De la simplitate la exces: Perioada Victoriană
| 05/01/2014 | Autor theophyle Categorii: Arta, Ziarul de Duminica |
Redactat de @Demeter
Arta decorativă victoriană reprezinta stilul de arte decorative nascut si promovat in epoca victoriană (1837-1912). Designul victorian este în general considerat ca predilect la un exces de ornamentaţie. Epoca victoriana este cunoscută pentru interpretarea sa şi renaşterea unor stiluri istorice, amestecate cu unele elemente din Orientul Mijlociu şi influenţe asiatice în mobilier, accesorii şi decoraţiuni interioare. “Arts and Crafts”, o mişcare estetică, a creat un stil anglo-japonez şi a condus la stilul cunoscut ca Art Nouveau (despre care am discutata deja), în epoca victoriană târzie.
Decoratiunile interioare si implicit designul interior din epoca victoriana sunt remarcate pentru ordinea elementelor şi ornamentaţia bogata. O casa din această perioadă a fost frumos impartita in camere ce contineau un spaţiu public şi unul privat, distinctia dintre cele doua elemente fiind separata cu atenţie. Salonul (living room) a fost sala cea mai importanta intr-o casa, devenind “vitrina” pentru proprietarii casei respective.
O cameră goală sau simplu mobilată a fost considerată a fi de prost gust, astfel încât fiecare suprafaţă a fost umplută cu obiecte care reflectau interesele şi aspiraţiile proprietarului. Sala de mese (sufrageria) a fost a doua cameră ca importantă din casă. Bufetul a fost de cele mai multe ori punctul central al sufrageriei, implicit fiind şi foarte bogat decorat.
Alegerea de culori a pereţilor din casele victoriene a fost bazata pe modul utilizarii camerei. Holurile şi sălile de scări au fost pictate intr-un gri sumbru, pentru a nu eclipsa camerele din jur. Majoritatea oamenilor captuseau pereţii cu marmura sau comandau o tâmplărie pretentioasă. De asemenea, peretii au fost creati în tencuială umedă pentru a-i face să semene cu blocuri de piatră. Finisajele, care au fost marmorate sau granulate, au fost frecvent folosite şi la tâmplăria uşilor. “Granulaţia” a fost menita sa imite lemnul de calitate superioară, care ar fost mult mai scump si dificil la lucru.
Peretii au fost adesea acoperiti cu tapete în modele florale elaborate, avand culori primare în fundaluri (roşu, albastru şi galben) şi supratipărite in culori albicioase şi cafenii. Acestea au fost urmate de lucrări de artă cu inspiratii gotice, în tonuri de pământ, cu frunze stilizate şi modele florale.
Nu a existat un stil dominant de mobilier în perioada victoriană. Designerii s-au folosit şi au modificat mai multe stiluri din diferse perioade de timp istorice, cum ar fi gotic, tudor, elisabetan, rococo englez, neoclasic etc. Stilurile gotice şi rococo, au fost cele mai comune în mobilierul din acestă epocă victoriană.
Bibliografie, note si citate:
Cohen, Deborah. Household Gods: The British and Their Possessions. New Haven and London: Yale University Press, 2006.
Gloag, John. Victorian Comfort: A Social History of Design, 1830-1900. A. C. Black, 1961
Wikicommon (Eng)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua si La multi ani!
Putin spus “exces de ornamentatie”. Pentru mine ar fi fost sufocant si greu sa pot trai intr-o asemenea casa! Adevarat! Designerii vremii s-au folosit si au modificat mai multe stiluri din perioade istorice diferite:
Multumesc pentru subiectul zilei.
O duminica frumoasa alaturi de ce dragi!