit ministerului activelor statului. …. Este o sumă record. Investiţiile privesc atât achiziţii, cât şi dezvoltarea infrastructurii energetice, construirea de centrale pe gaze, de turbine eoliene în largul mării, facilităţi de stocare a electricităţii în baterii, cât şi finalizarea celui de-al doilea terminal de import de gaze naturale lichefiate al ţării. Dezvoltarea sectorului energetic, prin producţie, infrastructură şi capacitate de import, este esenţială pentru viitorul economiilor, mai ales al celor est-europene, deoarece economia viitorului, în care rol principal îl au inteligenţa artificială şi centrele de date, se anunţă a fi mare consumatoare de energie. În Polonia, bugetul cel mai mare pentru investiţii pentru următorii zece ani îl are cea mai mare companie de energie de acolo, Orlen, de până la 380 de miliarde de zloţi (89,6 miliarde de euro). Ea se ocupă de Baltic Power, un proiect istoric pentru Polonia de transformare a vântului de la Marea Baltică într-un imens generator de energie electrică. …. Modernizarea este necesară şi pentru că reţeaua a început să-şi arate vârsta. Mai mult de jumătate din liniile de înaltă tensiune au peste 30 de ani, iar transformatoarele au 20 de ani. Energa Operator a alocat pentru reţea 25% din cheltuielile avute în vedere până în 2035. Fondurile vin, în bună parte, din Planul Naţional de Reconstrucţie şi reprezintă credite cu dobândă foarte mică şi granturi nerambursabile. Polonia are şi un Fond de Sprijin pentru Energie. Bani vin şi prin programul Politica Naţională pentru Energie. De acolo îşi finanţează, de exemplu, subsidiara de distribuţie a Enea proiectul de îmbunătăţire a furnizării de electricitate în zonele rurale – unul dintre cele mai mari proiecte de investiţii ale companiei, potrivit Business Insider Polska. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Isărescu vede inflația aproape de 11%. BNR anunță noi presiuni asupra prețurilor: ”Ne trebuie guvern, nu putem să ne descurcăm singuri” ….. Potrivit BNR, în perioada aceasta sunt vizibile „ușoare presiuni inflaționiste”, care s-au accentuat recent pe fondul instabilităților externe. Guvernatorul a explicat că aceste presiuni sunt corelate cu evoluțiile din zona Strâmtorii Ormuz, zonă relevantă pentru transportul global de energie, aspect care a influențat costurile resurselor energetice și, implicit, nivelul general al prețurilor. În acest context, Mugur Isărescu a arătat că prognoza privind inflația a fost ajustată față de estimările anterioare, în condițiile în care factorii externi au devenit mai volatili. „Va crește până prin iulie. Nici noi nu știm exact. Probabil că se duce până la 11%”, a declarat guvernatorul BNR. Conform aceleiași evaluări, după atingerea unui posibil vârf în perioada verii, inflația ar urma să intre pe o traiectorie descendentă. …. În evaluarea prezentată, guvernatorul BNR a subliniat că politica monetară are limite în gestionarea unor șocuri externe, motiv pentru care stabilitatea instituțională este considerată un element important în menținerea echilibrelor economice. Întrebat despre nivelul de optimism în privința evoluțiilor economice, Mugur Isărescu a oferit un răspuns rezervat. „Nu, nu sunt”, a spus guvernatorul BNR. Acesta a precizat că, deși situația este considerată gestionabilă, sunt necesare condiții de stabilitate politică pentru a susține parcursul economic. „Ne trebuie însă guvern. În mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri”, a declarat Mugur Isărescu. …..” Integral: https://ziare.com/
“Iluzia suveraniștilor despre „salvarea” CE Oltenia de la faliment: „Dacă am putea face tot intern, Coreea de Nord ar fi cea mai bogată din lume” Președintele AUR, George Simion, a declarat în urmă cu două săptămâni, la Târgu Jiu, că soluția pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) este fuziunea cu Nuclearelectrica și cu Hidroelectrica într-un holding. Acesta a invocat în discursul său idei legate de naționalism economic, de crearea unor metode de suspendare a decarbonificării pentru salvarea companiei și a locurilor de muncă. …. „Eu știu că pe stadioane subiectul de dezbatere nu este mereu politicile economice de succes sau cele falimentare din trecut. Pot oferi exemple numeroase, precum Argentina, care era una dintre cele mai dezvoltate țări din lume la începutul secolului XX, și care a adoptat astfel de politici sub bagheta destul de contondentă a dictatorului Juan Perón, în aplauzele publicului, iar rezultatul a fost că Argentina a ajuns o țară săracă. A fost nevoie de niște politici de acest tip, de naționalism economic, intervenționism, controlul statului, să se ajungă la o succesiune de crize care au dus la o spirală descendentă, un cerc vicios de o asemenea natură încât Argentina a ajuns o țintă de ironie, de glume recurente, cu privire la caricatura țării sud-americane pe deficit, pe risipă, pe politicieni nesimțiți, pe dictatori, pe ineficiențe, pe grupuri de interese, pe inegalități economice și sociale, și așa mai departe. Argentina era o sursă de inspirație pentru aceste caricaturi și viziunea pe care o avem noi despre țări bananiere și țări sud-americane cu economie vraiște, finanțe publice cu datorii publice abisale și deficite. Probabil asta este viziunea, până la urmă, un naționalism găunos, dar controlat de o elită autoselectată, menținută la putere prin noi și noi promisiuni neonorate, pentru că nu pot fi onorate. Asta a fost naționalismul economic. …. Autarhia, ideea că facem noi tot în țară, l-a adus pe Ceaușescu din anii ‘80, în situația în care junta din jurul lui a considerat că singura soluție de ieșire este executarea, de către propriii apropiați, care au înțeles că țara este adusă la ruină. Iar acum îi auzim că vorbesc nostalgic despre anii ’70, când România s-a conectat la circuitele internaționale de capital, cât exportam, pentru că intra capital în țară”, a contextualizat Radu Nechita. Potrivit acestuia, în prezent, avem un electorat cu motive reale de nemulțumire, dar niciunul dintre aceste motive nu poate fi soluționat prin naționalizări și prin controlul statului, pentru că acest lucru înseamnă, de fapt, controlul guvernului, controlul politicienilor. .….” Integral: https://ziare.com/
“340 de milioane de lei pe care trebuie să le plătească o companie de stat unui antreprenor. Corpul de Control, trimis de la Ministerul Transporturilor Ministerul Transporturilor (MT) a anunțat că va trimite Corpul de Control la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, după ce CNAIR a pierdut un arbitraj major cu constructorul italian Impresa Pizzarotti și, astfel, are de plătit despăgubiri de 340 de milioane de lei. Anunțul privind trimiterea corpului de control la CNAIR a fost făcut de secretarul de stat de la MT, Horațiu Cosma. Potrivit acestuia, există suspiciuni referitoare la modul în care a fost gestionat acordul semnat în 2021, pentru limitarea pierderilor financiare. Cosma susține că documentul prin care statul român încerca să reducă valoarea despăgubirilor nu a fost întocmit legal, deci în procedura de arbitraj nu a putut fi luat în considerare. …. Litigiul dintre CNAIR și Pizzarotti vizează întârzierile generate de statul român pe lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, acordul semnat în 2021 de directorul CNAIR, Cristian Pistol, avea rolul de a limita prejudiciul financiar, dar s-a dovedit juridic vulnerabil, din moment ce a fost încheiat sub semnătură privată, fără formă notarială sau mandat special. În urma arbitrajului pierdut, România trebuie să achite aproximativ 340 de milioane de lei, sumă care continuă să crească din cauza penalităților și dobânzilor. Valoarea despăgubirilor depășește deja 60% din valoarea inițială a contractului pentru construcția lotului de autostradă. În prezent, CNAIR refuză să achite despăgubirile, inclusiv în variantă eșalonată, în timp ce constructorul italian pregătește proceduri de executare silită și popriri. .….” Integral: https://ziare.com/
“Cancerul extracției de rente .…. În momentul în care șeful unei destul de mititele instituții publice care reglementează un domeniu economic are sute de mii de euro în cutii de pantofi, marea întrebare care se pune este în cât timp a strâns banii și cum și cu cine urma să fie aceștia împărțiți. Un alt exemplu este auto-premierea conducerii unei entități a statului cu frumușica sumă de 180 de mii de euro. Aici este posibil ca legile, intenționat construite, strâmb să nu fi fost încălcate prin acest abuz flagrant, dar asta nu schimbă cu nimic realitatea extragerii de rente din banul public. Administrarea multor întreprinderi publice este, de asemenea, o tragedie. Astfel, aberațiile descoperite de controlul dispus de ministrul interimar al transporturilor la metrou arată de ce prețul unui bilet ar trebui mult majorat numai pentru a acoperi o parte a hoției. Primul ministru Ilie Bolojan a folosit o expresie plastică, ce a avut un impact mediatic semnificativ: “am aprins lumina la cămară, unde erau șobolani”. Impactul mediatic însă nu s-a datorat talentului de a construi metafore al primului ministru, ci faptului că o parte tot mai însemnată a populației țării realizează acum că exact așa stau lucrurile. …. El însă a supărat grupuri de interese transpartinice, care extrag rente cu o frenezie înspăimântătoare. Cel mai recent exemplu de rente descoperite de guvern s-a referit la escrocheria rezervării capacității de transport la Transelectrica, astfel încât să fie practic blocată posibilitatea de creștere a producției prin noi capacități. Așa se explică de altfel, în bună parte, de ce România are unul din cele mai ridicate prețuri ale energiei electrice din Europa, care afectează structural capacitatea de creștere a economiei naționale. Din nenorocire, această porcărie monumentală nu a putut fi demantelată, întrucât căderea guvernului Bolojan s-a produs într-un termen mai scurt decât a putut acesta să rezolve legal această problemă de dimensiuni apocaliptice. Mă tem că adevărata luptă în acest moment nu este între partide, ci ea se referă numai și numai la prezervarea extragerii de rente din economia națională, după ce guvernul Bolojan va pleca acasă. Privit în această cheie, baletul politic de acum contează doar în măsura în care prezervă jaful sau continuă obturarea lui, începută de guvernul Bolojan. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Parlamentarii iau pensie specială de 6.269 lei. Primarii, pe lista de așteptare pentru pensii de 18.000 lei Un număr de 864 de parlamentariu primesc pensii speciale medii de 6.269 de lei, potrivit datelor pe luna aprilie de la Casa de Pensii. Newsweek a atras atenția asupra unui proiect de lege prin care primarii și șefii de județe pot primi pensii speciale și mai mari. …. Parlamentarii primesc o pensie spcială proporțională cu numărul de mandate pe care le-au avut. Un pensionar special precum este Teodor Meleșcanu are o pensie specială de peste 10.000 de lei net, deoarece are 5 mandate în Parlament. Petre Daea avea o pensie specială de parlamentar de nu mai puțin de 9.300 de lei net. …. Parlamentarii care au un singur mandat de parlamentar (4 ani) primesc o pensie specială în jur de 3.200 lei. Ei iau o pensie specială mai mare decât pensia medie din România, care este de 2.821 de lei. Potrivit datelor oferite de Casa de Pensii, în România sunt 864 de parlamentari care iau o pensie specială medie de 6.269 de lei. Din această pensie, statul subvenționează 5.500 de lei, adică aproape toată pensia. ….. Newsweek a atras atenția că există riscul ca zeci de mii de primari și de președinți de consilii județene să primească și ei pensii speciale. Pensiile speciale pentru primari și președinți de Consilii Județene au fost introduse în 2019. Plata efectivă a fost amânată an după an. În Parlament, există o lege care ar anula pensiile speciale pentru primari, dar ea nu a ajuns la votul final. De aici vine marele pericol… …. ” Integral: https://newsweek.ro/
“Florin Pogonaru, AOAR: În timp ce alţii folosesc AI pentru productivitate, noi încă discutăm dacă ‘e momentul’. Dacă România ratează şi acest val de tehnologie, companiile româneşti vor rămâne mult în urmă .... În România, IMM-ul tipic tratează AI-ul cam cum tratăm autostrada: ştim că există, ne bucurăm că s-a făcut, dar tot pe drumul judeţean mergem, pentru că îl ştim. Dincolo de birocraţie şi de greşelile guvernării, există însă o problemă mai profundă: dificultatea de a accepta noul chiar în sectorul privat, acolo unde adaptarea rapidă ar trebui să fie reflex natural de supravieţuire economică. …. Un exemplu relevant este proiectul PNRR „Competenţe în tehnologii avansate pentru IMM-uri”, care îşi propunea să sprijine transformarea digitală a minimum 2.000 de companii prin consolidarea competenţelor digitale ale angajaţilor. Perioadele de înscriere au trebuit prelungite în repetate rânduri din lipsă de participanţi. Paradoxal: într-un moment în care toată lumea vorbeşte despre competitivitate, productivitate şi presiune pe costuri, o parte importantă a mediului privat românesc încă priveşte inteligenţa artificială cu combinaţia clasică de scepticism şi amânare prudentă: „mai vedem”. În alte ţări, regula este simplă: „încercăm, greşim, ajustăm”. La noi, regula rămâne: „analizăm, discutăm, mai vedem”. .... Între timp, businessul internaţional foloseşte deja intensiv tehnologiile avansate. În SUA, peste 35–40% dintre IMM-uri utilizează AI în activităţi curente — marketing, relaţii cu clienţii, analiză de date. În Germania, aproape o treime dintre firmele mici folosesc automatizări inteligente în procesele interne. În Marea Britanie, IMM-urile care au adoptat AI au raportat creşteri de productivitate de 20–30% în activităţile administrative. ….. România are una dintre cele mai scăzute productivităţi per angajat din Uniunea Europeană. Nu pentru că românii nu muncesc. Dimpotrivă. Ci pentru că muncesc mult, încărcaţi cu procese repetitive, birocraţie internă şi instrumente insuficiente. AI-ul nu înlocuieşte omul. Îi multiplică randamentul. ……” Integral: https://www.zf.ro/
“Războiul din Iran afectează direct costul locuințelor de la mii de kilometri distanță Războiul din Orientul Mijlociu nu zguduie doar piețele petroliere și de obligațiuni. Șocul ajunge acum la viața de zi cu zi a milioane de gospodării, pe măsură ce costurile ipotecare cresc vertiginos în Statele Unite și Europa, punând presiune și mai mult pe o piață imobiliară deja stresată. Potrivit presei elene, care citează Financial Times, băncile reevaluează deja portofoliile de credite ipotecare, deși băncile centrale nu au majorat încă ratele dobânzilor. Se anticipează că războiul cu Iranul și creșterea prețurilor la energie vor reaprinde inflația și vor obliga Fed și BCE să înăsprească din nou politica monetară. În România, potrivit datelor BNR, la creditele noi pentru locuință cu scadență de peste 5 ani acordate în euro populației dobânda a scăzut marginal între decembrie 2025 – martie 2026 de la 6,54% la 5,98%, în vreme ce la creditele ipotecare noi în lei a scăzut de la 5,88% la 5,73% (între martie 2025-martie 2026). ….Analiștii avertizează că, atâta timp cât prețurile petrolului rămân ridicate și Strâmtoarea Ormuz continuă să provoace îngrijorare pe piețe, presiunile asupra creditelor ipotecare se vor intensifica și mai mult. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Pentru cine nu îşi permite croaziere de lux, s-a băgat hantavirus pe vaporaşul din Herăstrău Veşti bune pentru bucureştenii care nu-şi permit croaziere fiţoase la Ushuaia, dar visează la răsfăţul de la bordul unui vas de lux! Primăria Capitalei anunţă că va instala vara aceasta un focar de hantavirus pe vaporaşul din Herăstrău, fără să crească preţul unei curse standard, de 25 de minute. „Evident, nu putem aduce pe vaporaşul Otopeni un hantavirus ‘full’, ci varianta economică, de la care doar te mănâncă un pic în fundul nasului, dar e o experienţă foarte similară, pentru care nu scoţi din buzunar mii de euro, ci doar 20 de lei”, a tuşit Aurelius Pandelevici, vicedirector adjunct al departamentului Ambarcaţiuni cu Copertină din cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
