Confreria Prerafaelită (1) Dante Gabriel Rossetti
| 16/03/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Ziarul de Duminica |
Redactat de @Demeter
Confreria Prerafaelită ( The Pre-Raphaelite Brotherhood ) a reprezentat un grup de pictori, poeți și oameni de artă englezi, fondat în 1848 de John Everett Millais, Dante Gabriel Rossetti și William Holman Hunt, cu dorința si intenția de a reforma maniera artistica, refuzând manierismul artiștilor care i-au succedat lui Rafael și Michelangelo.
Autorul ideii de a constitui o asociație “secretă” a fost Dante Gabriel Rosetti, prieten al lui Hunt, fiul unor emigranți politici italieni. În septembrie 1848 – an revoluționar – ei înființează “Confreria Prerafaeriților” (The Pre-Raphaelite Brotherhood – P.R.B.), din care mai fac parte misticul James Collison, criticul de mai târziu F.G. Stephens, sculptorul Thomas Wollner și William Michael Rosetti, fratele lui Dante Gabriel, care va fi secretarul asociației și va redacta programul grupului. Au căzut de acord să nu semneze tablourile pictate, ci să folosească toți inițialele P.R.B., a căror semnificație trebuia să rămână secretă.
Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică de timpuriu literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani.
Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină sa inceapa sa picteze, urmand cursurile Academiei de Desen. Acolo il cunoaste pe William Holman Hunt, continuandu-si studiile cu pictorul Ford Madox Brown.
Expune primele sale tablouri în 1849, la expoziţia londoneză “Free Exhibition”. Critica îi este la început favorabilă. Întreprinde împreună cu Hunt o călătorie în Franţa şi Belgia. Vizitează Louvre-ul şi admiră lucrările lui Giorgione, Leonardo da Vinci şi Tizian. În Franţa îl descoperă pe Ingres. În Belgia îi stârnesc admiraţia Van Eyck şi Memling.
După calatoria in Tarile de Jos, Rosseti se întoarce la Londra si o întâlneşte pe Elisabeth Siddal, care îi devine model aproape permanent şi pe care după zece ani o va lua de soţie. Primele lui tablouri sunt atacate cu înverşunare de critici. Rossetti se hotărăşte să nu mai expună. Timp de aproape zece ani, execută desene şi tablouri mai mici, inspirate din operele lui Dante, Shakespeare şi mitologia bretona. Pictorul îşi vinde lucrările prietenilor săi, în primul rând lui John Ruskin, care îi devine prieten şi protector.
Anii ’60 ai secolului al XIX-lea nu-i sunt atat de propice. Rossetti ramane singurul susţinător al idealurile mişcării prerafaelite. În 1859 se întoarce de la acuarela la pictura în ulei şi pictează numeroase portrete de femei, portrete care devin caracteristicile stilului prerafaelit.
In 1861, Elisabeth naşte un copil mort; dezechilibrata psihologic, în februarie 1862 ea moare, după ce luase o doză prea puternică de tinctura de opium. În amintirea ei Rossetti pictează tabloul Beata Beatrix (1863). Tema provine din “Vita nuova” a lui Dante. Cu acest tablou artistul inaugurează un stil nou. El renunţă la contururile precise ale perioadei sale de început şi adoptă o forma mult mai lejera, mai schematică şi mai decorativă.
În acelaşi an, artistul pleacă la Paris pentru a vizita marea expoziţie retrospectivă a lui Delacroix. Acolo se întâlneşte cu Édouard Manet. Ajutat de Manet, Rossetti ia parte la numeroase expoziţii. Dupa o simpla conjunctivita netratata, pictorul începe să sufere de ochi. În iunie 1872, afectat de o stare depresivă, Rossetti încearcă să se sinucidă, salvat fiind in ultimul moment de un client intamplator. Între 1872 şi 1877, Rossetti lucrează la opt tablouri diferite cu aceeaşi temă: mitica Proserpina, fiica zeiţei Ceres, răpită de Pluton ca să fie regina infernului, dar a primit permisiunea ca o jumătate de an să trăiască pe Pământ. În decembrie 1881 paralizează parţial în urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882.
Rossetti Opera Poetica
Din 1850, Rossetti publică poezii în revista “The Germ” (Mugurele). În acest an apar poemele The Portrait (“Portretul”) şi The Blessed Damozele (“Tânăra binecuvantata”), o combinaţie de misticism cu erotica extrem de pronuntata. Colecţia de sonete The House of Life (1970-1881) conţine motive asemănătoare. O parte dintre aceste sonete reapar în volumul Ballads and Sonnets (“Balade şi Sonete”) publicat în 1881.
În 1871, criticul Robert Buchanan publică în renumita revistă “The Contemporary Review” un articol virulent îndreptat împotriva lui Rossetti şi a întregii şcoli prerafaelite, intitulat “The Fleshy School of Poetry” (“Şcoala carnală a poeziei”), la care poetul răspunde în revista “Athenaeum” cu articolul “The Stealthy School of Criticism” (“Şcoala tăinuită a criticii”).
Rossetti a tradus în limba engleză operele primilor poeţi italieni (“The Early Italian Poets”, 1861) şi poemul “Vita nuova” al lui Dante Alighieri. Nu am gasit poezii ale lui Dante Gabriel Rossetti traduse in limba romana . Mi-as dori sa stiu daca au fost traduse in limba romana, unde, de cine si cand. Multumesc!
Bibliografie note si citate:
Ash, Russell. Dante Gabriel Rossetti. London: Pavilion Book, 1995.
Hilto, Timoth. The Pre-Raphelites. London: Thames and Hudson, New York: Abrams, 1970.
Enciclopedia Britanica si Wikicommons (Eng. & Ro.)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
