Gazul de şist (2) ipoteze
01/04/2012 | Autor theophyle Categorii: Dosare |
Deocamdata si oportunitatile gazului de şist si avantajele sunt pe hartie. Paradigma prin care se crede ca exploatarea gazelor de şist ar putea da peste cap echilibrul pieţei energetice şi ar putea dărâma monopolul Gazpromului in Europa este departe de a fi probata. Trebuie sa mentionez ca antipatia mea pentru Chevron este mai mica decat antipatia pe care o am fata de Gazprom, asta nu inseamna ca trebuie neaparat sa ma ploconesc in fata gigantilor energetici americani.
As dori in primul rand sa va asigur ca majoritatea opiniilor mele nu sunt bazate de loc pe un ecologism fanatic si nici macar pe unul moderat. Din nefericire, vad in ecologismul zilelor noaste o miscare care intr-un fel sau altul a capatat conotatii si culoare politica de care nu simt nici o apropiere. Sunt in felul meu un conservator rational, care vede in progres o necesitate atata timp cat nu raneste alte conceptii care sunt pentru mine sacre – pacea si bunastarea societatii si a colectivitatii in care traiesc si careia ii apartin.
Va asigur ca piata gazului de şist a aparut si s-a dezvoltat sub umbrela companiilor mici ca raspuns la acapararea aproape totala a pietelor traditionale de catre marile corporatii din Vest si din Est. Ceea ce se intampla acum este de fapt o incercare de acaparare sau o intrare masiva a corporatiilor transnationale pe aceasta piata. Cand se vorbeste astazi de 50 de mii de puturi de exploatare a gazului de şist in Statele Unite (astazi numarul se apropie de 60 de mii), vorbim de fapt despre exploatarile unor mici companii, care treptat sunt cumparate de rechinii pietei. Cel mai IMPORTANT lucru este ca majoritatea acestor exploatari sunt la adancimi mici, la nivel de 30 de metri, adica peste panza freatica in majoritatea locatiilor de forare.
De mentionat ca initiatorul si dezvoltatorul tehnologiei de forare a fost George P. Mitchell, fost presedintele si detinatorul majoritar de actiuni in firma Mitchell Energy & Development Corp. Astazi Respectivul George P. Mitchell are 93 de ani si de fapt el a dezvoltat o tehnologie pentru extragerea petrolului si a gazului natural ascuns sub structuri de şist. Tehnologia dezvoltata in anii ’80 a devenit o “viagra” a industriei energetice. Primii care au dispus de aceasta tehnologie si au implementat-o in extragerea gazului de şist a fost o firma “mica” de cateva sute de milioane de dolari, pe nume Devon Energy Corp, care a ajuns in cativa ani la 3,3 miliarde de dolari.
Nivelul estimarilor este absolut relativ si neconfirmat. Cea mai buna dovada este acel “El-Dorado” polonez despre care voi discuta imediat. Estimarile care au existat acum 3-5 ani si care sunt publicate in media romaneasca, din motive pe care nu doresc sa le inteleg sunt estimari cut&paste din presa straina.
Exemplu: Cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, în ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%), Qatar (13,39%), Turkmenistan (3,95%), Arabia Saudită (3,92%), SUA, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Venezuela, Algeria. Dacă rezervele de gaz de şist ar fi exploatate, pătrunderea Gazprom pe piaţa europeană, de exemplu, ar scădea de la 27% în 2009 la 13% în 2040. Vezi ziarul Adevarul din 13 septembrie 2011, care se bazeaza pe un articol publicat in The Economist din 6 august 2011. Vezi imaginea de mai jos.
Povestea Poloniei. Polonia a fost poate primul stat European care si-a incercat norocul in gazului de şist, ei au inceput sa lucreze la acest proiect inainte de aderarea lor la Uniunea Europana, astazi polonezii au devenit mult mai realisti. Aveti mai jos ultimele articole din presa centrala poloneza traduse si publicate de PressEurop la data de 22 martie 2012.
“Avem o problemă: gazul s-a evaporat”, titrează Dziennik Gazeta Prawna, comentând un raport al Institutului Geologic al Statului Polonez (PIG), publicat la 21 martie, care sugerează că Polonia ar putea avea depozite de gaz de şist între 346 şi 768 de miliarde de metri cubi, undeva între de 7 şi de 15 ori mai puţin decât se estimase înainte.
După evaluările de anul trecut ale instituţiei americane Administraţia pentru Informaţia Energiei (EIA), care a estimat rezervele de gaz de şist ale Poloniei la nivelul de 5,3 trilioane metri cubi, vestea ar putea să domolească aşteptările potrivit cărora Polonia ar putea fi independentă de importurile de gaz rusesc pentru următorii 300 de ani.
Rzeczpospolita avertizează că deşi depozitul maxim al gazelor de şist din Polonia ar putea fi încă la nivelul de 1,92 trilioane metri cubi, raportul ar putea “să modereze entuzisamul corporaţiilor internaţionale şi poloneze pentru a investi sume imense de bani în licenţe de prospectare şi teste de foraj”. Într-o notă mai pozitivă, ziarul conservator observă că – deşi Polonia s-ar putea să nu devină un exportator de gaz de top la nivel global, nivelul de gaz de şist care a fost evaluat şi s-a considerat că poate fi extras ar acoperi cererea integrală [a ţării] pentru gaz pe o perioadă între 35 şi 65 de ani! O perspectivă greu de crezut cu ceva ani în urmă! Aici
De mentionat ca Gazeta Wyborcza (“Gazeta electorală”) a fost fondată de Adam Michnik si este un ziar de stanga. Dziennik Gazeta Prawna (“Cotidianul”) este un ziar de dreapta conservator, proprietatea lui Axel Springer. Deci indiferent de pozitiile politice pentru ambele ziare, concurente la sange, Polonia primeaza. Postarea urmatoare – seara!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Mai deosebita decat chestiile cu ecologismul politizat si cumparat si aluzia la panza freatica, a fost incheierea “Polonia primeaza”. Deci, pe cand si “Romania primeaza”?
In alta ordine de idei, sunt optimist ca vor apare si alte surse de energie, altele decat cele bine cunoscute si bine vandute! (Cand, recunosc ca nu stiu…)