Ierusalim – O istorie obiectivă (pe cât se poate)
| 03/05/2013 | Autor theophyle Categorii: Magazin Istoric |
Am hotarat astazi, sa nu scriu nici un articol politic. Am cam obosit de scandalul zilnic si sper ca aceasta postare sa aduca putina tihna pe blog si in inimile voastre. Sper ca postarea sa va placa. Acest articol deschide si o noua serie de articole, in care voi incerca sa discut cu cititorii mei despre “Orase Antice”, adica acelea care au fost locuite inainte de Hristos sau contemporane cu El. Ne vom “plimba” prin Ierihon, Babilon, Troia, Teba, Suza, Abidos, Atena, Alexandria, Biblos, Tyr, Cartagina si Roma. Vom incepe insa cu orasul tuturor oraselor, cu Ierusalimul.
A scrie o istorie obiectiva a acestui oras este o misiune aproape imposibila, totusi voi incerca sa luminez cateva puncte poate necunoscute publicului, chiar celui avizat intr-un ton minor, fara apologetica, ancorat in fapte si nu in supozitii. Daca speculatia istorica este permisa pe o pagina de blog, voi incerca de aceasta data sa ma abtin. Voi aduce argumente cateodata profund antagoniste si va las pe voi cititorii mei sa alegeti intre ele.
Cateva date actuale : (1) Ierusalimul este capitala Israelului (nerecunoscuta de toata lumea, inclusiv Romania); (2) Inainte de 1967, din 
1949 Ierusalimul a fost divizat intre Estul orasului, sub autoritate Iordaniana si Vestul Orasului, sub autoritate Israeliana. O enclava estica, ce includea Universitatea Ebraica si spitalul Hadasa (ambele nefunctionale si reconstruite in Vestul orasului) localizate pe muntele Scopus, a fost sub autoritate militara Israeliana; (3) Astazi Ierusalimul este locuit de aproximativ 800 de mii de oameni, din care 64% sunt Evrei, 32% Musulmani si 2% Crestini; (4) Ierusalimul este guvernat de o municipalitate care este responsabila si de cartierele sau oraselele limitrofe ale Ierusalimului; (5) Ierusalimul a avut un primar gigant, Teddy Kollek – 1911-2007 si dupa el 3-4 pigmei, inclusiv penultimul prim ministru al Israelului, Ehud Olmert. Se spune despre Kollek ca nu a existat de la Regele Irod pana la el un mai mare constructor al Ierusalimului, parerea mea. Adevarat! (6) Ierusalimul a fost “ras” de pe suprafata pamantului de 2 ori, a fost asediat de 23 de ori, a fost atacat de 52 de ori, a fost capturat si recapturat de 44 de ori; (7) Ierusalimul este situat pe un platou intre munti la o inaltime de 700 de metri. In est este muntele Maslinilor, in nord-est muntele Scopus si despartit de doua defileuri (Vadi) Kidron si Hinom, in partea sudica avem Valea Hinomului, numita escatologic Ghena (Iad); (8) orasul este situat intr-o regiune in care rareori temperaturile trec vara peste 29 de grade si coboara iarna sub 4-5 grade, inconjurat de paduri si cu o abundenta de apa potabila fata de locatia lui geografica. Ierusalimul este de fapt o “oaza” de clima temperata intr-o regiune sub-tropicala.
Primele atestari arheologice dateaza Ierusalimul aproximativ intre 1350 – 1330 i.Hr in scrisorile “diplomatice” intre cunoscutul faraon Akhenaten ( tatal lui Tutankamon) si supusii lui din Canaan. Aceste documente sunt cunoscute ca Scrisorile de la Amarna. Aceste scrisori in numar de 382 sunt tăbliţe de argila si au fost descoperite întâmplător în anul 1885 de către o localnică din Tell el-Amarna, în Egipt. Considerate iniţial falsificate grosolane, tăbliţele de la Amarna se află azi în custodia unora din cele mai importante muzee şi institute de cercetare din lume. Unele din informaţiile conţinute în tăbliţele de la Amarna deţin o valoare istorică excepţională pentru cunoaşterea realităţilor istorice din statele supuse politic şi militar Egiptului, printre care se număra şi Canaan, si in Canaan orasul Ierusalim. Referitor la Ierusalim au fost gasite 6 “scrisori” notificate cu EA#285, EA#286, EA#287, EA#288, EA#289 si EA#29o. In toate aceste scrisori “conducatorul” orasului, un anumit Abdi-Heba (Abdi-Kheba, Abdi-Hepat, sau Abdi-Hebat), numit de egipteni Urusalim si numit de locuitorii sai Rušalimum sau Urušalimum se plangea de faptul ca este lipsit de aparare in fata atacurilor unor “talhari” si “banditi” numiti Habiru (sau Apiru).
Cateva concluzii pana aici: (1) vestigiile arheologice atesta o asezare oraseneasca intr-o perioada aproximativa intre secolele 19-20 î.Hr.; (2) Prima atestare referitoare la numele orasului este in Scrisorile de la Amarna. (3) Etimologia numelui Abdi-Heba [Robul (Zeitei) Hebat] este Huriana (popor antecedent Hititilor) de origine necunoscuta, populatiacurenta a orasului fiind insa Amorita adica de origine clar semita. Abraham fiind si el de aceasi origine – Amorita. (4) Etimologia cuvantului Habiru/Apiru indica o prezenta nomada a unor alte triburi semite in aceeasi regiune. Desi etimologia intre Evreu- Hibru-Hebrew si Habiru este apropiata, nu se poate trage concluzia ca acestia erau Evreii Biblici, dar exista mai mult de o probabilitate ca acestia sa fi fost o parte din populatia care va forma cu 2 secole mai tarziu poporul evreu antic.
Perioadele istoriografice-arheologice din istoria Ierusalimului sunt reprezentate prin 17 straturi arheologice. Primul strat (cel mai vechi numerotat cu 17) reprezinta prima atestare arheologica din secolul 18-lea î.Hr , prima atestare scrisa dateaza din cel de al doilea strat arheologic (numarul 16).
Intre aceasta atestare si secolul al 8-lea nu mai avem nici un fel de atestari paleografice sau epigrafice. De fapt avem extrem de putine dovezi extra biblice despre marii regi israeliti David si Solomon. Singura atestare a regelui David este si ea circumstantiala si vobeste de fapt despre dinastia Davidica (Mesha Stele – piatra Moabita) si dateaza din 850 î.Hr. Ceea ce cunoastem astazi pe baza datelor arheologice sunt urmatoarele fapte: (1) Exista dovezi clare ale unui asezamant orasenesc pe locatia Ierusalimului din secolul al 18-lea î.Hr pana in zilele noastre. Aceste dovezi constau intr-o structura denumita “constructia in trepte” (vezi in ilustratia de mai jos) si a unui zid de aparare datat in aceasi perioada; (2) In toata aceasta perioada orasul a fost locuit de o populatie semita de origina Cananita, probabil Amoraiti, numiti in biblie Iebusiti; (3) Relatiile amicale intre “regele” orasului, enigmaticul Melhisedec si Abraham, relatii descrise in Biblie, sunt “normale”, amandoi fiind Amoriti; (4) Orasul lui Şalem (salem), care a fost denumirea (probabil) originala a orasului se poate traduce drept orasul intemeiat de Şalem sau in patrimoniul lui Şalem, acesta fiind numele fondatorului sau numele unei zeitati locale. (5) Orasul a fost cucerit de David fiul lui Isai si a devenit centru cultic al confederatiei tribale abia in secolul al 10-lea î.Hr.
Despre David si Solomon. Regii Biblici, locuitori si fondatori ai Ierusalimului Israelit, au fost foarte diferiti (probabil) de descrierea biblica. Pe timpul lui David, adica stratul arheologic numarul 14, orasul se intindea pe o suprafata de 30-40 Km patrati, o suprafata mult prea mica decat cea necesara unei capitale, care sa poata fi capitala unui regat la dimensiunile descrise in Biblie. Solomon a largit cu cateva zeci de kilometri patrati “orasul lui David“, incluzand si masivul nordic, unde se presupune ca el a construit primul templu. Solomon este pe departe diferit de cel descris in Biblie, intelepciunea lui in orice caz nu se reflecta in faptele comise de el in Ierusalim si in general in guvernarea regatului mostenit de la tatal sau. Solomon a reusit sa instraineze triburile nordice, concesionand lui Hiram, regele Tirului, sate intregi cu populatie evreiasca, drept plata pentru luxul in care a trait. Din timpul lui Solomon a fost descoperit in Ierusalim si un templu pagan dedicat lui Isis, probabil pentru sotia lui de origine egipteana. Intr-un cuvant, relatarea biblica nu se prea recunoaste in realitatile istorice si arheologice de pe teritoriul istoric al Ierusalimului. Din punct de vedere istoric, adevaratii mari regi ai dinastiei Davidice vor fi Iosia (Ioshiahu) si Ezechia (Hizchiahu), care au construit si constituit maretul Ierusalim istoric la propriu si la figurat.
Concluzii. (1) Pe teritoriul “Orasului lui David” nu puteau trai mai mult de 3-4 mii de oameni, o populatie multa mai mica decat necesara in administrarea unui mare regat, din nefericire nu avem absolut nimic din punct de vedere istoric sau arheologic care se poate identifica cu perioada davidica; (2) Solomon probabil nu a fost un rege intelept, asa cum este descris in Biblie, posibil ca inversul sa fie adevarat; (3) Ierusalimul in acesta perioada nu putea avea mai mult de 15 mii de locuitori in “apogeul” Solomonian.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Salutare Theophzle ! Salutare all !
Sarbatori fericite la toti si sa ne auzim cu bine dupa Pasti !
Buna Red,
Sarbatori fericite si voua! Sanatate si impliniri 🙂
Sarbatori Fericite de Pasti. Tuturor.
Multumesc,
Va urez sarbatori fericite si dumeavoastra 🙂
Buna seara ! Sarbatori Luminate tuturor!
Buna Ziggy,
asemenea voua 🙂
<>
Îmi place traseul.
Buna Dimineata,
Postare noua – Sfârşit de săptămână 4 mai / Lumină!