Articole pe subiectul: Magazin Istoric

Bibliotecile Antice (8) Biblioteca din Pergamo

Biblioteca din Pergamo (astazi Turcia – Bergama) se afla in orasul antic Pergamum, din regiunea Aeolis in Asia Mica (Anatolia). Intre anii 281-133 î.Hr. , orasul  devine capitala Regatului Pergamon, sub conducerea dinastiei Attalide. În Cartea Apocalipsei Sfantului Ioan, orasul este desemnat ca fiind unul dintre cele sapte biserici din Asia. Pergamo a fost si centrul industriei de pergament (vezi […] Continuare…

Începuturile creştinismului românesc (7)

Slavonismul cultural (3) Vezi postarile anterioare despre slavonismul cultural (prima si a doua). Prezenţele slavone din Transilvania se limitează doar la mărturii păgâne şi dispar din secolul al X-lea [1], când provincia este reîmpărţită politic între influenţa şi dominaţia maghiară şi cea pecenegă, ambele la fel de necreştine. Aşadar, în urma acestor constatări, bulgarii primului ţarat se exclud ca potenţiali […] Continuare…

Pacea imperială: De la Pax Romana la Pax Sinica

Conceptul pacii imperiale a fost  folosit pentru prima data de Edward Gibbon intr-una din cele mai importante lucrari istorice din toate timpurile, “Declinul şi căderea imperiului Roman.” Istoria  umanitatii a cunoscut astfel de perioade in care hiper-puterea dominanta  care a impus o pacificare fortata in teritoriile de influenta (sau ocupate) pentru o perioada de timp mai mult sau mai putin […] Continuare…

Arta unei guvernări civilizate

Despre civilitate. Din punct de vedere terminologic, cuvantul civilitate este explicat in DEX ca fiind o comportare frumoasă, fel curtenitor de a vorbi, de a conversa, etc. Etimologic, explicatia este insa putin diferita. Sursa termenului este cuvantul latin “civilitas”, care in primul rand inseamna “arta unei guvernari” sau “felul de a face politică”. Cuvantul a fost folosit (probabil) pentru prima […] Continuare…

Începuturile creştinismului românesc (6)

Slavonismul cultural (2) Vezi postarea precedenta. Alte „subtilităţi” au rezultat ulterior, pentru a colora interpretările bazate pe date oricum prea sărace. S-a scris, de pildă, că opţiunea pentru slavonism nu s-a datorat faptului că ne găseam în vecinătatea focarelor care ni-l puteau transmite şi alimenta, ci pentru „largile posibilităţi pe care aderarea la acest rit le-a oferit… pentru a păstra […] Continuare…

Primul (şi ultimul) Împarat Gnostic

Flavius Claudius Julianus , nepotul de frate  al marelui Constantin, fiul fratelui lui Iulius Constantinus (asasinat in 337 d.Hr) si ultimul imparat al Dinastiei Constantiniana, a fost singurul imparat gnostic si ultimul imparat Bizantin care nu a fost crestin. Julianus, pe romaneste Iulian, a ramas cunoscut in istorie sub “porecla” ingrata dar adevarata, Iulian apostatul. Inainte de a-l cunoaste istoriceste […] Continuare…

Plotin , scoala Gnostică-Neoplatonistă şi Manuscrisele de la Nag Hammadi

Plotin s-a născut în Egipt, la Lykopolis (cca. 205 d.Hr.) si a studiat filozofia la Alexandria, avându-l drept maestru pe Ammonios Saccas, un filozof platonician, care nu a scris nimic, întocmai ca şi Socrate. După ce a asistat la o prelegere a lui Ammonios, profund impresionat, Plotin a rămas în preajma lui Ammonios timp de 11 ani. E de notat […] Continuare…

Începuturile creştinismului românesc (5)

Slavonismul cultural (1) Interpretările de care dispunem astăzi nu sunt nici foarte vechi, nici unanime. Pentru A. D. Xenopol, slavonismul nu se explica decât numai printr-o silnicie a slavilor netoleranţi, faţă de români [1]. După el, majoritatea marilor istorici români au evitat vreun angajament sistematic ori bine argumentat în delicatul subiect. Principalul exeget al interpretărilor laice a fenomenului cultural-religios a […] Continuare…

Bibliotecile Antice (7) Surse, manuscrise şi epigrafie

Despre Surse Surse Primare reprezinta un termen generic care se foloseste in cercetarea multi-disciplinara. In  Istoriografie sursa primara este intodeauna sursa originara care sta la baza prezumtiei istorice. Sursa Originara/Primara  trebuie intodeauna sa apartina perioadei in discutie fara alteratii de interpretare. In cazul nostru, trebuie sa fie un manuscris sau fragmente din el, identificabil(e) cu perioada istorica a evenimentelor (imposibil) sau […] Continuare…

« Pagina AnterioaraPagina Urmatoare »