Civilizaţii: India islamică (Mogulii – Mughals)
| 02/02/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Domnii Voiculescu, Ghita, Vantu sau cine or mai exista stigmatizeaza acesta dinastie Indo-Islamica care a produs valori incomensurabile in arta si cultura universala. Asadar cine au fost Mogulii si ce au facut ei fata de jalnicele fiinte ale tranzitiei romanesti. Mogulii au fost a fost o importantă dinastie imperială pe subcontinentul indian între începutul secolului al XVI-lea şi mijlocul celui de-al XIX-lea.
În momentul de maximă dezvoltare, pe la anul 1700, Imperiul Mogul controla aproape întreg subcontinentul indian şi regiuni întinse ale Afganistanului. Populaţia imperiului este estimată între 110 şi 130 de milioane de locuitori, cu un teritoriu de peste 5 milioane de kmp.
După anul 1725, imperiul a intrat într-un proces rapid de declin. Declinul imperiului a fost explicat prin izbucnirea războaielor de succesiune, a unor revolte locale generate de crizele de combustibil, prin creşterea conflictelor religioase şi prin acţiunea distructivă a colonialismului britanic. Ultimul împărat, Bahadur Shah al II-lea, a cărui stăpânire ajunsese să se limiteze doar la regiunea oraşului Delhi, a fost luat prizonier şi mai apoi exilat de britanici după izbucnirea revoltei indienilor din anul 1857.
Perioada clasică a Imperiului Mogul a început odată cu urcarea pe tron în 1556 a Akbar cel Mare şi s-a încheiat cu moartea lui Aurangzeb din 1707. Imperiul a mai continuat să existe pentru următorii 150 de ani. În această perioadă, imperiul a fost caracterizat de o administraţie supercentralizată. Cele mai importante monumente mogule, cea mai importantă moştenire a lor datează din această perioadă.
Akbar cel Mare, pe numele sau, Jalaludin Muhammad Akbar sau Akbar cel Mare (1542 -1605) este Marele Mogul (suveranul absolut) al Imperiului Mogul între anii 1556-1605. Impreună cu Ashoka [care a dominit aproape un mileniu inaintea lor], se numără printre cei mai însemnaţi stăpânitori mongoli ai Indiei. Pe lângă talentele sale militare, Akbar era un filozof şi un gânditor, Akbar a fost preocupat o viaţă întreagă de căutarea credinţei adevărate. Gândirea lui tolerantă si mistica, cunoscuta de musulmani pe numele Sufism şi de hindu drept Bhakti, a fost introdusa si dezvoltata pe teritoriul Indiei in timpul lui Akbar cel Mare. El a chemat la curte reprezentanţi ai diferitelor religii, printre care şi pe iezuiţii portughezi, ca de exemplu Rodolfo Acquaviva din Goa sau rabinul evreu Moses de Tudela, petrecandu-si zilele in dezbaterile religioase care erau inregistrate de scribi si traduse in limbile participantilor (poate primul protocol din lume).
Akbar este interesat de muzică. La curtea sa este adus Mian Tansen (1562), un muzician hindu cu renume legendar si scrierile lui Socrates si Plato, care au fost traduse in hindu pentru prima data. Ce asemanare poate fi intre acesti oameni si guzganii tranzitiei romanesti.
Pictura Mogula (Mughal)
Redactat de @Demeter
Pictura Mogula (Mughal) este un stil special de pictura indiana, în general limitat la miniaturi, fie ca ilustraţii de carte sau lucrări individuale care urmează să fie păstrate în albume. Stilul miniatural s-a dezvoltat din pictura persană cu influenţe budiste ajungand la maturitate pe timpul Imperiului Mughal (începutul secolului al XVI-lea şi mijlocul celui de-al XIX-lea), un veritabil sincretism hindus, budist si musulman.
Nota: Iluminarile sau Anluminurile (Illumination) sunt acele ilustratii dintr-un manuscris cu picturi sau ornamente manuale de toate felurile. Picturile dintr-un manuscris sunt numite “miniaturi” (nici o legatura cu marimea). Miniatura in sensul picturii deriva din verbul latin “miniare” – a colora cu plumb rosu.
Nu au supravieţuit opere de arta din timpul domniei fondatorului dinastiei, Babur, nici el nu menţionează o astfel de arta in jurnalele sale (Baburnama). Copii ale acestui jurnal au fost ilustrate de către descendenţii săi, dand impresia ca el a fost initiatorul acestei arte magice.
Mogulii au ajuns in India “tragand” dupa ei o ascendenta care cobora pana la Timur. In contact insa cu rafinamentul persan, tot ceea ce au creat pana la cucerirea Persiei a fost asimilat în aceasta cultura, superioara a tot ceea ce au cunoscut.
Pictura Mogula imita realismul persan pe care l-au cunoscut inainte de ajungerea lor in India. Animale şi plante au fost pictate realist, extrem de diferit de pictura hindusa pe care au inlocuit-o. In afara biografiilor oficiale ale imparatilor moguli si ale nobilimii, au fost ilustrate cu migala cam toate documentele oficiale ale birocratiei imperiale. Subiectele sunt bogate în diversitate şi includ portrete, evenimente si scene din viata cotidiana, viaţa sălbatică şi scene de vânătoare, precum şi ilustraţii de lupte si razboaie.
Perioada Humayun – Când al doilea împărat Mughal – Humayun (1530-1540 şi 1555-1556) a fost în exilat în Tabriz, dupa prima perioada a domniei sale, el a fost expus la pictura miniaturala persană şi a comandat cel puţin o lucrare acolo, o pictura neobişnuit de mare, desi tehnica a fost cea folosita in miniaturile persane.
Când Humayun s-a întors în India din exil , el a adus doi artişti desăvârşiţi, marii maestri ai picturii persane Sayyid Ali şi Abdus Samad. Fratele uzurpator, Kamran Mirza, a avut si el afinitati artistice, avand un atelier de pictura în Kabul, care a fost preluat de Humayan. In acest atelier maestrul Nizami Ganjavi a executat 36 de miniaturi de o frumusete extraordinara. Astazi sunt expuse la British Museum in Londra.
În timpul domniei fiului lui Humayun, Akbar (1556-1605), curtea imperială, în afară de a fi centrul autorităţii administrative si de a gestiona imperiul Mogul, se dezvolta si ca centru de excelenţă artistică si culturală. Akbar a moştenit o biblioteca enorma a tatălui său şi atelierul de pictori de la Kabul. Akbar a acordat o atenţie personală picturii, fiind în tinereţea sa un pictor amator, care a luat lectii de la marele maestru al vremilor Abd as-Samad; nu este clar insa cât de talentat a fost acest imparat impatimit al artelor.
Abd al-Samad (sensul “Scalvul Eternitatii ) a fost un mare pictor al secolului al XVI-lea, specializat in miniaturi (vezi definitia mai sus) persane, care s-a mutat în India şi a devenit unul dintre maeştrii fondatori ai tradiţiei Mogule, mai târziu a avut si roluri importante in conducerea administrativa a imperiului.
Perioadele lui Jahangir (1605–27) si Shah Jahan (1628–58) sunt considerate apogeul artei mogule. De mentionat ca in perioada Shah Jahan a fost construit Taj Mahalul. Pictura pe timpul lui Jahangir a fost insa diferita de stilurile promovate de Shah Jahan. In timpul domniei lui Jahangir, tematica a fost romantica, pictata cu gratie si in culori deschise, influentata de pictura europeana, dupa primele contacte cu regalitatea britanica.
Pe timpul domniei lui Shah Jahan pictura a continuata sa se dezvolte, dar devine treptat, in special spre sfarsitul domniei lui, rece şi rigida. Temele preferate au fost din viata palatului, cupluri de indragostiti, uneori în poziţii intime, peisagistica, incluzand terasele si gradinile palatului. Bineinteles nu au lipsit nici invatati şi asceţi adunati in sfaturi de taina în jurul unui foc.
Pictura Mogula a înflorit în secolele XVI şi începutul secolului al XVII, cu opere de artă spectaculoase pictate de marii maestri ai genului, cum ar fi Basawan, Lal, Miskin, Das Kesu, şi Daswanth. Alt maestru remarcabil a fost Govardhan, care a reusit sa traverseze domniile a trei imparati – Akbar, Jahangir şi Shah Jahan. Şcoala imperiala a picturii Mogule a inclus si artiştii care pictau si in alte stiluri, cum ar fi Mushfiq, Kamal şi Fazl.
Bibliografie, note si citate:
Beach, Milo Clevelan. Early Mughal painting, Harvard University Press, 1987.
Som Prakash Verma. Painting the Mughal Experience, 2005
WikiCommon (Eng.)
Theophyle – Despre Moguli
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua, Theophile!
Termenul de mogul, din cate cunosc, isi are izvoarele din persanul “maghul” adică mongol ceea ce era sinonim cu notiunile de invadator si distrugător – fiind asimilat istoriilor cand mongolii, sub conducerea lui Ginghis Han, dar si a urmaşilor sai, parjolisera si praduisera aproape toată Asia.
Cel putin, cu scuzele de rigoare, mai curand cred ca aceasta este si provenienta incadrarii “mongolilor” nostri drept moguli de Romania postdecembrista !
Despre organizarea sociala pe caste , astept din partea Politeei, postari viitoare! 🙂
Buna brandusa,
Mughal in arabo-persana (nu parsi) este mongol, ei se considerau urmasii timurizilor si al imperiului mongol, sultanatul mongol- mug̱ẖlia salṭanat.
in primul rand,felicitari pentru articol,condensat dar plin de informatie de valoare si poate mai mult de atat; pare el insusi o miniatura ca acelea despre care vorbeste
cred ca amaratii care ne conduc tara nu ar trebui comparati cu acei sultani magnifici; acolo era un imperiu in ascensiune apoi la apogeul sau,aici avem descompunerea,putrefactia unui vis care a inceput la 1821,a inceput sa straluceasca la 1848,a capatat consistenta in 1859,s-a intarit in 1877-78,pt a se desavarsi in 1918 prin foc si sabie.
decaderea a urmat,destul de rapid,intai prin aparitia regimului politic totalitar,care este urmat de anarhia la care suntem martori.
un fenomen dus la extrem naste contrariul sau,din totalitarismul stalinist al lui dej+ceausescu a iesit mocirla fetida de azi,amorfa,inconsistenta,pe care nu se poate construi nimic dar care inghite totul.
daca este sa speculez,acest cadavru istoric va trebui sa cunoasca un rit funerar,posibil o invazie ruseasca eventual in colaborare cu ceilalti vecini,urmata de o renastere stralucita manu militari,prin interventia puterilor occidentale si o insurectie interna.
suna teribil,dar nu depaseste experienta istorica a acestui neam din ultimul mileniu
cred ca daca vom compara hienele de la conducerea[??] romaniei cu moghulii din prima jumatate a sec 19 vom afla similitudini..
Buna ziua,
S-a strecurat o neclaritate in text din care ar rezulta ca Ashoka era mogul. Si evident ca India clasica nu are nici o legatura cu popoarele turco-mongole sau cu Islamul.
BUNA ZIUA,
In nici un caz Ashoka Maurya (304–232 i.Hr) nu are nici o legatura cu “mogulii” islamici, referinta a fost legata de influenta culturala a marelui rege hindus.
Sper ca am reusit sa corectez textul ca sa fie clar 🙂