Author: theophyle

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

 Ucraina/Crimeea: Serghei Aksionov promite ‘solde europene’ în schimbul jurământului. Noul șef al executivului local din Crimeea, Serghei Aksionov, le-a promis miercuri ‘solde europene’ militarilor care vor jura credință poporului acestei republici autonome, care nu recunoaște legitimitatea noului guvern de la Kiev, potrivit RIA Novosti. Serghei Aksionov a spus că acești militari vor primi până la 30 aprilie aceeași soldă pe care au avut-o în armata ucraineană. ‘Cu începere de la 1 mai, remunerația lor va crește la nivelul celei din armatele europene’, a spus acesta. El a garantat, de asemenea, ‘menținerea întregului pachet social’.Agerpres. Ucraina: Premierul și președintele parlamentului Crimeii, anchetați pentru separatism. Justiția ucraineană a deschis miercuri anchete pentru separatism împotriva mai multor responsabili proruși, între care noul prim-ministru al Crimeii și liderul manifestanților care au luat cu asalt sediul Administrației Donețkului, oraș situat în estul fostei republici sovietice, informează AFP. Aceste anchete pentru ‘crimă împotriva statului, atingând integritatea teritorială’ îi vizează în special pe primul ministru al Republicii autonome Crimeea, Serghei Aksionov, precum și pe președintele parlamentului local, Volodymyr Konstantinov, a precizat Parchetul general într-un comunicat, Ancheta îi are în urmărire și pe comandantul șef al Marinei militare ucrainene, amiralul Denis Berezovski, care a trecut de partea rușilor duminică, și pe Pavel Gubarev, lider al manifestanților din Donețk care au preluat controlul miercuri asupra administrației regionale, din care fuseseră alungați în cursul zilei. Parlamentul Crimeii a votat organizarea unui referendum cu privire la extinderea autonomiei republicii, prevăzut să aibă loc în 30 martie 2014. Agerpres

Forţele ruse controlează parţial două baze de lansare a rachetelor din Crimeea. Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare. Forţele ruse au preluat controlul parţial asupra a două baze de lansare a rachetelor din Crimeea, a anunţat Kievul. Ucraina a decis să consolideze măsurile de securitate la instalaţiile nucleare, din cauza ameninţări forţelor ruse pe teritoriul ţării, a anunţat ambasadorul ucrainean la Viena într-o scrisoare adresată Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Ucraina îşi consolidează securitatea instalaţiilor nucleare “Acţiunile ilegale ale forţelor armate ruse pe teritoriul ucrainean (…) reprezintă o gravă ameninţare la adresa securităţii Ucrainei, cu consecinţe potenţiale asupra infrastructurilor nucleare”, scrie Igor Prokopciuk într-o scrisoare la care AFP a avut acces. “În aceste circumstanţe, autorităţile competente ucrainene depun toate eforturile posibile pentru a garanta securitatea fizică” a instalaţiilor nucleare ucrainene, “inclusiv printr-o consolidare a protecţiei fizice a celor 15 unităţi aflate în serviciu în patru instalaţii”, se arată în această scrisoare adresată directorului AIEA Yukiya Amano. Potrivit ambasadorului, “consecinţele unei utilizări a forţei de către Federaţia Rusiei” împotriva fostei republici sovietice “sunt imprevizibile”. “O serie de eforturi ale Guvernului ucrainean în vederea stabilirii de contacte bilaterale cu Guvernul rus nu au fost, până în prezent, luate în considerare”, afirmă Prokopciuk . “Nu vom permite o baie de sânge în Ucraina. Nu vom permite niciun atentat la viaţa şi sănătatea cetăţenilor din Ucraina, nici împotriva ruşilor din Ucraina”, a declarat şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, într-o conferinţă de presă cu omologul său spaniol Jose Manuel Garcia-Margallo.  Ministrul rus a reafirmat că Moscova nu are “nicio autoritate” asupra “forţelor de autoapărare” mobilizate în Crimeea. “Sunt forţe de autoapărare formate de locuitorii din Crimeea şi nu avem nicio autoritate asupra lor. Nu primesc niciun ordin din partea noastră”, a declarat Lavrov, întrebat dacă Rusia îşi va retrage forţele din Crimeea.  El i-a cerut lui Yukiya Amano să “ridice de urgenţă problema securităţii nucleare pe lângă autorităţile ruse”. Forţele ruse controlează parţial două baze de lansare a rachetelor din Crimeea, anunţă Kievul În cele două cazuri, de la Fiolent, în apropiere de Sevastopol, şi Eupatoria, în vestul peninsulei Crimeea, operaţiunea a avut loc fără focuri de armă, dar reprezintă o amplificare a tensiunilor în confruntarea dintre forţele ruse şi ucrainene din regiune. Până acum, soldaţii ruşi încercuiau bazele ucrainene, dar fără a intra în aceste locuri. La Fiolent, membri forţelor ruse şi manifestanţii proruşi au intrat în baza aflată în apropiere de portul Sevastopol, care găzduieşte Flota Mării Negre, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Crimeea, Volodimir Bova. “Soldaţii ruşi se află în interiorul unităţii, dar nu au făcut altceva decât să blocheze accesul la partea în care se află rachetele”, a explicat el. “Sunt rachete în această bază, dar soldaţii sunt dezarmaţi”, a adăugat el. Integral puteti citi pe Mediafax

Europenii, reuniti intr-un summit extraordinar, cauta solutii, dar nu iau in calcul deocamdata sanctiuni impotriva Rusiei. Liderii europeni se reunesc joi la Bruxelles intr-un summit extraordinar consacrat mijloacelor de a ajuta Ucraina si de a raspunde la “agresiunea” ruseasca din Crimeea, scrie AFP. Convocat de urgenta luni, acest summit de criza va incepe la ora 11,30 (10,30 GMT) cu o intanire cu noul premier ucrainean, Arseni Iatseniuk. Angela Merkel, Francois Hollande, David Cameron si ceilalti 25 de lideri ai UE se vor reuni apoi pentru a “dezbate situatia din Ucraina si reactia UE”, a precizat Consiliul European. Romania este reprezentata de presedintele Traian Basescu.  Reuniunea, care ar urma sa se incheie la mijlocul dupa-amiezii, a fost decisa in conditiile in care criza ucraineana, dupa o baie de sange si fuga presedintelui demis Viktor Ianukovici, s-a transformat intr-o confruntare inedita ca amploare, de la sfarsitul Razboiului Rece, intre Rusia si Occidentali.  Crimeea, peninsula rusofona din sudul fostei republici sovietice, este controlata de facto din 28 februarie de soldati inarmati care poarta uniforme fara insemne distincte, dar care au fost identificati de populatie si de ziaristi ca apartinand fortelor rusesti. Moscova dezminte implicarea sa si vorbeste despre grupuri de “autoaparare” organizate de o populatie majoritar rusa care s-ar simti amenintata de noile autoritati pro-europene de la Kiev. Miercuri seara, Barack Obama si David Cameron au denuntat o situatie “inacceptabila”. Presedintele american si premierul britanic si-au exprimat “grava preocupare fata de violarea evidenta de catre Rusia a suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei”. La summitul de la Bruxelles, “logica este cea a unei iesiri din criza, si nu sanctiuni”, au declarat surse din anturajul presedintelui francez Hollande. “Nicio decizie privind sanctiuni impotriva Rusiei nu este prevazuta”, au precizat aceste surse. Dar “amenintarea ramane” si ea “trebuie sa fie credibila”. “Problema este gasirea unui dozaj intre eforturile de mediere si sanctiuni”, au explicat aceste surse. In cadrul UE, exista un mare numar de sensibilitati. Astfel, Germania si Italia au manifestat mult mai multe reticente in boicotarea pregatirilor G8 de la Soci, in iunie.  Cancelarul german Angela Merkel a discutat miercuri cu Vladimir Putin “scenarii” care sa permita o “normalizare” a situatiei, potrivit Kremlinului. La Paris, o tentativa de a organiza o intalnire intre sefii diplomatiilor rusa si ucraineana, Serghei Lavrov si Andrii Descitsa, nu a ajuns la niciun rezultat miercuri seara. Dupa mai multe zile de afirmatii inversunate de partea rusa si americana, Lavrov s-a intalnit insa cu secretarul american de Stat John Kerry iar cei doi au convenit sa continue dialogul. Integral aduce Hotnews

„The Putin show”, festivalul de intimidare militară şi bravada liderului de la Kremlin. În conferinţa de presă organizată după invazia din Crimeea, liderul de la Kremlin a încercat să convingă o lume întreagă că albul e negru şi negrul e alb. A fost nevoie de doar 12 ore pentru a asista la metamorfoza preşedintelui rus. Luni seara, Vladimir Putin a participat la exerciţiile militare majore din regiunea Sankt Petersburg . Cu două zile înainte, el a impus în Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus) aprobarea unei intervenţii militare în Ucraina. Marţi dimineaţă, l-am văzut pe liderul rus liniştit, la o întâlnire cu presa, la reşedinţa sa din Novo – Ogariovo de unde şi-a prezentat propria variantă despre evenimentele din Ucraina. Conferinţă de presă cu jurnalişti aserviţi Grav este faptul că preşedintele Vladimir Putin a încercat să prostească o lume întreagă. „Falsitatea acestei conferinţe s-a putut simţi în fiecare secundă“, notează jurnaliştii din presa internaţională specializaţi pe spaţiul rus. „Un grup de jurnalişti aserviţi puterii de la Moscova s-a aşezat în faţa preşedintelui, iar acesta şi-a trădat atât furia, cât mai ales nesiguranţa. Propaganda rusească din aceste zile e evidentă, dar şeful de la Kremlin a dus-o totuşi la un cu totul alt nivel“, notează publicaţia „Die Welt“. „De vină sunt fasciştii şi antisemiţii“ „Demonstraţiile de la Kiev au fost organizate de fascişti şi antisemiţi antrenaţi în Polonia şi Lituania. Totul este comandat din umbră de America unde se fac experimente pe europeni. Trăgătorii de elită care au împuşcat protestatari nu au tras la ordinul lui Ianukovici – pentru că aşa i-a spus preşedintele ucrainean demis lui Putin –, ci erau provocatori plătiţi de opoziţie. Misiunea Moscovei este să îşi apere conaţionalii din Ucraina şi, a ţinut să precizeze liderul de la Kremlin, deocamdată nu e nevoie de intervenţie militară“.„În Crimeea nu sunt militari ruşi“ Fără să-i tremure glasul şi fără să i se mişte nici un muşchi pe faţă, Vladimir Putin a declarat că militarii mascaţi şi fără însemne din Crimeea nu sunt ruşi, ci trupe de autoapărare din peninsulă. Totuşi, el îşi rezervă dreptul de a acţiona în estul Ucrainei dacă va considera necesar. Şi orice ar decide e legitim. „Partea bună a acestei conferinţe este că se vede de la o poştă faptul că poziţia Vestului îl afectează pe şeful statului rus. Nu mai este Putin cel rece şi calculat, ci unul nervos, aflat sub presiune. Partea proastă este că lumea a putut vedea un conducător de superputere mondială care chiar pare rupt de realitate şi care are puterea să decidă dacă în lume e pace sau război. Vladimir Putin a început să creadă cu sinceritate propriile minciuni. Şi asta e extrem de periculos“, concluzionează „Die Welt“. Integral aduce Adevarul

Revista Presei de la Deutsche Welle. Crimeea: invazia continuă. „Rusia îşi continuă invazia în Crimeea”, anunţă, alarmat, Süddeutsche Zeitung. Ziarul din München îl citează pe şeful diplomaţiei germane, Steinmeier, potrivit căruia asistăm la cea mai gravă criză de la căderea Zidului Berlinului. „Războiul nervilor în Crimeea”, titrează marţi şi Neue Zürcher Zeitung, care se opreşte asupra mobilizării armate ucrainene şi a ameninţării americane cu sancţiuni. Durează uneori mult, dar analiştii occidentali sfârşesc de obicei prin a desţeleni hăţişul de informaţii neimportante, spre a pătrunde către zona care adăposteşte esenţa unui conflict. Nu face defel excepţie cel ruso-ucrainean, care a devenit demult un litigiu global, cel mai dur contencios est-vest de multe, poate chiar de foarte mult decenii. Un ilustrativ exemplu ne oferă editorialiştii şi comentatorii ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Ei scoteau luni în evidenţă iluziile occidentale şi erorile funeste ale Apusului, de pildă cu privire la cronic subestimatul profil „autocratic” al unui Vladimir Putin, creditat multă vreme, în vest, ca frecventabil şi capabil de „raporturi constructive”. Cotidianul conservator din Frankfurt regretă aceste erori de apreciere, comise inclusiv de fostul preşedinte american George W. Bush. Cotidianul admite că menţinerea intactă a canalalelor de comunicare cu Moscova (poziţie susţinută de Germania) ar putea fi utilă. Dar „numai dacă dispar iluziile despre domnitorul de la Kremlin” şi despre ultranaţionalismul politicii sale de mare putere”. Acelaşi ziar se arată îngrijorat de clivajul apărut între Washington şi Berlin pe tema atitudinii optime de adoptat faţă de Putin şi a tentaţiei împăciuitorismului, căreia i s-ar putea ceda în Germania. „Limitele împăciuitorismului” se intitulează un articol pe această temă. În plus, Frankfurter Allgmeine Zeitung se ocupă marţi, in extenso, şi de latura moldo-românească a problemei ruso-ucrainene. O abordează sub titlul interogativ „Următorul conflict?” chiar expertul pe probleme româneşti al ziarului conservator din Frankfurt, Karl-Peter Schwarz.  „Republica Moldova aminteşte, pe fundalul crizei ucrainene, de Transnistria”, se subintitulează articolul său, care începe prin a evoca declaraţia premierului Leancă, de la Vilnius. În noiembrie trecut, pe când Viktor Ianukovici mai era preşedinte la Kiev, şeful guvernului de la Chişinău declarase că Republica Moldova nu vrea să fie „un ostatec al Ucrainei”. Tot atunci, Republica Moldova a parafat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, în timp ce, sub presiunea Moscovei, Ianukovici a refuzat acest demers şi a reorientat subit ţara spre Rusia, demarând un proces care a declanşat proteste ce au dus la debarcarea lui şi la intervenţia Rusiei în Crimeea. Pornind de aici, ziaristul german aminteşte de războiul civil moldo-transnistrean de la începutul anilor 90, izbucnit după disoluţia Uniunii Sovietice, şi de secesiunea provinciei transnistrene susţinute de ruşi. Integral aduce Deutsche Welle

 Le Monde: Diplomații lucrează ture suplimentare în criza ucraineană.  Miniștrii de externe din statele membre ale UE, șefa diplomației europene, secretarul de stat american, ministrul rus și cel ucrainean de externe – acesta este line-up-ul unei reuniuni de urgență ce a avut loc aseară la Paris. Scopul era ca Moscova să decidă măcar dacă e dispusă la un compromis. Rezultatul concret: ZERO. Negocierile s-au încheiat cu promisiunea ca ele să continue sub forma unor „discuții intense”. Șefii diplomațiilor europene vor merge astăzi la Bruxelles, unde va avea loc altă ședință de criză, de data aceasta va fi prezent și premierul interimar al Ucrainei, Arsenyi Yatseniuk. Iar înainte de runda completă, miniștrii din țările europene parte din G8 vor avea separat încă o discuție. Conform unor surse de la Paris, încă nu era vorba despre anunțarea unor sancțiuni împotriva Rusiei. Ședința s-a dorit a fi o modalitate de a transmite avertismente serioase Moscovei. S-a încercat și o discuție directă între miniștrii rus și ucrainean, dar ea nu a fost posibilă din cauza refuzului lui Serghei Lavrov. Acesta, de altfel, se va vedea separat cu omologul său american, John Kerry, astăzi la Roma, în cadrul unui summit consacrat problemei libiene. Iar la New York va fi organizată o altă horă de diplomați – e vorba despre reprezentanții naționali din Consiliul de Securitate. Der Spiegel: Misiunea ONU, fugărită prin Crimeea. Emisarul special al organizației mondiale, John Serry, este un diplomat scos din cărți: politicos, extrem de atent la limbaj și alegerea cuvintelor și o figură ce nu atrage atenția în mod inutil. Misiunea sa era să se informeze în Crimeea și să raporteze la ONU înainte de următoarea reuniune a Consiliului de Securitate. Serry tocmai vizitase sediul pazei de coastă ucrainene din Simferopol și primise un set de dovezi care ar demonstra că trupele care controlează Crimeea ar fi într-adevăr soldați ruși, nu miliții locale așa cum susține Vladimir Putin. Convoiul ONU a fost oprit pe drum către următoarea întâlnire a emisarului de bărbați înarmați care nu au mai permis circulația mașinilor. Serry a vrut să își continue drumul pe jos și a trecut de automatele Kalașnikov până când a fost întâmpinat de o mulțime furioasă care i-a cerut să plece de unde a venit pentru că „inamicul nu trece de ei”. În final, diplomatul olandez a fost ținut captiv într-o cafenea până când a anunțat că își va întrerupe misiunea. Gloata a format un coridor până la mașinile ONU care s-au îndreptat direct către aeroport. John Serry ar fi vrut să audă ambele părți, dar asta nu a fost posibil. În urma sa, mulțimea flutura steagul Federației Ruse. Emisarul ONU a zburat la Istanbul, dar va reveni în scurt timp în Ucraina, la Kiev. Integral aduce RFI

Estonia confirma autenticitatea unei interceptari telefonice in care seful diplomatiei afirma ca nu Ianukovici s-a aflat in spatele lunetistilor, ci cineva din noua coalitie. Sursa ucraineana a informatiei declara ca ministrul estonian a inteles gresit. Estonia a negat miercuri ca o convorbire telefonica interceptata si difuzata publicului ar arata ca ministrul sau de Externe i-a acuzat pe opozantii din Ucraina ca au fost cei care au angajat lunetisti in cadrul confruntarilor violente din Maidan, care au precedat demiterea presedintelui Viktor Ianukovici, asa cum a sugerat presa rusa, scrie Reuters. Sursa informatiei, medicul ucrainean Olga Bogomolets, a declarat pentru The Telegraph ca estonianul ar fi inteles gresit. Statul baltic a admis autenticitatea inregistrarii audio a unei convorbiri dintre ministrul de Externe Urmas Paet si seful diplomatiei europene, Catherine Ashton, dar a respins maniera in care a fost interpretata de o parte a presei. Inregistrarea, publicata pe YouTube, a fost difuzata pe larg de televiziunile rusesti de stat si de agentia de stiri RIA-Novosti. Televiziunea de stat Rossyia-24 a sugerat ca UE detine dovezi ca lunetistii au tras atat in politie cat si in politisti. Cel putin 88 de oameni au fost ucisi in confruntarile violente din ultima parte a lunii februarie intre politie si manifestantii anti-guvern, fiecare parte aruncand vina asupra celeilalte. In aceasta inregistrare audio, Paet, care vorbeste o engleza imperfecta, afirma ca un doctor identificat ca “Olga” i-a spus, in cursul unei vizite pe care a efectuat-o la Kiev, ca lunetistii provin din randurile opozitiei si ca acestia au tras atat asupra politistilor, cat si a manifestanilor. “Este un sentiment tot mai puternic ca in spatele lunetistilor nu s-a aflat Ianukovici, ci cineva din noua coalitie” spune acesta. Intr-o declaratie, guvernul estonian neaga ca Paet ar considera ca opozitia este implicata in actiunile lunetistilor. “Ministrul de externe Paet prezenta o imagine a ceea ce a auzit in ziua precedenta in Kiev si isi exprima ingrijorarea legata de situatia de pe teren”, arata acest comunicat. Un purtator de cuvant al lui Ashton a refuzat sa faca comentarii pe marginea acestei conversatii. Integral aduce Hotnews

Redactat de @Dansu

Pornind de la o remarca a ONG-istului Obama, privitoare la pozitionarea spatiala a lui Putin (pe partea rea), mi-am adus aminte de snoavele prelucrate in sens corect-politic.

Pornind de la o remarca a ONG-istului Obama, privitoare la pozitionarea spatiala a lui Putin (pe partea rea), mi-am adus aminte de snoavele prelucrate in sens corect-politic.

 Pentru cine nu stie, corectitudinea politica este partea mereu progresista a societatii, care este sponsorizata la greu de mujicul sovietic (nu direct, ci prin reprezentantii din KGB), este mereu cu un pas in fata conservatorilor retrograzi. Care retrograzi stau chiar pe marginea prapastiei sociale, gata-gata sa se prabuseasca.)

 Asadar, cand scufita rosie s-a pierdut prin padure, lupul a mancat-o impreuna cu bunicuta ei.

 Acum exista suficiente povesti corect-politice, care pun la indoiala “partea rea” pe care s-a situat lupul, plus o multime de eco-stangisti, care deplang soarta acestui sarman animal pe cale de disparitie. Oricum, povestea clasica continua cu un vanator incorect politic (probabil un conservator de dreapta, un retrograd si reactionar, – aproape un natonalist fascist am putea spune), care il casapeste pe lup salvand scufita si bunicuta.

 Dupa standardul stabilit inca din 1925/26, in lucrarea clasica corect politic numita “Mein Kampf “, povestea a fost putin prelucrata pentru uzul corectului politic majoritar:

 In primul rand trebuie analizata profund problema intruziunii purtatoarei de scufita in habitatul natural al bietei salbaticiuni numite “lup”.

 Apoi modul in care  reactionara bunica – si-a construit o locuinta intr-o rezervatie, probabil fara autorizatie de mediu si fara ca green-peace sa fi fost de acord cu asta. Gurile rele spun ca la constructie nici n-a folosit noul concept denumit “amprenta energetica minima”. Ca urmare – avem o bunicuta cu o constructie artificiala, care distrugea cadrul natural al padurii virgine.

 Orice casa presupune si o cale de acces, deci alte dezastre clorofiliene. In plus, orice cale de acces presupune circulatia autovehiculelor emanatoare de dioxid de carbon poluant si cauzator de incalziri globale manifestate prin geruri polare la latitudini meridionale. Inca o fapta reprobabila a bunicii…

 In plus, socialmente, bunicuta asteapta ajutorul tineretului purtator de scufite, in loc sa stea cuminte la azilurile platite prin asigurarile de stat.

 Iar purtatoarea de scufita, probabil, pregatea hrana nesanatoasa pentru bunicuta pe (horribile dictu) aparate mari consumatoare de energie neregenerabila.

 Ca urmare, actul locatarului de drept al padurii, desi abominabil si crud, devine de inteles si scuzabil in fata agresiunii imperialist-bunicut. In plus bietul lup, sarac si flamand, beneficiar de asigurare sociala minima (intrucat nu a platit niciodata contributiile sociale) risca o indigestie severa, iar spitalele capitalismului salbatic nu-i asigura tratamente corespunzatoare.

 In povestea clasica, reactionarul vanator aplica o procedura invaziva lupului, o terapie traumatizanta, prin care bunicuta si proprietara scufitei sunt extrase din matele bietului animal. (copiii sub 18 ani sunt rugati sa citesca doar cu acordul sau in prezenta parintilor).

Acum am si eu o dilema: care din personaje s-a situat pe “partea rea” si care pe “cea buna” a acestei istorii?

 Lupul, un martir, este personajul pozitiv? Ca mie asa mi se pare. El e “de partea buna a istoriei”. Scufita, Bunicuta, Vanatorul devin personaje odioase, se situeaza dincolo.

Dupa ce l-ai protejat pe lup, l-ai mangaiat pe frunte, i-ai spus ca nu e agresiv, ca e frecventabil, i-ai dat medicamente anti ADHD,acum il pui pe partea “rea a istoriei” ? Hai sa fim seriosi.

 Pe vremea bunicii (dar si pe vremea copilariei mele), care erau vremuri incorect politice, o bataita parinteasca pe poponetul rebel rezolvau toate problemele ADHD-iste. O urecheala zdravana rezolva problema dificila a tablei inmultirii.

 Sa ne intoarcem rotund la standardul invocat in introducere, care spune “Propaganda… trebuie sa fie populara si nivelul sau intelectual trebuie sa fie ajustat pentru nivelul de inteligenta cel mai limitat din rândul celor carora se adreseaza”. În consecinta, pentru a ajunge la o masa cat mai mare, nivelul intelectual va trebui sa fie cat mai mic. Iata “secretul lui Polichinelle”. Il stie si Putin. Atacul Ucrainei nu este atac, ci doar auto-aparare impotriva unor agresiuni (inexistente) facute de forte reactionare si fascisto-nationaliste ukrainiene.Logic: nationalismul sovietic e bun, cel ucrainian e fascist. Ce daca nu sunt atacati rusii din Crimeea, ei trebuie aparati.

 Era autorul lui Mein Kampf  vizionar sau au preluat comunistii (si urmasii lor) standardul? Au studiat Badea, Gadea, Grecu, Ghise bibliografia sau ei sunt doar la “nivelul de inteligenta cel mai limitat” ?

 Si daca tot am vorbit de corectitudinea sovietica, ar trebui sa vorbim acum si de cea PSD-ista – frati de cruce (crucea aia imbarligata) cu partidul lui Putin. Cine nu crede ca e asa, sa-mi arate macar o condamnare a agresiunii iesita pe gura unui PSD-ist… sau PNL-ist, sau PDL-ist, sau …

 In afara de Forta Civica si MRU, nu stiu un partid sa fi reactionat la evenimente care ne privesc direct si nemijlocit. Nu au ajuns la noi? Inca…

O fi doar incompetenta? Pai daca o adolescenta se calugareste se face “comandament“, daca niste turisti au un accident stupid se face “comandament”. Si unde pot functiona mai bine comadamentele decat in studiouri de TV. Daca ninge putin aducem studiourile la comandamentul de la guvern. Comandamentele sunt inteligenta suprema: au nivelul intelectual al “adrisantului”.

Ei bine, nu ninge, nu e inundatie, nu sunt accidente de masina, e doar un mic incendiu devastator la granitele noastre. Iar noi suntem in prima linie. Dar de ce comandament? Ca sa-l suparam pe karatistul Putin? Asta nici macar nu joaca baschet. Atunci de ce sa facem comandament?

 In plus, adaptata la situatia noastra, povestea se cam complica.

 Cine e bunicuta, cine-i duce merinde, unde e padurea, unde e vanatorul, cine are in grija poteca ce duce la casa bunicutei?

Bunicuta cam banuim cine este, cosuletul contine cam mult Plumb (rovana), vanatorul e plecat probabil la cules capsuni, padurea a cam fost tunsa, iar poteca e probabil un “Mare proiect”.

 Totusi, cine e lupul? Avem haite intregi de caini si potai (maidanezi sau de rasa), dar LUPUL?

 Cine e LUPUL?

 Incercati mai multe raspunsuri. Toate vor fi corecte.

Bună dimineata intr-o zi de miercuri.  Vremea se va menţine caldă, îndeosebi valorile termice nocturne urmând a se situa peste mediile climatologice ale perioadei. Cerul va fi mai mult noros şi temporar va ploua în Oltenia, Banat şi Muntenia, unde cantităţile de apă vor depăşi izolat 20 l/mp. În celelalte regiuni ploile se vor semnala local şi vor fi, în general, slabe cantitativ. La munte precipitaţiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sudul ţării şi în zona înaltă de munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 4 grade în Moldova şi 15…16 grade în nord-vest, iar cele minime se vor încadra între 0 şi 8 grade. Izolat se va semnala ceaţă.

 În Bucureşti, vremea se va menţine închisă, dar mai caldă decât în mod obişnuit la această dată. Temporar va ploua, iar vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 10…11 grade, iar cea minimă de 6..7 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 5196 RON; 1 USD = 3. 2852 RON; 1 EURO = 1. 3757 USD; Francul elvetian 3. 7146 RON. Gramul de aur 141.5158 RON.

 Crin Antonescu a demisionat din funcţia de preşedinte al Senatului şi i-a cerut demisia lui Ponta: Dacă nu mai sunteţi premier, nu mai sunteţi nimic. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a demisonat astăzi din funcţia de preşedinte al Senatului, după un schimb acid de replici cu premierul Victor Ponta, purtat chiar la tribuna Parlamentului. Ponta l-a acuzat pe Antonescu că el a propus legea amnistiei, împreună cu Relu Fenechiu. Ulterior, Antonescu i-a cerut demisia lui Ponta, însă premierul a refuzat. Guvernul Ponta III a primit votul Parlamentului, fiind întrunite 346 opţiuni favorabile, în timp ce 192 senatori şi deputaţi s-au exprimat “împotrivă”.Călin Popescu Tăriceanu se află în biroul lui Valeriu Zgonea, alături de premierul Victor Ponta. Tăriceanu ar putea prelua funcţia de preşedinte al Senatului, cu sprijinul majorităţii USD. La discuţii a fost prezent şi Viorel Hrebenciuc. Un alt nume vehiculat de PSD este Mircea Geaoană.[…] Antonescu: E un moment destul de special. Nu e, desigur, prima tentativă de învestire a unui guvern. Nu e prima oară, dinpotrivă, când vorbesc din postura de membru al opoziţie. Şi totuşi ceva special există. Îl ascultam pe primul ministru, acelaşi cu cel din decembrie din 2012, invocând acelaşi program din 2012 şi spunându-ne aceleaşi vorbe ispititoare ca acelea din 2012. Înţeleg că sunt oameni, parlamentari, partide, cetăţeni tentaţi să le creadă. PNL şi eu nu le mai putem crede, pentru că le-am votat odată, le-am învestit cu toată încrederea. Nu putem astăzi, oricât am avea de-a face cu aceeaşi persoană, oricât ar fi neschimbat un program de guvernare, să-l credem.  Integral aduce Adevarul

Băsescu, după întâlnirea cu Ponta: I-am propus ca miercuri să se adopte în Guvern noul program, apoi asumare. Preşedintele Traian Băsescu a declarat marți seară, în cadrul unei declaraţii de presă, că i-a solicitat premierului Victor Ponta schimbarea programului de guvernare care să reflecte noua realitatea politică a Guvernului, precum și protocoalele convenite între partenerii din noua majoritate. „Voi respecta deciziile anterioare ale CCR și voi numi toți miniștrii în momentul în care condițiile vor fi îndeplinite. Ceea ce eu am solicitat, având în vedere schimbarea structurii de susținere a guvernului în Parlament și a guvernului, este să existe un program de guvernare care să reflecte noua realitatea politică a Guvernului, precum și protocoalele convenite între partenerii din noua majoritate. Nu a fost posibil un asemenea lucru astăzi în Parlament”, a declarat președintele. „Sper ca Ponta să dea o soluție constituțională a asumării răspunderii actualului guvern pe un nou program de guvernare care să reflecte noile alianțe politice din Parlament. Cred că este o soluție foarte rapidă, pe care i-am și propus-o, mi se pare aceea a adoptării mâine în guvern a noului program de guvernare, cu care premierul să-și asume răspunderea în Parlament și eu vă asigur că în momentul în care programul ar fi asumat, nu voi ezita să semneze decretele de instalare a noilor miniștri”, a continuat președintele. „Îmi doresc mult să fie un guvern care să aibă un nivel de legitimitate acceptabil”, a mai spus președintele. Aduce B1Tv

Liber la ţepuit partenerii de afaceri. Înșelăciunea și delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o manieră cu mult mai blândă decât o făcea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de până la patru ori mai mici. Un caz particular este înșelăciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infracțiuni de natură economică, din care rezultă prejudicii de sute de milioane de lei anual. Ea nici nu mai apare în Codul penal și, ca atare, intră sub incidența unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai puțin de 12 ori, până la maximum un an de pușcărie sau amendă. În plus, inculpaţii care își recunosc fapta pot încheia cu procurorul un acord care să le reducă pedeapsa fără a mai fi nevoie să treacă printr-un proces. Marii câştigători sunt însă inculpaţii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza să constate că faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementări. Noul Cod penal tratează cu mare blândețe infracțiunile de natură economică. Se remarcă înșelăciunea și delapidarea, unde pedepsele se reduc și de patru ori, scăzând, în consecinţă, și termenul de prescripție Pentru un om de afaceri cu  bani și cu avocați iscusiți, noul Cod penal poate fi un adevărat cadou în cazul în care ajunge să aibă probleme cu justiția. Ba, mai mult, chiar și cei care au ajuns deja pe băncile tribunalului pot profita de modificările substanțiale în ceea ce privește definițiile, pedepsele și termenele de prescripție în cazul infracțiunilor de natură economică, având în vedere că procesele lor se vor judeca pe noul Cod penal (legea evident mai favorabilă). Integral aduce Capital

DNA: 43 de edili din Argeş, urmăriţi penal într-un dosar al deputatului Mircea Drăghici şi al lui Constantin Nicolescu. DNA a început urmărirea penală împotriva a 43 de primari şi viceprimari din judeţul Argeş acuzaţi de abuz în serviciu într-un dosar în care Constantin Nicolescu (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş), l-ar fi ajutat pe deputatul PSD Mircea Drăghici să obţină 105 contracte pe bani publici în valoare totală de aproape 4 milioane  de lei. Judeţul Argeş are 102 primari. Constantin Nicolescu a rămas fără mandatul de preşedinte al CJ Argeş, după ce, pe 11 februarie, a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate, sentința de constatare a conflictului de interese rămânând definitivă. Potrivit legii, persoana aflată într-o astfel de situație își pierde mandatul. Pe 24 februarie, prefectul de Argeş a semnat ordinul de încetare a mandatului lui Constantin Nicolescu. Acuzaţii: Constantin Nicolescu (la data faptelor era președinte al Consiliului Județean Argeș și președinte al organizației județene a PSD) – folosirea influenței sau autorității funcției de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dintre care una în formă continuată (14 acte materiale); Mircea Drăghici (deputat în Parlamentul României) – folosirea influenței sau autorității funcției de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (14 acte materiale). Integral aduce Curs de Guvernare.

Grevă la Automobile Dacia. Sindicaliştii cer mai multe tichete pentru Programul Rabla şi realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti. Câteva mii de sindicalişti de la Automobile Dacia ies miercuri în stradă la Mioveni pentru a le cere guvernanţilor mai mult sprijin pentru industria auto. Ei cer în primul rând suplimentarea numărului de tichete pentru Programul Rabla, unul dintre cele mai importante stimulente pentru producătorii auto odată cu venirea crizei. Anul trecut, statul a alocat mai puţine vouchere, iar pentru acest an, soarta programului este incertă. Sindicaliştii Dacia sunt nemulţumiţi şi din cauza deciziei Guvernului de a amâna realizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu. Este o rută importantă pentru producătorul auto, care i-ar permite să transporte mai rapid maşinile către pieţele vestice. Potrivit oficialilor companiei, lipsa unui drum de mare viteză costă compania 30 de euro pe maşină, în condiţiile în care 94% din producţia Dacia ia calea exportului.Potrivit comunicatului de presă transmis marţi de Blocul Naţional Sindical, mitingul se desfăşoară între orele 13:00 şi 14:30, pe platoul Casei de Cultură din Mioveni. Reprezentanţii BNS, care îi reprezintă pe angajaţii companiilor Dacia Renault şi Ford Craiova, având membri de sindicat şi în societăţile care produc componente şi subansamble auto, afirmă că autostrada Piteşti-Sibiu este vitală pentru ca aceste două platforme industriale să îşi menţină un nivel competitiv pe piaţă şi să asigure stabilitatea locurilor de muncă a peste 150.000 de oameni. Integral aduce Digi24

Caracatiţa din Asigurări. Dovada care l-a băgat în arest pe “naşul” Dan-Radu Ruşanu. Unul dintre cei mai puternici liberali din ultimul deceniu a fost arestat pentru 30 de zile. El a fost turnat la DNA de foştii subordonaţi din ASF, cum voia să controleze instituţia. A fost interceptat în baza unor mandate emise de Curtea Supremă. Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan-Radu Ruşanu (64 de ani), a fost încarcerat ieri pentru 30 de zile în arestul Poliţiei Capitalei. El este cercetat pentru favorizarea infractorului, influenţarea declaraţiilor, constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu. Este vorba de dosarul în care DNA a cerut ridicarea imunităţii parlamentare în cazul finului lui Ruşanu, deputatul PNL Daniel Chiţoiu (47 de ani), fost vicepremier şi ministru de Finanţe. SMS-urile penale Printre probele importante ale DNA există o înregistrare telefonică, din 15 octombrie 2013, dintre soţia lui Daniel Chiţoiu, Laura Chiţoiu, director în cadrul ASF, şi Marian Mîrzac, fost director general al Carpatica Asig şi membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, în care se arată cum Ruşanu încearcă să promoveze o Ordonanţă de Urgenţă. Ruşanu a iniţiat OU, promovată de finul său, privind modificarea funcţionării ASF. Prin această Ordonanţă a putut fi îndepărtat Daniel-George Tudor, vicepreşedinte al ASF şi care avea atribuţii privind sectorul de supraveghere a asigurărilor. Motivul: nu şi-a echivalat studiile şi nu avea vechime de nouă ani în domeniul financiar. Integral aduce EVZ.

Cine sunt judecătorii care i-au condamnat pe cei opt grei ai fotbalului românesc la închisoare cu executare. Dosarul Transferurilor a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti în 2013, după ce Curtea Supremă a decis rejudecarea acestei cauze. Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea au fost judecaţi şi găsiţi vinovaţi de un complet format din două judecătoare. Una dintre ele are doar 33 de ani şi în patru ani a reuşit să promoveze de la o judecătorie de provincie la Curtea de Apel Bucureşti, una dintre cele mai importante instanţe din România. Gheorghe Copos, Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Neţoiu şi Cristian Borcea  au fost judecaţi de completul format din judecătoarele Anca Mădălina Alexandrescu şi Codruţa Strîmb. Cele două judecătoare au efectuat cercetarea judecătorească în mai puţin de şase luni, după ce cauza a fost trimisă spre rejudecare de Curtea Supremă. Marţi, 4 martie, cele două judecătoare a decis să îi condamne pe cei opt grei ai fotbalului. Judecătoarea Anca Mădălina Alexandrescu  a intrat în magistratură în anul 1998, la Judecătoria Giurgiu. A promovat la Judecatoria Sector 2 în anul 2001. În 2004 a promoivat ca judecător la Tribunalul Bucureşti iar după doi ani a ajuns prin concurs la Curtea de Apel Bucureşti. În ultima declaraţie de avere, judecătoarea spune că nu deţine nici un imobil, are în proprietate două maşini şi un credit de 70.000 lei. În 2012. a declarat că a câştigat ca judecător 84.000 lei. Magistrata Anca Mădălina Alexandrescu a fost admisă de CSM la concursul de promovare pentru Curtea Supremă. Până la acest dosar judecătoarea nu a intrat în atenţia presei. Singurele menţiuni despre judecătoare au fost legate de fostul sindicalist Marius Petcu. Aceasta a deliberata asupra unei cereri de arestare preventivă formulate de DNA, după ce Marius Petcu a fost prins în flagrant primind 40.000 euro de la un om de afaceri, pentru a-l ajuta să obţină lucrări de la Sind România (firma confederaţiilor sindicale). În acel caz,  judecătoarea a decis că Petcu poate fi cercetat de DNA şi în stare de liberatate. Integral aduce Gandul

Confiscari de milioane de dolari in cazul condamnarilor din fotbal. Cati bani pierd Copos, Borcea, Popescu, Stoica si fratii Becali. Pe langa sentintele cu inchisoare pronuntate in dosarul transferurilor, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat si confiscarea unor sume importante de bani precum si plata unor despaguri civile catre ANAF. De exemplu, in cazul George Copos, instanta a dispus confiscarea mai multor sume de bani rezultate din diferite transferuri de fotbalisti astfel: 150 de mii de dolari, 40 de mii de dolari, 500.000 de dolari (echivalentul in lei) etc, fiind mentinut sechestrul pe imobile. In cazul lui Cristian Borcea, instanta a dispus confiscarea urmatoarelor sume rezultate din transferuri fictive: 593.750 dolari, 80 de mii de dolari, 168.667 de dolari,  213.000 de dolari,  145.500 de dolari,  32.167 de dolari, 29.200 euro. Pe langa toate acestea, fiecare condamnat din dosarul transferurilor are de platit si despagubiri civile la ANAF. De exemplu, Crisian Borcea are de platit la ANAF impreuna cu Ioan Becali suma de 609.444 lei, inca 405.992 lei tot la ANAF impreuna cu Becali si cu  Netoiu, pus inca o suma de 164.780 catre ANAF tot impreuna cu Becali. Corespunzator faptelor, si ceilalti condamnati – Victor Becali, Mihai Stoica si Gica Popescu, au de platit diferite sume de bani mai mari ori mai mici si despagubiri catre ANAF. Pe langa toate acestea, instanta a mai dispus anularea mai multor acte false, numeroase contracte de imprumut, memorandumuri, contracte de transfer, hotarari ale CA Dinamo, etc. Integral aduce Hotnews

Preşedinţii a două secţii de votare la referendumul din 2012, condamnaţi la închisoare. Magistraţii Judecătoriei Drobeta Turnu Severin au decis condamnarea la închisoare cu executare pentru preşedinţii a două secţii de votare la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu, conform B1TV. Liviu Cătălin Bondoc, preşedinte al Secţiei de votare nr. 63 din Drobeta Turnu Severin, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, iar Dumitru Mirea, preşedinte al Secţiei 170 din localitatea mehedinţeană Gârla Mare a fost condamnat la doi ani şi şapte luni de închisoare cu executare. nstanţa a stabilit, de asemenea, condamnări cu suspendare de un an şi jumătate, respectiv un an pentru Gheorghiţa Burcu şi Manuela Micu, membri ai Secţiei de votare nr. 70 din Orşova, relatează Mediafax.  Decizia magistraţilor Judecătoriei Drobeta Turnu Severin nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Craiova.Cei patru inculpaţi au fost cercetaţi penal pentru infracţiuni la Legea electorală, în dosarul referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din vara anului 2012. Romania Libera

Autostrada Bucureşti-Ploieşti, deschisă de doi ani, nu are nici acum parcări, spaţii de servicii sau benzinării. La aproape un an şi 8 luni de când autostrada Bucureşti-Ploieşti a fost deschisă circulaţiei, tronsonul de circa 55 de kilometri care se întinde între centura Capitalei şi centura Ploieştiului nu are nici acum parcări, spaţii de servicii sau benzinării. Mai mult, în prezent este funcţional doar un singur nod rutier de intrare-ieşire de pe autostradă, şi anume cel care face legătura cu localităţile Snagov şi Ghermăneşti, astfel că, odată ce un şofer a intrat pe autostradă dinspre centura Bucureşti, acesta trebuie să meargă cel puţin 20 de kilometri pentru a putea ieşi de pe autostradă. Autostrada Bucureşti-Ploieşti mai este prevăzută şi cu alte noduri rutiere de intrare-ieşire, însă acestea nu sunt funcţionale momen­tan, cel puţi oficial. Spre exemplu, există indicatoare care semnalizează intrarea/ieşirea către localităţile Corbeanca şi Baloteşti (Moara Vlăsiei), însă în realitate acest nod nu există momentan, ieşirea anunţată făcându-se de fapt direct în câmp. Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Vladimir Putin denunță noile autorități de la Kiev, însă dă asigurări că o intervenție militară reprezintă ultima opțiune. Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că noile autorități de la Kiev sunt ‘nelegitime’, însă a ținut să dea asigurări că folosirea forței în Ucraina este o opțiune de ultimă instanță. Șeful statului rus a făcut aceste declarații într-o conferință de presă organizată la reședința sa din apropierea Moscovei, informează Ria Novosti. Acestea sunt primele declarații publice ale lui Vladimir Putin de la destituirea la 22 februarie de către parlamentul de la Kiev a președintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în prezent refugiat în Rusia. Președintele rus a afirmat că noul guvern ucrainean nu are nicio autoritate legală și a cerut organizarea de alegeri cât mai curând posibil. ‘Parlamentul este parțial legitim, însă restul nu. Președintele interimar nu are nicio legitimitate’, le-a spus Putin ziariștilor. Deși a denunțat noile autorități de la Kiev, Putin a afirmat că Rusia nu plănuiește o acțiune militară iminentă. Deocamdată, a spus el, nu este nevoie să se folosească forța militară în Crimeea (republică autonomă în sudul Ucrainei), dar Rusia are opțiunea să facă acest lucru, a mai spus Putin. Șeful statului a avertizat că Rusia își rezervă dreptul de a recurge la ‘toate mijloacele’ pentru a-și proteja cetățenii din Ucraina. ‘Dacă vom lua decizia de a disloca trupe, aceasta va fi doar pentru protecția populației’, a spus el. ‘Militarii noștri sunt frați de arme, prieteni. Sunt sigur că militarii ucraineni și ruși vor fi de aceeași parte a baricadei’, a adăugat președintele rus. ‘Dacă luăm decizia de a utiliza forța armată în Ucraina, această decizie va fi legitimă, în deplin acord cu dreptul internațional, în măsura în care avem în acest sens o cerere din partea președintelui legitim (Viktor Ianukovici). Obligațiile noastre coincid în acest caz cu interesele noastre de a apăra poporul pe care îl considerăm apropiat din perspectivă istorică, culturală, economică’, a spus Putin, precizând că este vorba în acest caz despre o ‘misiune umanitară’. Totodată, președintele Vladimir Putin a negat că forțele ruse au intervenit în Ucraina. Întrebat de unul dintre ziariști dacă forțe ruse acționează în Crimeea, unde bazele ucrainene sunt înconjurate de bărbați în uniformă fără niciun semn de identificare, Vladimir Putin a răspuns că nu, adăugând că aceste forțe ‘sunt forțe locale de autoapărare’. Integral aduce Agerpres

Armata ucraineană a respins un ATAC RUS. CNN: Rusia REFUZĂ negocierile cu Administraţia din Ucraina. Soldaţii ruşi din Transnistria se află în “ALERTĂ DE RĂZBOI”. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi că în acest moment nu este necesar să fie trimise trupe în Ucraina, dar Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la “toate mijloacele” pentru a-şi proteja cetăţenii din această ţară. Preşedintele rus le-a ordonat trupelor mobilizate săptămâna trecută într-un exerciţiu militar surpriză în vestul şi centrul Rusiei să se întoarcă la unităţile lor, a declarat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, relatează Russia Today, în pagina electronică. Un emisar al Naţiunilor Unite este în drum spre Crimeea. Armata ucraineană anunţă că a respins, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse. “Indivizi înarmaţi au abordat cu un remorcher nava militară ucraineană Slavutici, au încercat să urce la bord, să captureze echipajul şi să le ia armele”, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP. “Agresorii purtau uniforme ale Forţelor navele ruse şi au venit de pe o navă militară rusă”, a precizat Ministerul Apărării. Atacul a fost respins fără schimburi de focuri, iar militarii ruşi nu au reuşit să urce la bord. Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente. Nave ale Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să blocheze ambarcaţiuni militare ucrainene în largul Portului Sevastopol, în Crimeea. Conform unor surse din cadrul serviciilor de spionaj citate de CNN, două nave militare ruse şi o navă militară ucraineană au intrat marţi în Marea Neagră, venind din Marea Mediterană, şi se îndreaptă spre sudul Ucrainei. Forţele Navale ucrainene intenţionează să evite orice confruntare cu nave militare ruse. Militarii ruşi din regiunea transnistreană se află în “alertă de război” din cauza situaţiei din Ucraina, scrie presa de la Tiraspol, care susţine că forţele Rusiei din zonă au primit veste antiglonţ şi muniţie de luptă, relatează Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică.Potrivit sursei, şi trupele separatiste din Ministerul Apărării, Afacerilor Interne şi Serviciului de Securitate (KGB) de la Tiraspol se află în alertă maximă din cauza situaţiei din Ucraina. Potrivit presei de la Tiraspol, autoritaţile separatiste transnistrene proruse se tem că tensiunile din Ucraina ar putea afecta regiunea. În consecinţă, administraţia separatistă de la Tiraspol a consolidat procedurile de trecere a frontierei dintre Ucraina şi regiunea transnistreană înainte de începerea crizei din Crimeea, scrie Deutsche Welle.  Pe de altă parte, în urma evenimentelor din Ucraina, deputatul rus Roman Hudeakov a trimis o solicitare Ministerului rus de Externe, în care cere examinarea posibilitaţii recunoaşterii Transnistriei şi integrării acesteia în Federaţia Rusă. Deputatul rus, originar din Transnistria, a invocat faptul că România ar putea recurge la manevre militare pentru a anexa Republica Moldova. La rândul lor, analiştii de la Chişinău consideră că dacă Ucraina va ceda în faţa agresiunii ruseşti, atunci se poate afirma că “Moldova va fi ocupată de Rusia din nou” şi consideră că este necesară o convocare a Parlamentului Republicii Moldovei, pentru adoptarea unei declaraţii în legatură cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova trebuie să ceară UE şi SUA asigurarea protecţiei din partea NATO. Integral aduce Mediafax.

Zbigniew Brzezinski: „Dacă Vestul priveşte pasiv cum Ucraina este strivită, atunci libertatea din România, Polonia şi ţările baltice este ameninţată”. Fostul consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter avertizează că, dacă Vestul va continua să privească pasiv mobilizarea de trupe ruse în Ucraina, care ar putea duce până la urmă la răsturnarea noii puteri de la Kiev, atunci securitatea şi libertatea nou-dobândite de ţările învecinate Ucrainei – România, Polonia şi cele trei state baltice – sunt şi ele în pericol. „Tacticile golăneşti folosite de Putin în Crimeea oferă câteva indicii cu privire la ceea ce are de gând să facă în continuare. A ştiut în avans că mica invazie camuflată va fi primită cu sprijin de majoritatea rusă din Crimeea. Nu era sigur cum vor reacţiona unităţile mici ale armatei ucrainene mobilizate în Crimeea, aşa că a mers acolo mascat ca un gangster din Mafie. În eventualitatea unei rezistenţe ucrainene serioase, s-ar fi putut dezice oricând de iniţiativă şi să se retragă”, notează fostul consilier al preşedintelui american. „Succesul său iniţial l-ar putea tenta să repete aceeaşi performanţă în mod mai direct în provinciile estice ale Ucrainei continentale. Dacă va avea succes, concluziva fază a treia ar putea fi direcţionată, printr-o combinaţie de nelinişte politică şi folosirea tot mai vădită a forţelor ruse, către răsturnarea Guvernului de la Kiev. Rezultatul ar fi astfel similar cu cele două faze ale campaniei de capturare a Regiunii Sudeţilor de către Hitler, după Munchen în 1938 şi ocupaţia finală a oraşului Praga şi a Cehoslovaciei în 1939. Integral aduce Adevarul.

Criza din Ucraina: Washington mentine presiunea inainte de o intalnire tete-a-tete intre reprezentanti ai Moscovei si Parisului. Washingtonul mentine presiunea asupra Moscovei, acuzand-o de cautarea unui “pretext” pentru a “invada” Ucraina, inainte de o intalnire tete-a-tete, miercuri, la Paris, intre liderii diplomatiei ruse si americane. Vorbind pentru prima data de la Kiev de la venirea la putere a unei noi echipe pro-europene, secretarul de stat american John Kerry si-a inasprit tonul marti pentru a-l critica pe presedinte Vladimir Putin. “Cred ca este clar ca Rusia face tot ce este posibil pentru a crea un pretext pentru a invada si mai mult Ucraina”, a reprosat Kerry in timpul unei conferinte de presa. In acelasi timp, la Washington, presedintele Barack Obama a pus la indoiala raspicat buna-credinta a lui Vladimir Putin, spunand ca declaratiile sale “nu pot pacali pe nimeni”. In acest context, seful diplomatiei americane se intalneste miercuri la Paris cu omologul sau rus Serghei Lavrov, pentru prima data de cand Rusia a ocupat practic peninsula Crimeea, cu ocazia unei intalniri organizate de catre presedintele francez Francois Hollande despre situatia din Liban . O intalnire intre cei doi lideri, care s-au contat mult in ultimele zile, ar putea avea loc miercuri dupa-amiaza. Nu este exclus ca presedintele francez, care gazduieste reuniunea planificata in urma cu mai mult timp, sa profite de aceasta ocazie pentru a reuni principalele parti implicate in criza ucraineana, Rusia si puterile occidentale. Este de asteptat intalnirea internationala privind Libanul sa aiba loc intre orele 12.00 si 1500 GMT, la Palatul Elysee. Printre temele de discutie ar trebui sa fie ideea propusa de cancelarul german Angela Merkel pentru a crea un “grup de contact” privind Ucraina, potrivit autoritatilor de la Paris. Intalnirea precede un summit extraordinar al Uniunii Europene care poate decide masuri coercitive fata de Moscova, acuzata de incalcarea dreptului international si a suveranitatii Ucrainei prin preluarea controlului de facto in Crimeea. HotNews

Militarii ruşi din Transnistria sunt „în alertă de război”. Militarii ruşi din regiunea transnistreană sunt, de luni, în “alertă de război”. Aceştia au primit căşti, veste antiglonţ şi muniţie de luptă. Şi trupele separatiste din componenţa aşa-zisului minister transnistrean al apărării, al afacerilor interne şi KGB-ului (serviciul de securitate de la Tiraspol) sunt în alertă maximă din cauza situaţiei din Ucraina. Potrivit presei de la Tiraspol, autorităţile transnistrene pro-ruse se tem ca tensiunile din Ucraina să nu treacă frontiera. Administraţia de la Tiraspol a înăsprit procedura de trecere a frontierei dintre Ucraina şi regiunea transnistreană înainte de începerea crizei din Crimeea. Hudeakov cere recunoaşterea Transnistriei de către Rusia. În legătură cu ultimele evenimente din Ucraina, deputatul din Duma rusă, Roman Hudeakov, s-a adresat Ministerului rus al Afacerilor Externe cu cererea de examinare a posibilităţii recunoaşterii Transnistriei şi integrării acesteia în Federaţia Rusă. Deputatul rus, originar din Transnistria, a invocat faptul că România ar putea recurge la manevre militare pentru a anexa Republica Moldova. Analiştii politici de la Chişinău consideră că dacă Ucraina va ceda în faţa agresiunii ruseşti, atunci indubitabil se poate afirma că “Moldova va fi ocupată de Rusia din nou” şi sugerează că Parlamentul Republicii Moldovei trebuie să se convoace şi să adopte o declaraţie în legătură cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova trebuie să ceară UE şi SUA să fie luată sub protecţia NATO. Mike Rogers: Următoarea victimă a agresiunii ruseşti va fi Moldova Şi şeful Comitetului pentru Informaţii de la Casa Albă, Mike Rogers, a declarat că Moldova ar putea fi următoarea “victimă a agresiunii ruse”. “Vladimir Putin intenţionează să extindă zona-tampon a Rusiei, aşa cum o face în Ucraina. Cred că Moscova îşi doreşte să extindă zona-tampon nu atât prin ocupaţie, cât prin influenţă. Iar următoarea va fi Moldova şi vor urma şi alte regiuni. Interesul Rusiei este să împingă cât mai departe această zonă-tampon”, a menţionat Mike Rogers. În legătură cu evenimentele din Crimeea, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat că Moldova pledează pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pentru neadmiterea violării principiilor dreptului internaţional. La rândul său, prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă a menţionat că „tensiunile dintre pro-ruşii din Crimeea şi pro-europenii din Ucraina îi amintesc de conflictul separatist din Transnistria”. “Ceea ce se întâmplă în Ucraina arată că, în cazul în care o ţară nu reacţionează imediat la pericolul separatismului, acesta riscă să se răspândească în întreaga regiune”, a spus Leancă. Integral aduce Deutsche Welle

Investitorii ruşi poftesc deja la „trufele“ din agribusinessul Ucrainei: prima ţintă este un terminal de export la Marea Neagră. Miliardarul rus Magomedov Gadjie­vici, cu o avere estimată la 3 miliarde de dolari, şi-a afirmat deja intenţia de a investi 300 de milioane de dolari într-un terminal de export pentru cereale şi pentru containere comerciale în portul ucrainean Mîkolaiv, scrie Thomson Reuters. Mîkolaiv este unul dintre principalele porturi prin care Ucraina exportă cereale şi unul dintre cele mai mari centre de construcţie de nave de la Marea Neagră. Miliardarul este proprietarul grupului Summa, un holding cu operaţiuni în domeniile logisticii portuare, tehnologiei,  construc­ţiilor, telecomunicaţiilor şi în sectorul petrolului şi gazelor naturale. Gadjievici este cunoscut şi pentru relaţiile strânse pe care le are cu politicienii ruşi. Intenţia Summa vine în contextul în care tensiunile dintre Ucraina şi Rusia continuă, iar Moscova a detaşat trupe în regiunea Crimeea. Ziarul Financiar

NOTA: Astazi vom avea editie dubla a “Stirilor Externe”. O editie dedicata “Crizei Ucrainiene” si o “Editie Generala” dedicata tuturor stirilor internationale.

Barack Obama: Statele Unite vor „susține deplin parcursul european al Republicii Moldova”. Preşedintele american s-a alăturat întrevederii dintre premierul Iurie Leancă și vicepreședintele Joe Biden, la Casa Albă. Guvernul moldovean spune într-un comunicat că președintele american Barack Obama s-a alăturat întrevederii dintre premierul Iurie Leancă și vicepreședintele Joe Biden, la Casa Albă. Potrivit comunicatului, Obama a spus că a ținut să vină personal ca să-l salute și să-l felicite pe Iurie Leancă pentru parafarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană în noiembrie trecut. Statele Unite ale Americii vor „susține deplin parcursul european al Republicii Moldova, înțelegem că acest drum nu este unul ușor, susținem integritatea teritorială si suveranitatea Republicii Moldova”, îl citează comunicatul guvernului moldovean pe președintele Obama. Liderul american mai este citat spunând că Statele Unite vor face tot ce le stă în puteri pentru stabilizarea situației din regiune. Premierul Iurie Leancă a spus, în cuvintele comunicatului de presă, că Republica Moldova este un prieten bun al administrației de la Washington. Vicepreședintele Joe Biden este citat cu declarația că Statele Unite și Republica Moldova lansează astăzi un dialog strategic, cu ocazia unei întrevederi între Iurie Leancă și secretarul de stat, John Kerry. Integral aduce Europa Libera

Libia își reabilitează fostul rege, înlăturat de Ghaddafi. Guvernul libian a decis să-l reabiliteze pe defunctul rege Mohamed Idriss al-Senoussi, răsturnat de la putere printr-o lovitură de stat condusă de fostul conducător Mouammar al-Ghaddafi în 1969, potrivit unui decret făcut public marți și citat de AFP. Guvernul a decis să restituie naționalitatea libiană defunctului rege și familiei sale și să stabilească bunurile sale confiscate de Ghaddafi pentru a le restitui moștenitorilor regali, afirmă textul. Regele al-Senoussi s-a urcat pe tron în 1951, Libia devenind prima țară din Africa de Nord care și-a obținut independența. El a fost înlăturat de pe tron printr-o lovitură de stat condusă de ex-dictatorul Mouammar el-Ghaddafi care a consemnat la reședință familia regală, privându-i de cetățenia libiană, confiscându-le bunurile și, în cele din urmă, alungându-i din țară. Regele și-a găsit refugiul la Cairo, unde a și murit în 1983, la vârsta de 94 de ani. Restul familiei regale a obținut statut de refugiați politic în Marea Britanie. Agerpres

China anunţă o nouă creştere a bugetului său militar. Japonia, preocupată de acest lucru. China a anunţat miercuri că va creşte cu 12,2 la sută bugetul său militar în 2014, ceea ce reprezintă o nouă creştere de două cifre, în timp ce Beijingul este implicat în diferende teritoriale puternice cu mai multe state vecine. Cheltuielile militare ale ţării vor atinge în acest an 808,23 miliarde de yuani (95,9 miliarde de euro), a anunţat Ministerul de Finanţe într-un raport pregătit pentru o sesiune a Adunării Naţionale Populare (ANP) a Parlamentului chinez. Ca o dovadă a ambiţiilor sale de a-şi consolida statutul de putere militară, Beijingul şi-a sporit periodic cheltuielile pentru Apărare, care au crescut cu 11,2 la sută în 2012, apoi 10,7% în 2013. Bugetul apărării chinez este al doilea cel mai ridicat din lume, dar se află cu mult în spatele celui al Statelor Unite (632,8 miliarde de dolari aşteptaţi în acest an, respectiv 460 de miliarde de euro). Experţii occidentali se declară convinşi că cheltuielile militare reale ale Beijingului depăşesc cu mult valorile anunţate. Pentagonul a apreciat astfel că China a cheltuit în 2012 pentru apărarea sa între 135 şi 215 miliarde de dolari (98 şi 156 de miliarde de euro). “Bazându-se pe istoria şi experienţa noastră, credem că pacea poate fi păstrată doar fiind noi înşine mai puternici”, a avertizat marţi Fu Ying, purtătorul de cuvânt al ANP, în cadrul unei conferinţe de presă. Această creştere a mijloacelor Apărării chineze a provocat îngrijorări din partea Statelor Unite şi vecinilor gigantului asiatic, în special Japonia. Relaţiile dintre Tokyo şi Beijing s-au deterioriat grav în ultimul an din cauza disputei privind suveranitatea unor insule nelocuite din Marea Chinei de Est, administrate de Japonia sub numele de Senkaku dar revendicate de China sub denumirea de Diaoyu. Semn al creşterii tensiunilor regionale, Guvernul japonez a decis la jumătatea lui decembrie să îşi crească cheltuielile militare cu 5 la sută în următorii cinci ani, cu un buget de 24.700 miliarde de yeni (175 de miliarde de euro) în perioada 2014-2019. Tokyo şi-a atras atunci criticile Beijingului, care a declarat că decizia Japoniei “nu poate decât să provoace îngrijorări grave în rândul ţărilor riverane din Asia şi comunitatea internaţională”. Integral aduce Mediafax

Feldmareşalul Fattah al-Sisi nu poate ignora „cererile poporului” şi vrea funcţia de preşedinte al Egiptului. Şeful Forţelor Armate din Egipt, mareşalul Abdul Fattah al-Sisi, a declarat marţi că nu poate să ignore „cererile” majorităţii egiptenilor care îi cer să candideze în viitoarele alegeri prezidenţiale din ţara magrebiană, informează BBC, citând agenţia Mena. Agenţia de ştiri Mena a dezvăluit o serie de declaraţii ale liderului armatei prin care acesta s-a exprimat în favoarea înscrierii acestuia în competiţia electorală pentru funcţia executivă. Precizările aduse de al-Sisi au avut loc în cadrul unui discurs ţinut la o ceremonie de absolvire a Academiei Militare din Egipt. „Egiptul trece printr-o etapă critică necesitând unitate între popor, Armată şi Poliţie”, susţinând că „nici un partid de unul singur nu poate ajută Egiptul să-şi revină în asemenea condiţii”. De aproape o lună este aşteptată demisia lui el-Sisi din funcţia sa instituţională pentru a se putea înscrie pentru alegerile prezidenţiale, Consiliul Suprem al Forţelor Armate anunţând în mod public susţinerea pe care o oferă mareşalului. Majoritatea analiştilor şi corespondenţilor de la Cairo susţin că şeful Forţelor Armate ar putea câştiga alegerile dată fiind popularitatea de care se bucură şi absenţa unor contracandidaţi puternici. Fattah al-Sisi s-a născut pe 19 noiembrie 1954, iar studiile şi le-a realizat în Egipt, Marea Britanie şi Statale Unite ale Americii. De tânăr a început cariera sa în Armată, în august 2012 acesta devenind lider al Forţelor Armate şi ministru al Apărării, în urma destituirii lui Mohammed Morsi. În ianuarie 2014, el-Sisi a fost avansat la gradul de feldmareşal Alegerile din Egipt trebuie să aibă loc, în condiţii normale, la mijlocul lunii aprilie. Adevarul

Die Welt: Trupele Berkut au învățat meserie de la nemți. Guvernul federal a consiliat regimul detronat al președintelui Viktor Ianukovici în chestiuni de securitate între anii 2009 și 2013. Confirmarea vine din partea ministerului de interne care a răspuns unei interpelări a unui parlamentar ecologist.  Înaintea campionatului european de fotbal din 2012, poliția federală germană a furnizat consultanță și training pentru serviciile ucrainene de securitate SBU. În cadrul acestor activități, trupele speciale Berkut au participat la seminarii organizate de specialiști germani. Lucrurile nu se opresc însă aici. Serviciul german de Informații Externe a făcut și el mai multe cursuri cu ofițerii Berkut. Printre acestea se numără predarea de tactici pentru manifestații de amploare și tehnici de infiltrare în diferite grupuri. Dar nu vorbim numai despre pregătirea trupelor în cadrul relațiilor germano-ucrainene, ci și despre livrări de căști și echipament ușor de protecție. Parlamentarul Hans-Christian Stroebele a cerut ministerului de interne și date referitoare la eventuale acțiuni de susținere materială a grupărilor radicale de dreapta. În documentul citat, autoritățile federale nu neagă această posibilitate, ci afirmă doar că nu are cunoștință despre asemenea afaceri. Între timp, membrii unităților Berkut – desființate oficial de noul regim de la Kiev – primesc în continuare pașapoarte rusești. Consulatul Federației Ruse de la Simferopol anunță că eliberează constant documente din „rațiuni umanitare urgente”. Fostele trupe speciale ale regimului Ianukovici sunt acuzate de majoritatea acțiunilor violente îndreptate împotriva manifestanților din Kiev. Trăgătorii de elită Berkut au fost filmați cum trăgeau cu muniție de război în demonstranți. Violențele din Kiev s-au soldat cu peste 80 de morți. Aduce RFI

Cat de dependenta este Europa de gazul rusesc si cum ar putea fi amenintata securitatea energetica in cazul unui conflict cu Moscova. Statele europene sunt reticente in privinta impunerii unor sanctiuni economice Rusiei in urma interventiei militare in Crimeea. Au refuzat sa impuna masuri dure chiar si dupa o solicitare a Statelor Unite. Motivele nu sunt cunoscute, insa ar putea avea legatura cu faptul ca multe state europene sunt puternic dependente de gazul rusesc. Conform cifrelor Eurostat, la nivelul intregii Uniuni Europene, in anul 2012, dependenta energetica era de 53,3%, principalul furnizor de gaze in Europa fiind Rusia. In aceste conditii, securitatea aprovizionarii UE cu gaze naturale, mai ales a statelor est-centrale, poate fi amenintata in cazul unui conflict cu Rusia. Datele Eurostat arata ca Rusia este nu doar principalul furnizor de gaze naturale, ci si de titei si carbune superior. In 2010, aproape 32% din importurile UE de gaze naturale au provenit din Rusia, aceasta fiind urmata de Norvegia cu 28,2% si Algeria cu 14,4%. De asemenea, aproximativ 34,5 % din importurile UE-27 de titei au provenit din Rusia, fiind urmata la mare distanta de Norvegia (13,8%) si Libia (10,2%). Si pe partea de carbune superior, Rusia a fost prima in topul furnizorilor in UE cu o pondere de 27%. Vezi detalii aici.   In raportul pe 2012 al gigantului Gazprom, Germania, Italia, Marea Britanie si Polonia apar ca cei mai mari importatori din UE de gaze rusesti. Gazprom a livrat in Germania 34 miliarde metri cubi de gaze, in Italia 15,1 miliarde metri cubi, in Marea Britanie 11,7 miliarde metri cubi, iar in Polonia 13,1 miliarde metri cubi. Un alt stat care consuma gaze rusesti in cantitati mari este Franta cu 8,2 miliarde metri cubi. Austria a importat 5,4 miliarde metri cubi, iar Ungaria 5,3 miliarde metri cubi. Tot un mare importator, insa din afara UE, era in 2012 Turcia cu 27 miliarde metri cubi. Integral aduce HotNews

La ora 15.00 a fost programat plenul reunit în cadrul căruia va fi dat votul celor două Camere ale Parlamentului, pe noua structură a Guvernului. Cand public aceste randuri sedinta comuna inca nu a inceput. Presedintele Basescu  i-a solicitat marti premierului Victor Ponta sa vina in fata Parlamentului cu un nou program de guvernare, pentru noua formula guvernamentala, inainte de a se prezenta pentru votul de investitura.

Presedintele a precizat ca au aparut noi obiective asumate prin protocoale bilaterale care trebuie incluse in programul de guvernare si ca fortarea unui vot fara modificarea programului prezinta doua riscuri: hotararea sa fie atacata la Curtea Constitutionala sau sa se declanseze un conflict intre Presedintie si Parlament din cauza faptului ca se instaleaza o noua structura guvernamentala pe un program votat cu alta componenta politica.

 Deci totul inca se joca si Ponta-3 nu s-a nascut inca. Cateva cuvinte despre guvizi:

 Problema lui Ponta 3 nu este că îl aduce pe Coco de la “Song” (grupul muzical al regretatului Ioan Luchian Mihalea), sub numele său de buletin Bogdan Stanoevici, de profesie actor, în postul de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni. Până la urmă, e un post-anexă la MAE, decorativ, în care liberalul Cristian David a dormit neîntors aproape doi ani, până l-a scos la lumina opiniei publice DNA-ul.

 Problema lui Ponta 3 nu este nici atleta Gabriela Szabo, numită la Tineret şi Sport, dulce lovitură de PR. Măcar Szabo ştie pe propria piele ce este acela sportul la cel mai înalt nivel, spre deosebire de maratonistul Nicu Bănicioiu, şi el un excelent exemplar de ministru-fantomă, care în aproape doi ani de mandat putea la fel de bine să guverneze de pe o insulă din Pacific, dacă e să ne luăm după activitatea sa relevantă public. Poate că acum, când a primit ce visează de ani de zile, portofoliul de la Sănătate, Bănicioiu ne va uimi pe toţi şi îşi va încorda în sfârşit muşchii de ministru adevărat, reformând sistemul sanitar.

 Marea problemă a lui Ponta 3 este că a aburcat pe ditamai portofoliul Finanţelor o tânără de 34 de ani, fără experienţă aplicată nici în lumea politică, nici în cea a finanţelor. Dar tinereţea şi lipsa de experienţă nu sunt păcate, până la urmă, dacă ştii să le transformi în atuuri. O domnişoară plecată de 14 ani din România în SUA, eminentă absolventă de doctorat la Harvard, Ioana Petrescu a devenit cunoscută în România nu prin sfaturile pe care i le-a dat premierului Ponta din postura de consilier pe problemele de evaziune fiscală. Aici

 Respectivul imbecil, Bogdan Stanoevici aka  Coco de la “Song”, a reusit sa ma enerveze inca inainte de a deveni ministru declarand cu nonsalanta ca romanii din Iugoslavia nu sunt de fapt romani ci vlahi, mama li de derbedeu analfabet din garda pontacului mitoman si plagiator.

 Cealalta guvida, Ioana Petrescu,  a devenit cunoscută în România drept “fata cu usturoiul” de la Guvern, o miss Usturoi venită de la Harvard să combată evaziunea fiscală cu dogma academică deprinsă în SUA. Editorialul ei devenit celebru pe internet o dată cu ea însăşi, publicat în Ziarul Financiar, se intitula “Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog!” (Buy My Garlic, cum ar veni treaba pe la Harvard).

În această epistolă către români, viitoarea ministră a Finanţelor ne îndemna pe noi, contribuabilii, să nu mai plângem de mila bătrânilor care cerşesc pe stradă, vânzând o funie de usturoi ca să-şi poată duce zilele, aşa cum a plâns şi ea când a venit în România, şi mai bine să ne plătim cu toţii impozitele, ca nişte buni cetăţeni. Pentru că statul nostru mare şi bun va şti ce să facă cu banii din impozitele noastre şi va asigura un trai edenic bunicuţelor noastre amărâte. Aici

Va inchipuiti cate taxe o adune respectiva din funiile de usturoi impozitate ale batranilor pensionari care traiesc mult sub minimul necesar unui trai decent.

 Daca am dat exemplul unor guvizi rosii plasati in vitrina comunistilor din PSD, va prezint acum si un rechin dintre cei mai puturosi existenti in Parlamentul Romaniei – Eugen Nicolicea, propunerea lui Victor Ponta pentru functia de ministru delegat pentru Relatia cu Parlamentul. Nicolicea a declarat astazi că unul dintre obiectivele sale de viitor ministru pentru relaţia cu Parlamentul îl reprezintă legea amnistiei şi graţierii, în cazul căreia s-ar impune o dezbatere publică. Scrie Miron Damian pe Contributors:

 Nu e tocmai o surpriză pentru cine cunoaște palmaresul și ”ce-l mână în luptă” pe dl Nicolicea faptul că propunerea de ministru pentru relația cu Parlamentul în cabinetul Ponta III își face ca prioritate legea amnistiei și grațierii. Dar, vai mie, am fost surprins de seninătatea cu care omul aruncă o minciună mizerabilă în argumentația pentru adoptarea legii ăleia ticăloase. Aici

 Putini ticalosi la nivelul acestui om vietuiesc in cocina de jivine a parlamentului actual, asta e un exemplu semnificativ. Vom mai discuta in zilele urmatoare despre rechini si guvizi in Romania nautica a premierului Ponta.

 Baronii fotbalului înecaţi de lăcomie!

 Curtea de Apel Bucuresti a anuntat, decizia finala in “Dosarul Transferurilor“. Astfel, George Copos (fost patron al Rapidului) a primit pedeapsa de 3 ani si 8 luni de inchisoare cu executare, sustine B1Tv. Mihai Stoica (managerul general al Stelei) a fost condamnat la trei ani si sase luni cu executare. De asemenea, nici Cristi Borcea nu a scapat de o pedeapsa cu executare: 6 ani si 4 luni. Alte decizii: Ioan Becali – 6 ani si patru luni cu executare, Victor Becali – 4 ani si 8 luni cu executare, Jean Padureanu – 2 ani si 4 luni cu executare, Gica Popescu – 3 ani si o luna cu executare.

Magistraţii vor redacta în următoarele minute cele opt mandate, după care vor fi trimise la secţiile de poliţie de care aparţin cei opt acuzaţi. Dacă nu se vor prezenta singuri la cea mai apropiată secţie de Polţie pentru a se preda, cu aceste mandate, poliţiştii vor merge acasă la condamnaţi şi îi vor duce încătuşaţi în arestul Poliţiei Capitalei.

 Respectivii condamnati au de platit impreuna trezorariei statului suma de 10 milioane de de euro

PROLOG: Statele Unite au cerut aliatilor europeni sa impuna sanctiuni economice Rusiei ca urmare a interventiei in Crimeea, dar s-au lovit de refuzul acestora. Principalul oponent al ideii este Marea Britanie care sustine ca nu trebuie luata o astfel de masura decat in situatia in care Rusia ar prelua controlul asupra Crimeei, potrivit unui document guvernamental secret fotografiat in Downing Street si publicat de The Guardian si The Telegraph. Conform acestui document, se doreste responsabilizarea si marirea rolului ONU in Ucraina in detrimentul UE sau NATO. Documentul a fost fotografiat de catre fotograful liber profesionist Steve Back, specializat in detectarea de documente secrete guvernamentale. Documentul a fost in posesia unui functionar desemnat de premier pentru a participa la discutiile despre Ucraina din Consiliului National de Securitate, potrivit The Guardian. Documentul este prezentat si de The Thelegraph. Aduce HotNews

 ***

 Daca o dorim sau nu globalizarea si globalitatea nu au reusit sa inlature statul national sau sa-i atenueze importanta.  Probabil ca apartenenta la o natiune nu poate schimba firea umana, cel putin nu inca. Polaritatea in relatiile internationale exprima felul in care puterea este impartita si exprimata in aceste relatii. Istoria umana a cunoscut toate felurile posibile de a imparti puterea, influenta si resursele planetei intr-un anumit interval de timp istoric. De la unipolaritatea Egipteana (intre 3150  si 1285 î.Hr) la unipolaritatea Elenistica pe timpul lui Alexandru Macedon (intre 331 si  323 î.Hr) si in sfarsit la unipolaritatea reprezentata de Republica si Imperiul Roman (in perioada dintre 188 î.Hr – 395 d.Hr). Ultima perioada de unipolaritate (eu zic aparenta) a fost reprezentata de Statele Unite intre 1991 si 2001.

 Bipolaritatea  reprezinta impartirea puterii intre doua tabere, exact asa cum  s-a intamplat pe timpul Razboiului Rece. Bipolaritatea impreuna cu arsenalul atomic au adus cea mai lunga perioada de pace din toate timpurile  in Europa. Razboiele se duceau prin “ părţi proxi” si cine putea sa prospere a prosperat.

 Probabil ca din 2001 lumea a intrat intr-o situatie de multipolaritate internationala, compusa din multipolaritati mondiale si regionale. Polii de putere mondiali sunt disputati de SUA, Rusia, China, UE.   Nu cred ca intereseaza cititorul blogului nostru care ar fi jocurile de putere din afara Europei, deci ma voi limita la Europa.

 Europa se afla in pozitia de a-si formula strategiile intr-o situatie interna si externa multipolara, impreuna cu “jucatorii mondiali” pe care partial ii are parteneri si pe teritoriul European. Majoritatea expertilor Europeni au identificat necesitatea unui trialog  inter-European, eu vad mai degraba un dialog cvadruplu. Am sa explic mai departe de ce. Expertii Europeni, in special cei afiliati ECFR (European Council on Foreign Relation), au identificat trialogul intre puterile considerate Europene –  UE, Rusia si Turcia. Corect, numai ca personal am identificat cateva tendinte puse bine sub preşul ultimului summiturile NATO.  Intr-un document foarte serios si tehnic bine pregatit (The  Spectre of a Multipolar Europe)  scriu expertii de la ECFR:

A European security trialogue. Rather than setting up a new institution, the EU should call for the creation of a regular informal European security trialogue that would build on the Merkel- Medvedev idea of an EU-Russia security dialogue but expand it to include Turkey. The trialogue – which would bring together Europe’s major security powers in the same way that the G20 convenes the world’s economic ones – could meet regularly to discuss the major security issues in our continent and the overlapping neighbourhoods of its central players.

Asta ar insemna ca dna Merkel (poate impreuna cu dl Hollande) ar reprezenta UE in acest dialog fara ca opiniile Est-Europene sa fie auzite. Nu zău? Bravo!

Tot acesti autori mai scriu in ipotezele lor de lucru:

 The US, which for half a century was the single most important security factor in Europe, will continue to provide a guarantee against the recurrence of major war in the continent; but increasingly it expects Europe to address other security threats on its own.

Adica contribuabilul american trebuie sa plateasca pentru dialogul intre Rusia si dna Merkel ca reprezentanta a intereselor Europene, inclusiv cele ale fostelor state comuniste. Asta nu prea va merge, in special pentru ca Obama are alte planuri si daca nu are, va fi silit de opinia publica americana sa le aiba!

Europa trebuie sa-si angajeze toate fortele economice si militare pentru a fi capabila sa-i inlocuiasca pe americani. Se poate? Nu stiu,  in orice caz ar trebuie incercat!

Parerea mea este putin diferita de cea a autorilor si sunt departe de a impartasi optimismul in legatura cu noua postura post-imperiala a Rusiei. Rusia nu va adopta niciodata o postura post-imperiala. Rusii s-au considerat si se considera (indiferent daca este vorba de Rusia Ţarista sau de Rusia Comunista) urmasii Imperiului Bizantin.

 Aricolul de mai sus a fost publicat in data de 03/12/2010 de catre PGA – Politeia Geopolitical Analyses, ca parte dintr-o analiza “Lumea în care traim”

 Astazi autorii acestor materiale trebuie sa-si dea seama de greselile grave pe care le-au comis si eu sunt “mandru” intr-un fel pentru ca nu am cazut in capcana increderii oarbe.

EPILOG: Din nefericire, intr-o lume fara arbitrii, conflictele vor fi mai violente si mai sangeroase. Disputele vor ajunge la nivelul “gastilor de cartier” si asta este grav. Sa speram ca pana la urma lucrurile se vor aranja, nici nu doresc sa-mi inchipui altfel.

Bună dimineata intr-o zi de marti.  Vremea va fi predominant închisă, dar mai caldă decât în mod obişnuit în prima decadă a lunii martie în majoritatea zonelor. Temporar va ploua, ziua în sudul şi sud-vestul ţării şi local în restul teritoriului, iar noaptea îndeosebi în regiunile extracarpatice. Cantităţile de apă vor depăşi izolat 15…20 l/mp în Oltenia şi Muntenia. În zona montană vor fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud şi la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 şi 13 grade, iar cele minime între 0 şi 7 grade. Pe areale restrânse va fi ceaţă.

 În Bucureşti, vremea se va menţine închisă. Temporar va ploua slab, iar vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximă va fi de 7…8 grade, iar cea minimă, mult mai ridicată decât în mod normal, se va situa în jurul valorii de 5 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 5169RON; 1 USD = 3. 2776 RON; 1 EURO = 1. 3781 USD; Francul elvetian 3. 7254 RON. Gramul de aur 141.6752 RON.

 Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească: leul şi cotaţiile bursiere scad, aurul şi preţurile carburanţilor cresc. Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ. Veştile contradictorii privind evoluţiile din Ucraina îi pun în dificultate de decizie pe investitorii care contează pe pieţele financiare, şi asta începe să afecteze prin ricoşeu mai mulţi indicatori reprezentativi pentru economia românească. Concret, moneda naţională s-a depreciat ieri faţă de cea europeană şi de cea americană, revenind peste pragurile de 4,5 lei/euro, respectiv 3,2 lei/dolar, în timp ce media cotaţiilor bursiere de la Bucureşti a început prin a scădea cu peste 2% în primele ore ale şedinţei de tranzacţionare, pe fondul tensiunilor din Ucraina. O veste bună ar putea fi că, în acest context, investitorii îşi „refugiază“ plasamentele din nou pe aur, ca în anii crizei financiare mondiale, şi astfel cotaţiile metalului preţios cresc semnificativ. Dar cea mai proastă veste vine de pe piaţa mondială a petrolului, unde evoluţiile din Ucraina forţează creşterea cotaţiilor, iar scumpirea ţiţeiului se poate transmite atât la carburanţii auto, cât şi la gazele consumate de români. […]Corecţiile de pe pieţe sunt determinate de intensificarea tensiunilor din Ucraina, după ce trupele ruse au preluat controlul Peninsulei Crimeea, unde se află baza navală Sevastopol – cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră. Preţul aurului a atins luni noi maxime, după ce investitorii s-au refugiat pe acest activ considerat sigur în contextul conflictului dintre Rusia şi Ucraina. Banca Naţională a României a anunţat luni o cotaţie de 141,6752 lei/gramul de aur, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Pe bursa Comex din New York, preţul aurului cu livrare în aprilie a crescut ieri cu 2,2%, până la 1.350,5 dolari/uncie, cea mai ridicată cotaţie din ultimele patru luni, potrivit Bloomberg. Volumul tranzacţiilor cu contracte la termen a fost ieri cu 51% mai mare faţă de media ultimelor 100 de zile. Integral aduce Adevarul

 Guvernul Ponta 3: Şova la Transporturi, Oprea la MAI, Plumb la Muncă şi Szabo la Tineret. Vezi lista completă a miniştrilor propuşi. Premierul Victor Ponta a prezentat, luni, lista miniștrilor propuși pentru formarea noului Guvern. ”Alături de cele trei partide care au format USD, pentru susținerea Guvernului s-au pronunțat UDMR, în baza unui acord de colaborare, grupul minorităților naționale și grupul parlamentar al PPDD. Am luat act și respect decizia PNL și PDL, indiferent de decizia de a nu vota Guvernul pe care îl propun, voi fi  în continuare deschis la dialog cu cele două partide. Programul politic al guvernului va rămâne programul adoptat de Parlament în 2012”, a declarat Ponta. Structura guvernului va fi aproape identică cu cea aprobată de Parlament în decembrie 2012. Va dispărea funcția de vincepremier fără portofoliu”, a precizat premierul. ”România are nevoie de un guvern stabil și de instituții care sa funcționeze cât mai bine. Vreau prin noul guvern să asigur o solidaritate a actului de guvernare extremn de important tinând cont de alegerile din acest an. Vreau ca nimeni să nu mai fie în același timp și la guvernare și la opoziție”, a afirmat Ponta. ”Obiectivele fundamentale sunt obiectivele asumate în 2012: continuarea creșterii economice, dreptate socială, o justiție independentă, un sistem democratic european și o tranziție pașnică și democratică la finalul celui de al doilea mandat al președintelui Traian Băsescu”, a mai spus primul ministru. B1TV.

Rezervele valutare ale României au scăzut în februarie cu 1,26 miliarde de euro. Rezervele valutare ale României totalizau 31,653 miliarde de euro, la 28 februarie 2014, în scădere cu 1,26 miliarde de euro, de la 32,913 miliarde de euro înregistrate la 31 ianuarie 2014, arată datele publicate, luni, de Banca Naţională a României (BNR). În cursul lunii februarie au avut loc intrări de 2,374 miliarde de euro, reprezentând modificări în structura rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele. Tot în ianuarie 2014, din rezerva BNR au ieşit 3,634 miliarde de euro, reprezentând reducerea ratei rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele, se arată în comunicatul BNR. ‘La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc în principal rambursări de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional în valoare de 955 de milioane echivalent euro’, se mai arată în comunicatul BNR. Integral aduce Capital.

Cristian Grosu / Noua guvernare: Enclava și prețul ei. Pentru că mi se pare absolut ridicol (din multe motive) să formulăm o listă de așteptări economice de la noul guvern Ponta, încep prin a scrie despre ceva care pentru unii cetățeni ai României ar putea fi foarte util – sursele (ascunse) de bună guvernare care adună laolaltă pe noii aliați. Așteptările – mai la sfârșit. Acum o povestioară: Să tot fie 7-8 ani de atunci. După-amiază târzie de vară – turna cu găleată undeva pe drumul dintre Praid și Miercurea Ciuc. Printre ștergătoarele de parbriz care nu mai făceau față – trei mogâldețe, ca trei bătrânei cocoșați sub norii care curgeau, la marginea unui drum de țară. Am oprit, am dat în marșarier și le-am deschis portiera din spate. Nu erau bătrâni – două fetișcane, 17-18 ani și un june cu 2-3 ani mai mare – s-au urcat sporovăind ungurește, bucuroși că au ajuns la adăpost. M-am întors și i-am întrebat până unde merg. S-au oprit o clipă privindu-mă derutați – apoi s-au uitat unii la alții și au început să râdă : ei, da, străinul eram eu, nu era limpede că trebuie să pornesc înainte și să-mi spună ei unde să opresc? Și am pornit. În jumătatea de oră care a urmat – mergeam mai greu decât printr-o ceață de noiembrie – n-am reușit să mă fac înțeles cu nicio propoziție, orice aș fi întrebat. Din când în când vorbeau între ei, apoi se concentrau spre mine încercând să ghicească, cu o derută neregizată, ce anume îi întreb. Erau frumoși, tineri și inocenți. La un moment dat, tânărul m-a bătut pe umăr și mi-a făcut semn că e timpul să coboare.  Tot drumul m-am întrebat apoi: cum s-ar descurca acești juni, în țara ai cărei cetățeni sunt, nu la București, Constanța sau chiar Cluj – ci măcar în orășelele mai răsărite din secuime, acolo unde nu faci față dacă nu știi măcar o boabă din limba oficială. Da, situația e mult mai complicată decât în discursurile din care-și câștigă cozonacul și liderii UDMR și naționaliștii care mai caută vreo coajă acolo unde naționalismul mai prinde. Dar acei oameni – copii, tineri, maturi – au nevoie în școli de limba română, în primul rând, și nu de atât de clișeizatul supliment de limbă maghiară. Asta ca să poată păși pe picioarele lor măcar dincolo de granița județelor Harghita-Covasna – și să fie, măcar la modul minimal, liberi. Integral aduce Curs de Guvernare

Crin Antonescu ar face Guvern tot cu PSD dacă noul executiv cade în Parlament şi dacă Traian Băsescu îi dă mandatul. Crin Antonescu este dispus să facă încă un guvern cu social-democraţii dacă executivul format luni de Victor Ponta nu va trece de votul Parlamentului. Liderul liberal a declarat într-o emisiune televizată că, în acest context, dacă preşedintele Traian Băsescu i-ar propune formarea unui nou executiv, primul partid pe care l-ar căuta pentru formarea noii echipe guvernamentale ar fi PSD. „Guvernul care va veni în Parlament şi va trece sau va cădea nu e Guvernul pentru care au votat cetăţenii României. Dacă Guvernul cade, au loc consultări pentru formarea unui nou Guvern, la Cotroceni. Preşedintele va trebui să dea mandatul cuiva. (…) Dacă mi-l dă mie, fac Guvern cu PSD. Primul partid pe care l-aş căuta pentru majoritate ar fi PSD”, a spus Crin Antonescu la Antena 3. De altfel, şi premierul Victor Ponta anunţa luni că este gata să refacă Uniunea Social Liberală, dacă liberalii se răzgândesc şi revin la guvernare. Şeful Executivului nu este însă dispus să renunţe la UDMR. Integral aduce Digi24

Crin Antonescu, schimb de replici dure cu Mihai Gâdea: Antena 3 face propagandă pesedistă. Președintele Partidului Național Liberal, Crin Antonescu, a avut, luni seara, un schimb acid de replici cu Mihai Gâdea în timpul unui interviu în cadrul emisiunii Sinteza Zilei. Întrebat în legătura cu motivele din spatele ieșirii PNL de la guvernare, Antonescu a declarat că alianța nu s-a rupt din cauza lui Iohannis, ci că decizia a fost luată din cauza mai multor factori. Tema ruperii USL, dar și cea a întâlnirilor dintre Crin Antonescu și președintele Traian Băsescu au determinat discuții acide între moderatorul Mihai Gâdea și liderul PNL. Crin Antonescu: Am ceva împotriva propagandei, inclusiv la ce se face la Antena 3, propagandă pesedistă. Nu sunt aici să discut despre Antena 3, dar dacă mă întrebaţi o să răspund. Eu sunt atacat foarte violent şi denunţat că sunt un om care nu-şi respectă angajamentele, că s-a dat cu Băsescu, pentru că am fost la o emisune la B1 TV. Au fost seri întregi aici despre acest lucru. Premierul Ponta a fost atât de des la B1 încât l-au prins acolo evenimente grele, nu am văzut nicio problema. Eu nu trebuie să îmi iau certificat de bună purtare de la Ponta, nici de la Antena 3, nici de la dumneavoastră, nici de la altcineva. Dumneavoastră, ca post de televiziune, ați făcut un lucru extrem de urât spunând oamenilor o mare minciună, afirmând fără niciun temei că eu sunt înţeles politic cu Traian Băsescu, că avem combinaţii politice şi că lucrăm împreună. Nu am avut, nu am și nu voi avea nicio înțelegere cu Traian Băsescu nu pentru că se supără Ponta sau Sârbu, ci pentru că Băsescu şi-a bătut joc de România. Integral aduce EVZ

Don Călin Constantin Anton Popescu y Tăriceanu sau bătrâneţile unui june prim. E grea bătrâneţea. Parcă mai uşor de suportat, totuşi, atunci când călăreşti ceea ce ţi se asortează. Dacă, într-un moment de exaltare, aburci pe un cal nărăvaş, nu te mira ca un adolescent când te trânteşte la pământ. Don Călin Constantin Anton Popescu y Tăriceanu este în politică un un personaj spilcuit. La propriu şi la figurat. Plezirist bine temperat, comod până la loc comanda, îl scoate în evidenţă mai ales statura impunătoare, de june prim. Ca premier a avut o prestaţie slăbuţă, elogiată de la criză încoace de toţi nostalgicii creditului cu buletinul.  Însă a avut şi momentul său de glorie, atunci când i-a făcut faţă preşedintelui Băsescu. Pe ăsta nu i-l poate lua nimeni şi, chiar dacă îl va uita domnia sa, nu-l vom uita noi. Alesul ultimelor dizidenţele liberale de catifea ca port drapel discret,  Don Călin Constantin Anton Popescu y Tăriceanu a  avut, până astăzi la prânz, iscusinţa de a îngropa orice iniţiativă în lungi proiecte oblomoviste. Astăzi la prânz însă, ca un Don Quijote de Dorobanţi, s-a ridicat împotriva morii de vânt PNL. Un gest nu doar sortit eşecului (obedienţa liberală e de nezdruncinat, atunci când se votează deschis, oricât ar mârâi pe la colţuri cei care au fost alungaţi de la ospăţul Puterii), ci şi tuturor ironiilor. Integral aduce Gandul.

Tensiuni in PSD dupa nominalizarea Guvernului Ponta III/ Baronii, nemultumiti ca nu au avut dreptul sa numeasca ministrii: Am aflat de la televizor componenta Guvernului. Surse social democrate au declarat luni pentru Hotnews.ro ca exista nemultumiri in interiorul partidului vis-a-vis de protocolul semnat cu UDMR si nominalizarea ministrilor Cabinetului Ponta III. Liderii din teritoriu sunt nemultumiti de faptul ca nu au fost consultati in stabilirea noului Cabinet si ca Victor Ponta a anuntat nominalizarile inainte de a supune la vot in sedinta Comitetului executiv a PSD. Dupa sedinta Comitetului Executiv, social-democratii parlamentari si liderii de organizatii s-au intalnit cu Victor Ponta la hotelul Rin, detiunut de Robert Negoita. Potrivit surselor citate, mai multi lideri din teritoriu sunt nemultumiti de modul cum a procedat Victor Ponta in negocierile cu UDMR si de componenta Cabinetului Ponta III. Artizanii negocierilor cu UDMR au fost Victor Hrebenciuc si Victor Ponta, iar Liviu Dragnea si Marian Oprisan  nu au fost implicati.Prima nemultumire a pesedistilor din teritoriu este faptul ca nu au avut niciun drept de a negocia candidatii pentru portofoliile in Guvern. “Am aflat de la televizor cine sunt ministrii, componenta Guvernului. Negocierile si nominalizarile in Guvern s-au facut in cel mai mare secret fara consultarea partidului, iar pe parcursul zilei nimeni in afara de Victor Ponta si Hrebenciuc nu stia cum va arata lista viitorului Cabinet. Au venit cu nume de care nu stie nimeni din partid. Au facut un Guvern de tehnocrati si nu au consultat partidul. CEX-UL s-a tinut dupa ce a anuntat componenta Guvernului”, au explicat, sursele citate, o parte din reprosurile aduse lui Victor Ponta. Integral aduce HotNews

Guvernul Ponta vrea să îşi schimbe imaginea cu şase independenţi. Premierul Victor Ponta a prezentat, ieri, componenţa noului Cabinet, din care fac parte reprezentanţi ai PSD, PC, UNPR, UDMR. În încercarea de a puncta la capitolul imagine, în an electoral, Victor Ponta a făcut câteva mutări surpriză, numind câţiva independenţi pe locurile PSD.Printre noile nume ale Guvernului Ponta III se numără cel al fostei atlete Gabriela Szabo, în fruntea Ministerului Tineretului, şi a Ioanei Petrescu, de doar 37 de ani, în fruntea Ministerului Finanţelor. Alţi miniştri au fost pur şi simplu mutaţi de la un minister la altul: Nicolae Bănicioiu (de la Tineret la Sănătate), Rovana Plumb (de la Mediu la Muncă) şi Constantin Niţă (de la Energie la Economie). Deşi coaliţia PSD-UNPR-PC-UDMR are majoritate, bazându-se pe 318 de voturi, faţă de cele 288 de voturi necesare, Victor Ponta a încercat să obţină şi sprijinul PP-DD. PNL şi PDL au anunţat că vor vota împotriva Guvernului Ponta III. Votul asupra noului Executiv ar urma să aibă loc astăzi în Parlament. Integral aduce Romania Libera

.Băncile au credite de 35 mld. lei de la care n-au mai văzut rate de peste un an. Aproape 80% din creditele înregistrate de bănci ca neperformante la sfârşitul lui 2013 aveau întârzieri la plată mai mari de un an de zile, potrivit datelor BNR, o asemenea pondere lăsând să planeze un mare semn de întrebare privind posibili­tăţile de recuperare a creanţelor proaste.Este vorba aşadar despre un stoc de credite de peste 35 mld. lei din totalul de neperformante de 44,4 mld. lei pe care bancherii nu au reuşit să le resusciteze, fiind vorba probabil în mare măsură despre debitori intraţi în insolvenţă/faliment.Nici nu mai este de mirare că unele bănci au înfiinţat adevărate armate de sute oameni dedicaţi remedierii/recuperării de credite, respectiv divizii specializate care au ca obiectiv exclusiv administrarea portofoli­ilor de neperformante, încercând să izoleze astfel clien­ţii problematici şi să degreveze zona de business nou. Ziarul Financiar 

Va urez o zi buna!

Nota: Articolul 4 dă posibilitatea membrilor să ceară consultări privind ameninţările de securitate. Articolul 5 , partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor.

Ucraina: Demersurile politice pentru detensionarea crizei, umbrite de evoluţiile cu caracter militar. Ziua de luni a adus noi elemente în criza din Ucraina, mai ales în Peninsula Crimeea, gazda Flotei militare ruse din Marea Neagră, demersurile politice pentru detensionarea situaţiei de criză fiind umbrite de evoluţiile cu caracter militar, notează agenţiile internaţionale de presă. Comandamentul Flotei ruse din Marea Neagră a negat luni seară informaţiile conform cărora ar fi dat un ultimatum unităţilor militare ucrainene din Crimeea până marţi dimineaţă la ora locală 05:00 (03:00 GMT) pentru a se preda, în caz contrar urmând a fi ţinta unui atac. Baza Flotei militare ruse din Marea Neagră se află în portul Sevastopol (Crimeea) şi Moscova deţine controlul efectiv asupra întregii Peninsule Crimeea, care face parte din Ucraina. Anterior, agenţia de presă Interfax a citat o sursă din Ministerul Apărării ucrainean potrivit căreia flota rusă din Marea Neagră le ceruse forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi dimineaţă la ora locală 05:00 (03:00 GMT) şi ameninţase că în caz contrar ele vor fi ţinta unui atac militar. Ultimatumul ar fi fost emis de Alexander Vitko, comandantul Flotei ruse din Marea Neagră. Aceeaşi agenţie de presă a citat ulterior un reprezentant al conducerii Flotei militare ruse, potrivit căruia nu este prevăzută nicio acţiune militară în Crimeea, oficialul adăugând că acest scenariu ”reprezintă un nonsens absolut”. Baza aeriană tactică 204 a Forţelor Aeriene ale Ucrainei, echipată cu 45 de avioane de vânătoare şi patru avioane de instrucţie, a trecut luni sub comanda republicii autonome proruse Crimeea, care nu recunoaşte guvernul de la Kiev. Executivul pro-rus local a precizat că la baza aeriană sunt peste 800 de soldaţi, cu care ‘numărul total al militarilor Forţelor Armate ale Ucrainei care au trecut de partea poporului Crimeii se apropie de 6.000’. Trupe ruse, care au preluat practic controlul asupra întregii Peninsule Crimeea, înconjoară singurele două posturi ale Poliţiei de Frontieră ucrainene care au rămas în mâinile unor persoane loiale Guvernului de la Kiev, printre care aeroportul Simferopol, capitala republicii autonome, potrivit aceleiaşi surse. Controlează restul punctelor de frontieră din Crimeea şi sediul Serviciului statal al poliţiştilor de frontieră (SEG) din Ucraina în această regiune. Au preluat, de asemenea, controlul total asupra portului Kerci, conexiune maritimă între Crimeea şi Rusia prin strâmtoarea Kerci, potrivit presei locale ucrainene. Militari ruşi continuau să debarce în număr mare în Crimeea, încălcând acordurile internaţionale, au anunţat luni grăniceri ucraineni. În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statutul Flotei ruse din Marea Neagră, staţionate în Crimeea, care prevăd ca Kievul să fie informat cu 72 de ore înaintea unor asemenea mişcări de trupe. Totodată, manifestanţi pro-ruşi au ocupat primul etaj al clădirii în care se află consiliul local din oraşul Doneţk, în estul Ucrainei. Potrivit unui reporter de la centrul de presă aflat la etajul al patrulea al clădirii, protestatarii au ajuns la primul etaj, dar nu au reuşit să ajungă mai departe deoarece lifturile au fost oprite şi accesul spre casa scărilor a fost oprit. Pe clădirea cu 11 etaje a fost arborat drapelul rusesc timp de trei zile şi manifestanţii au arborat de asemenea drapeluri ruseşti. Integral aduce Agerpres

Nave militare ruse, inclusiv submarine, efectuează exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică. ULTIMATUMUL dat forţelor ucrainene, infirmat. SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia. Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de RIA Novosti. Flota rusă la Marea Neagră a dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi la ora locală 5.00 (şi ora României), altfel vor fi luate cu asalt. Un un purtător de cuvânt al Flotei Ruse a negat informaţiile apărute în presă privitoare la ultimatum. Statele Unite au catalogat presupusul ultimatum din Crimeea drept “o escaladare periculoasă”. Preşedintele american a declarat că Rusia a încălcat dreptul internaţional şi este de partea rea a istoriei. UPDATE 03:30 SUA au suspendat cooperarea militară cu Rusia. Statele Unite au “suspendat toate legăturile militare” dintre Washington şi Moscova în urma intervenţiei ruse în Crimeea, a anunţat luni Pentagonul, citat de AFP. UPDATE 21:31 – Barack Obama: Rusia a încălcat dreptul internaţional. Rusia a încălcat dreptul internaţional prin operaţiunile din Crimeea, afirmă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, apreciind că Moscova este “de partea rea a istoriei” în criza din Ucraina, relatează AFP. “Există un consens la nivel internaţional asupra faptului că Rusia a încălcat reglementările internaţionale”, a declarat Obama, conform AFP. “Rusia este de partea rea a istoriei în criza din Ucraina”, a subliniat liderul de la Casa Albă.“Măsurile luate de Rusia reprezintă încălcări ale suveranităţii ucrainene şi ale dreptului internaţional. Dacă Moscova continuă pe traiectoria actuală, examinăm măsuri economice şi diplomatice care ar izola Rusia”, a aavertizat Obama. În paralel, Departamentul de Stat a comunicat că Statele Unite analizează o gamă largă de sancţiuni care ar putea fi impuse Rusiei după operaţiunile militare în Ucraina.UPDATE 20:39 – Statele Unite consideră că presupusul ultimatum din Crimeea ar fi “o escaladare periculoasă” Statele Unite apreciază că presupusul ultimatum emis de armata rusă trupelor ucrainene ar fi “o escaladare periculoasă” a crizei, dar Rusia a negat că ar exista vreun ultimatum, relatează AFP. “Dacă informaţiile privind ultimatumul sunt reale, ar fi o escaladare periculoasă a situaţiei”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. Flota rusă de la Marea Neagră, staţionată în Crimeea, nu a emis niciun ultimatum militarilor ucraineni, afirmă un purtător de cuvânt al instituţiei, negând informaţiile în acest sens apărute în presă, relatează CNN. “Informaţiile despre presupusul ultimatum sunt o mizerie”, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului Flotei ruse din Sevastopol. Surse militare citate de Interfax-Ukraine şi de BBC afirmau că Flota rusă la Marea Neagră a dat ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea să se predea până marţi la ora 5.00 (5.00, ora României), în caz contrar ameninţând cu atacuri. Integral aduce Mediafax

Rusia, opţiunile occidentale şi destinul Ucrainei. Că agresiunea liderului de la Kremlin împotriva Ucrainei n-a primit, deocamdată, cuvenita replică nu e, de fapt, de mirare. Cum nu-i uimitor că „Putin reuşeşte să-i plimbe prin arena lumii pe liderii occidentali, de la Obama la Merkel şi până la Ashton”, ca şi cum ar fi nişte lighioane dresate în manej, după cum se plângea luni Stuttgarter Zeitung. Inadecvarea vestului la provocarea actualei crize, una care reaminteşte fatal nu doar de invazia sovietică în Afganistan, din 1979, ori de intervenţia contra Primăverii de la Praga cu un deceniu mai devreme, ci şi de München 38 se datorează unui lung şir de erori şi iluzii. Una dintre nălucirile cele mai persistente şi pernicoase s-a dovedit mirajul unui Vladimir Putin apt să fie convertit la democraţie şi extras din simplista logică neoimperială care i-a marcat gândirea, ca lider rus, după ce a preluat conducerea cleptocraţiei kaghebiste, postsovietice, instalate la Kremlin. Or, a-l scoate pe Vladimir Putin din logica războiului rece în care sunt cantonate integral opţiunile sale strategice şi bună parte din cele tactice, e ca şi cum ai insista să-i schimbi unui lup năravul. Stăruitor întreţinută de administraţia Obama, ca şi de alţi parteneri occidentali ai Rusiei, precum Germania, care s-a complăcut prea multă vreme în dependenţă energetică de Rusia, această nălucire s-a destrămat mai nou. Disparaţia voalului care a făcut posibilă perpetuarea himerei despre o Rusie pe cale de a se moderniza şi liberaliza scoate la iveală un tablou deconcertant. Realitatea este că vestul e debusolat, şocat, traumatizat, deşi ar fi avut nenumărate ocazii să se dumirească, să se pregătească, să-şi verifice instrumentarul şi să-l completeze la nevoie.  Ar fi putut s-o facă după victimizarea Georgiei, în 2008, când vestul s-a trezit din somn în zgomotul şenilelor de tancuri ruseşti invadând Oseţia şi Abhazia. Dar şi atunci s-a preferat în Occident recursul la o variantă de politică a struţului, facilitată de senzaţia (parţial corectă) că şi georgienii au greşit, răspunzând (prin violenţă) la provocările ruseşti. Învăţătură de minte ar fi putut fi numeroasele conflicte îngheţate de ruşi spre a fi utilizate la nevoie întru refacerea sferei de influenţă a Moscovei. Ori de câte ori această sferă riscă să se fractureze fiindcă un teritoriu sau altul devine, precum Ucraina, scena aspiraţiilor de libertate ale popoarelor prea îndelung ţinute sub cizma ocupantului sovietic, comunist, postcomunist, litigiul cu pricina e dezgheţat subit. O lecţie utilă ar fi putut furniza şi obstrucţiile Rusiei şi Chinei comuniste în dosarul sirian. Aproximativ o sută cinzeci de mii de oameni şi nenumăraţi copii şi-au pierdut viaţa în acest conflict în care se negociază inutil de mai bine de trei ani. Un conflict care ar fi putut fi de mult soluţionat de Comunitatea Internaţională dacă Moscova n-ar fi vrut să-şi păstreze baza militară şi unicul satelit politic din regiune. Şi dacă America, obosită de războaiele din Irak şi Afganistan, nu s-ar fi retras cu coada între picioare din treburile lumii. După încălcarea flagrantă a dreptului internaţional prin agresiunea anti-ucraineană din Crimeea, care ameninţă direct şi statele de la frontiera de răsărit a Uniunii, precum Republica Moldova, şi, ca atare, ţări membre ale UE şi NATO, ca România, a devenit clar că Occidentul nu va replica militar. Integral aduce Deutsche Welle

Polonia invocă Articolul 4. NATO se reuneşte de urgenţă, marţi, la Bruxelles. Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat întrunirea Consiliului Alianţei Nord- Atlantice, marţi, 4 martie, la cererea Poloniei. Ambasadorii celor 28 de state membre ale Alianţei se vor întâlni la Bruxelles mâine, după ce Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO. Conform articolului 4, orice aliat poate cere întrunirea Consiliului dacă îi este ameninţată securitatea, integritatea teritorială sau independenţa politică. Evoluţia evenimentelor din Ucraina, stat care se învecinează cu Polonia dar nu este membru al Alianţei, a creat îngrijorări în rândul aliaţilor din regiune, care susţin că situaţia din ţara vecină are implicaţii directe şi grave la adresa securităţii şi stabilităţii zonei euro-atlantice. Duminică, Lituania a înaintat de asemenea o cerere pentru întrunirea Consiliului NATO, în baza articolului 4. Aduce Adevarul

NATO şi UE, confruntate pentru prima dată direct cu Rusia. NATO se află acum pentru prima dată în istoria sa, în confruntare directă cu Federaţia Rusă. Reuniunea ambasadorilor Alianţei de duminică de la Bruxelles a condamnat acţiunea rusească în Crimeea, invitând Moscova şi Kievul să ajungă la o soluţie negociată. Luni, la Bruxelles, este rândul miniştrilor de Externe ai UE să se reunească. NATO foloseşte un limbaj dur la adresa Moscovei, o premieră în relaţia Alianţei cu Federaţia Rusă. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, spunea la sfârşitul reuniunii ambasadoriale: “Acţiunea militară împotriva Ucrainei a forţelor armate ruseşti este o încălcare a dreptului internaţional, contravine principiilor Consiliului NATO-Rusia şi a Parteneriatului pentru Pace. Rusia trebuie să-şi respecte obligaţiile avute sub Carta Naţiunilor Unite, ca şi spiritul şi principiile OSCE care asigură pacea şi stabilitatea în Europa“. Mai mult, NATO cere atât Rusiei, cât şi Ucrainei, al cărei partener solidar se declară, să găsească o soluţie paşnică printr-un dialog facilitat de ONU sau de OSCE. Anders Fogh Rasmussen a indicat că în următoarele zile va avea loc o reuniune a Comisiei NATO-Rusia, dar nu şi o reuniune a miniştrilor de Externe ai NATO, aşa cum se zvonea. Miniştrii de Externe ai UE, care în mare parte sunt aceeaşi ca şi în structura Alianţei Nord-Atlantice, se reunesc luni la Bruxelles, pentru a găsi o poziţie europeană comună faţă de criza din Crimeea. Înaintea acestei reuniuni convocate de sâmbătă de Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Ashton, Polonia şi Germania şi alte state au purtat consultări, iar ministrul britanic de Externe, William Hague, se află acum la Kiev. Integral aduce RFI

Bursele din Rusia şi din Ucraina s-au prăbuşit ieri cu peste 11% şi au contaminat toate pieţele din Europa. Bursele din regiunea de est a Europei au suferit ieri scăderi ample în contextul în care investitorii se tem că desfăşurările de forţe armate ale Rusiei în Crimeea vor conduce la un conflict armat. Cel mai violent au reacţionat bursele din Rusia şi Ucraina, ai căror indici de referinţă s-au prăbuşit ieri cu peste 11% fiecare. Corecţiile s-au generalizat la nivelul burselor din Europa Centrală şi de Est. Spre exemplu, bursele din Polonia şi Ungaria înregistrau corecţii de peste 4%, în timp ce bursele din Austria şi Cehia erau pe minus cu 3,5% şi respectiv 2,3%. Cea mai puţin afectată era ieri bursa din Bulgaria, care se corecta cu 0,3%. Mai toate pieţele de pe glob au debutat în luna martie cu corecţii, turbulenţele din zona de est a Europei transmiţându-se cu repeziciune la nivelul celor mai multe burse din lume. Indicele german DAX a coborât pe parcursul zilei de ieri cu 3,2% pentru ca ulterior scăderile să se tempereze la 2,8%. Totodată, indicele CAC 40 al bursei din Franţa era pe minus cu 2,4%.Indicele de referinţă al burselor europene, Euro Stoxx 50, era în scădere cu 2,4% spre sfârşitul şedinţei de ieri. Bursa americană a reacţionat de asemenea la turbulenţele de pe pieţe, S&P 500, principalul indice al bursei din SUA, pierzând 0,8% în deschiderea zilei. Indicii futures ai bursei din Japonia erau pe minus cu circa 0,5% după ce au coborât ieri noapte cu 1,3%. Titlurile grupului metalurgic rus Mechel au pierdut ieri 23% din valoare, în timp ce acţiunile gigantului rus Gazprom s-au probuşit ieri cu aproape 15%, în condiţiile în care investitorii străini s-au grăbit să-şi reducă expunerile pe această bursă în aşteptarea unui posibil conflict armat şi izolării economice a Rusiei. Bursa din Rusia a pierdut ieri peste 58 mld. dolari din valoare. Companiile care au activităţi mai importante în Rusia au înregistrat corecţii mai dure. Spre exemplu, titlurile Carlsberg au pierdut luni 5,4% din valoare, iar acţiunile Société Générale, proprietarul BRD, au coborât cu 6%. Titlurile Renault, proprietarul Dacia, au suferit de asemenea o depreciere de 5%, iar cele ale UniCredit au pierdut 4,1%. Aduce Ziarul Financiar