Protestanţii (1) – un preambul
| 30/12/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Perioada sarbatorilor de iarna sau de primavara vine intotdeauna cu intrebari sau declaratii despre alte culte decat cea majoritara in Romania. Declaratiile nu merita luate in considerare, toata viata mi-a fost frica de cei care detin 
intotdeauna adevarul absolut. Intrebarile insa, in majoritatea lor decente, in minoritatea lor puerile, merita intotdeauna un raspuns pe care daca il detin il si prezint respectivilor amici virtuali sau reali.
Ar fi poate necesar de mentionat ca numele consacrat al acestor denominatii religioase este protestanti / protestantism, desi corect ar fi reformati / reforma. Etimologia este insa bazata pe un document numit “Protestatio”, document despre care vom discuta putin mai tarziu.
Nu exista religie majora in istoria omenirii, indiferent ca este o religie “abrahamica” (iudaism, crestinism, islam) sau religie “dharmica” (hinduism, budism) in care nu au existat fenomene de protest / reforma, care au generat formarea unor curente religioase noi, care aveau la baza dogmele originale interpretate diferit. Unele curente s-au stins in timp, altele au rezistat timpului, devenind astazi curente religioase care cuprind zeci sau chiar sute de milioane de credinciosi.
Este important ca cititorul sa inteleaga ca demersul meu nu este nici pe departe religios, ci mai mult istoric-informativ. Nu exista nici o posibilitate prin care cineva sa discute despre toate grupurile religioase crestine care se considera protestante. Dintr-un total de 41 de mii de grupuri religioase crestine, aproximativ 33 de mii sunt considerate protestante. [Sursa cifrelor – David B. Barrt, George T. Kurian, Todd M. Johnson, The World Christian Encyclopedia, Oxford University Press 2001 edition; Hsu, Becky; Amy Reynolds; Conrad Hackett; James Gibbon “Estimating the Religious Composition of All Nations: An Empirical Assessment of the World Christian Database“. Journal for the Scientific Study of Religion 2008.]
In anul 2008 au declarat ca sunt crestini sau ca fac parte din “lumea crestina” (christendom) un total de 2,1 miliarde din cetateni ai planetei, din aceasta multitudine 800 de milioane considera o apartenenta protestanta (170 milioane in America de Nord, 160 milioane in Africa, 120 milioane in Europa, 70 milioane in America Latina, 60 milioane in Asia, si 10 milioane in Australia-Oceania).
Protestantismul are la baza 5 principii, numite “cele cinci sola”:
- Sola gratia (mântuirea doar prin har);
- Sola fide (mântuirea numai prin credință);
- Sola scriptura (mântuirea numai prin Scriptură);
- Solus Christus (numai Cristos);
- Soli Deo Gloria (glorie numai Lui Dumnezeu).
Din nefericire, in Romania sunt incluse culte care nu au nimic in comun cu protestantismul sub o denumire ciudata (neoprotestantism), denumire pe care personal mi-e greu sa o accept. Spre exemplu, Biserica Mormonă (Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă) sau Martorii lui Iehova (Organizația Religioasă Martorii lui Iehova) nu accepta doctrinar cele “cinci sola”, deci nu au cum sa fie protestante. Definiția „Protestantismul reprezintă toate confesiunile creștine care nu sunt nici catolice, nici creștin-ortodoxe” este inacceptabila si gresita istoric si teologic.
Perceptia generala este ca protestantismul a aparut in secolul al XVI-lea (1517), odata cu publicarea de catre Martin Luther a celor “95 de teze” (Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum), care au declansat Reforma Protestanta pe teritoriul Germaniei. Aceasta perceptie nu este corecta.
Istoric vorbind, “Reforma Protestanta” a inceput in secolul al XII-lea in Franta, cand Peter Waldo (cunoscut si ca Pierre Vaudès sau de Vaux) a finanțat traducerea Evangheliilor și a altor cărți biblice în limba vorbită de populatia din sud-estul Franței. Peter Waldo a fost un negustor bogat si din banii lui a promovat noi idealuri fara ca nici un moment sa se gandeasca la altceva decat la o biserica catolica pe intelesul tuturor. El a renunțat si la afacerile sale și s-a dedicat predicării Evangheliei la nivelul intelegerii contemporanilor lui. Într-un timp destul de scurt a reusit sa convinga cateva mii de credinciosi. În 1184, papa Lucius al III-lea l-a excomunicat împreună cu cei care i s-au alăturat, care deja purtau numele de waldoisti (sau waldosieni).
Waldoistii (sau waldosienii) pledau pentru o întoarcere la practicile creștinismului timpuriu. Ei respingeau dogmele și practicile catolice tradiționale, printre care se numărau absolvirea de păcate, rugăciunile pentru cei morți, purgatoriul, rugăciunile adresate „sfinților“, adorarea crucifixului , etc . Ca urmare, waldoistii au fost adesea ținta atacurilor crunte din partea Bisericii Catolice. Desi sute de oameni au fost arestati, torturati sau omorati, ei au reusit sa supravietuiasca religios pana in zilele noastre in unele regiuni din sudul Frantei si in Elvetia. Multe din principiile lui Peter Waldo au fost preluate de Martin Luther, aproximativ 4 secole mai tarziu.
Un alt premergator al Reformei Protestante a fost John Wycliffe (1320-1384), luptator neinfricat impotriva proprietatilor bisericesti si promotor al limitarii influenței bisericești asupra puterii politice laice în Anglia, de facto a fost primul teolog crestin care a sustinut despartirea dintre biserica si stat. Una din cele mai importante contribuții la reforma viitoare a fost traducerea Vechiului și a Noului Testament în limba engleză, traduceri devenite fundamentul versiunii consacrate a Bibliei Regelui James. L-a influentat profund Jan Hus (1369 -1415), un alt premergator al Reformei Protestante. Despre el si despre drumul Reformei, intr-un articol urmator.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Multe lucruri noi aflam de aici!
LA MULTI ANI Theophyle, LA MULTI ANI Politeia!!! UN 2014 GRANDIOS!!!
Multumesc Laur,
La multi ani si tie 🙂
Multumesc mult pentru postarile de acest gen pe care le citesc pe nerasuflate!
La multi ani cu multa sanatate si bucurii in 2014!
Cu placere,
La Multi Ani!
Imi place religia si istoria. Citesc tot ce scrii pe aceste teme.