Articole pe subiectul: Magazin Istoric

La Belle Époque: Palatul Cesianu-Racoviţă

Palatul poartă numele a două famili de renume din Oltenia: familia Cesianu, cu rădăcini din familia Jienilor (nepotul vestitului Iancu Jianu) şi familia Racoviţă, ce se trage din neamul lui Ştefan Racoviţă (Racovitza), domn al Ţării Româneşti între 1764-1765. Palatul a fost proiectat de către arhitectul de origine franceză Jules Berthet la inițiativa lui Nicolae Cesianu, politician si parlamentar originar […] Continuare…

Europa în criză – un demers istoric (2) / A treia revoluţie industrială

Vezi prima postare din serial (“Europa în criză – un demers istoric (1) / Între ziduri“) . Obiectele care ne înconjoară sunt făcute, de ani buni, după aceleași metode. Acum, digitalizarea pe scară largă schimbă tot ce știam despre producție. Primele victime – angajații.  Prima revoluție industrială a avut loc în secolul al XVIII-lea, în Marea Britanie, odată cu mecanizarea […] Continuare…

China sursa culturală majoră pentru Japonia şi Coreea – artele plastice

China Arta plastica chineza este una dintre cele mai vechi din lume, materialele sunt diverse – de la hartie, pe care au fost printre primii care au fabricat-o, si pana la materialele mai complicate, culminand cu matasea sau portelanul.  Conceptia artistului chinez difera diametral de cea a artistului occidental. Au trecut milenii pana la dezvoltarea “orgoliului” artistic si accentul pe […] Continuare…

La Belle Époque: Pasajul Macca-Villacrosse

La intersecția dintre Podul Mogoșoaiei (actuala Calea Victoriei) și Strada Lipscani se afla în prima jumătate a secolului al XVIII-lea Hanul Câmpineanu. Nu sunt multe locuri în Bucureşti cu o istorie atât de bogată ca aceste locuri cunoscute astazi ca Pasajul Macca-Villacrosse,  istorie care a inceput mult inaintea hanului respectiv. Prin 1655, în urma unor vânzări succesive, proprietară a locului […] Continuare…

China sursa culturală majoră pentru Japonia şi Coreea – lingvistică

Limba chineza (rezumat) Limba chineză face parte a familiei de limbi sino-tibetane şi cred că a existat o limba de origine, denumite proto-sino-tibetană, de la care au derivat limbile sinice şi tibeto-birmaneză. Relaţia dintre chineză şi alte limbi sino-tibetane este un domeniu de cercetare activ, cum este şi încercarea de a reconstrui limba proto-sino-tibetană. Principala dificultate în acest efort este […] Continuare…

La Belle Époque: Expoziţia generală română din 1906

La data de 19 iunie 1906 s-a deschis, în parcul din Dealul Filaretului (actual Carol I), „Expoziţia generală română“, dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol I (1866-1914). În anul 1906, România aniversa si 1800 de ani de când în teritoriile actualei Românii se stabiliseră primii colonişti romani (106 d.H.) şi de la cucerirea […] Continuare…

O Istorie a Japoniei – 7 (final)

De la Shogunatul Tokugawa la restauratia Meiji În prima parte a secolului al șaptesprezecelea, Shogunatul Tokugawa  a bănuit că toți comercianții sau misionarii erau spioni ai puterilor europene. Din această cauză intrarea lor în Japonia a fost controlată cu strictețe din ordinul personal al Shogunului. Un marinar englez pe nume William Adams, călătorind pe un vas olandez, a eșuat pe […] Continuare…

La Belle Époque: Palatul Grigore Cantacuzino (“Nababul”)

Istoria familiei Cantacuzino începe în Ţara Românească prin secolul al XVI-lea cu Andronic Cantacuzino (1553-1601). Acesta a fost singurul supravieţuitor, atunci când sultanul Murad al III-lea a decis uciderea tuturor Cantacuzinilor, în 1578. Cel mai mic dintre cei trei fiii ai lui Andronic Cantacuzino se va aşeza în Ţara Românească şi va pune bazele ramurii Cantacuzinilor de pe meleagurile noastre. […] Continuare…

La Belle Époque: Casa Capşa

Casa Capșa a fost  cea mai mare firmă de restaurante și cofetării din Romania, ajunsă vestită în toate centrele Europei, cafeneaua rămânând cea mai cunoscută, un loc al boemiei bucureștene. Pe locul ocupat astăzi de clădire erau situate, la sfârșitul sec. XVII, casele și curtea boierului Radu Slătineanu. În 1830, italianul Eronimo Momolo (fost bucătar al domnului Grigorie IV Ghica) […] Continuare…

« Pagina AnterioaraPagina Urmatoare »