O analiza la ceea ce s-a intamplat in ultimele zile in Crimeea este deja o analiza post-mortem. Lucrurile s-au intamplat, putin probabil ca vom vedea mai multe in afara Crimeei. Cred ca Rusia lui Putin si-a atins toate obiectivele imediate si viitoarele tratative se vor purta sub titulatura “asigurarea drepturilor cetatenesti si siguranta populatiei rusofone din Ucraina”. Tratativele vor fi complicate si vor costa multe concesii din partea Kievului sfatuit de puterile occidentale sa le acorde agresorului infuriat. Istoria ne invata ca s-a mai intamplat si nu de prea mult timp. Poate chiar Crimeea o sa fie “retrocedata” Ucrainei, de iure pentru ca de facto nu vad cum Putin o sa-si abandoneze planurile dupa un scandal atat de mare, costuri mici si enorme castiguri de imagine pentru lumea in care el este hegemon.

 Putin stie ceea ce inca nu au aflat europenii sau cel putin nu l-au materializat cum trebuie – viitorul poate fi asigurat numai de federatii multi-nationale, care pot gasi mai facil rapunsuri la provocarile acestui viitor probabil, provocari economice, militare, sociale, dar in special in confruntarile pasive sau active intr-o lume in tranzitie, un fel de Ev Mediu, care probabil va dura cateva generatii. Acest Ev Mediu nu are nici o legatura cu ceea ce vedem noi cu ochii mintii, nici cavaleri si nici domnite, ci imbatranire a populatiei, probleme cu aceasta populatie imbatranita si presiuni tot mai accentuate venite de la cei multi care poseda prea putin in viziunea lor.

 Marea intrebare ar fi daca aceasta perioada va fi una scurta, de cateva generatii, asa cum s-a intamplat in timpul revolutiei industriale sau una indelungata, cum s-a intamplat pe timpurile cand Imperiul Hitit a cazut si cel Egiptean a decazut, “ Popoarele Marii” au migrat din nord spre sud, cucerind aproape tot Orientul Mijlociu, Nordul Africii si populand tot sudul Marii Mediterane, dand nastere multor natiuni, care mai tarziu au devenit si state. O alta posibilitate ar fi o perioada mult mai indelungata (aproape un mileniu), exact acea perioada pe care noi europenii o consideram “Evul Mediu”. Personal cred in probabilitatea unui nou Ev Mediu, poate de un secol  (4-5 generatii),  care va schimba lumea asa cum am cunoscut-o intr-o alta lume complet diferita.

 Uniunea Europeana si NATO

Uniunea Europeana a fost un exemplu pentru multi de modul in care se poate trai in pace si bunastare decenii. Din nefericire, experimentul a inceput sa scartaie in clipa cand belsugul s-a schimbat in insuficienţă. Atunci popoarele Europei unite au  descoperit lipsa unui echilibru, pe care multi l-au interpretat ca nefiresc si nejustificabil.

 Uniunea Europeana intra in acest conflict cu Federatia Rusa nepregatita si fara politici concrete in ceea ce priveste comertul cu Rusia si in special aproape total dependenta de energia ruseasca pentru industrie si populatia diverselor state.

 NATO, organismul militar care trebuie sa apere occidentul de agresiuni militare, nu s-a dovedit prea eficient fara contributia masiva si directa a americanilor. Cred ca lectia interventiei in Libia, cand de facto lucrurile s-au administrat in afara structurilor NATO, a fost edificatoare. Din nefericire, “Raportul Albright” nu si-a gasit suficient ecou, desi   Madeleine Albright şi Ronald Asmus sunt de facto “arhitecţii” primei extinderi a NATO spre est. Trebuie mentionat ca Raportul Albright propunea elevarea Articolului 4 (care dă posibilitatea membrilor să ceară consultări privind ameninţările de securitate) la aproape aceeaşi importanţă ca şi cea a Articolului 5 (Partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau a mai multora dintre ele in Europa sau in America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor). De fapt, unii membri doresc  blocarea unor situaţii în care să fie invocat Articolul 5. De aici multe probleme care pot sa trezeasca multe ambiguitati si dificultati.  Pe de alta parte, Statele Unite insista pentru o reafirmare a articolului 5 al contractului de alianta. Insistenta SUA in acest sens vine în directa contradictie cu opiniile unor  aliati europeni, care ar prefera mai degrabă o reîntoarcere la sensul clasic al articolului 5 – în perspectiva  unor sentimente ca  Europa deja nu mai constituie centrul interesului strategic al SUA si bineinteles lucrurile ar fi trebuit sa fie si viceversa. (Tratatul de Alianta – Text)

 Lucrurile in NATO stau destul de prost si este mai mult decat clar si poate conflictul afgan sau interventia (justificata sau nu ) din Libia dovedesc asta cu prisosinta – alianta suferă de un deficit al onorării deciziilor şi politicilor asumate de unii membri, chiar unii proeminenti.

Vectorii geostrategici ai Rusiei spre Occident

Din punct de vedere strategic, Rusia are nevoie de teritorii de lansare sau aparare pentru a asigura prezenta militara pe care ea o considera necesara unei puteri cu influenta geostrategica semnificativa. Rusia si-a asigurat aceasta prezenta prin fondarea, subventionarea unor regiuni care au facut parte din Uniunea Sovietica si astazi trebuie mentinute cu orice pret. Doi vectori, ambii au ca centru Crimeea. Vectorul nordic, care include Abhazia localizata in  nord-vestul Georgiei la țărmul Mării Negre, Crimeea si in nord, Kalingrad, exclavă rusă de la Marea Baltică. Daca Crimeea a adapostit cartierul general al Flotei Marii Negre, Kaliningradul este centru de comanda si portul principal al Flotei Baltice al Federatiei Ruse.

 Centrul acestui vector geostrategic este bineinteles Crimeea. Si vectorul sudic are ca centru aceeasi peninsula Crimeea, dar terminusul lui este Transnistria si acest vector incepe in Abhazia, desi cred ca intr-un timp mediu, Rusia o sa-si insuseasca o alta regiune autonoma din sudul Georgiei, bineinteles ma refer la Adjaria (oficial Republica Autonomă Adjaria). Adjaria e cunscută și ca Ajara, Adjara, Ajaria, Adzharia, Aciaria și Ajaristan. În cadrul Uniunii Sovietice, ea era denumită Republica Autonomă Socialistă Sovietică Adjară, fost teritoriu otoman, astazi facand parte din Georgia. Acest teritoriu in mana rusilor ar insemna un exceptional atu, devenind de fapt punct de contact si granita comuna cu Turcia in estul Marii Negre. De mentionat ca si astazi, la Batumi, capitala  Adjariei, exista o baza militara ruseasca.

 Trei concluzii – (1) Crimeea este un loc vital pentru Rusia, nici vorba si nici o sansa ca Rusia sa se retraga din Crimeea sau sa-i lase Ucrainei o urma de suveranitate in aceasta peninsula. (2) cine crede ca R. Moldova isi va recupera teritoriile dupa Nistru viseaza frumos, dar nu prea practic. (3) incalcarea brutala de catre Rusia a Memorandumului de la Budapesta arata cata responsabilitate are Rusia fata de tratatele semnate de ea.  Vezi punctele tratatului si incalcarea lor. 

Castig  de imagine pentru  Rusia, pierdere pentru Europa si SUA confuza

 Federatia Rusa a aratat partenerilor si adversarilor ca nu va pregeta sa-si apere interesele asa cum le vede ea, chiar cu pretul unor incalcari ale normelor internationale  si ale tratatelor semnate de ea.

 In acelasi mod, Rusia a aratat ca Occidentul nu poate si nu doreste sa riposteze militar in fata unor agresiuni fatise, lasand uneori de izbeliste unii parteneri asigurati detinatori ai unor garantii semnate si conesmnate in tratate, ma refer la mai sus discutatul Memorandum de la Budapesta.

 Uniunea Europeana si-a aratat neputinta de a trata politic unele crize regionale. Lipsa politicilor comune in ceea ce priveste energia, comertul exterior si politica externa au pus UE intr-o inferioriate clara in acest incident si o sa fie extrem de greu sa-si refaca prestigiul pierdut.

 Structurile NATO nu au reusit sa fie eficiente si sa-si mentina forta de convingere care sa puna pe ganduri un agresor potential.

 Administratia Obama in Statele Unite a dovedit la randul ei ca in afara de discutii si amenintari fara substanta nu mai poate face mult. Din nefericire, administratia actuala inca nu a inteles ca o super-putere nu poate fi administrata ca un ONG.  Repercursiunile acestui comportament vor fi simtite in OM si Sud-Est Asia.

 P.S. Cineva a mai auzit de Bashar Asad?

Bună dimineata intr-o zi de luni.  Vremea se va menţine în general închisă, iar regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori uşor mai ridicate decât mediile climatologice specifice acestei date în aproape toată ţara, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. Pe parcursul zilei va mai ploua slab, local în estul teritoriului şi izolat în rest. Începând din orele serii aria ploilor, moderate cantitativ, se va extinde în sud şi sud-vest. În zona de munte precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări izolate pe crestele munţilor. Temperaturile maxime vor fi de la 4…5 grade în nordul Moldovei până la 13…14 grade în nord-vestul teritoriului, iar cele minime se vor încadra între 1 şi 7 grade, uşor mai scăzute în depresiuni. Pe arii restrânse va fi ceaţă.

 În Bucureşti, cerul va fi noros, iar în cursul nopţii temporar va ploua slab. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă, în continuare mult mai ridicată decât normalul perioadei, se va situa în jurul valorii de 5 grade.

 Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4995 RON; 1 USD = 3. 2618 RON; 1 EURO = 1. 3795 USD; Francul elvetian 3. 6989 RON. Gramul de aur 139.1144 RON.

 Băsescu forţează uşa viitoarei guvernări. Traian Băsescu condiţionează rămânerea lui Victor Ponta în fruntea Guvernului de o nouă „redesemnare“ în funcţia de premier, în caz contrar ameninţând cu sesizarea CCR. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la ProTV, că nu-l va mai desemna niciodată premier pe Victor Ponta, dar că acesta ar trebui să revină la Cotroceni pentru un nou mandat în fruntea Executivului. Şeful statului a argumentat această „redesemnare“ prin faptul că, în urma cooptării maghiarilor la guvernare, premierul va guverna cu un mandat din partea unei noi majorităţi din Parlament, formată din USD şi UDMR. Anticipând un refuz din partea lui Victor Ponta, Băsescu a dat de înţeles că ia în calcul sesizarea la Curtea Constituţională a României (CCR) a hotărârii de învestire. „Dacă vrea să respecte democraţia, trebuie să se prezinte pentru „redesemnarea“ în funcţia de premier. Ar trebui să vină. Dacă nu vine, va fi o încălcare a Constituţiei. Probabil voi ataca la CCR hotărârea Parlamentului”, a precizat Băsescu. Premierul i-a replicat şefului statului chiar în timp ce acesta încă se mai afla în emisiune. Ponta a catalogat declaraţiile preşedintelui privind redesemnarea prim-ministrului pur politice şi fără nicio bază constituţională, precizând că în Parlament va fi schimbată doar compoziţia politică, nu şi programul de guvernare. Integral aduce Adevarul

Kelemen Hunor: Protocolul pe care îl vom semna cu USD nu va fi unul secret. Protocolul pe care UDMR îl va semna cu USD nu va fi unul secret, a declarat, duminică, președintele Kelemen Hunor, precizând că afirmația făcută de Traian Băsescu este falsă. După ce preşedintele Traian Băsescu a acuzat că negocierile dintre UDMR şi USD se vor concretiza într-un protocol secret, înşiruind o serie de condiţii pe care le-ar fi cerut Uniunea şi care ar schimba programul de guvernare, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat pentru Gândul că informaţia este una falsă. “Nu vom avea un protocol secret. Programul de guvernare are un capitol despre minorităţi şi conţine tot ce este important”, a precizat Kelemen. B1TV

Aberaţie: Fiscul blochează contul, apoi te somează. V-aţi trezit fără bani în bancă? De vină este Fiscul care blochează conturile fără să atenţioneze debitorii. Abuzul este recunoscut chiar de autorităţi, care promit că, de acum, vor trimite somaţii cu 15 zile înainte. Poprirea conturilor bancare se face, acum, în acelaşi timp cu trimiterea somaţiei către debitor. Sau nu! Sunt cazuri în care somaţia nu ajunge niciodată la destinatar. Aberaţia este posibilă pentru că legea, respectiv Codul de procedură fiscală, nu dă un termen pentru comunicarea adresei de înființare a popririi către debitor, ci doar face referire generică la comunicarea actului administrativ fiscal. Cu alte cuvinte, băncile primesc o înştiinţare de poprire asupra tuturor conturilor şi a tuturor sumelor debitorului pe care sunt obligate să le pună în aplicare. Din acest punct, nu mai există nicio reglementare referitoare la relaţia cu debitorul. Prin urmare, dacă datoria este mai mică decât suma din conturi sau inexistentă – pentru că Fiscul mai face şi erori – firma sau persoana vizată încep o luptă istovitoare pentru recuperarea banilor blocaţi degeaba. „În practică sunt grave repercusiuni. Una dintre cele mai mari probleme este că organul fiscal are autoritatea să instituie poprirea asupra tuturor conturilor debitorului. Deşi banca are obligaţia să indisponibilizeze doar sumele prevăzute în titlul executoriu, au existat foarte multe cazuri unde au fost reţinute sume mai mari, în principal prin poprirea mai multor conturi simultan“, explică Andreea Steinhart, partner Contexpert Consulting. Necazul este că, deşi legea dă un termen precis de cinci zile pentru restituirea banilor luaţi degeaba şi dă chiar dreptul la dobânzi dacă termenul este depăşit, în realitate, prevederile nu prea se aplică. Integral aduce Capital

PIB-ul pe locuitor și consumul efectiv: între jumătatea românească și întregul european. România se află aproape exact la jumătate din media țărilor UE atât prin prisma PIB -ului/locuitor, nivelului de trai cât și a prețurilor practicate.Datele Eurostat pentru anul 2012, aduse în termeni comparabili, ne poziționează pe penultimul loc în cadrul Uniunii, la circa trei sferturi din bunăstarea consemnată în Polonia și Ungaria. Perioada de maximă intensitate a manifestării efectelor crizei economice mondiale la noi a adus o inversare de minimă amplitudine dar semnificativă. PIB/locuitor și consumul individual efectiv au urcat peste indicele nivelului prețurilor, tocmai fiind sprijinite de evoluția favorabilă a acestuia. De subliniat că avem de-a face cu o evoluție relativă la toate statele din UE28, deoarece raportarea s-a făcut la media acestora. Pentru a ajunge la media europeană de nivel de trai ar trebui să creștem PIB-ul/locuitor mai repede decât creștem prețurile și să apreciem moderat dar constant leul în raport cu euro. Teoretic, nu neapărat și în termeni nominali. Practic și în curând, chiar în termeni nominali, pe măsură ce spațiul dat de diferența de inflație dintre România și Zona euro se va reduce. Integral aduce Curs de Guvernare

Surse: USD face calcule pentru un guvern fără UDMR. Reacția lui Victor Ponta. Surse social-democrate spun că USD iau în calcul formarea unui guvern fără participarea UDMR. Motivul: unele condiții puse de uniunea maghiarilor, cu care PSD nu a fost de acord. remierul Victor Ponta a reacționat la ipoteza ca USD să încerce să formeze un guvern fără UDMR afirmând că este „eronată”. Pe de altă parte, la Guvern urmează să aibă loc o întâlnire la care participă vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Economiei Constantin Niță și ministrul Agriculturii Daniel Constantin. Liderii USD şi UDMR aveau o întâlnire programată în această seară pentru a discuta despre structura şi programul noului Guvern. Discuțiile au fost însă amânate pentru luni, potrivit unor surse politice. Există semne că negocierile dintre cele două formațiuni au ajuns într-un impas. Pe de altă parte, USD caută pentru ambele camere ale Parlamentului variante de majorități care să nu includă UDMR și care să includă, în schimb, parlamentarii minorităților și pe cei ai PPDD, ca și o parte din aleșii care sunt în acest moment neafiliați. USD era aproape de majoritate chiar înainte să înceapă negocierile cu UDMR pentru că PSD și UNPR au 253 de parlamentari, iar împreună cu aleșii PC sunt 279. Este nevoie de 288 de parlamentari pentru a avea majoritate. Aceste voturi ar putea să vină ușor de la parlamentarii minorităților, care au asigurat USD de sprijinul lor. Este însă o majoritate fragilă. La Senat, USD mai are nevoie de un vot pentru a putea trece legile organice, pentru care este nevoie de majoritate absolută. Aceasta, în condițiile în care mulți parlamentari lipsesc oricum de la lucrări. Acesta este unul din motivele pentru care au fost începute negocierile cu UDMR. Integral la Digi24

Facturile la energie vor creşte de la 1 aprilie. Consumatorii casnici vor plăti, peste o lună, cu circa 6 lei în plus, ca urmare a unei decizii privind energia verde. De luna viitoare, facturile la energia electrică se vor rotunji cu 5-6 lei. Motivul scumpirii îl reprezintă majorarea de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a cotei de certificate verzi pe care furnizorii de electricitate trebuie să o îndeplinească pentru anul trecut. Cota a crescut la 0,224 de certificate verzi pe MWh, fiind cu 88,5% mai mare faţă de nivelul de 0,1188 certificate verzi pe MWh pentru 2012. mpactul acestei decizii a ANRE se va vedea în facturile pe care le vor achita consumatorii casnici, după intrarea în vigoare, la 1 aprilie, a noilor reglementări. Potrivit specialiştilor consultaţi de EVZ, consumatorii casnici vor scoate din buzunar circa 5-6 lei în plus. Suma poate să nu pară mare, însă la aceste cheltuieli se mai adaugă scumpirea carburanţilor, tot de la 1 aprilie, cu circa 50 de bani pe litru, fapt care va determina creşteri de preţuri în lanţ.De asemenea, energia electrică se va scumpi anul acesta şi ca urmare a liberalizării pieţei, precum şi a introducerii taxei pe stâlp. Deocamdată, o evaluare concretă a impactului pe care o va avea acest nou bir asupra costurilor suportate de consumatorii individuali nu poate fi făcută. Aceasta deoarece, deşi taxa a intrat în vigoare de la 1 ianua rie 2014, nu au fost încă aprobate normele metodologice de aplicare a ordonanţei prin care aceasta a fost instaurată. Adică, nu se ştie exact pentru ce fel de construcţii se va plăti această taxă. Integral in EVZ

Ciorna Guvernului Ponta 3 înainte de discuţia finală de luni USD-UDMR. La o săptămână după ruperea USL şi plecarea PNL de la guvernare, premierul Ponta negociază cu UDMR intrarea maghiarilor la guvernare. Printre cerinţele Uniunii lui Kelemen Hunor se numără “problemele sensibile legate de drepturile minorităţilor naţionale”, dar şi două ministere importante, plus o funcţie de vicepremier. Noua structură a Guvernului, care ar putea să primească votul de învestitură marţi în Parlament, a fost deja contestată de preşedintele Băsescu, acesta anunţând că este posibil să facă o sesizare la Curtea Constituţională. Premierul Victor Ponta va purta astăzi negocieri decisive cu reprezentanţii UDMR, dar şi cu şefii din teritoriu ai PSD pentru structura viitorului Cabinet şi pentru numele miniştrilor. Noul Guvern ar putea primi votul de învestitură marţi în Parlament, după audierea propunerilor de miniştri. Ruperea USL şi intrarea PNL în Opoziţie l-au obligat pe premierul Ponta să-şi caute o altă majoritate parlamentară pentru a-şi menţine funcţia de premier. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat deja că „analizează posibilitatea” atacării la Curtea Constituţională a noului Guvern, susţinând că nu este vorba de o simplă remaniere, ci despre schimbarea programului de guvernare. Şeful statului vrea ca premierul Ponta să-şi depună mandatul, iar la Palatul Cotroceni să fie convocate consultări pentru desemnarea viitorului candidat la funcţia de prim-ministru. De la o majoritate de peste 70%, garantată de USL, premierul Ponta a intrat, după despărţirea de PNL, în faza negocierilor dure pentru o nouă majoritate parlamentară. Integral in Gandul.

Castigatorii Oscarurilor 2014: “12 Years a Slave” – cel mai bun film al anului. Cate Blanchett si Matthew McConaughey – cei mai buni actori in roluri principale. Cea de-a 86-a gala a premiilor Oscar si-a desemnat luni dimineata castigatorii, la Dolby Theatre din Hollywood, Los Angeles. Printre marii castigatori ai Oscarurilor din acest an se numara “12 Years a Slave” – cel mai bun film, Cate Blanchett si Matthew McConaughey – cei mai buni actori in roluri principale, Alfonso Cuaron – cea mai buna regie pentru “Gravity”, Jared Leto si Lupita Nyong’o – cei mai buni actori in roluri secundare.    Cel mai bun film: “12 Years a Slave”.   Cea mai buna actrita in rol principal: Cate Blanchett pentru “Blue Jasmine”.   Cel mai bun actor in rol principal: Matthew McConaughey (“Dallas Buyers Club”).  Cea mai buna regie: Alfonso Cuaron pentru “Gravity”.    Premiul pentru cea mai buna regie artistica:  “Marele Gatsby”.    Cea mai buna actrita in rol secundar: Lupita Nyong’o (“12 Years a Slave”).Cel mai bun actor in rol secundar: Jared Leto (“Dallas Buyers Club”).   Cel mai bun scenariu adaptat: “12 Years a Slave”.   Cel mai bun scenariu original: “Her”. Integral aduce HotNews

Cum ar putea fi blocat Guvernul Ponta III. Premierul Victor Ponta intentioneaza sa prezinte astazi, dupa terminarea negocierilor cu UDMR si minoritatile nationale, componenta noului cabinet. Daca votul de investitura in Parlament este ca si asigurat, Guvernul Ponta III ar putea sa se impiedice, cu “ajutorul” presedintelui Traian Basescu, la Curtea Constitutionala. Negocierile USD-UDMR pentru formarea unui Guvern Ponta III trebuiau să demareze ieri, după ce conducerea extinsă a Uniunii i-a mandatat, sâmbătă, pe liderii UDMR să discute condiţiile în care maghiarii să revină la putere. Negocierile au fost amânate, în ultimul moment, pentru astăzi, fiind invocat drept motiv programul lui Victor Ponta.Conform planului anunţat încă de vineri de şeful PSD, astăzi ar urma să fie semnate, la ora 15 şi, apoi, la 15.30, acordurile cu grupul minorităţilor naţionale condus de Varujan Pambuccian şi, respectiv, cu UDMR. Componenţa noului Guvern ar urma să fie prezentată tot astăzi, la ora 17.00. Prin urmare, din punctul de vedere al tratativelor cu minorităţile, premierul Ponta are toate motivele să stea liniştit, având ca şi asigurată majoritatea necesară învestirii. Situaţia este însă mai complicată pentru Ponta via Cotroceni, în condiţiile în care preşedintele Traian Băsescu i-a transmis deja un avertisment clar. Planul prezidenţial -Prin cooptarea UDMR în Guvern şi prin acceptarea condiţiilor impuse de Uniune, nu se mai poate spune că se păstrează programul de guvernare al USL, iar Victor Ponta ar trebui redesemnat premier, consideră preşedintele Traian Băsescu. Într-o emisiune la Pro TV, şeful statului a explicat de ce crede că situaţia de acum nu se compară cu cea din 2007, când democraţii au fost scoşi din Guvernul Tăriceanu. Integral aduce Romania Libera

Cum va fi afectată economic România de cel mai dur conflict de la graniţele sale răsăritene. Poate România ieşi neatinsă din conflictul de la graniţele sale? Toate răspunsurile date până acum converg către un „nu“, mai mare sau mai mic, dar un „nu“ pentru că pieţelor „nu“ le place le place instabilitatea, pentru că banilor „nu“ le place războiul, iar o bună parte dintre investitori „nu“ stau să analizeze caz cu caz, ci tratează o regiune cum ar fi Europa de Est, care înseamnă şi România, dar şi Ucraina, ca pe un întreg.„Situaţia de acolo afectează stabilitatea zonei şi, cum România face parte din ea, efectele se vor resimţi şi la noi“, explică economistul Lucian-Liviu Albu. „Vom resimţi această criză mai ales în planul care ne interesează cel mai mult, adică investiţiile străine directe. Este normal ca investitorii prezenţi pe piaţă să fie reticenţi în a mai face noi investiţii, iar alte companii care încă nu au intrat în România, dar care poate intenţionau acest lucru, să stea în aşteptare. În Relaţia noastră cu Ucraina va fi afectat comerţul, chiar dacă, în volum, nu este foarte important. Cu siguranţă însă, comunităţile de la graniţa cu Ucraina vor avea de suferit de pe urma efectului pe care criza de acolo o are asupra acestor relaţii comerciale“, explică economistul. Aduce Ziarul Financiar

Va urez o zi buna!

Situaţia din Ucraina analizată luni la reuniunea miniştrilor de Externe, la Bruxelles. Ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe situaţia din peninsula Crimeea, precum şi modalităţile de acţiune ale Uniunii Europene în acest context, vor fi analizate luni, la Bruxelles, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE.”Ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, va participa luni, 3 martie 2014, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, dedicată situaţiei din Ucraina. În cadrul reuniunii, miniştrii de externe ai UE vor analiza ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe situaţia din peninsula Crimeea, precum şi modalităţile de acţiune ale UE în acest context. Şeful diplomaţiei române va exprima profunda preocupare faţă actuala situaţie şi va sublinia necesitatea respectării cadrului juridic internaţional”, informează MAE. Integral aduce Agerpres  Putin acceptă un ‘grup de contact’ pentru ‘a demara dialogul’. Vladimir Putin a acceptat o propunere avansată de Angela Merkel privind crearea unui ‘grup de contact’ pentru a demara ‘dialogul politic’ asupra Ucrainei, a anunţat duminică guvernul german, după o conversaţie telefonică între cancelarul german şi preşedintele rus, relatează AFP. ‘Preşedintele Putin a acceptat propunerea cancelarul de stabili imediat o misiune de anchetă, precum şi un grup de contact, eventual sub conducerea OSCE, pentru a demara dialogul politic’, se arată într-un comunicat al guvernului federal de al Berlin. În cursul discuţiei telefonice purtate duminică seară, cancelarul ‘i-a reproşat preşedintelui rus că a încălcat dreptul internaţional prin intervenţia rusă, inacceptabilă, în Crimeea’, potrivit documentului citat. Angela Merkel i-a reproşat îndeosebi încălcarea Memorandumului de la Budapesta, din 1994, în care Rusia şi-a luat angajamentul să respecte independenţa şi suveranitatea Ucrainei în frontierele existente, precum şi a Tratatului privind flota rusă din Marea Neagră, din 1997.Cancelarul german i-a cerut din nou liderului de la Kremlin să respecte integritatea teritorială a Ucrainei, se mai afirmă în comunicatul amintit.Agerpres 

CRIZA DIN CRIMEEA: Premierul Ucrainei: Rusia a declarat “RĂZBOI”. Comandantul Forţelor Navale ucrainene a trecut de partea Rusiei. Putin a discutat cu Merkel şi acceptă dialogul. Kerry reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o “declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui “dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine integritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse. Vladimir Putin a discutat, prin telefon, cu Angela Merkel, aceasta declarând că preşedintele rus acceptă dialogul. John Kerry merge, marţi, la Kiev. ohn Kerry va reafirma la Kiev sprijinul SUA pentru integritatea teritorială a Ucrainei. Secretarul de Stat american, John Kerry, se va deplasa marţi la Kiev, cu scopul de a-şi arăta sprijinul pentru autorităţile interimare ucrainene, în contextul în care trupele ruse deţin controlul total asupra Crimeei, au anunţat duminică oficiali americani, relatează AFP.Într-un comunicat, Departamentul de Stat a anunţat că John Kerry se va deplasa marţi în capitala Ucrainei. “Pe 4 martie, la Kiev, secretarul de Stat Kerry se va întâlni cu reprezentanţii noului Guvern ucrainean, liderii (Parlamentului) şi membri ai societăţii civile”, a anunţat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki. În Ucraina, şeful diplomaţiei americane “va reafirma sprijinul puternic al Statelor Unite pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit comunicatului. Pe de altă parte, oficiali ai administraţiei preşedintelui Barack Obama au afirmat, în cursul unei conversaţii telefonice, că Moscova a încheiat operaţiunile de preluare a controlului asupra Crimeei, o peninsulă din sudul Ucrainei unde staţionează flota rusă la Marea Neagră. “Nu există nicio îndoială asupra faptului că ei ocupă Crimeea. Ei îşi sporesc prezenţa militară şi se stabilesc” pe peninsula ucraineană, a spus un diplomat american. Pe teren, mai multe obiective strategice din Crimeea, între care baze militare, aeroporturi sau clădiri oficiale, au fost blocate de către persoane înarmate, pe care observatorii le asimilează militarilor ruşi. Duminică dimineaţă, Kerry a denunţat “agresiunea” şi “invazia” rusă în Ucraina. De asemenea, Kerry a ameninţat Rusia că ar putea să-şi piardă locul în cadrul G8. În acest context, Washingtonul a luat măsuri de retorsiune. Reuniuni cu caracter economic şi o vizită a unei delegaţii ruse la Washington au fost deja anulate, a subliniat un oficial de rang înalt american.Rusia urmează să organizeze în iunie, în staţiunea Soci, un summit al G8. Ca măsuri de retorsiune faţă de operaţiunile ruse în Ucraina, Franţa şi Marea Britanie au anunţat la rândul lor că nu mai participă la reuniunile pregătitoare organizate în perspectiva summitului de pe litoralul Mării Negre. Integral aduce Mediafax.

Revista presei de la Deutsche Welle. Antimaidanul rusesc. „Rusia pune paie pe focul Ucrainei”, titrează Süddeutsche Zeitung, abordând una din pricinpalele teme ale editorialiştilor occidentali. Într-un articol despre raporturile est-vest din interiorul UE, a atitudinii faţă de democraţie şi libera circulaţie şi a speranţelor de aderare la Comunitate ale Ucrainei, Süddeutsche Zeitung semnalează şi ”corupţia din România”. Ziarul aminteşte în acest context şi de „grosolanele tentative din vara lui 2012, ale lui Victor Ponta, de a distruge separaţia puterilor în stat”. Acelaşi cotidian mai comentează pe larg achitarea fostului preşedinte al Germaniei, Wulff, în procesul său de corupţie precum şi vizita britanică a cancelarului german şi semnificaţiile ei. Cum anume toarnă regimul de la Moscova gaz pe foc nu e un secret nici pentru ziarele de stânga precum Süddeutsche Zeitung. Ziarul din München remarcă faptul că alianţa nord-atlantică e „extrem de îngrijorată” şi enumeră provocările în serie la care s-a dedat Kremlinul în ulitmele 24 de ore. Cotidianul bavarez notează că „preşedintele Putin i-a acordat protecţie fostului preşedinte ucrainean, Ianukovici, şi-a alarmat forţele aeriene, iar inşi înarmaţi arborează drapelul rusesc în Crimeea”. Ce urmăresc tensiunile generate de aceste demersuri? Un ziar leton foarte bine informat precum Neatkariga Rita Avize relevă că prezumtivii „răsculaţi” din Crimeea încearcă în prezent să provoace noile autorităţi de la Kiev să deschidă focul asupra protestatarilor rusofoni. În acest caz, Rusia poate solicita instantaneu deschiderea unei anchete penale internaţionale împotriva noului guvern din Kiev, spre a contracara similarele revendicări ale noilor oficialităţi ucrainene care-l acuză pe Ianukovici de omor în masă. Ar fi probabil ca acest „anti-maidan rusesc în Crimeea” să fie replica Moscovei la revoluţia ucraineană, mai consideră ziarul leton. Butoiul cu pulbere din Crimeea ar putea pune în pericol întregul continent, crede ziarul de dreapta Magyar Nemzet. „Vârtejul libertăţii i-a smuls pe mulţi de la locul lor determinându-i pe unii să uite că democraţia presupune prezenţa simultană a libertăţii şi statului de drept…” Ziarul se teme că absenţa, în Ucraina, a discuţiilor despre statul de drept ar putea genera flăcări care să aprindă fitilul butoiului cu pulbere din Crimeea, a cărui explozie ar ameninţa întregul spaţiu euro-asiatic. La stânga spectrului politic maghiar, Nepszabadsag aminteşte că, pentru rusofoni, Crimeea e pământ rusesc, chiar dacă liderii Uniunii Sovietice au atribuit acest teritoriu Ucrainei, în 1954. Ziarul crede că Putin, pentru care „pierderea Ucrainei e o pierdere majoră, va încerca să păstreze măcar acest ţinut sub influenţa Moscovei”. Or, în această privinţă părerile sunt împărţite. Aşa de pildă tătarii din Crimeea doresc păstrarea regiunii sub control ucrainean, după cum relevă Landeszeitung. Potrivit ziarului din Lüneburg, „încordările de muşchi ale lui Putin le reamintesc europenilor că doar în Uniunea Europeană inviolabilitatea frontierelor trece drept sacrosanctă. Totodată, chiar dacă toate părţile implicate rezistă ispitei de a pune mâna pe arme, Crimeea documentează cât de mare e primejdia unei divizări a Ucrainei”. Dar cât de mare e eşcul ucrainean al lui Putin? Din unghiul ziarului italian La Repubblica din Roma e o înfrângere grea, fiindcă „Ucraina urma să fie principalul pilon de la marginea europeană a Uniunii Euroasiatice, proiectul cel mare” al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin. Din perspectiva Moscovei s-a înregistrat o gravă pierdere de prestigiu, o vastă discreditare a Rusiei până în Uzbekistan şi Kazahstan”. Ziarul nu crede că Putin va risca să distrugă şi mai rău imaginea Rusiei, recurgând la violenţă făţişă, dar ziarul italian e de părere că puterile afectate de evenimentele din Ucraina ar trebui să negocieze cu Moscova, astfel încât „să nu rămână un crater deschis în inima Europei”. Le Figaro trimite la majoritatea rusă din Crimeea care se simte ameninţată identitar de o putere nouă reieşită dintr-o răscoala pro-europeană. Ziarul parizian nu e sigur că Putin nu va ceda ispitei de a aplica o contralovitură spre „a spăla ruşinea păţită cu Ianukovici şi a-şi promova interesele strategice legate de flota rusească de la Sevastopol”. Integral aduce Deutsche Welle

Franţa, Laurent Fabius: “Rusia este prietenul nostru, noi dorim de la un prieten altceva decît zgomot de cizme”. Rusia a provocat o gravǎ crizǎ internaţionalǎ prin intervenţiile sale militare pe teritoriul ucrainean şi ameninţǎrile proferate la adresa Ucrainei. Este constatarea fǎcutǎ de numeroşi analişti în presa occidentalǎ, precum şi de mulţi lideri politici. Ieri, Alianţa Atlanticǎ a acuzat Rusia cǎ ameninţǎ pacea în Europa datoritǎ “activitǎţilor sale militare”. Luni 3 martie, este programatǎ la Bruxelles o reuniune extraordinarǎ a miniştrilor de externe ai Uniunii Europene pentru evaluarea situaţiei. Europa a intrat într-o febrilitate care aminteşte de momentele cele mai tensionate ale rǎzboiului rece, cum ar fi înǎbuşirea primǎverii de la Praga din 1968. Nu întîmplǎtor o ţarǎ est europeanǎ precum Polonia se declarǎ “ameninţatǎ” de o eventualǎ intervenţie militarǎ rusǎ în Ucraina, şi de altfel Varşovia a convocat reuniunea de duminicǎ a Alianţei Atlantice, în baza articolului 14 care prevede consultǎri în caz de ameninţare asupra “integritǎţii teritoriale, independenţei politice sau securitǎţii” unuia dintre statele membre. Secretarul general al Alianţei Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat Moscova cǎ acţiunile sale încalǎ principiile Cartei Naţiunilor Unite. De notat cǎ Franţa şi Marea Britanie şi-au suspendat participarea la pregǎtirile reuniunii grupului G8 de la Soci, prevǎzutǎ în iunie. Seful diplomatiei americane, John Kerry, l-a avertizat şi el pe preşedintele Putin cǎ Rusia riscǎ izolarea economicǎ, sancţiuni internaţionale precum şi excluderea din grupul G8 al marilor puteri dacǎ va continua politica agresivǎ faţǎ de Ucraina. Ministrul francez de externe, Laurent Fabius, se pronunţǎ în context pentru o operaţiune de mediere între Rusia şi Ucraina, fie în mod direct, fie prin intermediul Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al OSCE-ului (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). “Rusia este în mod tradiţional prietenul nostru. Noi dorim de la un prieten tradiţional altceva decît zgomot de cizme”, a mai spus Laurent Fabius, citat de Agenţia France Presse. Integral aduce RFI 

Ucraina, la confluenţa intereselor marilor puteri. De ce este importantă Ucraina? Situată la frontiera dintre Est şi Vest, Ucraina este un hub al gazelor naturale, un port la Marea Neagră şi un grânar pentru Europa şi China. Prinsă în lupta pentru influenţă a marilor puteri, cea mai bună şansă a fostei republici sovietice este să devină un pion valoros pentru cineva şi să primească astfel tratament special, scrie revista BusinessWeek. De o parte se află Rusia, cu teritoriu şi interese în Europa şi în Asia. Ţara şi-a căutat mereu un rol şi în restul Europei, lucru pentru care are nevoie de Ucraina. “Fără Ucraina, Rusia nu mai este un imperiu eurasiatic”, scria în 1998 politologul american Zbigniew Brzezinski. Preşedintele rus Vladimir Putin vrea ca Ucraina să facă parte din alianţa comercială a Uniunii Euroasiatice, nu din Uniunea Europeană. Baza flotei ruseşti de pe Marea Neagră este Sevastopol, un fost oraş rus care acum aparţine Ucrainei. De altă parte stă Europa, care are nevoie de gaze naturale. Un sfert din cererea europeană vine de la ruşi. În 2013, gigantul Gazprom, controlat de stat, a vândut circa 160 miliarde de metri cubi europei, iar jumătate a traversat labirintul de conducte de sub pământul ucrainean. Aceleaşi conducte care încălzesc Europa alimentează şi uzinele ucrainene care produc oţel, produse chimice şi alte materiale industriale necesare Rusiei. “Ucraina este probabil mai integrată cu economia rusă decât orice altă fostă ţară sovietică”, apreciază Edward Chow, senior fellow la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale, din Washington. Mai este şi China, pentru care Ucraina este locul de unde îşi acoperă apetitul de alimente şi energie. Împrumuturi de miliarde de dolari au venit din China în Ucraina pentru ca ţara să-şi dezvolte infrastructura de irigaţii şi instalaţii de gazeificare a cărbunelui, care ar permite Ucrainei să producă mai multă electricitate pe bază de cărbuni şi, astfel, să-şi reducă dependenţa de Rusia. În decembrie, fostul preşedinte ucrainean Viktor Yanukovici şi cel chinez Xi Jinping au semnat un tratat de cooperare în infrastructură, finanţe, tehnică înaltă şi aviaţie, pe lângă agricultură şi energie. Confruntarea geopolitică se reduce la bani. Uniunea Europeană vrea Ucraina ca membru, însă nu încă. Nici vecinii din Polonia nu au de gând să salveze Ucraina, oferind ajutoare financiare care vor ajunge în ultimă instanţă la oligarhi. În schimb, Rusia a oferit Ucrainei credite de 15 miliarde de dolari pentru a o încuraja să intre în Uniunea Euroasiatică, dar izbucnirea conflictului politic la Kiev a făcut ca robinetul de bani să se închidă după plata unei tranşe de doar 3 miliarde. Institutul Finanţelor Internaţionale, un organism care reprezintă marile bănci mondiale, estimează că Ucraina va avea nevoie de ajutor străin în valoare de 30 miliarde de dolari doar pentru a supravieţui anul acesta. Institutul consideră că un bailout din partea Fondului Monetar Internaţional ar fi condiţionat de reducerea subvenţiilor la gazele naturale pentru populaţie şi industrie şi de permiterea deprecierii grivnei pentru a atenua deficitul comercial. Problema este că asemenea măsuri ar fi atât de nepopulare încât orice guvern care le-ar lua ar pica instant.Noua administraţie de la Kiev este eterogenă, formată din partide politice diverse, de la democraţi la naţionalişti, al căror singur punct comun este ura faţă de fostul preşedinte Yanukovici. Scindarea alianţei dintre aceste partide ar însemna o nouă perioadă de haos, iar Ucraina s-ar putea dezintegra. Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ca într-un an sau doi să se prezinte drept un “salvator” al Ucrainei, arată publicaţia americană. Integral aduce Ziarul Financiar.

De ce nu se mai teme Rusia de Occident. Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 de soldaţi. Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari. Majoritatea liderilor europeni, cât şi cei din Statele Unite s-au arătat uimiţi de modul în care Rusia a ales să nu mai respecte Europa, aşa cum o făcea după Războiul Rece. În prezent, Federaţia Rusă nu se mai uită la Occident ca la un fel de alianţă gata să intervină în cazul conflictelor, ci pur şi simplu întelege că astazi este vorba doar despre aspectele economice dintre state. Liderii ruşi, precum şi apropiaţii lor şi-au dat seama de acest lucru. De ani de zile, bogaţii Rusiei cumpără Europa. Aceştia deţin vile şi apartamente luxoase în vestul Londrei, în Coasta de Azur, precum şi în alte zone ale vechiului continent. De asemenea, copiii bogaţilor ruşi sunt în siguranţă în diverse oraşe europene, iar banii părinţiilor sunt adăpostiţi bine în bănci austriece sau în state considerate „paradisuri fiscale”. În ultimii ani, Rusia şi-a dat seama că „aristocraţii” europeni, în special magnaţii, pot deveni foarte servili atunci când e vorba de bani. Ruşii îi văd acum ca nişte ipocriţi – aceleaşi „elite” europene care îi ajută să-şi ascundă averile. În acest caz vorbim de sume impresionante. Banca Centrală din Rusia estimează ca circa două treimi din cele 56 de miliarde de dolari care au ieşit din Rusia în 2012 ar putea avea legătură cu activităţile ilegale. Pe de altă parte, Kremlinul nu recunoaşte cu adevărat o independenţă a ţărilor europene, cu excepţia Germaniei, deoarece le consideră mai mult sau mai puţin depedente de SUA. Însă în acelaşi timp, Rusia a înţeles că un control prea mare al americanilor în Europa a început demult să se dizolve. Moscova este conştientă că ţări europene precum Spania, Italia sau Grecia se bat reciproc pentru a deveni unul dintre cei mai buni parteneri ai Rusiei, fără a cere îmsă prea multe garanţii în schimb. Singurele temeri ale Moscovei din timpul Râzboiului Rece au fost că o tensionare prea mare a relaţiilor cu Occidentul ar putea declanşa sancţiuni economice în industria energetică, precum şi tăierea accesului la sectorul bancar străin. Însă alte îngrijorări pentru Moscova nu au existat. Integral aduce Adevarul.

Cred ca evenimentele din Ucraina si ceea ce cred eu ca va urma ma pun in pozitia in care pot sa afirm fara jena ca am avut dreptate cand nu am crezut nici macar o clipa in benevolenta cuiva fata de cei mai slabi si mai putin pregatiti sa-si rezolve problemele si dependenti de bunavointa cuiva.

Intr-un eseu memorabil din 1989 al lui Fukuyama, numit “The End of History?” aici (“Sfârşitul istoriei”) si preluat ca tematica in 1991 intr-o carte care a devenit un best seller sub titlul “The End of History and the Last Man”  (“Sfârşitul istoriei şi ultimul om”) incearca acest stimabil si celebru cercetator sa ne convinga ca razboiul rece s-a terminat si ca democratiile liberale au triumfat. Am ras atunci, acum trebuie sa mentionez sunt amuzat mult mai putin.

 Ei, uite ca istoria nu s-a sfarsit si astazi ne aflam in fata unui nou razboi rece! Pentru Francis Fukuyama istoria s-a terminat cand statele comuniste conduse de Uniunea Sovietica s-au prabusit si ideologia comunista s-a dovedit nefunctionala. Democratia liberala a triumfat. Traiasca capitalismul, traiasca economia de piata, traiasca neo-liberalismul triumfator! Lozinci noi pentru timpuri noi. Ei, uitati-va ca lozincile merg bine in eseuri academice si mai putin bine in lumea reala.

 In cautarea unei noi paradigme, invatatii noului mileniu au  propus publicului noi definitii, prin care sa desluseasca fenomenele perioadei in care traim. Parte din acesti termeni isi gasesc corespondenta in viata contemporana a societatii, in relatiile nationale  si internationale. Una din cele mai intalnite formulari existente in literatura politica a zilelor noastre poarta numele de soft-power, mai pe romaneste “puterea-fina”. Bineinteles ca la “puterea-fina” avem un antonim adica o “putere-bruta” –  “hard-power”. Formularea sintagmei de “putere-fina”   apartine unui profesor american de la Harvard, pe nume Joseph Nye, intamplator (sau nu) si Vice-Presedinte al Comisiei Trilaterale.

 Prof. Nye intelege prin  “puterea-fina” eforturile de cooperare  si atragere pasnica ale unor entitati in sfera de influenta a statului sau a organizatiei care se foloseste de acest mijloc.  Prin “putere-bruta” intelegem de fapt mijloacele de constrangere economice sau militare pentru a ajunge la aceleasi rezultate. Probabila sursa filozofica a conceptului de cooperare si atragere pasnica intr-o sfera de influenta este anticul filozof chinez Lao-tze (Lao Zi – Bătrânul Maestru), care a trait in China secolului al VI-lea i.Hr. Lao a fost fondatorul Taoismului si autorul cărţii de bază a acestuia – “Tao Te Ching – Cartea Căii şi a Virtuţii”, in care sunt tratate si aspecte ale  caracterului pasnic al relatiilor intre oameni, societati si chiar state.  Deci este ideea straveche, reciclata si adaptata de inteleptii moderni si transpusa ca filozofie in documentatia moderna.

Eforturile de a prezenta acest concept ca unul evolutiv, caracteristic vremurilor noastre, in care omenirea a inteles sensul distructiv al violentei este nobil, dar complet neadevarat. Istoric, noi am scoate din ecuatia “puterii-fine” intregi perioade – de la elenismul ultimelor secole inainte de Hristos pana la iluminismul secolului al XVIII-lea.

 Adevarat, fiecare isi traieste experientele de viata si cunostintele, traduse poate intr-o filozofie proprie si poate ca unii ma vor considera un  “belligerati,” desi sunt departe si de filozofia respectiva si de ideile intrunite in ea.

Recunosc insa diferentele intr-o tema falsa si unele autentice. Asadar, unii considera ca zilele noastre sunt caracterizate de rezolvarea conflictelor prin colaborare si influenta pasnica. Unele conflicte bineinteles pot fi rezolvate in acest fel, altele sunt imposibil de solutionat cu aceste metode, desi toti dorim sa credem ca este posibil. Nici sutele de milioane pompate in Coreea de nord nu i-au facut mai pasnici si nici toate solutiile si influentele catalogate sub sintagma “soft-power” nu au rezolvat majoritatea conflictelor existente care ameninta lumea in care traim.

 O alt termen nou aparut in documentele de politica internationala, publice si mai putin publice, emise de foruri si think-tankuri este cel de “puteri ierbivore.” Parerea mea –  termenul este destul de nefericit, avand in vedere compozitia acestor “noi puteri”, mai mult sau mai putin regionale.  Dintre aceste  “puteri ierbivore,” ECFR – The European Council on Foreign Relations mentioneaza India, Sud-Africa si Brazilia.

 Avand in vedere ca India este o putere nucleara, chiar nu mai inteleg termenul. Mai interesante sunt datele sondajului Gallup pentru Voice of the People. Trist loc incepe se fie planeta pe care traim si mai trista va deveni Europa daca cei care o conduc nu vor fi suficient de inteligenti sa inteleaga ceea ce devine deja un viitor plin de surprize. (Nota: prima versiune, inclusiv acest fragment, a acestui articol la data de 30 iule 2011 – Aveti articolul SURSA , integral)

Cateva intrebari: 

1. Cineva mai crede in durabilitatea tratatelor internationale calcate fara rusine de predatori de felul Rusiei lui Putin. Vezi Budapesta Memorandum din 1994?
2. Credeti ca ticaloasa clasa politica romaneasca poate conduce tara in aceste vremuri tulburi?
3. Cum credeti ca romanii se vor comporta intr-un eventuala conflict pe teritoriul tarii? Vor lupta sau se vor supune?

 P.S. vom continua sa va tinem la curent cu evenimentele din Ucraina – vezi Politeia Live – Situaţia din Crimeea / 2.03.2014

Bibliografie, note si citate:

Soft Power and US Foreign Policy: Theoretical, Historical and Contemporary Perspectives, ed Inderjeet Parmar and Michael Cox, Routledge, 2010
Joseph Nye, Soft Power: The Means to Success in World Politic, 2004
ECFR (European Council on Foreign Relations): New World Order: The Balance of Soft  Power and the Rise of Herbivorous Powers, 2010
PGA – Politeia Geopolitical Analyses –  New Geopoltical Trends.

Duminica 2 martie 2013 – de citit de jos (cea mai veche stire) in sus (ultima stire)

Faceti “refresh” pentru a vedea noutatile 

 Vezi stirile de ieri noaptea la   Politeia Live – Situaţia din Crimeea / 1.03.2014

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=lJOQWGdHDDY]

 CNN,  Mediafax – Opozitia republicana din Statele Unite ii cere presedintelui Barack Obama sa isi articuleze pozitia fata de Rusia si sa transmita clar care vor fi “costurile” interventiei militare in Ucraina.  Senatorul republican John McCain a exprimat “profunda preocupare” in legatura cu interventia militara rusa in Crimeea. “Presedintele Obama a afirmat ca Rusia va avea de suportat ￂcosturiￂ daca va interveni militar in Ucraina. Este esential ca presedintele sa spuna exact care vor fi acele costuri si sa ia masuri urgente pentru a le aplica”, a cerut McCain.

HotNews – Franta si Marea Britanie au anuntat ca isi suspenda participarea la intalnirile pregatitoare pentru reuniunea G8 din Soci.

NATO ,  aduce si Hotnews – Anders Fogh Rasmussen, a declarat duminica, intr-o declaratie de presa, ca actiunile Rusiei in Ucraina ameninta pacea in Europa. “Ceea ce face Rusia acum in Ucraina incalca principiile cartei ONU. Ameninta pacea si securitatea in Europa,” a spus Rasmussen reporterilor din Bruxelles, inaintea unei intalniri cu ambasadorii NATO. Rasmussen a facut apel la Rusia sa reduca tensiunile si la toate partile implicate sa “continue toate eforturile de a se indeparta de aceasta situatie periculoasa”.

 LIVE din Crimeea

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=3BIInpI2u7I]

British Channel 4 (Paul Mason) – jurnalistul se intreaba daca “va declansa o invazie rusa in Ucraina un  război economic intre occident si Rusia? Interesante ipoteze in articolul lui.

Carl Bildt, Ministrul de Externe al Suediei pe twitter – 100 de ani de la inceputul Primului Razboi Mondial avem in Europa situatii de agresiune, invazii si ameninatari cu folosirea violentei armate masive

Gergely Polner from BBC by twitter – In 1994, Ucraina a renuntat la arsenalul nuclear primid garantii din occident si de la rusi ca integritatea sa teritorial o sa fie respectata. Unde sunt promisiunile facute la Budapesta in memorandumul semnat!!!

   Breaking News –  BBC  – Ucraina a declarat mobilizare a tuturor rezervistilor.

BBC Live – Biserica Ortodoxa Rusa considera activitatea armatei ruse in Ucraina ca o activitate de “pastrare a pacii” – remember Transnistria!

 BBC (video) si HotNews – Mai multi militari rusi au luat arme dintr-o baza radar din Sudak si de la o unitate navala de antrenament din Crimeea si au indemnat personalul sa treaca de partea “liderilor legitimi” ai peninsulei, transmite agentia Interfax, potrivit Reuters.

Twitter Rasmussen (NATO) –  Rasmussen, Secretarul general al NATO, i-a chemat duminică la Bruxelles pe cei 28 de ambasadori ai ţărilor membre ale Alianţei, la o întrunire urgentă pe tema “situaţiei grave din Ucraina”, a anunţat Rasmussen pe contul său de Twitter. Reuniunea cu ambasadorii va începe la ora 12:00 GMT (14:00, ora României), iar Comisia NATO-Ucraina se va întruni la ora 15:00 GMT (17:00, ora României).

 Update 00:00 – 07:00

 Agerpres – Obama şi Putin au discutat la telefon. Acest apel a intervenit în timp ce Obama s-a întâlnit sâmbătă după-amiază de urgenţă cu echipa sa de securitate naţională pentru a examina opţiunile politice pe masă, la scurt timp după un vot al parlamentului rus ce autorizează folosirea armatei în Ucraina.

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=necH6YFvScc]

 Presidentia Statelor Unite (comunicat) – Barack Obama a anuntat intr-un comunicat de presa ca SUA nu vor participa la intalnirile pregatitoare pentru summitul G8 de la Soci (Rusia), calificind interventia Rusiei drept “o incalcare clara a suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei, o incalcare a dreptului international”.

 Presidentia Federatiei Ruse (comunicat) – Putin a atras atentia asupra actiunilor provocatoare si criminale ale ultranationalistilor ucraineni, sustinute de autoritatile de la Kiev. Rusia isi mentine dreptul de a-si proteja interesele si cetatenii din Ucraina.

 The Guardian – Secretarul pentru Aparare Chuck Hagel i-a transmis omologului rus ca o interventie militara a Moscovei risca sa amplifice starea de instabilitate si sa duca la o escaladare “care ar ameninta securitatea europeana si pe cea internationala”.

 The Wasington Post – Canada si-a rechemat ambasadorul de la Moscova si va boicota  G-8 economic summit care trebuia sa aiba loc la Soci. Si SUA nu va participa la intalnirile pregatitoare pentru summitul G8 de la Soci, Rusia, si avertizeaza ca o incalcare a normelor internationale va duce la “o mai mare izolare politica si economica” a Rusiei

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=f-Ak9NndEK0]

 Mediafax – Statele Uniteau cerut trimiterea imediata de monitori ONU in Ucraina.

 Mediafax – Polonia anunţă că se simte ameninţată şi solicită o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic. Polonia a solicitat sâmbătă seară convocarea de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, motivând că se simte ameninţată de o eventuală intervenţie a Rusiei în Ucraina, a anunţat preşedintele Bronislaw Komorowski. “Polonia a solicitat NATO convocarea de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic, în virtutea articolului IV al Tratatului de la Washington (…), deoarece ne simţim ameninţaţi de o eventuală intervenţie militară rusă în teritoriul Ucrainei”, a declarat Komorowski, citat de site-ul oficial al Preşedinţiei Poloniei.

Ziarul de Duminica propune cititorilor Politeia cele mai bune articole publicate in cursul saptamani in media on-line. Articolele nu sunt mentionate intr-o ordine anume.

Ziare.com. A inceput razboiul! Ioana Ene Dogioiu

 Nu stiu daca dl. Tariceanu are vreo sansa sa castige alegerile prezidentiale. Nici macar nu am certitudinea ca va fi candidatul USL, dupa cum a anuntat ca isi doreste, dar este foarte probabil sa devina arma cu care PSD sa il distruga pe Crin Antonescu.

 Partidul Reformator Liberal, cel pe care il va infiinta sau care ii va fi infiintat, ce mai conteaza?, va fi un nou UNPR. Un model deja patentat cu care PSD urmareste, tehnic, ruperea PNL si crearea noului USL cu componenta liberala inclusa. Mesajele transmise in cadrul acestui demers sunt pe mai multe paliere cu doua tinte principale.

 Electoratul USL este pus in fata unor alegeri simple. In primul rand, cine e unificatorul si cine e distrugatorul? Cine tine la USL? Cine a distrus USL? Pai, cand tu, alegator USL, vezi ca Antonescu a decis iesirea PNL de la guvernare, fara motive precise si cu mare veselie, iar in acelasi timp Ponta lacrimeaza, intinde maini si brate si, iata, acum se straduieste sa refaca USL si ofera functia prezidentiala tot unui liberal, ce sa crezi? Ce sa alegi?

 A doua alegere simpla este intre basism si antibasism. Crin Antonescu a fost aruncat deja in bratele presedintelui. Este larg acreditata ideea ca, rupand USL, i-a facut jocul presedintelui, ca solicitand demisia lui Victor Ponta ar vrea sa puna cartile din nou in mana lui Traian Basescu si au aparut informatii pe surse ca presedintele PNL ar fi anuntat in partid ca ar fi batut palma cu presedintele. Ar putea fi o manipulare, dar ea s-a raspandit cu repeziciune.

 De partea cealalta, langa Victor Ponta se asaza un dusman traditional al presedintelui, Calin Popescu Tariceanu. Simbolistica nu cred ca mai are nevoie de comentarii si ea este foarte importanta pentru electoratul USL.

 Al doilea palier, poate chiar mai important decat primul, are ca tinta PNL. Liberalii sunt si ei pusi in fata unei alegeri clare: cu Antonescu in Opozitie sau cu Tariceanu la Putere? Integral aduce Ziare.com

Romania Libera. O nouă „marţe neagră“ şi lecţiile Maidanului. Dan Cristian Turturica

Noua revoluţie ucraineană a venit parcă din senin. Acum trei luni, pirueta făcută de ex-preşedintele Ianukovici, care a refuzat în ultimul moment semnarea acordului de asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, i-a lăsat cu gurile căscate pe oficialii occidentali.

 În ciuda avertismentelor primite pe canale oficiale, inclusiv din România, că preşedintele pro-rus nu va accepta niciodată să îşi orienteze ţara spre Vest, birocraţii europeni au persistat în naivitatea lor şi au fost convinşi că, la Vilnius, Ianukovici va semna.

 Lipsa de realism, informaţiile eronate, analizele superficiale şi neînţelegerea jocului Rusiei în regiune, demonstrate de eşecul negocierilor din noiembrie 2013, au consolidat şi mai mult impresia că Europa este cu un pas în urma evenimentelor.

 Toate acestea, cuplate cu reorientarea focusului politicii externe americane spre Asia şi cu succesele diplomatice ale Rusiei în dosarele Siria şi Iran, au făcut ca până şi observarea de la distanţă a protestelor de la Kiev, care au urmat trădării lui Ianukovici de la Vilnius, să fie un efort dureros.

 Manifestanţii din Piaţa Independenţei păreau condamnaţi să piardă şi această bătălie, ca şi multe altele în ultimii ani, după prăbuşirea visului născut din Revoluţia Portocalie. Foarte puţini analişti le-au dat vreo şansă de izbândă şi chiar şi mai puţini au anticipat că Ucraina va da un asemenea vot de blam imperiului condus de la Kremlin.

 Cei ce cred şi acum că furia îndreptată împotriva lui Ianukovici şi a aliaţilor săi ruşi, care l-au încurajat deschis să înăbuşe în sânge protestele, se rezumă doar la partea vestică a Ucrainei sunt contrazişi de amploarea mitingurilor pro-Maidan din estul ţării, dar şi de faptul că primarul oraşului şi guvernatorul regiunii Harkov au fugit în Rusia. Dacă în zona lor cetăţenii sunt solidari cu Ianukovici şi pro-ruşi, de ce le-a fost frică?

 Ce s-a întâmplat, totuşi? Ce a făcut posibilă victoria protestatarilor în ciuda circumstanţelor nefavorabile –Rusia, din ce în ce mai dornică să compenseze eşecurile pe plan intern prin agresivitate faţă de vecini; Statele Unite, din ce în ce mai angajate în Asia şi din ce în ce mai dezangajate în această parte a lumii; Europa, ca de obicei, ezitantă şi indecisă, blocată de temerile deja cronice ale Germaniei de a nu antagoniza Rusia?

 Răspunsurile la aceste întrebări sunt cât se poate de relevante şi pentru noi, iar de ele ar putea depinde şi cum se va tranşa acest an crucial, în care s-ar putea decide dacă România merge înainte, chiar şi poticnit, sau face un brusc, dar ferm, stânga-mprejur.

 Motivul esenţial pentru care protestele de la Kiev au avut succes este că o minoritate eclectică a reuşit să se unească pentru un scop comun – dărâmarea regimului Ianukovici, în ciuda a numeroase diferenţe de viziune asupra drumului pe care trebuie să meargă Ucraina după ce scapă de un preşedinte pro-rus, dar şi a metodelor care au trebuit utilizate pentru atinge obiectivul stabilit. Integral aduce Romania Libera

Gandul. La ce sunt bune partidele. Lelia Munteanu

De când s-a rupt USL, am rămas cu un sughiţ mental: la ce sunt bune partidele?

Partidele sunt condiţia indispensabilă a democraţiei, e de părere profesorul meu de trombon, Coriolan Popescu-Zumzet.

Partidele ne dicstrează să ne simtem bine, consideră Narcis de la Bărbuleşti (văru’ lui Mozart; aveţi mai jos, pe youtube, naşterea caterincii din spiritul manelei).

Şi, totuşi, la ce sunt bune partidele?

Să mănâncă şi gura lor, opinează o distinsă asistentă TV. (Care gură?! Gura la partide).

Să ne scoată din foame, crede un asistat cu Mercedes.

Să ne încurce, crede un hipster peripatetic.

Să aducă UDMR la guvernare, crede o boccie cu bac.

Să nu fim singuri, crede un recidivist pro-activ.

Să ne mărească pensia, crede băbuţa care face reclamă la reumatism. Integral aduce Gandul.

Revista 22. `Maidanul` și miopia Occidentului. Andrei Cornea

 A utiliza violența, șantajul și presiunile pentru a-și atinge scopul – restaurarea imperiului rus – a rămas pentru Putin o opțiune legitimă. Până acum, Europa și SUA l-au tolerat. Vom asista oare la schimbare majoră de politică după victoria „Maidanului“?

 Să ne imaginăm că, în noaptea zilei de 21 de­cembrie 1989, o delegație europeană ar fi venit la București să negocieze cu Ceaușescu încetarea focului; de partea „opoziției“, de­sigur, ar fi fost Ion Iliescu și vreo doi-trei di­sidenți. Nu numai că o asemenea ne­go­ciere ar fi fost fără sens, fiindcă ea n-ar fi pu­tut opri valul de indignare populară din 22 decembrie care l-a dărâmat pe Ceau­șes­cu, silindu-l să fugă, dar ar fi fost și pro­fund imorală: cum să negociezi cu un con­ducător cu mâinile pătate de sânge? Ei bi­ne, exact asta au făcut săptămâna trecută cei trei negociatori europeni, miniștrii de Ex­terne francez, german și polonez. Au ne­gociat cu un asasin al propriului popor, ofe­rindu-i o bună legitimare pentru men­ți­ne­rea la putere!

 Rareori coincidență mai perfectă între imo­ralitate, lipsă de curaj și miopie politică, ca la acești trei reprezentanți ai unor guverne UE: nu trecuseră nici 24 de ore de când Si­korsky, lăudatul ministru de Externe po­lo­nez și, se zice, artizanul principal al acor­dului, îi spusese fostului boxer Valeri Klici­ko, „dacă nu semnați sunteți morți cu to­ții“, că Ianukovici cu suita lui fugise, lă­sân­du-și capitala și vila vraiște, în puterea „opo­ziției“! Mai norocos decât Ceaușescu, el n-a fost prins (deocamdată), ci a ajuns în zonele din est, dominate de nostalgici ai URSS, de unde și-a afirmat pretenția la le­gi­timitate. Și are legitimitate, fiindcă poate flu­tura acordul garantat de UE, acord care ar fi fost încălcat de „opoziție“. A fost în­călcat? Nu știu, dar dacă s-a întâmplat e un fapt salutar. Revoluțiile nu se opresc în pe­tice de hârtie, când e vorba să elimine un ne­mernic care permisese lunetiștilor săi să uci­dă până și echipele medicale ale protes­tatarilor!

 Acum capitala și partea de est a Ucrainei sunt în plină anarhie revoluționară, cu spe­ranța de a putea restabili funcționarea unei ad­mi­nistrații care s-a grăbit să treacă „de partea poporului“. Între timp, kievienii vi­zi­tau pa­latul lui Ianukovici, exact la fel cum bu­cu­reștenii făceau pelerinaj în Bulevardul Pri­mă­verii, admirând așa-zise robinete „de aur“. Integral Revista 22

Dilema Veche. După referendum. Andrei Pleşu

 Am recitit, de curînd, un articol pe care l-am scris acum şapte ani (apărut în Dilema veche, nr. 173), după eşecul primului referendum anti-Băsescu. Îl republic, din două motive: 1. Situaţia nu pare să se fi schimbat. Ne aflăm, de mult, într-o încleştare politică fără legătură cu nevoile ţării. Cauza? Proasta calitate a clasei politice în întregul ei. 2. M-am săturat să mi se tot spună pe forumuri că tot ce spun e în apărarea lui Băsescu. E un fel de a ignora, cu rea-credinţă, sau din lipsa informaţiei, numeroasele articole în care, de-a lungul anilor, n-am menajat deloc, ba dimpotrivă, portretul preşedintelui. Contribuţia lui la atmosfera de gherilă perpetuă de pe scena politică nu e de neglijat. E însă tot atît de adevărat – o spun şi în articolul de mai jos – că, prin comparaţie, Traian Băsescu se dovedeşte mult mai inteligent şi mai eficace decît adversarii lui. Cu asemenea adversari, nici nu e greu să-ţi asiguri succesul…

 Traian Băsescu are obiceiul să cîştige toate războaiele pe care le poartă cu ceilalţi. În schimb, pierde toate războaiele pe care le poartă cu sine. E mereu învins de propria sa natură.

 De ce cîştigă? Pentru că, în teren, e întotdeauna mai bun decît adversarii săi. Mai deştept, mai eficient retoric, mai intuitiv. Vorbeşte limpede, cu adresă precisă, cu un fel de aplomb viril care provoacă încredere. Are spontaneităţi salutare (chiar dacă, uneori, riscante), ştie să alterneze umorul genuin cu severitatea, sentimentalismul cu decizia brutală. E credibil cînd se mişcă printre oameni, cînd dansează la restaurant, cînd rîde lăbărţat şi cînd plînge soldăţeşte. Nici unul dintre adversarii săi nu are datele necesare pentru a-i face faţă cît de cît onorabil. Unul din secretele succesului său e indigenţa multiplă a celor cu care se luptă. Coaliţia anti-Băsescu a reuşit să livreze alegătorilor, într-un timp scurt, imense cantităţi de stupiditate strategică, de mediocritate mentală, de nerealism. A te arunca într-o luptă dură şi primejdioasă, fără minime garanţii de cîştig, fără cîntărirea riguroasă a circumstanţelor, fără o anticipare atentă a consecinţelor posibile şi probabile, nu e semn de combativitate politică, ci gesticulaţie sinucigaşă, disperare oarbă. La fel de neinteligent e a face alianţe neplauzibile şi dezonorante. Pînă la urmă, s-a văzut limpede că singura motivaţie a grupului antiprezidenţial era ura strict personală faţă de preşedinte şi un înşelător instinct de conservare. Interesul public, ţara, ecourile externe, sau măcar nevoia de a supravieţui decent pe eşichierul politic au fost lăsate deoparte, sau utilizate demagogic într-o campanie perdantă, nerezonabilă. Un asemenea amestec de tupeu plenipotent (D. Voiculescu), charismă hipocalorică şi anemie a talentului (M.  Geoană), clămpăneală defazată (C.V. Tudor), indignare tovărăşească (I. Iliescu) şi mîrîială ţanţoşă (grupul liberal în toate versiunile sale) nu putea sfîrşi decît într-o baie de ridicol. Am asistat la un spectacol regizat de prostănaci, prostuţi şi prostovani, asistaţi de mici derbedei de presă, şmecheri de periferie şi ţoape. Cine-ar fi crezut că, într-o bună zi, Norica Nicolai va sta la aceeaşi tarabă cu madam Buruiană, că domnul Crin Antonescu va lătra la acelaşi gard cu Viorel Hrebenciuc, sau că domnul Dinu Patriciu va sta umăr la umăr, în aceeaşi emisiune, cu Dan Voiculescu şi cu Ion Iliescu, pentru a-i combate pe mitocanii anticapitalişti. Statuar şi inadecvat, a traversat scena, din cînd în cînd, şi Emil Constantinescu. Integral aduce Dilema Veche

EVZ. Cazul Tariceanu sau despre ridicol in politica romaneasca. Vladimir Tismăneanu

 Intr-un articol mai vechi spuneam ca dl Crin Antonescu este cel mai ridicol personaj de pe scena politica romaneasca. M-am grabit.

 Constat acum ca il intrec domnii Calin Popescu-Tariceanu, cu al sau partid cu un singur membru, si fostul presedinte Emil Constantinescu, pentru care USL-ul ar fi o constructie vitala, menita sa propaseasca Romania.

In 2012, dl Constantinescu s-a manifestat ca unul dintre cei mai infocati sprjinitori ai tentativei esuate de lovitura de stat organizata de Victor Ponta, Crin Antonescu si Dan Voiculescu. Astazi, dl Tariceanu ii calca pe urme cu ale sale elogii desantate la adresa marelui plagiator national. Se spune ca ridicolul poate ucide. Se pare ca nu este cazul la Bucuresti unde se poarta lipsa de rusine ca blazon de mare valoare.

 Despre Emil Constantinescu, personaj in fond jalnic, demn, poate, de compasiune in sa solitudine implacabila, a scris memorabil criticul si eseistul Angelo Mitchievici: “Ceea ce mă face să-l dispreţuiesc fără rezerve pe Emil Constantinescu nu este eşecul lui, ci faptul că nu a luptat nicio o clipă pentru cei care l-au ales cu o mare speranţă. El a fost marea speranţă a multora din generaţia mea, inclusiv a mea şi aş fi aşteptat de la Emil Constatinescu să lupte până la capăt pentru acele idei pe care le-a afirmat şi care m-au determinat să sper, să am încredere, să mă simt un cetăţean deplin. Integral aduce EVZ

Deutsche Welle. Între Simferopol, Sevastopol şi restul lumii. Petre M. Iancu

 Soarta democraţiei şi independenţei ucrainene, dar şi destinul Rusiei, al Uniunii Europene şi al relaţiilor dintre Moscova şi Vest se joacă în aceste ceasuri de-a lungul graniţelor Ucrainei.

 Nu e vorba doar de frontierele dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, în vestul căreia au loc ample mişcări militare, zise „manevre”, dar creditate a reprezenta o “încordare a muşchilor” regimului Putin, după cum s-a exprimat ministrul german al apărării.

 E vorba şi de graniţele rusofone, interne, ale revoluţionarei ţări, care şi-a confirmat la Kiev, prin aclamaţiile zecilor de mii de revoluţionari, noul premier, dar se confruntă în Crimeea şi cu mici acţiuni armate ale unor grupuri de ultranaţionalişti rusofoni, înfierbântaţi de propaganda Kremlinului.

 Îngrijorarea provocată de zăngănitul de arme al Rusiei lui Putin e cu atât mai mare cu cât Kremlinul a scos din cazărmile şi bazele din vestul federaţiei aproximativ 150.000 de militari, aproape 900 de tancuri, aproape 100 de avioane şi cam tot atâtea nave de război.

 E clar că aşa-zisele „manevre militare” anunţate de Rusia au, în primul rând, menirea de a demonstra Ucrainei şi Vestului că Moscova e pregătită să-şi apere interesele în regiune cu toate mijloacele, după cum subliniază Dalton Bennett, de la agenţia Associated Press. Care notează şi faptul că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu a declarat că manevrele ar fi menite “să verifice starea trupelor ruseşti în situaţii de criză care ameninţă securitatea naţională”.

 Ei bravos. Adunătura de revoluţionari de pe Euro-Maidan ar ameninţa securitatea naţională a imensei şi atotputernicei Rusii. Să auzi şi să nu crezi. Deloc de mirare că istericalele Moscovei au generat mai peste tot o îngrijorare amplă, alarma cuprinzând deopotrivă conducerea ucraineană şi toate cancelariile occidentale.

 Prima s-a exprimat prin glasul preşedintelui ei intermiar, Oleksander Turcinov. Celelalte, între altele, prin şeful diplomaţiei americane, John Kerry, care a formulat o dură punere la punct, avertizând Rusia contra oricărei intervenţii militare. Îngrijorate s-au arătat şi autorităţile germane, care cred că Rusia ar fi fost luată prin surprindere şi îşi încordează muşchii spre a masca faptul că n-ar avea o strategie elaborată şi coerentă privind politicile de după căderea omului lor de la Kiev.

La rândul său, preşedintele actual al Ucrainei (spre deosebire de cel alungat, Ianukovici, care a cerut ajutorul Rusiei şi continuă, din ascunziş, să se considere şeful legitim al statului) a solicitat Moscovei să-şi respecte angajamentele asumate în tratatele bilaterale. Unul din ele vizează flota rusă staţionată la Sevastopol. Liderul interimar de la Kiev a subliniat că îi cere comandantului militar al flotei ruseşti să-şi menţină unităţile în cazărmi şi că orice ieşire din baze a trupelor din Crimeea va fi considerată o agresiune. Integral aduce Deutsche Welle.

Sambata 1 martie 2013 – de citit de jos (cea mai veche stire) in sus (ultima stire)

Faceti “refresh” pentru a vedea noutatile 

Vezi stirile de ieri noaptea si de dimineata la  Ştiri Externe: 1 martie 2014 / Mărţişor rusesc trimis cu desant aerian.

Deocamdata astea sunt stirile. Va recomand ca continuati sa urmariti BBC-LIVE “Ukraine crisis latest”

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=4PCFuJphgJc]

Update 18:45 AFP. Reuniune a ministrilor de Externe din tarile Uniunii Europene, luni, pe tema situatiei din Ucraina.

Update 18:15 Hotnews. Administratia Prezidentiala anunta ca la Palatul Cotroceni va avea loc, incepand cu ora 19.00, o sedinta de lucru cu structurile de securitate nationala. Amintim ca premierul Victor Ponta este plecat din tara, el participand la congresul socialistilor europeni din Italia.

Update 17:50. Mediafax. Presedintele Romaniei, Traian Basescu despre situatia din Crimeea: “Romania considera ca orice prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fara acordul acesteia si in afara acordurilor bilaterale si a notificarilor ucrainene deja existente, poate fi considerata o agresiune la adresa Ucrainei.”

Update 18:00 CNN.  Statele Unite avertizeaza Rusia in legatura cu posibile consecinte ale unei interventii in Ucraina. “Monitorizam indeaproape situatia, ne consultam cu partenerii nostri si analizam posibilele costuri de care a vorbit presedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Alba. Presedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat anterior Rusia ca o interventie militara in Ucraina va avea “costuri”, fiind “profund destabilizatoare”

 Update 17:50. Mediafax. Presedintele Romaniei, Traian Basescu despre situatia din Crimeea: “Romania considera ca orice prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fara acordul acesteia si in afara acordurilor bilaterale si a notificarilor ucrainene deja existente, poate fi considerata o agresiune la adresa Ucrainei.”

Update 17:30 ITAR-TASS. Parlamentul rus a aprobat cu unanimitate de voturi propunerea lui Vladimir Putin privind trimiterea de trupe in Crimeea.

Update 17:00 The Washington Post si Mediafax. Zeci raniti, astazi (sambata), in orasul Harkiv (Harkov), in estul Ucrainei, in cursul unei manifestatii proruse care a degenerat in atacarea sediului administratiei regionale.. Violentele au izbucnit in cursul unui miting prorus la care participa aproximativ 20.000 de oameni. Circa 300 de manifestanti au atacat sediul administratiei regionale, intampinand rezistenta din partea fortelor de ordine.

 Update 16:30 The Washington Post si BBC. Putin a cerut Parlamentului de la Moscova mandat pentru o interventie militara in Crimeea. Putin a cerut si a primit aprobarea Consiliului Federatiei, Camera superioara a Parlamentului, pentru trimiterea de trupe ruse in Ucraina pana la normalizarea situatiei. “Din cauza situatiei extraordinare din Ucraina si a amenintarilor la adresa cetatenilor rusi, trupe ruse vor fi desfasurate in Ucraina.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=4PCFuJphgJc]

Update 15:35: BBC, aduce Mediafax. Noul premier din Crimeea, Serghei Aksionov, a decis organizarea pe 30 martie a referendumului privind statutul regiunii autonome proruse, informeaza BBC, citat de Mediafax. Initial, Parlamentul din Crimeea stabilise plebiscitul pentru data de 25 mai. Parlamentul din Crimeea a explicat ca referendumul vizeaza “imbunatatirea statutului autonomiei regionale si extinderea competentelor”.

Update 15:15. RIA Novosti, aduce Mediafax. Compania rusa Gazprom a comunicat sambata ca ar putea anula reducerile la tarifele la gaze de care beneficiaza Ucraina, in contextul in care Kievul a acumulat restante de 1,55 miliarde de dolari (1,12 miliarde de euro). Gazprom avertizeaza ca va anula tarifele preferentiale la gaze acordate Ucrainei.

Update 15:00 Mediafax. 10.000 de persoane protesteaza in Donetk, fief al fostului presedinte Viktor Ianukovici, fata de noile autoritati proeuropene din Ucraina. “Rusia, Rusia!”, au scandat manifestantii, arborand steaguri ruse pe o scena improvizata. Organizatorii mitingului au declarat ca sustin “aspiratiile regiunii Crimeea de a deveni parte a Rusiei”

Update 14:30 AFP. Cartierul general al Pazei de Coasta ucrainene din Portul Sevastopol a fost atacat de aproximativ 300 de persoane inarmate care sustin ca sunt militari rusi. “Are loc o tentativa de ocupare a cartierului general al Pazei de Coasta din Sevastopol. Toate navele sunt in alerta”, precizeaza institutia. Atacatorii sustin ca au primit ordin de la ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, sa ocupe unitatea militara.

Update 13:15  CNN – Statele Unite vor intensifica activitatile pentru colectarea de informatii, iar comandantii militari evalueaza situatia din teritoriu pentru a stabili modalitati de reactie. Deocamdata nu este analizata posibilitatea unei interventii militare

[youtube=https://www.youtube.com/watch?v=9eFC897u8cI]

Update 12:45 Ministerul ucrainean al Apararii – in jur de 6000 de militari rusi ajunsi cu un desant marin si aeropurtat au ajuns in Crimeea. Moscova sustine ca mobilizarea trupelor este in concordanta cu acordurile militare semnate cu Ucraina.

 AFP informeaza ca zeci de persoane mascate cu cagule si avand arme automate au ocupat pozitii, sambata dimineata, in jurul Parlamentului regiunii autonome ucrainene Crimeea, in Simferopol. Doua mitraliere au fost instalate pentru apararea sediului Parlamentului regional. Cladirea Parlamentului regiunii Crimeea se afla de doua zile sub controlul unui grup de comando prorus.

Update 12:00 RIA Novosti aduce Mediafax – Rusia avertizeaza ca nu va ignora solicitarea de asistenta formulata de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, conform unui comunicat al Kremlinului. “Rusia nu va ignora aceasta solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Presedintiei Rusiei.

08:oo conform AFP –  preşedintele Republicii Autonome Crimeea, Viktor Plakida, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, ajutorul pentru „restabilirea păcii şi a calmului”, iar Rusia nu va ignora cererile de ajutor ale liderului din Crimeea, conform unui comunicat emis de Kremlin. Ieri (vineri),  preşedintele interimar al Ucrainei, Olexander Turcinov, i-a cerut direct preşedintelui rus, Vladimir Putin, „să înceteze agresiunea nedisimulată şi să-şi retragă militarii din Crimeea” şi a avertizat că, în caz contrar, Ucraina „se va apăra”.

Executivul de la Kiev a făcut un apel către Statele Unite şi Marea Britanie, care sunt garanţii securităţii naţionale a Ucrainei, conform tratatului încheiat la Budapesta în 1994.

 La scurt timp după anunţul preşedintelui interimar ucrainean, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia, în timpul unei conferinţe de presă la Casa Albă, că „vor exista costuri” în cazul unei intervenţii militare în Ucraina.

Articolul este un preambul la o analiza despre situatia actuala din Crimeea si scenariile de facto, diferite de strategiile declarate.

 Strategii declarate – SUA, Federaţia Rusă, UE

Statele Unite

 La inceputul lui 2012, SUA prezenta noua strategie geopolitica pentru perioada urmatoare. Dupa o scurta si foarte concisa prezentare a noii strategii de aparare nationala a Statelor Unite descrisa intr-un document “Sustaining US Global Leadership: Priorities for 21st Century Defense“,  document formulat intr-o limba de lemn care ar fi facut cinste tovarasilor se poate ajunge la trei concluzii principale – prima concluzie ar fi ca asistam la inceputurile unui nou “razboi rece” si implicit la  folosirea unor “proxi” pentru rezolvarile “urgente”; a doua concluzie ar fi ca  administratia Obama incearca inainte alegerilor sa minimalizeze impactul posibil al insuccesului generat de “Strategia resetarii” (Reset Strategy) care nu numai ca nu a rezolvat nimic ci a creat o sumedenie de noi probleme; in sfarsit, a treia concluzie ar putea consta intr-un transfer al prioritatilor americane dintr-o zona geografica Euro-Atlantica spre o alta zona care incepe din Orientul Mijlociu si se intainde pana in Pacific.

 Interesele americane de la Franklin D. Roosevelt si pana la Obama, se rezeama pe gandire politico-militara formata din patru componente necesare implementarii ei.  Aceste componente folosesc la stratificarea problemelor si folosirea metodologiilor diferite pentru fiecare nivel de probleme/interese. Prima componenta sau principiu strategic l-as numi “IGNORAREA” (Ignore) – daca cineva nu-ti poate fi de folos ignora-l. Exact ceea ce au facut americanii europenilor in relatiile cu China. Al doilea principiu se numeste “OCOLIREA” (Work Around) – daca parerile partenerului nu-ti convin ocoleste-l. Americanii au facut-o in interventia din Irak, i-au ignorat pe francezi si germani si si-au facut treaba cu cine a dorit sa participe. Al treilea principiu ar fi “ANGRENAREA”  (Engage) – cand gasesti un minim consens angreneaza-l, exact ce au facut americanii in cazul sanctiunilor cu Iranul. Un ultim principiu al strategiilor americane este fara dubiu anticul “DEZBINĂ ŞI DOMINĂ” (divide et impera sau in originalul anglo-saxon, divide-and-rule), implementat excelent de americani in relatiile cu Rusia, cand europenii occidentalii si cei rasaritenii au avut opinii absolut diferite.

 Probabil ca din 2001 lumea a intrat intr-o situatie de multipolaritate internationala, bazata pe multipolaritati mondiale si regionale. Polii de putere mondiali sunt disputati de SUA, Rusia, China, UE. Dupa o perioada de conflicte directe, Statele Unite incearca o intoarcere treptata spre o gestionare indirecta  a conflictelor anticipate,  posibile,  sau chiar probabile conform viziunii strategilor lor politici si militari. Conform unor date neformale, este preconizata din 2015 o scadere de pana la 15% din bugetul de aparare al Statelor Unite in perioada 2015-2020. Lipsa de eficienta in cheltuielile bugetare a fost extrem de criticata de fostul Ministru al Apararii, Robert M. Gates (vezi aici) si noile tendinte de taieri bugetare sunt deja vizibile. Vezi (T-1 si T-2). Suficient sa privim costurile enorme pe care le-au avut Statele Unite in ceea ce numim astazi “Razboiul impotriva terorismului” (War on Terror) pentru a vedea cat de mult s-a investit si cat de putine au fost rezultatele (vezi pe Contributors – Terorism şi contraterorism – Structuri, doctrine, costuri)

 In documentul american mentionat mai sus sunt precizate condiţiile în care din bugetul apărării trebuie tăiate 1.000 de miliarde de dolari în următorul deceniu.  Din nefericire, reducerea planificata este aproape imposibila fara o retragere masiva din Europa. Este mai mult decat clar ca aceste reduceri se vor face din economisirea bazelor aflate in Germania, Italia si Olanda si o transferare spre bazele din Estul Europei (mai mica), in special in baze din Polonia, Romania si mai putin Bulgaria si pastrarea capabilitatilor integrale din Marea Britanie. Pentru a înţelege magnitudinea acestor costuri trebuie spus că sunt mai mari decât cele 700 mld. dolari pe care Congresul le-a folosit pentru a ţine în viaţă sectorul financiar al ţării la finalul lui 2008. Este de asemenea mai mare decât pachetul de stimulare a economiei lansat de administraţia Obama, în valoare de 787 mld. dolari.

 Pentagonul împarte costurile în două categorii: de cercetare şi dezvoltare şi de achiziţie a armamentului. Adunate, cele două sume ajung la valori ameţitoare. De exemplu costul total al submarinelor din clasa Virginia depăşeşte 81 de miliarde de dolari, iar aceşti bani vor fi investiţi în doar 30 de unităţi. De mentionat ca aceasta noua clasa de submarine va fi mai ieftina din punct de vedere al mentenantei tehnice decat clasa Los Angeles care este inlocuita de Virginia. La fel se poate spune  se despre noua clasa de portavioane (super-carriers) “Ford” care scoate din activitate ultimul portavion din clasa “Enterprise”, mai scumpe dar si mai moderne, puternice si mai ieftine la maintenanta.

 Cateva exemple spicuite din lista publicata de “Analysis of the Fiscal Year 2012 Pentagon Spending Request” (vezi linkul direct in bibliografia de la sfarsitul articolului original). Articolul original integral.

 Federaţia Rusă

In 15 februarie 2013 publica Russia-to-Day, sait afiliat cu TV-Novosti, un articol care expunea noile criterii exprimate de presedintele Putin cu ocazia prezentarii noului concept strategic si de politică externă al Rusiei (vezi articolul original – Putin: Russia’s influence in the world to grow).

Desi multi experti vad in acest concept unul mai putin dur decat cele care i-au precedat, personal vad o revenire la impaciuitoarele vorbe sovietice, care insotite de fapte mult mai putin pacifiste, incercau sa insele o parte din opinia publica occidentala.

 Pana nu de mult, rusii sustineau ca NATO, la fel ca Pactul de la Varsovia, nu-si mai are locul in Europa dupa terminarea Razboiului Rece, acum Rusia il gaseste util si chiar sustine ca va coopera cu blocul militar militar occidental in baza legislatiei internationale si hotararilor ONU (vezi Doamne, hotarari care trebuie sa treaca si de veto-ul lor si al chinezilor). In traducere integrala suna cam asa:

 “Rusia îşi va cladi relatia cu NATO direct proporţional cu disponibilitatea Aliantei pentru un parteneriat pe picior de egalitate si a respectarii stricte a principiilor si normelor legislatiei internationale.”

Presedintele Putin face bineinteles un apel la “unificarea strategica a obiectivelor” impreuna cu NATO pentru a proteja popoarele lumii impotriva ameninţarilor comune. Enumerate bineinteles in ordinea cea mai presanta pentru interesele rusesti: terorism, piraterie maritima, traficul de droguri, proliferarea armelor de distrugere in masă, calamităţile naturale şi cele provocate de oameni.

In legatura cu subiectele de  interes major si pentru noi, Rusia cere garantii legale legate de pozitionarea scutului american antiracheta, care conform viziuneii lor  reprezintă la ora actuala principalul obstacol in calea bunelor relatiii intre fostele rivale ale Razboiului Rece. Moscova cere asigurari ca sistemul  antiracheta preconizat de SUA nu vizeaza capacitatile militare, bineinteles ca aceasta cerere este insotita de aluzia ca Washingtonul risca o nouă cursa a inarmarilor daca doleantele rusesti nu vor fi indeplinite.

 In sfarsit ajungem si la Transnistria, in care Rusia isi doreste continuarea unui rol activ in solutionarea politica a conflictelor din tarile CSI (Comunităţii Statelor Independente).  Rusia declara ca se va implica in gasirea unor solutii in conflictul transnistrean, respectand insa  suveranitatea si integritatea teritoriala, dar si neutralitatea Republicii Moldova, obiectivul fiind intr-un final “determinarea unui statut special pentru Transnistria“.

Un alt lucru extrem de interesant, in privinta Afganistanului, Rusia ii vrea pe americani acolo, intelegand ca ceea ce va urma retragerii trupelor americane si forţelor ISAF va prezenta numeroase riscuri de securitate la adresa Rusiei şi ţărilor CSI. Asta, bineinteles, imi aminteste de o veche analiza pe care am facut-o in legatura cu aceasta zona, in care sustineam ca iesirea occidentalilor din Afganistan poate deveni un pericol major pentru Rusia. Postez analiza nepublicata inca integral pentru a intelege pericolele majore ale Rusiei, pericole generate de iesirea occidentalilor din acea zona – vezi analiza.

 P.S. pentru a intelege diferentele “dialectice” va propun sa cititi si articolul din Vocea Rusiei.

 Uniunea Europeana

 Realist vorbind, Franța și Marea Britanie sunt singurele state europene care își permit să trimită din scurt forțe militare în afara granițelor. Doar că Parisul nu voia să-și asume vreodată rolul de lider al ostilităților. Sperase, de fapt, că va putea trimite doar un grup de experți, ca parte dintr-o misiune de instruire europeană, la rândul său parte dintr-un contingent internațional condus de forțele vest-africane, la rândul său parte dintr-o strategie politică amplă a ONU de restabilire a democrației în zona de sud a țării și de  reconciliere cu rebelii din nord. Atacul agresiv al jihadiștilor asupra sudului i-a forțat însă pe francezi să renunțe la abordarea indirectă și să se avânte cu capul înainte. Pe de altă parte, situația din Mali ar trebui să fie la îndemâna „trupelor de luptă“ ale UE –  formațiuni de câte 1.500 de soldați disponibili la orice oră. Actualul contingent activ, „trupele de luptă Weimar“, sunt conduse de Polonia, cu sprijinul Franței și Germaniei. Pentru polonezi, deja implicați în operațiunile din Afganistan, misiunea din Mali este o piatră de încercare prea mare.

 La rândul său, Berlinul nici nu vrea să audă de război. Așa se explică de ce, deși au fost constituite încă din 2007, trupele UE nu au avut parte, până acum, de acțiune. Entuziasmul cu care a fost întâmpinată lansarea lor este acum tot mai palid. Inițial, era prevăzut ca, la fiecare șase luni, să fie stabilite prin rotație câte două contingente de luptă, ce puteau fi mobilizate în situații de urgență. Din cauza contribuțiilor modeste ale statelor membre, s-a ajuns la un singur contingent.

 „L’Europe de la défence“, cum numiseră francezii ideea unei forțe armate autonome a UE, are un istoric nefericit. Chiar Franța s-a opus acestui concept, încă din 1954. În timpul războaielor balcanice din anii ‘90, Europa a constatat cât de mult ajunsese să depindă de America, așa că, în 1998, la summitul de la  Tony Blair și Jacques Chirac au readus în prim-plan ideea unei capacități militare comunitare. Ceea ce nu a fost pe placul SUA, care se temea că Franța voia astfel să diminueze influența mondială a NATO. Un deceniu mai târziu, în 2009, Franța s-a reîntors la conducerea NATO, ceea ce a dat încredere Americii, care a început, peste noapte, să încurajeze planurile de înarmare a Bătrânului Continent. Pentru ca, anul trecut, Marea Britanie să-și utilizeze dreptul de veto împotriva proiectului de înființare a unei armate europene. La comanda aceleiași Marii Britanii, NATO a preluat frâiele operațiunii din Libia, închizând astfel gura celor care vizau o intervenție militară în numele UE.

 Acum, însă, în Europa se pun bazele unui pragmatism franco-britanic. Franța a renunțat la ambiția creării unor instituții armate formale, iar Marea Britanie a început să accepte beneficiile unei înarmări modeste. Așa a apărut Operațiunea Atalanta, îndreptată împotriva piraților din apele somaleze. Apoi, UE desfășoară un program de antrenament pentru forțele somaleze și achită costurile intervenției militare africane din Somalia, acțiuni care au diminuat deja nivelul pirateriei de aici, dându-i acestui stat extrem de sărac nădejdea unui viitor mai bun.

 Poziția geostrategică a Europei trece printr-un proces de transformare. Pe măsură ce America își concentrează atenția asupra Pacificului, Europa trebuie să învețe să-și poarte singură de grijă. Chiar și cu resurse limitate: criza datoriilor a forțat multe guverne să reducă bugetele de apărare (este inclusiv cazul Franței și al Marii Britanii). Chiar și dacă ar dispune la discreție de bani, echipamente și soldați, Occidentul nu a găsit încă formula succesului în războaiele externe. Intervențiile din Irak, Afganistan și chiar și Libia nu pot fi numite succese în adevăratul sens al cuvântului. Unii europeni sperau că cele trei misiuni vor tăia din apetitul pentru genul acesta de aventuri. Doar că războiul din Mali a izbucnit pe neașteptate și, după toate semnele, era oricum inevitabil. Iar cetățenii celui mai răsfățat continent trebuie să realizeze că aceasta nu va fi, nici pe departe, ultima oară când Europa va fi nevoită să ridice armele. Din nefericire razboiul a ajuns la portile Europei si la modul cum arata treaba, Europa nu este inca pregatita fara americani. 

Bună dimineata intr-o zi de sâmbata, sfârsit de săptămâna.  Pe 1 martie vremea va fi mai caldă decât în mod normal în prima zi a primăverii, chiar deosebit de caldă în regiunile intracarpatice, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. În sudul şi în estul teritoriului cerul va fi mai mult noros şi va ploua, pe arii restrânse ziua şi pe spaţii tot mai extinse noaptea. În celelalte zone cerul va fi variabil şi doar izolat va ploua slab. În special în Carpaţii Meridionali şi Orientali, la peste 1500 m, trecător vor fi şi precipitaţii slabe, sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vântul va avea unele intensificări în Banat, Dobrogea, estul Moldovei, la munte, iar noaptea şi în Oltenia şi Muntenia. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 grade în Moldova şi 16 grade în Banat, iar cele minime se vor situa între -3 şi 8 grade. Izolat în zonele joase va mai fi ceaţă.

 În Bucureşti, valorile termice vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă. Cerul va avea înnorări, iar noaptea temporar va ploua slab. Vântul va sufla slab până la moderat, cu unele intensificări spre sfârşitul intervalului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 9 grade, iar cea minimă va fi de 3…5 grade.

  Curs valutar BNR  valabil azi:    1 EURO = 4. 4995 RON; 1 USD = 3. 2618 RON; 1 EURO = 1. 3795 USD; Francul elvetian 3. 6989 RON. Gramul de aur 139.1144 RON. Evolutia saptamanala o puteti vedea aici

UDMR, gata să intre la guvernare. Ce vor maghiarii. Răspunsul lui Ponta. Consiliul Reprezentanţilor Unionali va oficializa, sâmbătă, la Târgu Mureş, intrarea UDMR la guvernare, cu condiţia ca premierul Victor Ponta să accepte o listă de pretenţii. Care sunt condiţiile maghiarilor pentru a intra la guvernare, după aproape doi ani de absenţă? UDMR este ca şi intrată la guvernare, dar o decizie finală în acest sens, care pare mai mult o formalitate, va fi luată mâine dimineaţă, de Consiliul Reprezentanţilor Unionali, forul final de decizie al formaţiunii maghiare. Revenirea UDMR la Palatul Victoria este susţinută din răsputeri de preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor, care vrea să-şi refacă imaginea, după ce mai multe voci din teritoriu l-au acuzat că a avut o activitate palidă în opoziţie. De aceea, Kelemen Hunor negociază dur cu premierul Victor Ponta. Pentru cele 26 de voturi din Parlament, UDMR îşi doreşte două portofolii ministeriale, un fotoliu de vicepremier fără portofoliu şi nouă posturi de secretar de stat. „Limba cântarului“ “Cu facţiunile Senat şi Cameră, suntem limba cântarului. Depinde de noi dacă recunoaştem şansele momentului. Avem trei opţiuni: în opoziţie, din Parlament să sprijinim Guvernul, cum am făcut în perioada 2000-2004, sau, dacă am recunoscut situaţia actuală, dacă formulăm condiţii bune, nu de dragul guvernării, putem spune da, în anumite condiţii să acceptăm guvernarea. Despre asta vom vorbi azi şi mâine cu preşedinţii judeţeni (ai UDMR – n.r.). Nu avem timp să aşteptăm, până luni la prânz trebuie să decidem dacă primim mandatul, pe cine, ce să alegem. Cred că suntem destul de înţelepţi, ca reprezentanţi ai 80 la sută din unguri. Nu trebuie să judecăm o problemă de ideologie, nu e vorba ca ungurii din Ardeal să fie de stânga sau de dreapta”, a spus Kelemen Hunor. Integral aduce Adevarul.

Liviu Dragnea, despre Tăriceanu: M-a sunat Crin. I-am spus că USD nu face alianţă cu o persoană fizică. În perioade politice tensionate, Liviu Dragnea face vizite în fieful său – județul Teleorman, locul în care se alianțele electorale primesc botezul politic. La scurt timp după destrămarea USL, Dragnea l-a luat de mână pe liderul PC, Daniel Constantin, pentru o plimbare prin Alexandria. Iar periplul pe acolo i-a trezit nostalgii. Președintele executiv PSD şi-a amintit de vremurile în care era la braț prin județ cu Crin Antonescu. Era vremea în care cei doi lideri candidau în tandem pentru alegerile parlamentare din 2012. Totodată, Dragnea a precizat că Antonescu l-a sunat joi, pentru a-l întreba dacă USD va face alianţă cu Călin Popescu Tăriceanu, răspunsul acestuia fiind că USD nu poate face alianţă cu o persoană fizică. „Ieri m-a sunat Crin, am avut o discuţie. Am discutat, m-a întrebat ce mai facem, care e starea de spirit la noi, l-am întrebat care e starea de spirit la ei, i-am zis să aibă grijă ce se întâmplă în partid după plecarea domnului Tăriceanu, mi-a zis că e în regulă şi că lucrurile sunt sub control”, a declarat Liviu Dragnea. Despre cooptarea în noul Guvern a unor liberali care l-ar urma pe Călin Popescu Tăriceanu, Liviu Dragnea a comentat: “Aş vrea să lămurim puţin pachetul ăsta de subiecte, legat de ce se întâmplă, ce s-a întâmplat în PNL. USD nu poate face alianţă cu o persoană fizică, nu merge, nu iese, nu avem cum să semnăm aşa ceva. Iar în ceea ce priveşte cooptarea la guvernare, nu ne ducem la poarta PNL şi cine iese de acolo îi oferim posturi în guvern. Ar însemna să facem un guvern de nu mai avem loc în sala de şedinţă a Guvernului”. Integral aduce B1TV

De ce nu ajung banii cu care statul subvenționează medicamentele. Soluția (im)posibilă a problemei. Pentru prima dată din 2008 încoace, lista de medicamente compensate a fost adusă la zi și completată cu noi substanțe. Impactul bugetar al introducerii noii liste este estimat pentru anul în curs la o sumă între 500 şi 700 de milioane de lei, care va fi acoperită integral din taxa clawback, conform declarațiilor ministrului de resort, Eugen Nicolăescu, aflat la confluența celor două segmente ale Executivului direct implicate, adică în curs de trecere de la Sănătate la Finanțe. Concret, Ministerul Sănătății a analizat 167 de cereri depuse pentru intrarea pe lista de compensate, a admis 130 dintre ele și a respins 31 de dosare, dintre care unul nu a fost evalaut ca fiind incomplet.Din cele 130 de molecule admise pe noua listă, 120 vor fi prescrise utilizându-se protocoale specifice, cu caracter obligatoriu. Cele mai multe molecule şi indicaţii terapeutice nou intrate pe lista de medicamente compensate sunt destinate tratamentelor pentru cancer (inclusiv leucemii), diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare (anticoagulante) şi hepatite virale. De asemenea, lista conţine, printre altele, medicamente pentru insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză, tratamente post-transplant (în cazul respingerii grefei) şi episoade depresive majore. Practic, statul va trebui să acomodeze în banii alocați pentru medicamente în general o sumă suplimentară de circa 150 milioane euro, ceva mai mult de 0,1% din PIB. Recurgerea la resursele din taxa claw-back (aplicată producătorilor de medicamente pe profitul rezultat din vânzările efectuate peste plafonul stabilit), Nu rezolvă golul care va apărea pe partea medicamentelor aflate și anterior pe lista de compensare. Integral aduce Curs de Guvernare

Soțul fostului ministru Mariana Câmpeanu și-a reînnoit permisul de conducere la șase ani după ce a fost declarat invalid de gradul întâi. Soţul fostului ministru al Muncii și Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu, invalid de gradul unu cu acte, ceea ce înseamnă că este prea bolnav ca să aibă serviciu sau să se îngrijească singur, poate totuşi să conducă. Are pemis din 1981 şi l-a reînnoit la șase ani după ce Casa de Pensii Ilfov i-a acordat pensie şi indemnizaţie pentru îngrijire, în valoare de peste 1.500 de lei pe lună. Cu toate acestea, fostul ministru al protecţiei sociale susţinea că soţul ei nu conduce şi că, oricum, nu mai au maşină de ani de zile. Iulian Câmpeanu are cel mai grav caz de invaliditate dintre cele pe care legea le clasifică. Dosarul lui de pensionare a fost întocmit de Casa de Pensii Ilfov, coordonată în acel moment de soţia sa. În acte scrie că are afecţiuni grave. Mariana Câmpeanu a explicat că dosarul soţului a fost soluţionat la Ilfov, deşi el are domiciliul în Bucureşti, pentru că instituţia din Capitală era suprasolicitată. Motivul pare să nu stea în picioare. „Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti nu a solicitat altor case teritoriale de pensii solutionarea unor dosare de pensionare, respectiv in cazul mentionat de dvs. dosare privind stabilirea pensiei de invaliditate”, se arată într-un răspuns transmis de Casa de Pensii a Municipiului București pentru Digi24. Invalid, cu pericol de crize de epilepsie, cu pierderi ale cunoştinţei frecvente, Iulian Câmpeanu deţine totuşi permis de conducere reînnoit în 2011 şi valabil până în 2021. Integral Digi24

De ce vor fi stropite cu apa rece slugile Varanului de la CNA, incepand de luni. Din anul 1992 cand s-a infiintat, Consiliul National al Audiovizualului are o istorie agitata si plina de mismasuri. Multi dintre cei care au lucrat pe acolo s-au imbogatit si foarte putini – s-ar putea numara chiar pe degete – au plecat cu coada intre picioare. Imaginatia bogata a poporului nostru i-a legat de foarte multe ori pe oamenii respectabili din aceasta institutie de spagi uriase. Motive erau pentru ca anumite televiziuni miliardare zburdau iar cei mici si multi, din cuprinsul patriei noastre erau prigoniti. Opinia publica a mai pleznit de revolta cand s-a aflat ca licentele se acorda pe bani adevarati si ca venerabilii demnitari nu se mai satura de miere ba se mai si cearta intre ei pentru cate un fleac de mii de dolari si apoi, cand am mai evoluat, euro Viaţa a mers înainte, cam peste tot era la fel, nimeni nu a fost prins şi totul s-a prescris. Doar prin provincie se mai vorbeşte cu respect încă despre inspecţiile unor membrii CNA care se mulţumeau şi cu produse ba se bucurau chiar la borcane cu murături şi zacuscă, un fel de anexe ce făceau ca hălcile şi bidoanele să stea fix în portbagaj şi să nu se clatine pe autostrăzi. Cu toate aceste mici imperfecţiuni ale activităţii instituţiei respective, care sincer, nedovedite în justiţie rămân nişte simple calomii, activitatea CNA nu a scandalizat opinia publică. Tot timpul puţinii jurnalişti şi intelectuali care au mai acordat atenţie acestei activităţi s-au contrazis în scenarii sterile. Se calculau tot felul de procente, se făceau conexiuni cu partidele politice de la timpul respectiv, votul în CNA părea măsluit, pentru unii. Integral aduce EVZ

Mesajul lui Antonescu pentru Ponta: Măi, băiete, nu poţi să consideri PNL lipsit de onoare, ai fost crescut la şcoala lăcomiei nesfârşite a PSD. Liberalul Crin Antonescu şi-a anunţat colegii de partid că nu va face nicio înţelegere publică sau secretă cu Traian Băsescu şi că PNL are şansa în acest an să dea premierul şi preşedintele ţării. El şi-a avertizat însă colegii că partidul din care fac parte se luptă atât cu Traian Băsescu, dar şi cu premierul Victor Ponta, care nu a fost un partener de cuvânt. Crin Antonescu l-a criticat dur pe premier, despre care a spus că a fost format la şcoala lăcomiei PSD. Liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat, joi, că i-a spus premierului Ponta că „poate lua Transgaz, Transelectrica”, dar nu poate să considere „că PNL e lipsit de onoare”.„Dragă domnule sau măi băiete, poţi să iei Transgaz, Transelectrica, poţi să mai schimbi nişte prefecţi, dar nu poţi să consideri că PNL e lipsit de onoare. PNL nu are atâtea Consilii Judeţene câţi aveţi voi, dar băgaţi de seamnă că acesta este un partid pentru care oamenii au murit în puşcării politice, care a făcut aproape tot ce e bun în România, a făcut România Mare. Să vă intre bine în capul vostru de pesedişti: dacă noi ne numim naţional liberali, purtăm această moştenire, deci nu se poate trece de o anumită limită, nu ne trataţi ca pe alte partide, dorim să guvernăm, avem dreptul să guvernăm, dar niciodată nu vom călca onoarea partidului nostru pentru o funcţie de guvernare”, a afirmat la Prahova Antonescu, în cadrul delegaţiei permanente a liberalilor din judeţ. Liberalul a adăugat că Victor Ponta a refuzat să accepte nominalizările făcute de PNL pentru Guvern, deoarece era convins că cei din PNL se „vor duce cu căciula în mână”. Integral aduce Gandul. 

Informarea unui consilier de stat catre primul ministru in urma unei intalniri cu Chevron. Cum a ajuns Victor Ponta sa ceara strategii de comunicare pentru gazele de sist dupa ce a daramat un guvern cu acuzatii grele pe tema Chevron. O informare transmisa de consilierul de stat, Dragos Andrei, in mai 2013 arata preocuparea sefului guvernului pentru elaborarea unei strategii de comunicare pe tema gazelor de sist. Cand era in opozitie, premierul Ponta ataca guvernul Ungureanu inclusiv pe tema Chevron si se declara categoric impotriva explorarii/exploatarii gazelor de sist in Romania. In documentul obtinut de HotNews.ro, consilierul de stat vorbeste despre “necesitatea elaborarii unei strategii pe termen mediu si lung de comunicare a proiectului explorarii gazelor de sist si eventual al exploatarii acestora in Romania, aspect solicitat si de Primul Ministru cu prilejul ultimei intalniri desfasurate la Palatul Victoria”.   Informarea consilierului de stat dupa o intalnire cu reprezentantii ai Chevron si un reprezentant al ambasadei SUA primeste rezolutia “Va rog preluat comunicarea”, cu semnatura lui Victor Ponta si este transmisa mai departe ministrului mediului, Rovana Plumb. Preocuparea guvernului Ponta pentru imagine se manifesta cu o jumatate de an inainte de primele proteste de la Pungesti, incepute in octombrie 2013. Consilierul de stat, Dragos Andrei, il informeaza pe seful guvernului ca le-a propus reprezentantilor Chevron “organizarea unui eveniment la sediul guvernului (Sala Transilvania) pentru lansarea oficiala a proiectului de explorare a gazelor de sist de catre firma Chevron in Romania”. Integral aduce Hotnews

Ponta alimentează gruparea Tăriceanu. Fostul premier PNL, Călin Popescu Tăriceanu, vrea să înfiinţeze un nou partid şi să candideze la prezidenţiale. Actualul premier, Victor Ponta promite posturi pentru opozanţii liberali, în încercarea de a acredita imaginea păstrării USL. Deocamdată, succesul lui Tăriceanu în atragerea liberalilor este redus. Proaspăt demisionat din PNL, Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că va înfiinţa o nouă formaţiune liberală – Partidul Reformator Liberal. Mai mult, Tăriceanu a afirmat că va candida pentru postul de preşedinte al României, dacă va avea susţinerea USD. ”Nu mă interesează nici postul de ministru, nici de vicepremier, nici de preşedinte al Senatului. Am fost premier. E caraghios să-mi doresc mai puţin. Poate îmi doresc mai mult”, şi-a justificat, el opţiunea, arătându-se convins că l-ar învinge pe Antonescu într-o competiţie pentru prezidenţiale. Tăriceanu a anunţat, ieri, apariţia Comitetului de Iniţiativă pentru înfiinţarea PRL. Scenariul lui Tăriceanu este alimentat, cel puţin la nivel declarativ, premierul Victor Ponta. Acesta a afirmat că îl vede pe Tăriceanu ca pe un candidat “foarte puternic” la prezidenţiale. El a susţinut că vrea să menţină USL dar şi că vrea să rămână premier, ori protocolul defunctei USL prevede că prezidenţiabilul revine liberalilor. Totuşi, Ponta nu şi-a luat niciun angajament clar şi a evitat să răspundă explicit dacă Tăriceanu va avea susţinerea USD la prezidenţiale. ”Aş face tandem cu Tăriceanu preşedinte, aşa cum aş face tandem cu domnul Antonescu dacă ar vrea”, a afirmat Ponta. Integral aduce Romania Libera

Costul invizibil al dezrădăcinării românilor plecaţi la muncă în străinătate: familii destrămate şi copii ai nimănui. În ultimele două săptămâni un băiat de 14 ani a fost înjunghiat de tatăl său, doi fraţi de zece şi 15 ani au fost luaţi din grija tatălui pentru că erau bătuţi în mod frecvent şi alţi doi fraţi în vârstă de cinci şi 12 ani au rămas fără mamă după ce aceasta s-a sinucis. Toate au un numitor comun – unul dintre părinţi este plecat sau urma să plece la muncă în străinătate. Aceasta este cealaltă faţetă a monedei, pentru că mulţi analişti susţin că România a fost salvată în toţi aceşti ani de criză de banii trimişi de românii din afara graniţelor. De la începutul anului 2009 şi până la finalul anului trecut, ei au trimis în ţară aproape 20 mld. euro, potrivit datelor de la Banca Naţională a României. Din nevoia disperată a părinţilor din România de a le oferi copiilor o educaţie mai bună, un acoperiş deasupra capului sau o bucată de pâine, peste 81.000 de minori au rămas la finalul anului trecut acasă în grija bunicilor, a rudelor sau a unui părinte abuziv. „Majoritatea părinţilor care pleacă o fac pentru că vor să asigure copiilor şi familiei un trai mai bun, nu pentru că ar vrea să scape de responsabilităţi. Diminuarea unor astfel de situaţii, a dorinţei oamenilor de a pleca nu ţine decât de elaborarea unor politici economice care să le ofere un confort în ţară. Când veniturile vor fi decente, când locurile de muncă vor fi mai multe, probabil că majoritatea românilor care pleacă acum vor rămâne în ţară. Acum, în Italia câştigă mai mult ca îngrijitori de bătrâni decât la un job care necesită calificare în România“, spune psihologul Bogdan Lucaciu. Datorită celor peste 2,3 milioane de români care se află în străinătate şi care acceptă, în mare parte, să îngrijească bătrâni, să fie bone, să lucreze pe şantiere sau în agricultură, România a câştigat doar anul trecut 3,6 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la BNR. Ce le oferă ţara în schimb? Salarii mai mici de cinci ori decât în Italia şi neadaptate la costurile de trai, prea puţine locuri de muncă şi şanse aproape sigure de destrămare a familiilor. Integral aduce Ziarul Financiar

Rromii ii cer lui Ponta sa le faca minister: Suntem mai multi decat maghiarii. Coordonatorul regional din Transilvania al Partidei Rromilor “Pro Europa”, Aurel Pascu, ii cere premierului Victor Ponta negocieri pentru infiintarea in noul guvern a unui Minister al Rromilor, adaugand ca “populatia rroma este intr-un numar mult mai mare decat cea maghiara”. Aurel Pascu a declarat, vineri, ca premierul Victor Ponta ar trebui sa initieze negocieri pentru noul guvern si cu rromii, nu numai cu UDMR, in conditiile in care populatia rroma este mai numeroasa decat cea maghiara. Borbely confirma: UDMR s-a angajat sa intre la guvernare – se negociaza portofoliile. “Partida Rromilor ‘Pro Europa’ cere premierului Victor Ponta sa initieze negocieri cu reprezentantii rromilor din Parlament pentru formarea noului guvern in vederea infiintarii unui Minister al Rromilor condus de un reprezentant al etniei, care sa se ocupe de gestionarea si rezolvarea problemelor rromilor in domenii precum educatia, sanatatea, crearea de locuri de munca si integrarea lor cat mai rapida. Situatia rromilor este dezastruoasa si se trag semnale de alarma din partea Comisiei Europene legate de aceasta situatie. Acest minister ar putea pune in miscare rezolvarea problemelor cu care se confrunta rromii. Motivul acestei propuneri este faptul ca populatia rroma din Romania este intr-un numar mult mai mare decat cea maghiara si ar trebui ca Victor Ponta sa negocieze si cu rromii, nu numai cu UDMR”, a spus Pascu. Integral aduce Ziare.com

Va urez o zi buna!