Revista Presei – 9 mai.„Cel puţin 20 de şcoli noi ar fi fost necesare în Bucureşti pentru a acoperi creşterea numărului de elevi din ultimii zece ani. Rezultatul este însă ZERO.”
| 09/05/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Cum să te duci într-o fabrică să lucrezi în trei schimburi, adică şi noaptea, plus ore suplimentare în weekend, pentru 3.800-3.900 de lei, cu bonuri de masă, când la stat salariile sunt mai mari cu 50% decât media pe economie şi pleci acasă la ora 16.00? Când fabricile private încep să facă concedieri colective, primarii îşi angajează fără probleme propriile familii la stat .…. Taparo Baia Mare, unul dintre cei mai mari producători de mobilier, caută operatori tapiţare, oferind 6.600 de lei brut, adică aproape 3.900 de lei net. Fabrica de porţelan Apulum din Alba Iulia oferă pentru un operator de producţie pe trei schimburi, ceea ce presupune 64 de ore noaptea şi circa 56 de ore suplimentare şi ore de weekend, un venit brut de 5.200 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de 2.950 de lei. La acesta se adaugă tichete de masă de 630 de lei, rezultând un venit net realizat de 3.580 de lei. Pe lângă această sumă se decontează transportul, între 100 şi 450 de lei, la care se mai adaugă prime de vacanţă, zile de naştere, decontarea cheltuielilor medicale, beneficii în valoare totală de circa 150 de lei/persoană/lună. Ar fi un total, să spunem, de 3.800-3.900 de lei venit net. Într-un alt articol din ZF, conform datelor statistice, în ultimele două decenii România a pierdut 500.000 de angajaţi din industria de prelucrare, adică din fabrici. În fabrici, conform datelor de la Statistică, salariul mediu net este de 4.300 de lei, faţă de o medie pe economie de 4.900 de lei. La polul opus, dacă ne uităm în ultimele două decenii, numărul de angajaţi din sectorul bugetar a crescut cu aproape 300.000, ajungând acum la 1,295 milioane de angajaţi. În administraţia publică şi apărare salariul mediu net este cu 50% mai mare decât media pe economie, conform unei analize făcut de Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, şi prezentată într-o conferinţă organizată de Curs de guvernare. În educaţie, salariul mediu este cu numai 5% mai mare decât salariul mediu pe economie, în timp ce în sănătate salariul mediu este cu 14% mai mare decât salariul mediu pe economie. În industrie, salariul mediu este sub media pe economie cu 11%, iar în construcţii cu 25% sub media pe economie. Făcând o comparaţie între aceste salarii, te gândeşti cum cineva care lucrează în fabrică în trei schimburi, cu ore suplimentare, ajunge cu chiu cu vai, cu tot cu bonuri de masă, la 3.800-3.900 de lei, iar sute de mii de angajaţi de la stat sparg uşa, cum se spune, la ora 16.00, cu un salariu cu 50% mai mare decât media pe economie. .…În prezentarea făcută de Ionuţ Dumitru, în timp ce în România salariul din administraţia publică şi apărare este cu 50% mai mare decât media pe economie, în Ungaria este cu 25%, în Polonia cu 20%, în Bulgaria cu 16%, iar în Cehia cu numai 6% mai mare decât media pe economie. …. Deci firmele private îşi reduc bugetele salariale, încep să dea oameni afară, iar la polul opus guvernul Ciolacu/Ciucă, care nu a făcut nicio reducere de personal aşa cum promitea în toamnă, când a majorat taxele şi impozitele, a crescut cheltuielile salariale bugetare cu 19% în primul trimestru, iar anul încă nu s-a terminat. În Bucureşti, Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 5, şi-a făcut un titlu de glorie afirmând că şi-a angajat „familia“ în primărie pentru că nu are în altcineva încredere. Modelul lui se poate multiplica în toate primăriile, consiliile judeţene, instituţiile publice centrale şi locale, acolo unde toţi fac parte dintr-o familie şi nimeni nu le poate face nimic..…” Integral: https://www.zf.ro
“Câți bani va mai fi în stare România să cheltuiască din PNRR? „Dacă Guvernul se mobilizează după alegeri, maximul ce va putea să facă va fi să absoarbă partea de granturi, adică acea jumătate din cele 28,5 miliarde de euro” – expert european România mai are la dispoziţie „mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” – este avertismentul lansat la București, în luna martie, de Celine Gauer, responsabila Comisiei Europene pentru implementarea PNRR. Aceasta a mai spus că dacă România nu îndeplinește jaloanele asumate, țara noastră ar putea ajunge în situaţia de a returna banii primiţi. ….. Apoi, există o prevedere pe care noi am pus-o și care a fost negociată în triloguri la nivel european: Noi nu ne-am dorit ca banii respectivi pur și simplu să fie dați pe proiecte care apoi să nu mai fie finalizate, deci să rămână acolo uitați și să fie cheltuiți degeaba, pentru că, repet, sunt niște împrumuturi foarte mari la nivel european, iar acești bani trebuie restituiți, deci trebuie să ne asigurăm că nu-i restituim noi, cetățenii de rând care plătim taxe. Trebuie să-i restituim din profitul pe care îl facem. Deci noi, ca țară, în momentul în care primim niște bani, trebuie să ne asigurăm că investițiile pe care le facem cu banii respectivi ne generează un profit din care să putem să acoperim acel împrumut. Dacă nu faci, evident, drumuri care să-ți permită să dezvolți o infrastructură, dacă nu construiești și spitale pe lângă, dacă nu construiești facilități pentru ca românii să aleagă să profite de ele, atunci vorbim de investiții pierdute. Și atunci, noi am spus așa: bun, dacă în 2026, tu, ca țară, ajungi în situația în care ai făcut niște investiții, o parte sunt, să zicem, aproape de finalizare, o parte nu …..” Integral: https://republica.ro
“Criza transformatoarelor electrice / Penuria din Europa se va simți în facturile consumatorilor de energie Lipsa transformatoarelor electrice pune în pericol construirea rețelelor energetice europene, prelungește termenele de realizare a proiectelor și contribuie la o creștere a prețurilor, care se va simți în facturile consumatorilor europeni, avertizează cercetătorii și experții, potrivit Euractiv.com. UE se află în mijlocul unei dezvoltări masive a rețelei de electricitate, estimată la 584 de miliarde euro până în 2030. Această extindere este necesară pentru a deservi milioanele de vehicule electrice noi și pompe de căldură, dar și pentru noile parcuri eoliene și fotovoltaice….. Se estimează că în UE și Norvegia sunt instalate aproximativ 4,5 milioane de transformatoare. Acestea se găsesc peste tot în rețeaua electrică, fiind folosite pentru creșterea și scăderea tensiunii. De la turbina eoliană până la un simplu consumator, tensiunea electrică se poate schimba de până la șase ori, arată Euractiv.com. Importanța critică a transformatoarelor pentru sistemele de alimentare este dovedită și în Ucraina, unde Rusia țintește în permanență aceste dispozitive. Europa a trimis 2.700 de transformatoare în Ucraina, adâncind și mai mult deficitul din țările membre. …. „Fără să rezervați cu ani înainte capacitatea de producție a producătorilor europeni, nu veți avea nicio șansă să obțineți un transformator. Este o problemă uriașă”, a explicat Zsuzsa Cseko, consilier pentru probleme de rețea la Eurelectric. Aceste întârzieri ar putea pune în pericol obiectivele UE în materie de climă și independență energetică. De exemplu, în Germania, lipsa transformatoarelor poate cauza întârzieri de până la doi ani în dezvoltarea eoliană offshore. Aceste întârzieri apar deoarece cele mai mari transformatoare au design personalizat și, deși sunt relativ puține la număr în comparație cu modelele mai mici, „au un impact enorm asupra funcționării rețelei electrice”, a spus Laveyne. Numărul producătorilor și capacitatea lor de producție nu pare să crească. Doar trei companii mari domină piața: Compania germană Siemens, compania americană General Electric și cea japoneză Hitachi. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Raport al Curții de Conturi: Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră / Nereguli descoperite Management defectuos și schimbător, lipsa de indicatori de performanță, terenuri nevalorificate, un grad redus de realizare a investițiilor și infrastructura portuară, rutieră și feroviară învechită sunt câteva dintre problemele descoperite de Curtea de Conturi care a realizat un audit la Portul Constanța. Raportul arată că, „din punct de vedere al cantității de marfă manipulată, în perioada auditată Portul Constanța și-a îmbunătățit poziția în topul porturilor europene care transportă anual peste un milion de tone de mărfuri. Cu toate acestea, România s-a situat sub media europeană din punct de vedere al cantității de marfă manipulate prin porturile maritime, deși Portul Constanța beneficiază de o poziție geografică avantajoasă. În ce priveste traficul de containere, Portul Constanța nu a reușit să recâștige rolul de hub la Marea Neagră pentru mărfurile containerizate, deținut anterior perioadei auditate. Spre deosebire de Portul Constanța, unele porturi europene au raportat creșteri substanțiale în ce privește traficul de containere. În acest context, începând cu anul 2018, Portul Constanța si-a pierdut poziția în topul primelor 20 de porturi europene clasificate în funcție de volumul containerelor manipulate”, arată raportul. În Portul Constanța, traficul de containere a scăzut de la 6,89 milioane de tone în anul 2016, la 6,18 milioane de tone anul 2021. Creșterea din anul 2022 a mărfurilor containerizate s-a datorat în principal conjuncturii externe, mai arată raportul. … Compania are în administrare terenuri nevalorificate prin închiriere, dar și terenuri nesistematizate, neincluse în circuitul economic. Acestea constitue un potențial major de dezvoltare a Portului Constanța, care ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor companiei și la consolidarea rolului strategic al portului în regiune. Gradul de realizare a investițiilor nu a atins un nivel care să conducă la modernizarea și dezvoltarea infrastructurii învechite a Portului Constanța și, implicit, la creșterea atractivității și competitivității portului. Din cele 19 proiecte de investiții prevăzute în Master Planul Portului Constnața, în perioada 2016-2022 au fost finalizate doar 2 proiecte. ….” Integral: https://economedia.ro
“Cel puţin 20 de şcoli noi ar fi fost necesare în Bucureşti pentru a acoperi creşterea numărului de elevi din ultimii zece ani. Rezultatul este însă ZERO. În 2024, anul promisiunilor electorale, primarii de sector ies în faţa camerelor cu planuri măreţe de dezvoltare a infrastructurii şcolare, care, cel mai probabil, vor rămâne doar pe hârtie In acelaşi timp, peste 70.000 de locuinţe noi au fost construite în toate sectoarele Capitalei fără ca vreun primar să lege această nouă dezvoltare rezidenţială de infrastructură şcolară nouă ♦ Bucureştiul are cu 22.000 mai mulţi elevi faţă de acum zece ani, dar cu o şcoală gimnazială în minus. Dezvoltarea imobiliară este în plin avânt în Bucureşti, astfel că în ultimii ani s-au construit în fiecare an mii de apartamente şi case, iar în ultimul deceniu numărul locuinţelor noi a crescut cu 358%. ….Numărul de locuinţe noi construite în Bucureşti a fost de 12.249 la nivelul anului 2022, cele mai recente date de la INS, în creştere cu 358% în ultimul deceniu, adică faţă de anul 2013. Per total, numărul locuinţelor noi din ultimii 10 ani a fost de peste 70.000. La pachet cu creştere numărului de locuinţe noi a venit şi creşterea numărului de elevi. Datele de la INS arată că Bucureştiul avea în 2022 cu mai mult 22.000 de elevi faţă de 2013. La o medie de 1.000 de elevi pe şcoală, în mod normal această creştere ar fi adus 20 de şcoli noi în Capitală. În realitate, răspunsul autorităţilor la această nevoie este zero. Numărul şcolilor gimnaziale de stat nu numai că nu a crescut pe măsura nevoii în aceşti 10 ani, ci chiar a scăzut cu o unitate. ….De altfel, într-o emisiune la B1 TV, primarul sectorul 6, Ciprian Ciucu a spus ca a construit o creşă, o grădiniţă şi trei şcoli în sectorul său, dar, în realitate, cele trei şcoli la care se referă sunt corpuri de şcoală, în special pentru a asigura after-school la unităţi deja existente. Nicio şcoală nu a fost ridicată de la zero în sector. ….În acest moment, în sectorul 2 al Capitalei sunt cel puţin trei şcoli în care durata orelor şi a pauzelor este mai scurtă decât prevede legea – Şcoala Gimnazială Nr. 49, Şcoala Gimnazială „Maria Rosetti“ şi Şcoala Centrală, potrivit informaţiilor strânse de ZF în campania „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“. ….Lucrurile arată similar şi în oraşele mici din jurul Bucureştiului. De exemplu, numărul de locuinţe din oraşul Otopeni s-a dublat în zece ani, conform datelor INS, astfel că dacă la final de 2012 erau puţin peste 6.000 de locuinţe, în 2022 numărul lor a depăşit 12.700. În acelaşi interval, datele INS arată că în Otopeni nu s-a construit nicio şcoală gimnazială. ….De altfel, şcolile din Bucuresti sunt asaltate şi de elevii ai căror părinţi s-au mutat în localităţile satelit ale Capitalei: Chiajna, Bragadiru sau Popeşti Leordeni. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Școala din România văzută de David, cel mai bun olimpic la matematică din lume. Ce ar schimba și de ce nu are cont de TikTok David-Andrei Anghel are 19 ani și se pregătește să plece în Statele Unite ale Americii, la MIT (Massachusetts Institute of Technology), una din cele mai bune universități din lume, unde a fost admis cu bursă. David, din București, este cel mai bun olimpic la Matematică din lume. Anul trecut, la olimpiada internațională, a obținut punctajul maxim. La început de aprilie, elevul din clasa a XII-a de la Liceul Internațional de Informatică din București s-a clasat pe primul loc la Olimpiada Națională de Matematică de la Târgu Mureș. …. El susține că elevilor ar trebui să li se predea matematică sub formă de povești. Acum, programa școlară de la această materie i se pare „greoaie”. „În concepte, ceea ce facem noi în clasele a XI-a, a XII-a se face, în general, la facultate. La Olimpiadă, sunt probleme unde nu trebuie să știi atât de multe chestii și trebuie să vii tu cu idei. Și mi se pare că la școală mai mult doar înveți formule și le aplici”, spune olimpicul, care știe că acest lucru nu se poate schimba peste noapte. „E greu să se facă brusc o schimbare așa mare. De exemplu, aș încerca să introduc partea din Olimpiadă unde trebuie să gândești cel mai mult, combinatorica, adică genul de probleme unde nu trebuie să știi nimic de dinainte, trebuie doar să gândești practic”, mai spune David. …. Dacă ar fi să dea o notă sistemului de educație din România, i-ar da 7. La fel și pentru matematica predată, în general, în școală. „Sunt multe chestii care pot fi făcute mai bine. Să nu fie, de exemplu, atât de mult tocit”, mai spune elevul. Din toamnă, David-Andrei Anghel va fi student la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Boston, una din cele mai bune universități din lume pentru științe și inginerie. Avea o ofertă și la Cambridge, în Marea Britanie, dar a preferat Statele Unite – „că e altă lume, altă planetă”. „Nu știu exact ce să o studiez. Probabil ceva legat de matematică. Evident, o să mă întorc în România în vacanțe, dar după facultate, nu știu. Sincer să fiu, sunt destul de mici șansele să mă întorc în România.” …. David Anghel spune că este mâhnit de modul în care sunt tratați olimpicii în România. El crede că majoritatea fac performanță dacă au părinți care să îi sprijine sau bani să învețe la licee private. „Ministerul ne acordă niște burse, dar au schimbat legea la începutul anului și acum, dacă iei premii la două olimpiade, de exemplu, iei bursă doar pentru una. Și asta mi se pare stupid”, conchide David. El a luat anul trecut locul I și la Olimpiada Națională de Matematică și la cea internațională. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Generalul Ștefan Dănilă, fost șef al Armatei: „Noi nu mințim NATO, noi ne mințim pe noi”. O grenadă propagandistică a României, detonată chiar de NATO: cât declarăm, cât alocăm și cât cheltuim în realitate pentru Apărare România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, deși în toate declarațiile oficialilor români, de la președinte, la premier, se subliniază că țara noastră a depășit plafonul de 2% cerut de Alianță. Această sumă totală este mult redusă față de ceea ce promitea Klaus Iohannis: că vom aloca 2,5% din PIB. Având un nivel actual al cheltuielilor pentru apărare de 1,6% din PIB, România se situează sub media NATO de 1,73% din PIB și sub pragul minim de 2% din PIB recomandat de Alianță, potrivit datelor oficiale de la NATO: …. „Puteam spune că România a alocat 2,5% din PIB pentru sectorul apărării în noiembrie sau decembrie 2023, dar nu în martie 2024. Acum trebuie să spunem cât am cheltuit dacă vrem să fim corecți”, explică generalul în rezervă Ștefan Dănilă. După cum indică și G4Media, în raportul NATO se mai spune că România a atins ținta obligatorie de 2% din PIB pentru apărare doar în anul 2020, când a cheltuit 2,01% din PIB. Mai mult, în ultimii trei ani a înregistrat scăderi constante de la an la an, iar cuantumul de 1,6% din PIB înregistrat în 2023 e cel mai mic din 2017 și până în prezent. ….„Dacă spunem în continuare, în martie sau aprilie 2024, că în 2023 s-au alocat 2,5% din PIB pentru apărare, deja mințim și ne facem că nu știm că s-a terminat anul. Suntem în martie 2024 și putem să spunem exact cât s-a cheltuit, dar nu spunem. Deci este o minciună prin omisiune. Noi nu mințim NATO, noi ne mințim pe noi. NATO a recomandat statelor ce trebuie să facă și ia în evidență cât declarăm, cât alocăm și cât cheltuim efectiv pentru apărare. Ce vedem sunt numai declarații publice care omit sa spună adevărul. Se minte opinia publică, deși cei de la NATO știu exact cât am cheltuit”, mai declară fostul șef al Statului Major al Armatei române, generalul Ștefan Dănilă, …. România, în schimb, are cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget, mai exact 59,7%. Este cel mai mare procent din cadrul alianţei, raportat la cheltuielile totale, depăşit doar de Italia cu 62%. Asta deşi personalul militar al României este estimat de raportul NATO la 64.000, faţă de Italia cu 170.000 sau Polonia şi Franţa cu peste 200.000 fiecare. Primele două locuri în acest clasament sunt ocupate de SUA (cu 1,3 milioane de soldați) şi Turcia (cu peste 460 de mii). ….” Integral: https://republica.ro
“„O scrisoare pierdută“ în varianta de azi: cum votezi candidaţi ai partidelor diferiţi la primării, dar pe liste comune la consiliile locale? Sau „viceversa“? …. Pentru că tot s-au iubit atât de mult, PSD şi PNL au decis, cu luni în urmă, să intre în alegeri braţ la braţ. Dar cum în fiecare familie unită există câte o soacră cu gura mare, înţelgerea a căzut. Astfel că la primăria generală a Bucureştilor fiecare partid merge cu candidatul său propriu. …. Gabriela Firea este susţinută de PSD, Sebastian Burduja de PNL, iar Popescu Piedone nu se ştie de cine în afară de partidul pe care-l conduce şi care se cheamă Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), de care puţini au auzit. N-au auzit de PUSL, dar de Piedone au auzit, aşa că el este cotat în sondaje cu şanse de câştig. Dacă privim la sectoare, harababura este şi mai mare. Începem cu sectorul 3 pentru că, dacă ar fi un oraş separat, ar fi al doilea cel mai mare din România, înaintea Iaşiului sau a Clujului ca număr de locuitori, după Bucureşti. Sectorul 3 are aproape 500.000 de locuitori, peste Cluj, Iaşi, sau Timişoara. Primarul în exerciţiu, Robert Negoiţă, candidează ca independent, susţinut de PSD-PNL. La sectorul 1, lucrurile sunt simple. Clotilde Armand, primarul în exerciţiu, este susţinută de USL…… De aici încolo începe circul. În sectorul 2, Radu Mihaiu, actualul primar (USR), este la locul lui. Dar Rareş Hopincă (PSD) este susţinut şi de PNL, potrivit înţelegerilor dintre cele două partide aflate la guvernare. Doar că pe buletinul de vot nu va scrie „X“ este susţinut de „Y“. La sectorul 4, Daniel Băluţă (PSD) este susţinut de PNL, dar şi de PUSL care, prin Popescu Piedone, îi face concurenţă Gabrielei Firea la Primăria Generală, cu şanse puternice de a o surclasa. La sectorul 5 candidatul PSD Adrian Vigheciu este susţinut de PNL. Aici candidează şi fiul lui Piedone de la sectorul 5, Vlad Popescu Piedone, care a intrat în Parlament pe listele PSD, dar este contracandidatul la primărie al unui desemnat al PSD. La sectorul 6, candidează, cu şanse, actualul primar Ciprian Ciucu (PNL, susţinut de PSD). Niciodată ameţeala politică nu a fost mai mare, după revoluţie, ca în acest an şi, probabil, consecinţa va fi un absenteism record la urne. ….” Integral: https://www.zf.ro
” Speranța politicii liberale, o făcătură pe banii deponenților Bancorex Este formidabil să studiezi la unele dintre cele mai renumite școli superioare din lume. E fabulos să ai diplome pe care scrie Stanford și Harvard. …. Patru ani de studiu la Stanford costă peste 300.000 de dolari, incluzând aici taxele de studiu, cazarea, cărțile și alte cheltuieli. Numai taxele școlare ajung la 200.000 de dolari. În perioada în care a studiat Sebastian Burduja la Stanford, cei patru ani de studiu l-au costat aproximativ 150.000 de dolari doar taxele de studiu. Și încă minimum 100.000 restul de cheltuieli. Au urmat încă doi ani la Harvard, unde tânărul Sebastian Burduja a parcurs două programe de masterat în același timp. Încă 100.000 de dolari, doar taxele, din care o parte au fost acoperite de o bursă. Plus aproximativ 50.000 de dolari cazare și alte cheltuieli. Cei șase ani de școală în SUA l-au costat pe Sebastian Burduja minimum 300.000 de dolari. …. Calea cea mai sigură de a ajunge student la Stanford o reprezintă banii părinților. …. Este vorba despre banii tatălui lui Sebastian, Marinel Burduja, fost vicepreședinte al Bancorex. Dar am putea spune și că este vorba despre banii părinților altor mii de părinți, părinți care aveau bani depuși la Bancorex,,,,,, Studiile scumpe în SUA, înființarea unei organizații a studenților români, perioadele de stagiatură la diverse firme de consultanță financiară și, apoi, anii de juniorat la Banca Mondială (deși Burduja trece ca adresă a angajatorului sediul central al BM, din SUA, atât el, cât și soția au lucrat mai mult pentru reprezentanța din România a Băncii Mondiale) trebuiau să-l pregătească pe junior pentru o intrare în forță în politică. Și-a înființat și un partid, PACT, absolut inexistent în preferințele alegătorilor. PACT, însă, l-a ajutat să ajungă, atunci când s-a impus, direct vicepreședinte al PNL, căci PNL a absorbit partidulețul inexistent al tânărului fiu de bancher după negocieri dure, în timpul cărora copilul Bancorexului a obținut niște avantaje colosale. …” Integral: https://www.catavencii.ro
“Călătoriile cu avionul ale președintelui: contract-cadru de 8,5 milioane de lei pentru patru ani, câștigat de Tarom și trei companii private Patru companii au câștigat un acord-cadru pe patru ani pentru servicii de transport aerian de călători în țară și străinătate în urma unei licitații organizate de Administrația Prezidențială, potrivit anunțului oficial de pe portalul achizițiilor publice. Contractul-cadru are valoarea maximă de 8,5 milioane de lei. …. Președintele Iohannis s-a deplasat constant în străinătate cu un avion de lux. În unele călătorii, avionul privat folosit de președinte a făcut escală în Sibiu, unde locuiește soția președintelui, care îl însoțește în călătoriile oficiale. Firmele care au câștigat licitația pentru contractul-cadru de 8,5 milioane de lei sunt: Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane TAROM; OLIMPIC INTERNATIONAL TURISM; TRAVEL TIME D&R S.R.L.; TRANSILVANIA HOLIDAY TRAVELS S.R.L. Contractul-cadru va fi valabil timp de patru ani, deci și după ce președintele Iohannis își va încheia mandatul în decembrie 2024…..” Integral: https://www.g4media.ro
“Biden urcă în sondaje după vizita lui Iohannis. Americanii au văzut că se poate mai rău Orice s-ar spune, invitaţia adresată lui Klaus Iohannis a fost o mişcare de geniu din partea lui Joe Biden! Preşedintele american a urcat vertiginos în sondaje după ce s-a afişat cu preşedintele român, mulţi alegători recunoscând că abia atunci şi-au dat seama că se poate mult, mult mai rău. ….. „Uitaţi-vă la domnul Biden, e vioi ca un copil şi ager ca un şoim! Cel puţin în comparaţie cu bolovanul ăla cu care a dat mâna mai devreme. We love you, Mr. President!”, exclamă Chalupa Hotdogkins, 52 de ani, din Springfield, Missouri. „De-aia suntem cea mai tare ţară din lume. Pentru că ai noştri şi când dorm sunt mai treji decât ai lor!”, şi-a dat cu părerea Gomez Taco, 33 de ani, din Anchorage, Alaska. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“IPS Teodosie, trimis în judecată de DNA
Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a fost trimis în judecată de DNA Constanța, pentru trafic de influență. Dosarul a fost deschis în urma investigației Recorder, care a publicat imagini filmate cu camera ascunsă de către un preot ce pretinde că este om de afaceri și care îi propune arhiepiscopul Tomisului să obțină o finanțare de 800.000 de lei pentru arhiepiscopie de la Secretariatul de Stat pentru Culte, în schimbul unui comision de 20% din sumă pentru el…..”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-27115995-ips-teodosie-trimis-judecata-dna.htm
“„Cartelul din Carpați”. Rețeta secretă din spatele averii impresionante a unui liberal influent – Investigație Recorder
O nouă investigație jurnalistică Recorder face dezvăluiri despre averea impresionantă a primarului liberal Vlad Oprea, care conduce Sinaia de 20 de ani, despre interpusul său local Beniamin Gonț și lideri liberali, o poveste ale cărei ramificații se întind dincolo de granițele țării până în vestul Europei. ….Oprea pare să aibă un scut politic puternic. Prietenii săi din vârful Partidului Național Liberal (PNL), printre care Lucian Bode și Rareș Bogdan, au susținut public activitatea sa și chiar au participat la evenimente alături de el. Chiar și președintele Klaus Iohannis i-a lăudat activitatea.
Vlad Oprea i-a facilitat lui Lucian Bode construirea unei vile de vacanță la Sinaia, trecută pe numele fiului liderului PNL. Terenul pe care s-a ridicat această construcție a fost cumpărat de Lucian Bode de la sora primarului Oprea, la un preț cu mult sub cel al zonei…..”
https://revistapresei.hotnews.ro/stiri-subiectele_zilei-27117138-cartelul-din-carpati-reteta-secreta-din-spatele-averii-impresionante-unui-liberal-influent-investigatie-recorder.htm
…dacă mai era nevoie de o demonstrație că România e prizoniera unui GIS (Grup Infracțional Structurat), am trecut de mult de GIO… Iar „structurile”… nu pot fi destructurate, din păcate, cu mijloace pașnice…
https://www.youtube.com/watch?v=gj6uU6Kz_p8
“Domnul Goe la Washington
Ca să nu mai blocheze NATO în continuare, Consiliul Atlantic din SUA și Joe Biden i-au promis lui Goe Iohannis un premiu de consolare, de mare prestigiu (Distinguished International Leadership Award), și o întâlnire în Biroul Oval. Mai în glumă, mai în serios, aceasta pare să fie rațiunea din spatele escapadei americane a dlui Iohannis. …..Ce dialog să continue în aceste condiții? Există unul singur imaginabil: ce altă dregătorie primesc în UE ca să deblochez NATO?…”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/domnul-goe-la-washington
😁👍
“Tribunalul ICSID a publicat hotărârea în cazul Roșia Montană: „Nu există nicio dovadă a vreunui abuz de putere din partea României”. Ce impută judecătorii companiei Gabriel Resources
Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a publicat hotărârea prin care a respins, în 8 martie 2024, acțiunea companiei miniere Gabriel Resources, care a solicitat României daune financiare de 6,5 miliarde de dolari pentru eșecul proiectului minier de exploatare a aurului de la Roșia Montană. Compania canadiană a acuzat încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. În esență, cei doi judecători care au luat decizia în majoritate susțin că România nu a comis niciun „abuz” pentru că nu a emis autorizațiile necesare proiectului, în condițiile în care compania minieră, prin subsidiara Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), nu a reușit să ofere toate aprobările necesare. Aceștia au apreciat că este vorba despre un caz „în care nu au fost luate în considerare aspectele de mediu, sociale, culturale și economice cu care se confruntă un proiect minier masiv și care s-au dovedit insurmontabile”. ….” https://www.libertatea.ro/stiri/tribunalul-icsid-a-publicat-hotararea-in-cazul-rosia-montana-nu-exista-nicio-dovada-a-vreunui-abuz-de-putere-din-partea-romaniei-ce-imputa-judecatorii-companiei-gabriel-resources-4883010