Cum sunt românii altfel ? Moţii – veriga lipsă (1)
| 11/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Dosare, Magazin Istoric |
Dupa 10 articole din serialul “Cum sunt românii altfel ?” (vezi in partea stanga a ecranului) si 7 articole din serialul “Barbarii” (aidoma) incerc o prima sinteza si o posibila unire intre cele doua serii de articole. Bineinteles este o supozitie pe care o inaintez cititorului pentru a judeca impreuna si perioada dacica si daco-romana, dar si pentru a parcurge migratiile turanice si slave.
***
Ţara Moţilor este localizata in centrul Munţilor Apuseni ai Transilvaniei, locuită aproape in exclusivitate de români, singurul loc din ţară unde există aşezări permanente la mare altitudine (peste 1.400 metri), care sunt locuite pe toată durata anului. Dimensiunea Ţării Moţilor variază de perioada istorica si de sursa care o mentioneaza. Zona locuită astazi de moţi este în partea de nord-est a judeţului Alba, în munţii de deasupra Câmpenilor. Dimensiunile geografice ale Ţării Moţilor au fost mentionate in cele mai multe surse in functie de locuitorii care se declarau moţi, chiar dacă din punct de vedere etnografic, folcloric, al tradiţiilor etc., românii din acea zonă nu se asemănau cu moţii adevarati. Astazi poti întâlni un bihorean, clujean sau arădean care se declară moţ, cu toate că provine din cu totul altă zonă decât satele de deasupra Câmpenilor.
Ţara Moţilor include oraşul Câmpeni, judeţul Alba, şi cele circa 12 sate de munte, situate mai sus de acesta, iar cea mai mare întindere cuprinde aproape tot judeţul Alba, împreună cu părţi mai mari sau mai mici din judeţele adiacente acestuia: Bihor, Hunedoara, Arad şi Cluj. Indiferent de întinderea Ţării Moţilor, “capitală” a ei este considerata oraşul Câmpeni, judeţul Alba, numit mai demult Topani de către moţi sau Topesdorf de către austrieci.
Etimologia numelui este complicata si dependenta de vechimea etniei si diversele interpretari. Cea mai populara ipoteza ar fi faptul că românii regiunilor muntoase purtau părul strâns în “moţ”, lăsat să cadă de obicei pe umărul drept. Unii chiar cred ca ar fi fost un obicei mostenit de la daci. Eu inclin sa cred ca etimologia este latină “motus“, adica “rebel“. Cine cunoaste chiar istoria lor mai recenta (Sec. XIX si XX) poate intelege foarte usor de ce cred eu ca aceasta etimologie este corecta, bineinteles fara a intra in pseudo tezele protocroniste. Cum am ajuns la moţ? Probabil si cu ajutorul limbii germane in care ” zopf, tzopf” = chică / moţ, deci de la motus la mot, de la mot la tzopf si de la ţop la moţ. Ar fi frumos daca am regasi cuvantul tzopf in germana veche. Personal nu l-am gasit!
Curentele istorice care discuta despre etnogeneza moţilor au generat trei teorii distincte – opinia tarzie, reprezentata in istoriografia romaneasca de Ovidiu Densusianu si Xenopol, care ii considerau pe moţi celti sau germanici (alani si gepizi, pecenegi), opinia mijlocie reprezentata de Vasile Pârvan, care ii considera daco-geti romanizati, si opinia timpurie pe care o sustin eu si care sustine ca moţii au la baza o origine scita si ei sunt urmasii români ai celor mai vechi locuitori (inregistrati de istoria scrisa) ai melegurilor transilvane exact unde se afla astazi satele si cele doua orase in care au trait si traiesc moţi. Acesti sciţi se numeau Agatârşi in greaca Agathirsoi sau engleza moderna Agathyrsi. Daca doriti acesti sciţi intr-o combinatie scito-traca sunt de fapt si generatorii etnogenezei dace. Intr-un cuvant stramosii moţilor sunt mai vechi decat dacii . Ca lucrurile sa fie si mai complicate, Agatârşii sunt dupa parerea unor savanti britanici si stramosii Picţilor, parte din stamosii britanicilor de astazi. Uniunea Europeana inainte de cea actuala.
Cine au fost Agatârşii? Respectiva populatie a fost localizată si amintită de de Herodot la izvoarele râului Maris (Mureş). Arheologic, Agatârşii au fost identificati în grupul de morminte de pe Mureul superior, prezentănd trăsături diferite, cu cele din zonele înconjuratoare. Mormintele au fost datate în perioada 550-450 î.Hr., corespunzator cu datele lui Herodot.
Herodot îi amintește pe agâtirși în conflict cu sciții, fapt ce s-ar opune ipotezei moderne, care îi consideră o ramura a sciților. Legenda transmisă de Herodot, după care Skytes și Agathirsos erau fiii legendari ai lui Heracles, poate cel mult întări ipoteza că agatârșii erau iranieni, ca și sciții. Ei ar fi migrat spre apus sub presiunea persanilor, în jurul anului 600 î.Hr. Herodot îi apropie de traci, distingând totuși la agatârși unele trăsături aparte, cum ar statura, profesionalismul mestesugaresc in plelucrarea metalelor, bogăția în aur și proprietatea comună asupra femeilor.
Aristotel menționează că la agatârși legile se cântau, pentru a fi invățate pe dinafară. Același izvor a acreditat informația că agatârșii se tatuau, preluată și de textele târzii. Scito-agatârșii exploatau materiile din nisipurile aluvionare și zăcămintele de minereuri din zona Roșia Montană. Mai multe despre ei poate intr-o postare viitoare.
Formidabila traditie, extraordinara etnogeneza. Parerea mea ca ar fi meritat un studiu genetic aprofundat. Bineinteles noua ni s-au batut in cap zeci de ani daca nu chiar sute, cu etnogeneza daco-romana, uitand ca intre ultimele izvoare cunoscute si pana la daci au trecut 23 de secole (vezi postarea anterioara), intrebarea ar fi ce naiba s-a intamplat in perioada respectiva, chiar nimeni nu incearca sa afle ?
Bibliografie, note si citate:
Rawlinson George, Sir John Gardner, Herodotus, The History of Herodotus a new English version, Volume 3, London
Parvan Vasile, Dacia, Cambridge University Press, 1928
Rusu Abrudeanu, Ioan – Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit, Bucureşti, 1927
WikiComon under GNU
Enciclopedia României
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Da, o analiză genetică ar fi foarte utilă – dacă s-ar gândi cineva s-o sponsorizeze cât de repede.
Săpăturile arheologice pot aştepta – artefactele stau bine mersi sub pământ şi poate peste trei generaţii România va fi un stat cât de cât ca lumea şi va aloca fonduri.
Cu genele e altceva, acum mobilitatea e mai mare şi peste câteva sute de de ani s-ar putea să fim prea amestecaţi să se mai poată determina ceva.
Mască scito-tracă? De unde?
Prima dată m-am gândit ce caută masca lui Agamemnon la un articol despre noi:P
seamna dar nu este 🙂 de la granita dintre Ucraina si Romania moderna
asta este masca lui Agamemnon, mult mai rafinata:
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c8/MaskOfAgamemnon.jpg/220px-MaskOfAgamemnon.jpg
De remarcat e și faptul că sunt deosebiți ca fizionomie: majoritatea sunt blonzi sau șaten cu ochi albaștri, nas acvilin și mare.
salut Angela,
Pai da, asta este o cavsi-dovada ca motii ar putea avea stramosi sciti. Scitii erau blonzi sau roscati, pe de alta parte si germanicii au fost 🙂 Complicat!
dar forma feţei? pomeţii?
Foarte interesant
“distingând totuși la agatârși unele trăsături aparte, cum ar statura, profesionalismul mestesugaresc in plelucrarea metalelor, bogăția în aur și proprietatea comună asupra femeilor.”
Daca reusesc sa implementez si ultima cerinta (aia cu femeile in comun) e evident ca sint un urmas al agatarsilor . 🙂 (G&M )
Cred ca avem si aici o mitologie construita incepand cu secolul 18. Si eu le studiez trasaturile si modul de viata cu atentie. Observ multe elemente nordice:coloratia pielii mult mai deschisa, pistruii, parul blond, roscat dar predominant este cel saten,numele de origine slava;Dobra,Gligor ,Belei etc, dinamismul mai ales la cei brevilini, economia rurala. Numele asezarilor si locurilor reflecta strate mai vechi etnice:Abrud, Sohodol,Sacatura, Garda, Mogos Vidra,Detunata, Stei. Vecinii motilor Mocanii Apusenilor au si ei elemente deosebite. Ar trebui facute studii genetice, antropologice, lingvistice mai ales toponimice. Poate aceasta Academie Romana sa le promoveze caci are o prezenta stiintifica foarte slaba in social.
Bună seara tuturor,
Știți cum se numesc femeile moților? 🙂
Theophyle, pe când un articol despre zona dintre Mureş şi Crişul Repede?
O parte din ce avea Menumorut.
Sau nu-i suficient de particularizată d.p.d.v. etnic?
si un mic detaliu gramatical: se foloseste foarte mult perfectul simplu, lucru care nu este deloc in uzanta Albei/Ardealului
1650 AD…Agathyrsi sunt localizati pe o harta a vremi respective in actuala zona a motilor… pt cei interesati de harta… mail: mueve09@ymail.com