Sâmbătă la Operetă: Strauss (fiul) – Voievodul țiganilor
| 03/08/2013 | Autor theophyle Categorii: Ziarul de Duminica |
Johann Strauss (fiul) este unul dintre cei mai cunoscuti si prolifici compozitori de opereta. Nascut in 1825 în St.Ulrich (azi parte a Vienei) îşi face ucenicia muzicală sub atenta supraveghere a tatălui său. Debutează ca dirijor la 
19 ani, stârnind admiraţia celor din jur. Presa îi remarca talentul, iar admiratorii şi prietenii lansează sloganul: “Noapte bună Lanner, bună seara, Strauss-tatăl, bună dimineaţa Strauss-fiul !”. Cutreieră lumea cu orchestra sa, având un succes răsunător. În anii 1846-1847 a efectuat turnee în Ungaria, Transilvania şi Ţara Românească. Paralel cu activitatea concertistică, este uin desavarsit creator de muzica, dând valsului o valoare artistică deosebită. Dintre cele peste 140 de valsuri, create de el, unele şi-au câştigat celebritatea: “Dunărea albastră”, “Viaţă de artist”, “Sânge vienez”, “Vals imperial”, etc.
La îndemnul prietenilor şi al compozitorului francez Jacques Offenbach, care vine la Viena în anul 1864, să-l cunoască personal, acesta abordează genul operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete “Indigo und die 40 Räuber”, urmată, în 1873, de “Carnavalul de la Roma”. Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de “Liliacul”. Valsul este bază muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el este şi astăzi unul dintre cei mai iubiti compozitori ai acestui gen.
Am prezentat in trecut opereta lui – Liliacul
Voievodul țiganilor (Der Zigeunerbaron)
Voievodul țiganilor (Der Zigeunerbaron) este o operetă, a cărei muzică a fost compusă în anul 1885 de Johann Strauss (fiul), libretul aparținand lui Ignatz Schnitzer, după un roman al scriitorului maghiar Jokái Mór. Această operetă se remarcă printr-un exotism și o notă romantică, gustate de public și astăzi. Premiera a avut loc la Viena pe data de 24 octombrie 1885.
Acțiunea se petrece în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile cândva înfloritoare ale exilatului Barinkay. Castelul, odinioară falnic, este acum o ruină; în schimb, vecinul Zsupan (crescător de porci) prosperă pe seama spolierii proprietății lui Barinkay. Amnistia împărătească, dar mai ales edictul restitutio in integrum, îl aduc în prim-plan pe tânărul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care, împreună cu comisarul Carnero, vor face demersurile repunerii în posesie. Primită, în general cu simpatie, vestea reîntoarcerii unicului supraviețuitor al familiei Barinkay îl va panica pe Zsupan, conștient că trebuie să dea socoteală pentru jaf. Instinctul de conservare îl incită la soluția compromisului, propunându-i lui Barinkay să se însoare cu fiica sa.
Ifosele de parvenită ale Arsenei îl dezgustă însă pe Barinkay, în schimb este fascinat de frumusețea țigăncii Saffi (fiica ghicitoarei Czipra) pe care o întâlnește noaptea în castelul părăginit. Țiganii văzându-l pe fiul stăpânului, îl proclamă ca voievod al lor. Barinkay, petrecându-si noaptea între ruine, află de la bătrâna ghicitoare taina unui vis, potrivit căruia, în ziua nunții, va găsi o comoară ascunsă lânga zidul castelului. Se face ziuă și țiganii pornesc la muncă. Un grup de boieri îl acuză pe Barinkay de imoralitate, prin faptul că trăiește cu o fată de țigan. Furia lor se amplifică atunci când află că Barinkay a găsit comoara căutată de ei zadarnic.
Izbucnește războiul. Contele Homonay, în fruntea husarilor, vine să recruteze ostași. Carnero îl reclamă pe Barinkay că, încălcând orice etichetă, s-a însurat cu o fată de țigan. Czipra dă publicității un document care atestă că Saffi este de origine nobilă, provocând stupoare generală. Barinkay, contrariat, se înrolează și pleacă la război. Poporul întâmpină luptătorii întorși victorioși.
Barinkay refuză onorurile oferite de împărăteasă, rămânând lângă iubita sa și între țiganii care l-au ales voievod.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=z3b42X4ohM8]
Bibliografie si citate:
Titus Moisescu și Miltiade Păun, Ghid de operetă, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București
Wikipedia.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Seara buna,
pai daca-i bal musai trebuie un vals 😀 Facem abstractie de calitatea apei, muzica este divina.
https://www.youtube.com/watch?v=GD5kCHM5VaQ -/
Buna mar,
sigur! Este! 😆
http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=kv2icyj6yBs&t=363
DA FIE SI O VARIANTA ROMANEASCA