Calea armelor şi ştiința războiului – budo, kendo, kendoka, kenshi
| 15/09/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric, Ziarul de Duminica |
Budo este un termen in limba japoneza compus din doua cuvinte: bu (război) și do (cale sau drum). Parcursul aceastui drum, calea armelor japoneze, este un demers care are doua sensuri distincte, ambele insusite cu ajutorul parcurgerii acestui drum. In primul rand – atingerea si infrangerea dusmanului interior, egoului celui care merge pe aceasta cale (muga-mushin, infrangerea de sine) si al doilea – comportament onorabil fata de un dusman exterior prezumtiv pe care poate nu il va intalni practicantul niciodata intr-o confruntare totala si adevarata. Termenul bujutsu este aplicat unui practicant care a ajuns pe “calea armelor” la “știința războiului”.
Kendo – calea sabiei
Kendo “calea sabiei” – scrima japoneza. Practicantii acestei scrime , kendo, sunt numiți kendoka sau kenshi (spadasini). Kendo se practică intr-o “uniforma” in stil traditțional japonez, care include o armură denumită bogu. Introducerea practicii de antrenament cu shinai (sabii de bambus) si bogu (armuri) este atribuită Naganuma Shirozaemon Kunisato la sfarsitul perioadei Edo pe timpul erei Shotoku (1711-1715). Naganuma a dezvoltat utilizarea de bogu şi a stabilit o metoda de antrenament folosind shinai. Aceasta scrima japoneza diferă foarte mult de scrima europeană. Aceasta diferenta provine de la faptul ca sabia sau sabiile (pot fi doua) folosite sunt diferite, de aici si modul in care aceste sabii sunt folosite. Kendo este una din metodele ce compun budo.
Sabia japoneza
Nihonto este o sabie japoneza, dintre mai multe tipuri de sabii japoneze, în funcţie de mărimea, felul in care este folosita si metoda de fabricatie. Bineinteles ca cea mai populara si cea mai cunoscuta in occident este katana. In afara de katana mai sunt insa si alte sabii.
Wakizashi – Sabiile au fost în uz ca sabii de lupta auxiliare in secolul al XVI-lea pana la sfarsitul secolului al XVII-lea. Au fost utilizate si mai tarziu pentru a decapita adversarul înfrânt, alteori pentru ritualul de sinucidere.
Nodachi si odachi – sunt sabii japoneze mari, care se manuiesc cu doua maini, utilizate de Samuraii Japoniei feudale. Aceste sabii au fost folosite ca simboluri ale statutului de duelist al purtatorului. In Razboi au fost folosite pentru a contracara cavaleria.
Katana – este tipul cel mai raspandit si cunoscut de sabie japoneza (nihontō), numită de multe ori și “sabie de samurai”. Termenul katana mai poate fi folosit pentru orice sabie japoneză curbată, cu lungimea lamei mai mare de 60 cm; este însă folosit greșit, asa cum am vazut mai sus pentru săbiile japoneze în general. Despre katana pe larg in postarea urmatoare.
Bibliografie note si citate:
Junzo Sasamori; Gordon Warner, This is Kendo: the Art of Japanese Fencing, Charles E. Tuttle, 1989
Irvine, Gregory.The Japanese Sword, the Soul of the Samurai. V&A Publications. 2000
Kapp, Leon. The Craft of the Japanese Sword. Kodansha Intl. Ltd. 1987
Perrin, Noel. Giving Up the Gun: Japan’s Reversion to the Sword, 1543-1879. Boston: David R. Godine. 1979
Theophyle. Jurnal japonez: drumul spre sublim.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
OSU Sensei Thoephyle ! 😀
cu placere ziggy 🙂
pana si calea armelor si stiinta razboiului au transformat-o intr-o adevarata arta in desavarsire!
multumesc pentru subiectul zilei.
o seara in pace si liniste sufleteasca alaturi de cei dragi.
multumesc paula 🙂
Multumim mare scrib pentru iluminare .
Si spada tachi ,precursoare a katanei era mai lunga .
E impresionanta tehnica de folosire , manipulare a spadei . Total diversa de “sistemul de lupta ” european .
salut Stef,
totul este eficienr, simplu si estetic. pana si moartea 🙂