Articole pe subiectul: Stiri Europene

Premierul britanic avertizează că ar putea împiedica ziarele să mai publice dezvăluirile lui Snowden. Premierul britanic, David Cameron, a avertizat luni că guvernul său ar putea lua măsuri pentru a opri ziarele să mai publice informaţii furnizate de fostul consultant CIA, Edward Snowden, în cazul în care presa nu va da dovadă de mai multă ‘responsabilitate’ la acest capitol, consemnează agenţia Reuters. ‘Dacă ziarele nu vor demonstra o anumită responsabilitate socială, atunci va fi foarte greu pentru guvern să rămână pasiv şi să nu reacţioneze’, a afirmat Cameron în faţa parlamentului britanic, acuzând publicaţia The Guardian că a continuat difuzarea unor informaţii dăunătoare deşi anterior s-a angajat că va distruge unele documente sensibile. Premierul britanic a acuzat vineri presa că, prin publicarea informaţiilor furnizate de Snowden, ajută inamicii Marii Britanii să ocolească supravegherea serviciilor secrete şi astfel securitatea ţării este tot mai greu de asigurat. Relatările despre interceptările efectuate de Centrul de ascultări şi decodificare al serviciilor secrete britanice (GCHQ) şi despre cooperarea acestui serviciu cu Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA) au fost stânjenitoare pentru guvernul de la Londra, iar unii parlamentari conservatori din partidul lui Cameron consideră că acestea sunt de natură să afecteze siguranţa naţională. Deşi a lăsat clar să se înţeleagă faptul că răbdarea sa în această chestiune este pe terminate, Cameron le-a precizat parlamentarilor că opţiunea sa nu este să acţioneze cu o mână de fier împotriva ziarelor care publică genul de informaţii incriminate, ci să le determine să-şi schimbe comportamentul. ‘Nu vreau să ajung să folosesc dispoziţii legale sau interdicţii de publicare sau alte măsuri drastice. Cred că este mult mai bine să facem apel la simţul de responsabilitate socială al ziarelor’, apreciază premierul britanic. Agerpres

Conflictul China – Japonia: “Incursiunile Chinei în apele teritoriale japoneze ameninţă pacea”. Cred că intruziunile Chinei în teritoriile (apele teritoriale, n.r.) din jurul insulelor Senkaku constituie o zonă gri” între “perioada de pace şi situaţia de urgenţă”, le-a spus Itsunori Onodera unor jurnalişti, la o zi după o nouă incursiune a navelor Pazei de Coastă chineze în această zonă foarte sensibilă aflată în centrul unui diferend japonezo-chinez. “Această ‘zonă gri’ va fi discutată în cadrul Consiliului naţional de securitate care se va reuni curând” la Tokyo, a precizat ministrul japonez. În ultimele zile, tonul declaraţiilor a fost tensionat între cele două state care îşi dispută Insulele Senkaku, numele japonez al unui mic arhipelag din marea Chinei orientale, revendicat de Beijing sub numele de Diaoyu. Sâmbătă, cu ocazia unui defilări a Forţelor de Autoapărare (SDF), numele oficial al armatei japoneze, premierul de dreapta Shinzo Abe a avertizat că Tokyo “nu va tolera nicio schimbare prin forţă a statu quo-ului” în ceea ce priveşte arhipelagul. În aceeaşi zi, evocând faptul că avioane japoneze de vânătoare au decolat pentru a supraveghea avioanele chineze, ministerul chinez al Apărării a declarat că orice acţiune aeriană împotriva avioanellor sale va constitui “un act de război”. Aflate sub administraţie japoneză, Insulele Senkaku sunt situate la 200 de kilometri nord-est de coastele Taiwanului care, la rândul său, le revendică şi la 400 de kilometri vest de Insula Okinawa (sudul Japoniei). Pe lângă poziţia lor strategică, fondul marim ar putea adăposti hidrocarburi. Integral aduce Mediafax

Jaf de proporţii în Libia. Peste 54 de milioane de dolari au fost furaţi. Un grup de persoane înarmate au atacat luni o furgonetă care transporta banii unei bănci în oraşul Sirte, în centrul Libiei şi au furat echivalentul a peste 54 de milioane de dolari în dinari libieni şi valută, potrivit agenţiei de ştiri Lana din Libia. Potrivit mărturiei unui angajat al filialei Băncii Centrale Libiene din Sirte, care se afla în furgonetă, fondurile au fost transferate din Tripoli în spirite cu avionul. Furgoneta a fost atacată pe drumul realizat dintre aeroport şi sediul băncii. Un singur automobil asigura securitatea transportului, iar aceştia nu au putut face faţă celor zece atacatori, a explicat martorul. „Jaful este o catastrofă pentru întreaga Libie”, a declarat liderul Consiliului din Sirte, Abdel-Fattah Mohammed pentru reuters. Ultimul bastion al regimului condus de Muammar Gaddafi, oraşul Sirte nu a fost unul din oraşele în care violenţa să escaladeze începând cu 2011. Bastionul revoluţiei este estul Libiei care, din contră, este afectată de violenţe. Oraşul Benghazi a fost unul din centrele urbane cu cele mai multe atacuri în urma cărora au murit mai mult de o sută de persoane în ultimele luni, printre care forţe de ordine, militanţi politici sau diplomaţi. Integral aduce Adevarul

America – „o putere de ocupaţie numerică”?  Furtuna diplomaticǎ provocatǎ de maniera scandaloasǎ în care America îşi spioneazǎ aliaţii continuǎ sǎ ia amploare. Noi revelaţii vin din Spania unde, potrivit ziarului El Mundo, Agenţia de Securitate Naţionalǎ americanǎ ar fi pus sub ascultare 60 de milioane de aparate telefonice. In alte ţǎri europene vizate de spionajul american ia amploare polemica legatǎ de aceste practici, mai ales în Germania unde un important cotidian vorbeşte despre Statele Unite ca despre “o putere de ocupaţie numericǎ”. Incercǎm sǎ descifrǎm implicaţiile diplomatice, economice, geo-strategice dar şi etice ale acestei afaceri. Cu atît mai mult cu cît alte revelaţii vin din Franţa. S-ar pǎrea cǎ douǎ societǎţi franceze au vîndut la un moment dat sisteme sofisticate de ascultare dictatorilor din Siria şi Libia, ceea ce pune în evidenţǎ faptul cǎ între eticǎ şi tehnologie existǎ astǎzi o prǎpastie totalǎ. Dacǎ ar fi sǎ asociem acest scandal şi ramificaţiile sale cu o singurǎ imagine, cea care se impune este jungla. Intr-o junglǎ nimeni nu are încredere în nimeni şi fiecare pîndeşte pe fiecare. Nu existǎ „animale” bune şi rele, cine poate devorǎ pe cine poate. In jungla umanǎ a secolului al XXI-lea mai existǎ o competiţie tehnologicǎ acerbǎ, fǎrǎ reguli de conduitǎ internaţionalǎ. Iar în paralel funcţioneazǎ un fel de mimetism al alianţelor, altfel spus vechile principii de loialitate s-au evaporat pe fondul unor interese naţionale sau dacǎ nu cumva corporatiste. Cuvîntul “aliat” s-a vidat deci de conţinut, ceea ce analizeazǎ acum numeroşi lideri politici şi comentatori în culisele diplomaţiei şi în presa occidentalǎ. „Intre prieteni şi aliaţi nu trebuie sǎ ne spionǎm” a declarat preşedintele francez François Hollande ca o concluzie dupǎ consultǎrile avute în cadrul Consiliului European pe marginea acestor ascultǎri operate de serviciile speciale americane. Cuvinte de bun simţ la care aderǎ de fapt mai toatǎ lumea, iar Franţa şi Germania îşi vor reuni fǎrǎ îndoialǎ eforturile pentru a propune un „cod de comportament” sau de „bunǎ purtare” la acest capitol.  Mai rǎmîn însǎ, în suspensie, tot felul de întrebǎri neliniştitoare, cum ar fi aceea dacǎ Barack Obama a ştiut sau nu cǎ pînǎ şi telefonul mobil al doamnei Merkel era ascultat. In aceastǎ ultimǎ privinţǎ cotidianul Le Monde avanseazǎ o foarte subtilǎ analizǎ. Pe scurt, ea sunǎ cam aşa. Dacǎ liderul de la Casa Albǎ a ştiut şi nu a spus nimic, e rǎu, iar imaginea sa riscǎ sǎ aibǎ de suferit la nivel internaţional. Dar dacǎ nu a ştiut nimic este şi mai rǎu, întrucît apare limpede cǎ deasupra sa s-a instalat o nouǎ putere, cea a Agenţiei Naţionale de Securitate, aşa cǎ în acest caz se pune întrebarea: „cine conduce de fapt America?” In aceastǎ a doua ipotezǎ nu atît imaginea lui Barack Obama riscǎ sǎ aibǎ de suferit pe plan internaţional ci însǎ credibilitatea Americii. Integral la RFI

Astăzi începe procesul celui mai puternic grup din presa mondială: Rupert Murdoch riscă să piardă 1 miliard de lire sterline. News Corp., grupul media deţinut de magnatul Rupert Murdoch, ar putea pierde o sumă estimată la 1 miliard de lire sterline în scandalul interceptărilor telefonice ilegale, procesul în acest caz urmând să debuteze luni, la Londra, informează presa internaţională.   Această sumă a fost vehiculată de unul dintre foştii directori ai companiei News Corp. într-o întâlnire pe care a avut-o în trecut cu jurnaliştii tabloidului The Sun. Discuţia a fost înregistrată în mod “secret” şi transcriptul său a apărut acum în mai multe publicaţii, informează huffingtonpost.com. Astfel, potrivit lui Tom Mockridge, fostul director al diviziei britanice de publishing a News Corp., scandalul interceptărilor telefonice ilegale va costa compania “minimum 500 de milioane de lire sterline, dacă nu chiar un miliard de lire sterline”. Estimările lui Mockridge diferă în mod substanţial de cifrele anunţate anterior de companie, care estima pierderile cauzate de interceptări la aproximativ 448 de milioane de dolari. Scopul întâlnirii lui Tom Mockridge cu jurnaliştii de la The Sun – care a avut loc în noiembrie 2012 – a fost acela de a-i informa cu privire la suspendarea unui nou ziarist cercetat în acest caz de interceptări şi de plăţi ilegale către ofiţeri de poliţie. Până în prezent, 22 de jurnalişti au fost deja arestaţi în acest caz. Mockridge a părăsit News International în decembrie 2012, ulterior fiind numit director executiv al companiei Virgin Media. News Corporation şi News International sunt în mijlocul unui scandal privind interceptări telefonice ilegale, care a început în Marea Britanie în 2011, dar se pare că are ramificaţii şi în Statele Unite ale Americii. Potrivit poliţiei britanice, publicaţia News of the World, deţinută de grupul media, ar fi interceptat convorbirile a numeroase persoane, între care familiile unor adolescenţi asasinaţi. Aceste dezvăluiri au ridicat întreaga clasă politică din Marea Britanie împotriva lui Rupert Murdoch.Potrivit AFP, procesul interceptărilor telefonice ilegale practicate de tabloidul britanic va începe luni la Londra, printre cele mai sonore nume cercetate în acest dosar numărându-se şi doi apropiaţi ai premierului britanic David Cameron. Integral aduce Ziarul Financiar

Revista Presei de la Deutsche Welle. Scandalul NSA – între demonizare şi bagatelizare. Reacţiile iscate de spionarea de către NSA a Angelei Merkel dar şi a altor lideri ai ţărilor aliate ale Americii, nu par a face încă loc unei căi de mijloc între indignarea nemărginită şi bagatelizarea conciliantă. Un act ilegal, nebunesc şi criminal a etichetat ilustrul istoric american Fritz Stern, spionarea de către serviciile secrete americane a Angelei Merkel şi a altor parteneri europeni ai Americii. Savantul întrevede în actualul scandal cea mai gravă criză a relaţiilor americano-germane după 1945. Fritz Stern, şi-a formulat opiniile, citate în parte de FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, în discursul de mulţumire rostit la Universitatea din Washington cu prilejul luării în primire a Premiului Volkmar-und-Margret Sander, menit să răsplătească meritele unor pionieri ai schimbului transatlantic de idei. Deloc întîmplător, Fritz Stern reţine şi una din afirmaţiile Angelei Merkel cu funcţie de avertisment: nu tot ce este tehnic realizabil are voie să şi fie realizat! Noi spionii se intitulează eseul scriitorului olandez Leon de Winter publicat în paginile cotidianului DIE WELT. Autorul încearcă să relativizeze gravitatea delictului comis de NSA sub motiv că la urma urmei, cu toţii ne-am spiona unii pe alţii, chiar atunci cînd e vorba de prieteni sau fiinţe dragi. Scriitorul împinge şi mai departe falsul raţionament prin care compară mere cu pere, afirmînd că şi cei care consternaţi afirmă acum că prietenii nu se spionează, ştiu prea bine că aşa ceva nu este adevărat. Deşi Leon de Winter concede că stocarea de date de către serviciile secrete americane este un pur non sens, ia peste picior şocul general creat de revelaţia dimensiunii spionării europenilor de către NSA! Credem oare cu adevărat că isteţele servicii secrete germane şi guvernul federal chiar nu au bănuit aşa ceva? Angela Merkel, cea mai sagace persoană din echipă, trebuie să fi fost informată despre jocul transatlantic al serviciilor secrete, insinuează De Winter, dorindu-şi o lume paşnică şi plină de înţelegere şi iubire, pentru a recunoaşte imediat după aceea că o astfel de lume ar fi cam plicticoasă. Un fost membru al guvernului german, Otto Schily, ministru de interne în coaliţia roşu-verde din timpul guvernului Schröder, crede că cel mai mare pericol îl constituie nu spionarea unora de către alţii ci terorismul, aminteşte NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. In numele combaterii căruia, luaţi sub lupă în exces, au fost şi partenerii europeni. Integral la Deutsche Welle.