Articole pe subiectul: SUA

UPDATE – 08:29 – Patru morti dupa o confruntare armata pe aeroport. Cel putin patru persoane au murit si alte doua au fost ranite, marti, cand trupele ucrainene au patruns in forta intr-un aerodrom militar din orasul estic Kramatorsk, a anuntat un purtator de cuvant al militiilor locale de auto-aparare. “Sunt patru morti si doi raniti la aerodrom. Sunt toti dintre membrii nostri”, a spus acesta pentru Ria Novosti. De partea trupelor guvernamentale nu s-au inregistrat victime. “Lupta pentru aerodrom s-a incheiat, militile s-au retras si partea ucraineana a preluat controlul”, a mai aratat reprezentantul separatistilor.Incidentele violente de la aerodrom au fost confirmate si de Maxim Sevcenko, seful grupului de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina aflat sub coordonarea Consiliului Prezidential pentru Societatea Civila si Drepturile Omului.”Am contactat activisti pentru drepturi civile, activisti pentru drepturile omului, din Kramatorsk. Acestia spun ca aerodromul militar al orasului a trecut sub controlul fortelor ucrainene si exista victime. S-a deschis focul in Kramatorsk”, a declarat acesta. Cu toate ca aeroportul si-a schimbat ocupantii marti, orasul este in continuare sub controlul fortelor de auto-aparare locale. Oamenii spun ca sunt gata sa se lupte cu fortele ucrainene pentru a le impiedica intrarea in oras. Si in alte localitati framantate de miscari separatiste s-au inregistrat, in noaptea de marti, incidente violente. Atacatori necunoscuti, cu chipurile ascunse de masti, au devastat o cladire guvernamentala din Gorlovka, rediunea Donetk. Se pare ca atacatorii cautau arme in sediul in care functiona doar un birou social. Grolovka se afla din data de 14 aprilie sub controlul fortelor separatiste. Steagul Republicii Populare Donetk a fost ridicat pe cladirea primariei, si a fost numit un primar din randul celor care cer federalizarea. Integral aduce ziare.com

O coloană de blindate ucrainene se află la 40 de kilometri de Slaviansk. O coloană a armatei ucrainene, alcătuită din blindate și soldați ai trupelor speciale, a fost observată marți după-amiază de un reporter al AFP la 40 de kilometri de localitatea Slaviansk, din estul Ucrainei, aflată de sâmbătă sub controlul insurgenților rusofoni. Ziaristul afirmă că a văzut în apropierea localității Izium circa zece tancuri, aproximativ tot atâtea transportoare blindate și șapte vehicule ce transportă trupe speciale Spețnaz.  Președintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, a anunțat anterior începerea unei operațiuni antiteroriste în regiunea Donețk, unde se află și localitatea Slaviansk, după ce cu o zi în urmă a expirat ultimatumul dat de autoritățile de la Kiev milițiilor proruse pentru a preda armele. Conform agenției ucrainene Unian, aceste miliții își consolidau marți dispozitivul defensiv la Slaviansk, unde au ridicat baricade în apropierea clădirilor oficiale pe care le-au ocupat și au instalat mai multe puncte de control. Primele confruntări ce au avut loc sâmbătă la Slaviansk între forțele de securitate ucrainene și detașamentele proruse s-au soldat cu opt răniți, un militar ucrainean fiind ucis. Agerpres

Separatistii pro-rusi care nu depun armele vor fi “lichidati” – generalul Valeri Krutov, numarul doi in serviciile speciale ucrainene. O coloana de blindate ucrainene se afla la 40 de km de Slaviansk / Medvedev: Ucraina, la limita unui razboi civil. Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a transmis marti secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, ca doreste ca Natiunile Unite sa condamne operatiunea militara “anti-constitutionala” efectuata de Ucraina impotriva separatistilor pro-rusi din estul tarii.”Rusia asteapta o condamnare clara din partea Natiunilor Unite si a comunitatii internationale pentru actiunile” Ucrainei care, in opinia sa, au agravat considerabil criza din aceasta tara, potrivit unui comunicat publicat de Kremlin si citat de AFP. Fortele ucraienne au reluat controlul asupra orasului ucrainean Kramatorsk de la milintantii pro-rusi, a anuntat presedintele interimar Oleksander Turcinov, potrivit Reuters. Operatiunile anti-teroriste continua in orasul Slaviansk (Serviciul National de Securitate de la Kiev). (Reuters) Washingtonul isi coordoneaza pozitiile cu aliatii europeni pentru o “noua etapa” care vizeaza impunerea de noi sanctiuni pentru Rusia, in urma intensificarii activitatilor separatiste in estul rusofon al Ucrainei, a afirmat marti departamentul american de Stat, citat de AFP. Secretarul de Stat John Kerry a discutat marti telefonic cu omologii sai francez, german si britanic noi sanctiuni care nu ar urma sa fie adoptate inaintea negocierilor prevazute joi la Geneva intre Statele Unite, Uniunea Europeana, Ucraina si Rusia, a precizat purtatorul de cuvant al diplomatiei americane, Jennifer Psaki, citat de AFP. Integral aduce Hotnews

Armata ucraineană intervine împotriva separatiştilor. Primii activişti proruşi s-au predat la Kramatorsk. Președintele interimar al Ucrainei a anunțat că operațiunea militară a armatei a început azi noapte în estul țării. Oleksander Turcinov a precizat că intervenția a început în regiunea Donețk. După câteva ore, primii activiști proruși s-au predat forțelor de ordine. Activiştii proruşi care au făcut legea în estul Ucrainei în ultimele zile dau înapoi în faţa armatei, la nici 24 de ore de când preşedintele interimar Oleg Turcinov a ordonat ofensiva militară. Primii separatişti s-au predat de bunăvoie în oraşul Kramatorsk, din regiunea Doneţk.  Alte două oraşe din zonă, Slaviansk şi Horlivka, sunt vizate de trupele ucrainene, iar în cel puţin alte trei oraşe cele două tabere încă negociază. Între timp, la Kiev, manifestanţii proeuropeni au ieşit din nou în stradă cu un mesaj clar pentru putere – ori intervine pentru calmarea tensiunilor în estul ţării, ori merg ei acolo. „Scopul acestor acțiuni este să apărăm cetățenii Ucrainei”, a declarat Oleksander Turcinov, potrivit agenției Interfax. Totodată, președintele interimar a precizat că această „operațiune anti-teroristă” va preveni „încercarea de destrămare a Ucrainei”. Ieri, Oleksander Turcinov a semnat decretul prin care dă undă verde trupelor speciale să preia controlul asupra clădirilor ocupate de militanţii proruşi. Intervenţia se poate transforma într-o baie de sânge, fiindcă protestatarii sunt hotărâţi să nu dea nici un pas înapoi. În acest context, preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei au discutat din nou la telefon, luni seară. Vladimir Putin l-a asigurat pe Barack Obama că Rusia nu va interveni în treburile interne ale Ucrainei şi a caracterizat aceste acuzaţii ca fiind nefondate. Totodată, Obama s-a arătat „foarte îngrijorat” de acţiunile Rusiei în Ucraina şi le-a cerut miliţiilor separatiste proruse să depună armele. Integral aduce Digi24

Lupte grele pe „frontul de est“ din Ucraina. Lupte grele se dau în estul Ucrainei. Militarii ucraineni au luat cu asalt aerodromul militar din Kramotorsk ocupat anterior de separatiştii ruşi. Cerul este survolat de avioane de luptă. S-au înregistrat deja morţi şi răniţi. În asaltul aerodromului a fost implicat departamentul special al Ministerului de Interne „Omega“.„Occidentul este parte a problemei în criza din Ucraina, nu o soluţie”, subliniază Vocea Rusiei, precizând că „trupele ucrainene au ocupat un aerodrom în oraşul Kramatorsk, omorând patru manifestanţi antiguvernamentali”. De asemenea, „raportul Naţiunilor Unite care acuză Rusia de orchestrarea referendumului din Crimeea este parte a unei campanii de propagandă creată de Washington, documentul fiind lipsit de credibilitate şi de fundament”, susţine agenţia rusă RIA Novosti, citată de Mediafax. Potrivit unui raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Rusia a recurs la acţiuni de propagandă, tortură, răpiri şi acte de reprimare înaintea referendumului din Crimeea, în scopul obţinerii unui rezultat în favoarea independenţei. In dimineaţa aceasta în regiunea Doneţk a avut loc o regruparea forţelor speciale ucrainene pentru operaţiunea anti-teroristă în baza decretului semnat luni de preşedintele interimar Oleksandr Turcinov. Potrivit liderului ucrainean, operaţiunea va desfăşura în câteva etape. Principalul obiectiv este evitarea victimelor în rîndul populaţiei civile. Scenariul din regiunea Doneţk din ultimele zile va fi aplicat şi în regiunile vecine. În zona de frontieră cu Rusia a fost intensificat controlul la graniţă. O parte a forţelor armate a Ucrainei este în stare totală de alertă militară.” Turcinov a adăugat că se vor face schimbări în structurile poliţiei, inclusiv şi în cele din estul Ucrainei. Situaţia în oraşele în care au izbucnit protestele arăta astfel: Mariupol: A fost ocupată clădirea consiliului orăşănesc, în jur sunt instalate baricade. Separatiştii au dat jos steagul Ucrainei şi l-au înlocuit cu cel rusesc. A fost ales un „ primar“ de către conducerea “republici din Doneţk”. Slaviansk: În jurul consiliului local şi al procuraturii au apărut “oameni în uniforme de camuflaj, dar fără însemnei” înarmaţi cu automate . Aceştia seamănă izbitor cu cei care au acţionat în Crimeea şi chiar au confirmat că tot ei au fost şi în Peninsulă. O coloană de blindate şi membri ai foţelor speciale ucrainene staţionau marţi la o distanţă de aproximativ 40 de kilometri de Slaviansk, o localitate situată în estul Ucrainei, care a trecut sâmbătă sub controlul unor grupări armate proruse. Un jurnalist AFP a văzut aproximativ zece blindate, zece tancuri şi şapte vehicule care transportau “speţnaz”, membri ai forţelor speciale, în apropiere de localitatea Izium, la aproximativ 40 de kilometri nord de Slaviansk. Primarul oraşului Slaviansk a declarat pentru o televiziune locală, că în oraş au loc mai multe jafuri. Acesta a cerut locuitorilor să iasă mai puţin din case. Totodată, scolile au fost închise, iar un magazin a fost jefuit. Lugansk: Proteste în faţa adminsitraţiei regionale. Separatiştii au emis un ultimatum autorităţilor de la Kiev până pe 16 aprilie. Batalionul Gărzii Naţionale, care este format din voluntari de pe Maidan, a plecat în regiunea Lugansk. Jdanovka: 20 de separatişti au ocupat clădirea consiliului local arborând steagul “republicii Doneţk”. Doneţk: Separatiştii blochează în continuare clădirea adminsitraţiei regionale pe care au ocupat-o pe 6 aprilie. Presa ucraineană scrie că 10 terorişti ruşi ar fi fost împuşcaţi în apropiere de Doneţk. Integral aduce Adevarul

Ucraina, o crizǎ care devine treptat internaţionalǎ. In estul Ucrainei situaţia devine tot mai instabilǎ iar scenariul unui rǎzboi civil tot mai plauzibil. Aceastǎ crizǎ a devenit treptat internaţionalǎ, aşa cum a fost cazul şi cu rǎzboiul civil din Siria. Americanii şi Uniunea Europeanǎ sperǎ ca joi, la Geneva, sǎ poatǎ media între ruşi şi ucraineni, dar insurecţia armatǎ pro-rusǎ din toatǎ partea esticǎ a Ucrainei pare imposibil de oprit. Analizǎm ultimile evenimente şi semnificaţia lor. Greu de identificat mǎcar un singur semn de calmare a situaţiei în estul Ucrainei, unde ruşii par sǎ aştepte un singur lucru, asaltul forţelor Kievului, pentru a avea apoi pretextul necesar unei intervenţii directe. Corespondenţii Agenţiei France Presse afirmǎ cǎ în multe regiuni din estul Ucrainei ocuparea primǎriilor de cǎtre militanţi pro-ruşi s-a derulat într-un calm aproape suprarealist. Greu de spus dacǎ acest “calm” s-a datorat deciziei Kievului de a nu interveni militar, sau faptului cǎ oricum puterea de la Kiev nu mai are nici o autoritate în respectivele regiuni.Agenţia France Presse îl citeazǎ pe generalul ucraniean Valeri Krutov, adjunctul serviciilor speciale ucrainene, cu aceastǎ frazǎ: “separatiştii pro-ruşi care nu depun armele vor fi lichidaţi”. De altfel, din surse locale credibile se spune cǎ o coloanǎ ucraineanǎ de blindate se aflǎ la doar 40 de kilometri de oraşul Slaviansk, trecut şi el, recent, de partea federaliştilor pro-ruşi. Argumentele acestora, atunci cînd sunt preluate de agenţiile de presǎ, nu par însǎ de loc absurde. Ei spun: de ce sǎ nu devinǎ Ucraina federalǎ cînd Europa are atîtea state federale, în frunte cu Belgia şi cu Elveţia? […] Interesant este, în acest context, şi un raport a Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, dat publicitǎţii marţi 15 aprilie la Geneva. Autoritǎţile de la Kiev sunt invitate, prin acest raport, sǎ ia imediat mǎsuri în vederea restabilirii încredereii între guvern şi popor, precum şi între diferitele comunitǎţi. Guvernului ucrainean i se mai cere sǎ “împiedice manipularea mediaticǎ, prin furnizarea la timp a unor informaţii exacte”, şi sǎ combatǎ deasemenea “intoleranţa şi extremismul”. Raportul li se adreseazǎ şi noilor autoritǎţi din Crimeea cerîndu-le sǎ elucideze problema persoanelor dispǎrute şi sǎ asigure protecţia minoritǎţilor. […]Internaţionalizarea conflictului a luat o turnurǎ cît se poate de evidentǎ întrucît unda sa de şoc afecteazǎ Uniunea Europeanǎ, pune în stare de alarmǎ Alianţa Atlanticǎ, iritǎ Statele Unite şi agitǎ instituţiile internaţionale precum ONU. Atît occidentalii cît şi Rusia încearcǎ sǎ obţinǎ în acest context sprijinul Chinei. Rusia cu ceva mai mare insistenţǎ întrucît Serghei Lavrov s-a aflat, marţi 15 aprilie la Beijing, unde a formulat acuzaţii grave faţǎ de Kiev. El le cere ucrainenilor sǎ-şi retragǎ forţele trimise în estul Ucrainei, dar nu spune un cuvînt despre cei 40 000 de soldaţi ruşi staţionaţi la graniţele acestei ţǎri. Rusia se simte atît de puternicǎ în faţa Ucrainei încît îşi permite şi mai puţinǎ subtilitate în declaraţiile ei. Integral aduce RFI

Unitate timidă a UE împotriva Rusiei. Miniştrii de Externe din UE au convenit să extindă, timid, sancţiunile împotriva Rusiei. Astfel, lista cu persoanele din Rusia şi Crimeea cărora le este interzis accesul în UE a fost extinsă. Miniştrii de Externe din UE au convenit să extindă, timid, sancţiunile împotriva Rusiei. Astfel, lista cu persoanele din Rusia şi Crimeea cărora le este interzis accesul în UE a fost extinsă. Actualmente, pe această listă figurează 33 de nume. UE încearcă în acest fel să reacţioneze la recentele tensiuni şi demonstraţii din estul Ucrainei, care, conform părerii unanime a miniştrilor de Externe din UE, reuniţi la Luxemburg, sunt susţinute şi orchestrate de Rusia cu scopul destabilizării ţării.”Aceste încercări de destabilizare a Ucrainei trebuie să înceteze. Susţinem fără ezitare suveranitatea şi unitatea ţării şi cerem Rusiei să facă acelaşi lucru”, a declarat, la finalul interminabilelor consultări, Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. UE doreşte ca reuniunea de la Geneva să identifice o soluţie paşnică de rezolvare a crizei din Ucraina, a subliniat Ashton. […] Al treilea nivel al sancţiunilor, care prevede interzicerea importurilor de mărfuri ruseşti şi un embargo vizând armamentul, ar urma să intre în vigoare doar dacă, la Geneva, Rusia nu va semnaliza că renunţă la abordarea actuală. Ministrul de Externe francez Laurent Fabius a anunţat că preşedinţii şi premierii statelor UE ar fi gata să ia o atare decizie imediat după sărbători. În acest sens ar exista deja o înţelegere între preşedintele francez Francois Hollande şi cel american Barack Obama. “Scopul Franţei şi al Europei este să amplifice presiunile asupra Rusiei, fără însă a anula soluţia diplomatică”, a mai spus Laurent Fabius. […] Nu fără dificultăţi, UE a reuşit să arate că există solidaritate între statele membre, chiar dacă nu toţi miniştrii au fost mulţumiţi de rezultatul întâlnirii. Ministrul leton de Externe Linas Linkevicius a sugerat omologilor săi “să nu se ocupe de lucruri mărunte, când casa este deja în flăcări”. Integral aduce Deutsche Welle

Rusia este asediată pe piaţa datoriilor şi riscă să fie împinsă într-o criză financiară severă, iar Ucraina face eforturi fără speranţă să stopeze căderea liberă a grivnei. Companiile private ruseşti au pierdut accesul la pieţele de finanţare internaţionale, ceea ce ar putea forţa statul să le salveze, în timp ce fonduri şi active echivalente cu 12% din PIB au părăsit ţara în primele trei luni ale anului, aproape cât tot anul trecut. Rusia ar putea intra într-o criză financiară severă în condiţiile în care UE şi mai ales SUA înăspresc sancţiunile contra unui stat pe care-l acuză că destabilizează Ucraina. La Kiev, autorităţile iau măsuri disperate, dar pe care unii observatori le consideră inutile, pentru a stabiliza mersul economiei. Accesul companiilor private ruseşti la pieţele in­terna­ţionale de capital a fost blocat aproape în totalitate de la izbucnirea războiului diplomatic dintre statele occidentale şi Rusia, care a anexat Crimeea, ceea ce a provocat o criză serioasă de creditare pentru afacerile ruseşti. Acestea s-ar putea trezi în situaţia de a nu putea refinanţa fără ajutorul statului rus, scrie The Telegraph. „Nicio datorie nu a fost rostogolită prin eurobonduri în ultimele şase săptămâni. Situaţia nu mai poate continua mult timp deoarece devine o problemă gravă“, a avertizat un director al uneia dintre cele mai mari bănci ruseşti. El a explicat că firmele trebuie să rostogolească datorii echivalente cu 10 mi­liarde de dolari pe lună, dar nu pot face nimic în această privinţă. Cea mai mare vulnerabilitate a Rusiei este piaţa obligaţiunilor“ „Pieţele au reacţionat cu destulă relaxare la această situaţie, având în vedere cât de periculoasă este. Cea mai mare vulnerabilitate a Rusiei este piaţa obligaţiunilor“, a subliniat bancherul. O analiză a Sberbank, cea mai mare bancă rusească, arată că Rusia are datorii externe de 714 miliarde de dolari, din care 427 miliarde de dolari ale companiilor, 207 mi­liarde de dolari ale băncilor şi 62 mi­liarde dolari ale structurilor de stat. Grupul de stat Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, îşi acoperă cu împrumuturi externe 90% din necesarul de finanţare. De asemenea, străinii deţin 70% din acţiunile care fluctuează liber pe piaţa de acţiuni din Rusia. Integral aduce Ziarul Financiar