Buna dimineata intr-o zi de luni, 17 mai! Vremea va fi răcoroasă în regiunile vestice şi nord-vestice, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele specifice în a doua decadă a lunii mai. Instabilitatea atmosferică se va manifesta mai ales în a doua parte a zilei şi la începutul nopţii prin înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice în vestul, centrul şi nordul ţării, în zonele montane şi submontane şi pe alocuri în restul teritoriului. În intervale scurte de timp sau prin cumulare, cantitățile de apă vor depăşi local 15 l/mp şi izolat, cu precădere la munte şi în nord-vest, 20…25 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 și 26 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade. In Bucuresti, valorile termice, mai ridicate decât în ziua precedentă, se vor situa în jurul celor normale pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare mai ales seara şi la începutul nopţii când vor fi posibile averse şi descărcări electrice. Temperatura maximă va fi de 25…26 de grade, iar cea minimă de 12…14 grade.
Recomandarea medicului Virgil Musta: la cât timp după ce ai fost infectat cu COVID te poți vaccina ….„Nu există studii care să îţi arate exact protecţia, pentru că, aşa cum v-am spus, nu sunt standardizate metodele de determinare a anticorpilor, nici nivelul de anticorpi care te protejează 100%. Se poate spune, când ai un nivel crescut de anticorpi, mai mult decât nivelul de referinţă, că ai anticorpii care te protejează. Dar nu ştii cât de mult te protejează”, spune Virgil Musta, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara. În cazul infecţiei cu SARS, medicii au descoperit celule imune chiar şi după 17 ani. Vorbim tot despre o formă de coronavirus, apărută în China, în 2002. Dar, în cazul SARS-CoV-2, specialiştii nu sunt prea optimişti. Concluzia unanim acceptată este că anticorpii post-boală sunt prezenţi în organism 6 luni. Este şi perioada care va introdusă în certificatul verde. „Studiile arată că post-vaccinare, protecţia este mai de lungă durată decât post-boală. Este recomandabil ca şi persoanele care au făcut boala, de la 3 luni, se pot vaccina. De fapt asta depinde. Pentru formele uşoare se pot vaccina după două săptămâni”, adaugă Virgil Musta. Integral: https://alephnews.ro
Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu voia să-l publice. Mai rău decât măsluirea Raportul privind modul de raportare a numărului de decese provocate de Covid este cutremurător nu atât prin diferenţele între diferite raportări, care ajung la 7.000 de morți, cât prin haosul teribil din sistemul sanitar pe care îl arată. Și este posibil ca acest haos întreținut atât de Nelu Tătaru, cât și de Vlad Voiculescu să fi fost motivul pentru care actualul ministru nu a vrut să facă public raportul, decât după solicitarea premierului Cîțu și după ce el a fost publicat, în exclusivitate, de SpotMedia. Cine îl citește are toate motivele să se cutremure. Ce arată el? Pe scurt, că spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații. Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare: 1. Corona forms – unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS. 2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.….Și de aici a început nebunia. De exemplu, posibilitatea ca același decedat să fie raportat în platforma Ministerului Sănătății de mai multe spitale prin care pacientul a trecut succesiv.…. Plus eterna dilemă: morţi de Covid sau morți cu Covid? Diagnostic principal – diagnostic secundar. „În totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID U.07.l (19.698 decese), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID (ex. IMA, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc)”. Deci, dacă omul e lovit de mașină, ajunge la spital în urgență, este testat, moare din cauza rănilor și testul iese pozitiv, intră sau nu în statistica deceselor Covid? Ba chiar mai mult, ”unele DSP suspicionează că unele dintre spitale raportează decesele de toate cauzele în alerte.ms.ro”. Suspiciune pentru că fiind o raportare fără CNP-uri, e foarte greu de verificat om cu om. Și, pe lângă faptul că lucrurile erau deja complicate, în toamna anului trecut, exact când era mai greu în valul al doilea, raportările din alerte.ms.ro au devenit tot mai complicate. Din septembrie (ministru Tătaru) s-a mai adăugat un câmp, în noiembrie (ministru Tătaru) au devenit 6 câmpuri, în martie 2021 (ministru Voiculescu) au devenit 10 câmpuri: ….Și este de observat că datele arată tot mai multe diferențe între cifre pe măsură ce numărul de câmpuri creștea….. Raportarea deceselor, după toate informațiile din acest moment, pare să fie complet haotică, cel puțin la nivelul ministerului: “Nu există prevedere, resurse și mecanisme pentru monitorizarea și validarea datelor referitoare la decesele înregistrate în alerte.ms.ro. Si totodată aceste date nu sunt fructificate în analize sau în decizii operative”. Un haos pentru care dna Mihăilă nu a venit cu soluții, ci doar a încercat să-l ascundă, eludând informația cheie, de fapt. Și ea nu constă în, repet, diferența dintre raportări, ci în cauzele acestei diferențe. Dacă dna Mihăilă consideră cumva că raportul nu e corect, de ce nu îl contestă și de ce a prezentat datele din el, fără explicații? De ce este cheie? Pentru că, mă tem, este emblematică pentru felul în care se fac raportările în România în toate domeniile, pe criterii diferite, între baze de date și softuri care nu comunică. Așa e și la ANAF, de exemplu. De aceea, computerele de la etajul 1 arată altceva decât cele de la etajul 3, iar plata datoriei efectuată la ghișeul de la etajul 1 nu ajunge la etajul 3 zile întregi în care se poate întâmpla chiar și o poprire. Este o experiență reală. Mostra asta de haos poate fi valabilă și sunt convinsa că e, în toate domeniile, din foarte multe motive, care țin de incompetență, de prostie, de corupția care a blocat simplificarea procedurilor pentru a nu deveni prea ușor de urmărit sau de prădat banii pentru investiții IT. Ce va ieși la a nu știu câta reformă a pensiilor nici măcar nu vreau să mă gândesc. Integral: https://spotmedia.ro
Dr. Ștefan Jianu: Pandemia e cireașa de pe tort. Oamenii au ajuns din ce în ce mai sedentari Ștefan Jianu: Relația cu Casa Națională de Asigurări a fost delicată la început. După aceea s-au creat posibilități de contractare mai acceptabile, dar atunci când s-a dezvoltat medicina privată în toate domeniile, nu doar chirurgie. Chirurgia a fost la început o Cenușăreasă pentru că riscurile erau mari, investițiile erau mari, banii erau puțini, trebuia să contribuie și pacientul, cum este și acum. Ștefan Jianu: Exact așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, în general, boala venoasă cronică, varice sau alte forme ale ei, a avansat atât de mult încât ne-a luat în surprindere pe toți. Am ajuns acum să vorbim despre cea mai răspândită boală, boala venoasă cronică. La ora actuală este boala nr.1 ca frecvență, din fericire nu ca mortalitate, dar 60 până la 80% din populație are niște probleme venoase. Ștefan Jianu: Nu există o rețetă perfectă pentru mersul pe jos, dar dacă vrem să conteze, nu putem vorbi de 100 de metri. Măcar jumate de kilometru, un kilometru. Dacă ne aducem aminte de regretatul Neagu Djuvara, spunea că în fiecare zi, și avea 100 de ani, se ducea până la piață. O oră dus-întors…. Despre relația cu statul Ștefan Jianu: Relația inițială aproape că nu a existat. Asta dacă ne referim la clinicile de specialitate. Să nu uităm că și medicii de familie sunt până la urmă entități juridice private și care ar trebui să se încadreze și ei în această discuție și, din păcate, nu au un statut foarte fericit. Dacă ne referim la clinici mai mari, investiții mai mari pașii au fost mai grei la început (…) Relația cu Casa Națională de Asigurări a fost delicată la început. După aceea s-au creat posibilități de contractare mai acceptabile, dar atunci când s-a dezvoltat medicina privată în toate domeniile, nu doar chirurgie. Chirurgia a fost la început o Cenușăreasă pentru că riscurile erau mari, investițiile erau mari, banii erau puțini, trebuia să contribuie și pacientul, cum este și acum. (…) La privat, dacă faci un contract cu Casa trebuie să te mulțumești cu ceea ce plătește Casa un caz rezolvat. Practic, nu poți rezolva acel caz. Sunt mult mai puțini bani (…) Este cert că doar cu sumele care se dau pe cazuri de chirurgie nu se poate rezolva cazul în privat. Atunci sau există varianta de coplată, care a reapărut în discuție și, poate din motive care țin și de politică, s-a amânat, dar este foarte clar că așa cum este organizat acum sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, o clinică privată de chirurgie nu poate funcționa doar pe baza contractului cu Casa….. Despre efectele pandemiei asupra sănătății….Ștefan Jianu: Exact așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, în general, boala venoasă cronică, varice sau alte forme ale ei, a avansat atât de mult încât ne-a luat în surprindere pe toți. Am ajuns acum să vorbim despre cea mai răspândită boală, boala venoasă cronică, sigur care înseamnă și mici venule, și picioare umflate, tromboflebită, și malformații, varice , afectează peste 50% din oameni. În general, vorbim despre venele de la picioare pentru că ele sunt cele mai afectate. Pandemia e cireașa de pe tort pentru că înainte de pandemie, în ultimii 20-30 de ani, în care oamenii au ajuns din ce în ce mai sedentari, mai dependenți de ecrane, mai capabili să lucreze de la birou. Asta înseamnă că de fapt a avansat boala venoasă, problemele venoase, care, într-adevăr sunt legate sine qua non de sedentarism. La ora actuală este boala nr.1 ca frecvență, din fericire nu ca mortalitate, dar 60 până la 80% din populație are niște probleme venoase….. Statul pe scaun la birou provoacă stază venoasă. Sângele rămâne în venă, nu mai pleacă de acolo și dacă se strică și niște valve pe parcurs, venele încep să se umple din ce în ce mai mult de sânge stătut, cu gunoaie, toxine, dioxid de carbon, radicali acizi. Și-atunci, dacă nu pleacă și stă în gambe începe treptat, prin presiune, să mărească venele. Și-atunci ajungem la dilatațiile care se numesc varice. Dar nu numai asta. Că stă sângele pe loc și se vede, inițial nu e deranjant. Dar, treptat, pe măsură ce se acumulează toxine și dioxid de carbon apar primele simptome picior greu, mai obosit, e un pic de jenă, începe să se umfle laba piciorului. Treptat apar și tulburări trofice, face dermatită, pielea se usucă și se și găurește, și face și ulcere, care ne chinuie, care se și suprainfectează, sângerează. Toate astea sunt tulburări trofice care nu ne pun viața în pericol, dar, din păcate pentru unii dintre noi ni se pune și viața în pericol prin tromboze. Pentru că acolo unde stă sângele pe loc e mult mai ușor să se închege și dacă devine vâscos și face un cheag într-o venă varicoasă, e o tromboflebită, superficială, care se tratează în majoritatea cazurilor, dar uneori cheagul mai pleacă și ne poate duce la embolie pulmonară. Integral: https://alephnews.ro
Ministrul de Externe Bogdan Aurescu ţinea în mână un cartof fierbinte, pe care scria Kövesi …. Cartoful venise de la CEDO. Ca să fie sigur că nu se arde doar el, l-a împărţit în cinci şi l-a trimis tot atâtor instituţii, ca să exprime un punct de vedere. Poate fără să vrea, ministrul Aurescu a comis, totuşi, un gest salutar:
vom afla cât de sinceră este actuala Putere atunci când spune că vrea o reformă reală a Justiţiei, inclusiv a celei constituţionale. Mai ţineţi minte când, prin vara-toamna anului trecut, Ludovic Orban, pe atunci premier, tuna şi fulgera împotriva unor decizii ale Curţii Constituţionale, perorând că e nevoie de o reformă profundă a acestei instituţii? Orban şi-a atras atunci atât critici pentru îndrăzneala de a ataca Sacro-Sanctitatea Sa CCR, cât şi laude pentru un aşa curaj. La drept vorbind, ne le-a meritat nici pe unele, nici pe altele. Pentru că juca teatru. A avut ocazia, el însuşi, să reformeze CCR, dar a ratat-o cu mare talent. Pe 5 mai 2020, CEDO dădea verdictul în cazul Kövesi şi constata că România, prin demiterea procurorului-şef al DNA, a încălcat două articole ale Convenţiei Drepturilor Omului. Cel privind libertatea de exprimare (unul dintre motivele demiterii a fost că Kövesi a criticat asaltul legislativ al PSD împotriva Justiţiei) şi cel privind accesul la Justiţie: deşi Constituţia şi legile prevăd expres posibilitatea atacării în contencios a actelor administrative, Laurei Kövesi i-a fost interzisă această posibilitate exclusiv prin decizia CCR (cea negociată în WC, n-ar trebui să uităm vreodată acest relevant aspect)……
Hotărârea CEDO a devenit definitivă, prin neatacare, pe 5 august 2020, moment din care Guvernul român avea şase luni la dispoziţie să transmită la Serviciul de Executări al CEDO un plan de măsuri privind implementarea deciziei Kövesi vs. România, astfel încât asemenea accidente să nu se mai repete. Mai repede decât Guvernul s-au mişcat două asociaţii de magistraţi, Forumul Judecătorilor şi Iniţiativa pentru Justiţie, care în august anul trecut au trimis un memoriu la CEDO, prin care propuneau o serie de modificări legislative şi constituţionale menite să însănătoşească climatul juridic şi constituţional din România. Un capitol consistent din acest memoriu viza reformarea Curţii Constituţionale, principalul vinovat din afacerea Kövesi:….
Guvernul lui Ludovic Orban – da, ăla care cârâia la CCR şi îi cerea reformarea – avea, atâta vreme cât a mai stat în funcţie, posibilitatea să preia cel puţin unele dintre aceste propuneri – măcar cele care presupun doar modificări ale legii CCR, nu şi ale Constituţiei – şi să le transmită la Strasbourg. …. Guvernul României a transmis la CEDO planul de măsuri în ultima zi a celor şase luni pe care le avea la dispoziţie, pe 4 februarie 2021. În mod surprinzător, documentul nu conţine niciun cuvinţel, dar absolut niciunul, privitor la ceea ce ar trebui făcut pentru reformarea Curţii Constituţionale. Încă nu e clar dacă la document a contribuit şi noul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, sau acesta doar a transmis un document moştenit de la predecesorul său, Cătălin Predoiu. Stelian Ion nu a răspuns, până la publicarea acestui material, la întrebarea pe care i-am adresat-o asupra acestui subiect. Cert e că Forumul Judecătorilor, luând act de carenţele planului de măsuri propus de Guvern, a înaintat la CEDO un nou memoriu în care reiterează măsurile pe care le consideră necesare pentru implementarea corectă şi completă a deciziei din cazul Kövesi. Serviciul de Executări al CEDO a luat în serios demersul magistraţilor şi a cerut un punct de vedere asupra acestuia de la autorităţile române, mai exact Agentului Guvernamental pentru CEDO, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Acesta este, de fapt, cartoful fierbinte. ….
Şi totuşi: care să fie motivul pentru care reprezentanţii actualei Puteri (încă nu ştiu dacă în integralitate sau doar unele facţiuni) evită cu atâta măiestrie să facă ceva paşi, fie şi timizi, înspre reformarea Curţii Constituţionale, în pofida derapajelor pe care, verbal, i le-au tot reproşat? Prima ipoteză la îndemână e şi cea mai răutăcioasă: pentru că vor şi ei să folosească CCR aşa cum au folosit-o cei de la PSD, ştiut fiind că peste un an pleacă din plenul Curţii trei dintre cei mai toxici judecători care s-au perindat vreodată pe-acolo: Valer Dorneanu, Daniel Morar şi Mona Pivniceru. ….
A doua ipoteză eram pe cale s-o identific şi s-o dezvolt, când o boare de zvon m-a izbit deunăzi în moalele capului şi m-a obligat să mă întorc la prima ipoteză, aia răutăcioasă:
unul dintre candidaţii actualei Puteri pentru funcţia de judecător CCR este Bogdan Licu, actualul prim-adjunct al procurorului general. Spre deosebire de ceilalţi doi terchea-berchea numiţi la CCR de Dragnea, Bogdan Licu are măcar doctorat. Dar e plagiat. Integral:
https://adevarul.ro
Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu …. În această pandemie, spitalul mobil de la Leţcani se dovedeşte a fi important mai mult prin faptul că nu a fost folosit, decât prin acela că a salvat vieţi omeneşti în situaţii critice. Lipsa sa de utilizare ne arată „în direct” un sistem de management execrabil. Anume, faptul că dăm bani mulţi, cu nu se ştie ce comisioane, pe marfă proastă, pe care nici nu o folosim atunci când avem mai multă nevoie, dar care asigură apoi pâinea de toate zilele a politicienilor. Povestea drobului de sare a lui Ion Creangă pare a fi de o actualitate izbitoare. Acum o lună, în cele mai grele zile ale pandemiei, când medicii de la spitalele ieşene nu aveau paturi libere la ATI, iar bolnavii se zbăteau să nu se sufoce în saloane improvizate, sau chiar pe holuri, noi nu am folosit zeci de paturi ATI, pe care plătisem 13 milioane de euro. Motivul a fost temerea să nu care cumva să se întâmple o tragedie, dacă va cădea sistemul electric, care, de altfel, funcţionează, dar nu este expertizat tehnic. Să facem o recapitulare. Spitalul a fost cumpărat de fosta conducere a Consiliului Judeţean, pe asociatia Euronest. Preţul pare a fi piperat, 13 milioane de euro. Acuzele de corupţie, tentative de comisionare etc. au apărut imediat. DNA Bucureşti instrumentează cazul, sub acest aspect, mai multe persoane din administraţia de atunci a judeţului, dar nu numai, fiind deja audiate. Adus cu întârziere de furnizor, acesta a fost instalat şi a funcţionat vreo trei luni. Ulterior a fost închis pentru dezinfecţie şi a rămas aşa, pentru că noua administraţie l-a considerat nesigur. De atunci, spitalul face obiectul unor nesfârşite dispute politice între fosta administraţie pesedistă a judeţului, reprezentată de Maricel Popa, şi noii diriguitori liberali conduşi de Costel Alexe. Fiecare parte are argumente valide şi puncte slabe în pledoarii. Maricel Popa nu reuşeşte să explice o corelaţie rezonabilă între preţul ridicat şi calitatea îndoielnică a produselor. Invocă însă presiunea momentului şi faptul că achiziţia nu diferă sub acest aspect de cele făcute de Guvern în condiţii similare. Costel Alexe invocă motive de siguranţă şi de conformitate calitativă în contextul mai multor accidente tragice la spitalele din ţară. Nu oferă însă o explicaţie valabilă pentru faptul că acestea nu au fost încă remediate. Indiferent cine are dreptate, realitatea este că ne-am pricopsit cu acest bun, care face parte de acum din patrimoniul judeţului. Problemele de corupţie şi interese de altă natură sunt sub investigaţie. Oricine are informaţii se poate adresa DNA. De ce nu-l folosim însă? Şi mai ales de ce nu a fost folosit atunci când nevoia a fost mai mare? Care să fie oare sarcina unei administraţii judeţene în vremuri de criză şi forţă majoră decât aceea de a strânge orice resursă şi a o folosi chiar şi în condiţii excepţionale? Pentru ce a mai fost adus, dacă în cele mai grele momente nu a fost pus la lucru? Este oare rezonabil să invoci lipsa unei expertize a instalaţiei electrice pentru a nu utiliza un asemenea bun care, cu toate neajunsurile, a funcţionat totuşi trei luni?…. Pe vremea când era ministru al Mediului, Costel Alexe a reuşit performanţa de a „mobiliza” o echipă numeroasă de consultanţi liberali, în frunte cu fosta soţie a lui Relu Fenechiu şi cu consilierul local Eduard Boz, ca să ofere „consultanţă” pe probleme de infrastructură energetică comunelor din ţară. Încă înainte de adoptarea prevederilor legale, consultanţii liberali încheiaseră contractele cu primăriile şi-şi umpluseră buzunarele. La Consiliul Judeţean nu reuşeşte însă să rezolve o problemă de interes public – expertizarea reţelei electrice a spitalului mobil -, care ar fi condus cu siguranţă la salvarea de vieţi omeneşti. Când a fost ministrul Mediului şi-a asumat şi riscul să ceară tablă de la SIDEX Galaţi, pentru binele familiei sale, fapt care i-a adus un dosar la DNA. În situaţie de criză publică însă nu şi-a asumat nici un risc pentru funcţionalizarea spitalului. Când interesul privat este mare, iar responsabilitate aproape inexistentă, expertiza liberalilor urcă la cote ameţitoare. Când urgenţa publică cere însă sacrificiu, iniţiativa lor dispare. Reglementările devin sfinte. Lipsa de iniţiativă a autorităţilor în vremuri cu totul excepţionale ar intra mai degrabă la zădărnicirea combaterii bolilor decât nepurtarea măştilor. Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro
Trei asociații ale magistraților solicită CSM apărarea independenței și reputației sistemului judiciar față de „campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private” Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii „apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private”. Solicitarea vine în contextul în care Inspecția judiciară a trimis Secției pentru procurori a CSM două cereri de suspendare din magistratură a procurorului militar Bogdan Pîrlog, adjunct la Parchetul militar București, în cadrul a două dosare privind presupuse abateri disciplinare, potrivit surselor G4Media.ro. Un dosar disciplinar vizează un interviu acordat de magistrat cotidianului Libertatea.ro, iar celălalt – discuții purtate de procuror, sub pseudonim, împreună cu alți magistrați, pe un forum privat și apărute ulterior în presă. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor din România, solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private, nefiind acceptbilă orchestrarea unei campanii mediatice de șantaj relativ la episoade reiterabile și denigrare în masă, prin publicarea unor conversații distorsionând mesajul, decontextualizându-l, cu scopul de a genera public opinia că magistrații se implică în politică și manifestă conduite reprobabile. O astfel de campanie de presă orchestrată în mod subversiv în scopul discreditării și denigrării unor magistrați poate prezenta valențe susceptibile de a periclita atât persoana magistratului sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații, cât și, prin ricoșeu, independența justiției, în ansamblul ei…. Problema dezvăluirilor jurnalistice cu trimitere la aspecte circumscrise vieții private nu poate fi sustrasă, însă, controlului reglementărilor dreptului UE în domeniu, cadrul legal fiind cel stabilit de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, act transpus de legiuitorul național prin Legea nr. 190/2018. Jurnaliștii nu au dreptul de a intra în posesia şi de a dispune postarea pe internet, către public, a unor mesaje cu caracter privat, art.71 alin.2 din Codul civil prevăzând că: ”(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”, iar art.74 lit.b din Codul civil menționând că ”pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări”. Datele prelucrate ar trebui să fie strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, dincolo de o interpretare prin viziunea media a noțiunii de ”persoană publică”, în sfera căreia nu se încadrează evident nici unul dintre magistrații vizați, singurul act normativ care oferă o perspectivă asupra celei mai apropiate noțiuni este Legea nr. 129/2019, aceasta definind ”persoana expusă public” ca fiind persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, în enumerare încadrându-se, din cuprinsul sistemului judiciar, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, fără ca vreunul dintre magistrații subiect al dezvăluirilor să îndeplinească această condiție. Integral: https://www.g4media.ro
De ce a pierdut USR în sondaje după criza de la Ministerul Sănătății Un studiu Avangarde a prezentat zilele trecute câteva date extrem de interesante. 52% dintre cei intervievați consideră USRPLUS drept marele pierzător în criza de la Ministerul Sănătății. PNL urmează cu 45%. Mai interesant este că 46% consideră PSD drept marele câștigător….. Electoratul mult mai pretențios Înainte de orice alt motiv, trebuie să înțelegem că electoratul USRPLUS ( și o parte din electoratul PNL ) este mult mult mai pretențios. Trebuie convins să voteze. Fiind mult mai puțin dependenți de stat, viața lor merge înainte și cu stânga și cu dreapta ( deși în România linia de delimitare este subțire ). Exceptând situațiile în care pot reacționa dur ( de exemplu, protestele pe diferite teme ), interesul lor pentru mediul politic este extrem de scăzut. Au viața lor, câștigă destul de bine și nu le este neaparat frică să schimbe jobul sau țara. Firește, sunt și mai pretențioși cu privire la liderii politici pe care și-i doresc. Toate motivele de mai jos sunt amplificate de acest context deloc simplu. Guvernarea… Contextul de demitere a fost despre competență Sau despre lipsa ei… Un electorat pretențios, cu așteptări înalte, așteaptă politicieni pe măsură. Problema competenței este des dezbătută, ideea principală fiind că marea majoritate a celor ”din politică” sunt incompetenți și că au ajuns acolo pentru a se îmbogăți sau pentru că nu și-au găsit locul în ”lumea reală”. USR a propus oameni noi, promovându-le competențele din mediul privat. Dar au venit scandalurile de la ministerul Sănătății… Prezentarea și evidențierea constantă a erorilor realizate de fostul ministru a creat un context al demiterii bazat pe lipsa competenței. Pe scurt, a ”lovit” direct în așteptările înalte setate de USR timp de 4 ani. Gestionarea grăbită Nu în ultimul rând, avem gestionarea grăbită și destul de agresivă. În primele ore după demiterea fostului ministru al Sănătății, liderii USR au ieșit la atac și i-au retras susținerea lui Florin Cîțu: ”Continuăm, dar fără Cîțu!” Câteva zile mai târziu, am avut un nou ministru al Sănătății, iar Florin Cîțu a rămas bine mersi în funcția de prim-ministru. Sigur, totul pentru „interesul național”. Electoratul care votează sau ar vota USR a strâmbat din nas, aspect dovedit și de studiul de mai sus. Între timp PSD așteaptă…. Integral: https://www.contributors.ro
Cum am ajuns aici? Industria locală pentru infrastructură este la pământ tocmai acum, când vin miliardele de euro de la UE: Drumurile din România sunt construite cu materie primă din Polonia, Italia sau Turcia Pe plan local există producători care spun că se văd nevoiţi să apeleze la importuri pentru a-şi fabrica produsele din portofoliu, în condiţiile în care în România multe dintre materiile prime necesare nu se mai produc. Vopsea pentru marcajele rutiere, ţevi şi cabluri pentru reţelele de utilităţi, bitum, oţel-beton sunt numai câteva dintre materiile prime pe care România le importă atunci când vine vorba de construcţia drumurilor, în lipsa unei producţii locale care să susţină nevoile. Aşa se face că, în condiţiile în care preţurile materialelor doboară record după record, evoluţia proiectelor de infrastructură din România stă sub semnul întrebării, după cum spuneau recent oficialii Asociaţiei Române a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA)…..De la începutul anului 2021, industria materialelor de construcţii se confruntă cu scumpiri de până la 40% ale materiei prime. La finalul anului trecut, state precum Turcia, Federaţia Rusă şi China au implementat măsuri de protecţie a pieţelor proprii, reducând exporturile de materii prime şi de materiale de construcţii, în încercarea de a-şi susţine propriile economii. De unde importă România materiale pentru a-şi construi drumurile şi autostrăzile? Din Franţa şi Italia vin materialele geosintetice, tot din Italia vin parapeţii şi vopselele pentru marcaje rutiere, din Turcia şi Rusia vin ţevile şi cablurile folosite în lucrările de utilităţi şi oţel-betonul, iar din Polonia, Ungaria şi Serbia bitumul…..Iar problema se propagă şi în alte sectoare al industriei construcţiilor, nu numai în infrastructură. Wetterbest, de pildă, un producător de acoperişuri, şi-a făcut intrarea în top 500 de importatori în 2020 tocmai din cauză că a fost nevoit să mărească valoarea importurilor. Dorinţa de extindere a businessului, coroborată cu dificultatea industriei româneşti de a asigura necesarul de materii prime pentru piaţa materialelor de construcţii, a făcut ca această companie să realizeze importuri de 25 de milioane de euro în 2020, după cum spuneau recent reprezentanţii acesteia. Integral: https://www.zf.ro
Topul sectoarelor cu cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim: comerţul este în fruntea clasamentului. Numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a depăşit 1,6 milioane la finalul anului 2020 Circa 200.000 de contracte de muncă din sectorul de comerţ cu amănuntul sunt plătite cu salariul minim pe economie, reprezentând mai bine de 42% din totalul contractelor din acest sector ♦ Circa 83% dintre contractele din sectorul de activităţi de investigaţii şi protecţie şi 60% dintre cele din restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie sunt plătite cu minimul pe economie. La finalul anului 2020, în economia locală erau 1,2 milioane de contracte individuale de muncă plătite cu salariul minim pe economie, cel de 2.230 de lei brut la acea vreme. Dacă adăugăm numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim pentru persoanele cu studii superioare şi pntru angajaţii din construcţii, numărul contractelor de muncă trece de 1,6 milioane, conform studiului „Salariul minim şi traiul minim decent. De la mituri la oportunităţi”, realizat de Syndex România. Integral: https://www.zf.ro
Teama de inflaţie cuprinde întreaga lume. Prima majorare de dobânzi din UE ar putea veni din regiunea estică Pandemia pare să fi dezlănţuit furtună perfecta pentru acumularea la nivel mondial de presiuni în sensul creşterii continue a preţurilor. În ultimul an, impactul pandemiei de COVID-19 s-a făcut simţit atât la nivelul cererii, cât şi al ofertei în cadrul economiei mondiale, creând blocaje în lanţurile de aprovizionare, haos pe pieţele de transport de mărfuri şi creșteri de prețuri la materii prime, de la porumb la cupru. Pe de altă parte, restricţiile au privat consumatorii de oportunităţile de a-şi cheltui banii, creând niveluri record de economii şi o oportunitate pentru companii de a majora preţurile, scrie Reuters. În zona euro, preţurile de producător au consemnat o creştere de 2,3% anual în martie, aproape dublul creşterii din februarie…..Accelerarea creşterii preţurilor generează pariuri că prima majorare de dobânzi din acest an din UE va veni din regiunea estică a acesteia, notează Bloomberg…. Inflaţia a accelerat peste estimări în Ungaria şi Cehia în aprilie și deşi experții din Budapesta văd inflaţia atingând un maximum pe nouă ani, investitorii pariază că Praga va fi prima care îşi va înăspri politica monetară. Reaprinderea inflaţiei îi îngrijorează şi pe polonezi. Guvernatorul băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, s-a angajat însă să menţină dobânzile aproape de zero până la mijlocul anului viitor pentru impulsionarea redresării economice şi menţinerea la un nivel scăzut a costurilor de finanţare…..În SUA, teama de inflaţie se ascute în contextul masivului plan de stimulente ale preşedintelui Joe Biden. Americanii obişnuiţi cu ani de inflaţie scăzută încep să plătească cu mult mai mult pentru bunuri şi servicii în contextul revenirii economice şi restrângerii pandemiei, potrivit The Wall Street Journal. Preţurile bunurilor de consum, de la carne procesată la produse de spălare a vaselor, au înregistrat creşteri de două cifre în termeni anuali, relevă datele NielsenIQ…..În China, preţurile de fabrică au crescut peste aşteptări în aprilie. Indicatorul acestora a avansat cu 6,8% faţă de anul trecut, cel mai rapid ritm din octombrie 2017, după o creştere de 4,4% în martie, arată o analiză Mediafax. Integral: https://www.digi24.ro
Fața urâtă a relaxării! Un milion de soacre au bagajele pregătite de vizită Românii s-au bucurat că dispar o serie de interdicții, însă n-au realizat că există și părți negative în asta. Mulți nici nu bănuiesc ce urgie se va abate în curând asupra lor. Chiar în aceste momente, un milion de soacre au bagajele pregătite și pun la cale ultimele detalii ale vizitei la copii. „Românii visează la scăpat de mască și la stat la terase până noaptea târziu, dar pe ei îi așteaptă mai degrabă câte-o vizită de la soacră“, avertizează reputatul bărbat Decebal Popescu. „Restricțiile de circulație sunt pentru toți, inclusiv pentru soacre, mulți nu realizează asta. Când aud de relaxare, soacrele automat se gândesc la vizită la ginere sau noră, după caz.“….„Când în loc de ieșit la terasă cu prietenii vor avea ieșire la restaurant cu soacra sau, mai rău, stat acasă cu soacra, e clar că mulți vor ceda“, este convins Decebal Popescu. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
Actualitate > Stiri > justitie
Procurorul Codrut Olaru, membru al CSM, ramane fara doctorat. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor pentru “plagiat grosier”…”
https://ziare.com/stiri/justitie/codrut-olaru-retragere-titlu-de-doctor-1679294?utm_source=ZiareCom-https%3A%2F%2Fziare.com%2F&utm_medium=BN-NW-1679294-Procurorul+Codrut+Olaru%2C+membru+al+CSM%2C+ramane+fara+doctorat.+CNATDCU+a+decis+retragerea+titlului+de+doctor+pentru+%22plagiat+grosier%22&utm_campaign=BN-NW-ZiareCom-2021-05-17
https://ziare.com/politica/politica-interna/rares-bogdan-despre-jandarmii-care-au-navalit-intr-un-restaurant-1679290
N-are cultura politică … într-un “stat autocratic” instituțiile funcționează coerent sub comanda politica unica … la noi instituțiile funcționează ca stat in stat , într-o perfecta “democrație” … feudală ! “Parada bocancilor” e necesară pt afirmarea autorității MAI ca monopol al “statului de drept” prin “oamenii legii” (neapărat in uniforma), nu a unui “stat” abstract si multicefal … 🙁
Hristos a înviat!
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/grila-de-lectura-pentru-conflictul-din-orientul-mijlociu–288358.html
Alexandru Lăzescu:
„Între timp, secretarul de stat, Antony Blinken, a respins un apel semnat de marea majoritate a senatorilor Republicani în care se cerea, în contextul agresiunii Hamas, întreruperea discuţiilor de la Viena cu Iranul. Era previzibil. Administraţia Biden se reîntoarce la o viziune perdantă care continuă tradiţia liniei anti-Israel adoptată în perioada Obama promovând aceleaşi politici care au dat greş decenii la rând. În condiţiile în care Acordul cu Iranul, pe care şi-l doreşte nu va împiedica Teheranul, nici măcar formal, să obţină arme nucleare în timp ce va oferi ayatolahilor resurse suplimentare pentru a sprijini grupurile teroriste pe care le controlează, Hamas, Jihadul Islamic, Hezbolah. E curios cum şi Casa Albă, şi europenii ignoră senin faptul că banii pe care îi pompează către palestinieni nu le îmbunătăţesc nivelul de trai, scopul nobil declarat, ca justificare, pentru că fie se „topesc” în lanţurile de corupţie ale liderilor palestinieni, fie alimentează terorismul (de pildă plăţi pentru „martirii” care omoară evrei) şi nici nu încurajează disponibilitatea de dialog, ci din contra.
Dacă nu s-a putut găsi o soluţie stabilă pentru Chestiunea Palestiniană în ultimele trei decenii în condiţiile unei dominaţii covârşitoare globale ale Americii este puţin probabil ca acest lucru să fie posibil în viitor. Când asistăm la un declin global al Occidentului şi când în vidul creat în Orientul Mijlociu de retragerea Statelor Unite are loc o intensă competiţie pentru influenţă între Iran, Rusia, Turcia chiar şi China, competiţie în care grupările teroriste, Hamas, Hezbolah, Jihadul Islamic, păstorite de Iran sunt pioni destabilizatori importanţi. Cert este că soluţiile elaborate în registrul tradiţional agreat de politicienii şi experţii în politică externă de pe ambele maluri ale Atlanticului, bazate pe reţete utilizate şi în negocierile cu Iranul, au eşuat în mod lamentabil într-o regiune în care resentimentele şi radicalismul religios prevalează în faţa unor abordări pragmatice.”
Cu alte cuvinte, democrații americani au „înfrânt” din nou!…
Adevarat a Inviat!
Era de asteptat! 🙁
Mi se pare enervant faptul ca lipsesc initiative pozitive ale guvernului, pana si pe politeia, care face o selectie foarte buna.
Am votat USR, acum au puterea, pot sa schimbe chestii, si ei nimic. Ce asteptati ca sa aveti initiative domnilor, sa intrati in opozitie?
S-au “adaptat” din mers 🙁
Permiteti sa raportez 🙂 ca USR PLUS nu au puterea. Majoritatea e la PNL (ex-USL) si UDMR. Nu sunt ei “on top of things”, dar nici nu pot face ce vor. Ati vazut ca ministri cu gura mare cam zboara…
🙂
“Cine este George Dimitrescu, acuzat de procurorii DNA că i-ar fi intermediat lui Liviu Drangea servicii de lobby în valoare de 100.000 de dolari pentru întâlniri cu înalți oficiali din administrația Trump
Pe lângă participarea la ceremonia de inaugurare a fostului președinte american, Donald Trump, în ianuarie 2017, Liviu Drangea este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit foloase necuvenite pentru sine și pentru partid constând în servicii de lobby, prestate în toamna lui 2017, în valoare de 100.000 de USD, din care 45.000 ar fi fost achitați de Dimitrescu Gheorghe.
Fost consilier al lui Florin Iordache și fost consul la New York, George Dimitrescu este acuzat de procurorii DNA de cumpărare de influență. Potrivit procurorilor, la data faptei era consilier parlamentar. Din investigațiile publicate în urmă cu patru ani, când scriam la HotNews.ro, rezultă că aceste servicii de lobby intermediate de Dimitrescu vizau întâlniri cu vicepreședintele american de la acea vreme, Mike Pence și cu președintele Camerei Reprezentanților, Paul Ryan. Aceste întâlniri nu s-au concretizat. ”Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani. În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie – iulie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat”, se arată în rechizitoriul DNA….”
https://www.g4media.ro/cine-este-george-dimitrescu-acuzat-de-procurorii-dna-ca-i-ar-fi-intermediat-lui-liviu-drangea-servicii-de-lobby-in-valoare-de-100-000-de-dolari-pentru-intalniri-cu-inalti-oficiali-din-administratia-t.html
Buna seara.
Cu uimire am descoperit că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă( PNRR ) nici măcar nu a fost prezentat în parlament pentru aprobare.
Ca urmare , mă întreb cu aprobarea cui executivul a întocmit și prezentat la UE planul ?
E putere EXECUTIVA.
Deci trebuia aprobat în prealabil de puterea LEGISLATIVA.
PARLAMENTUL E UNICA PUTERE care decide cîti bani împrumută România. Fie prin bugetul anual , fie prin PNRR.
Iar programul asta are o importanță componenta de împrumuturi obligatoriu de rambursat.
Citu, Orban, Iohannis sa mai studieze democrația .
Sau să citească măcar în constituție cine și ce decide.
Că nu e guvernul care face împrumuturi după bunul plac.
Aia o făcea EXCLUSIV Ceaușescu.
De aia era dictator cu dictatura.
Planul asta poate fi contestat oricând la CCR deoarece nu are aprobarea prealabilă a Parlamentului.
Doamne pe mana cui a ajuns țara asta. ☹️☹️☹️☹️
O veste bună: a promovat Rapidul!
https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-24803490-liga-2-asu-poli-timisoara-mioveni-rapid-bucuresti-promovare-liga-1.htm