Buna dimineata intr-o zi de luni, 9 ianuarie! Pe parcursul zilei, în special în sud şi în est, local vor fi înnorãri, izolat ploi slabe sau burniţã, iar dimineaţa pe spaţii mici se va semnala şi ceaţã, în timp ce în restul teritoriului cerul va fi parţial noros. Seara, aria de nebulozitate şi ploi va fi în extindere şi va cuprinde jumãtatea de vest a ţãrii, iar pe alocuri se vor acumula cantitãţi de apã de peste 15…20 l/mp; la altitudini mari în zonele montane vor predomina ninsorile, mai consistente şi temporar viscolite în vestul Carpaţilor Meridionali. Vântul va sufla tare la munte, în special pe crestele masivelor sudice, dar va avea intensificãri şi în restul zonelor, mai frecvente şi cu viteze mai mari în Moldova şi în Banat. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 gr în sudul Olteniei şi în estul Transilvaniei şi 14 gr în dealurile din Crişana; minimele termice vor fi între -1 şi 7 gr. Bucuresti: 11/4 gr.C.
“Au apărut primele cazuri de infectare simultană cu gripă și COVID în România. „Simptomele se multiplică, durerile sunt înfiorătoare”, spune managerul de la „Matei Balș” Specialistul infecționist Cătălin Apostolescu spune că pacienții diagnosticați cu flurona, numele infecției simultane, provin din rândul tinerilor și au fost tratați cu antivirale: „Nu au dezvoltat o forma severă, poate și pentru că sunt sunt copii”. …. Dr. Cătălin Apostolescu: Am observat în cazurile care au ajuns la noi un efect sinergic. Avem două boli, A și B, iar în cazul simptomelor, nu putem vorbi despre A+B, ci mai degrabă despre AxB. Simptomele nu se cumulează, ci se multiplică.– Sunt mult mai severe? – Da. Avem două boli, cu simptome asemănătoare, dar care evoluează în paralel. Pacienții acuză dureri de cap crunte, dureri de mușchi și de articulații înfiorătoare. – Toți pacienții au fost internați? – Da. Toți pacienții diagnosticați cu flurona au necesitat spitalizare. Din fericire, niciun pacient nu a dezvoltat forme severe, nu am avut situații care au pus viața în pericol. Toți au fost externați. …. – Sunt reguli pe care, după trei ani de pandemie, populația le știe… – Le știu, dar observ că acum parcă se ambiționează să se comporte exact invers. Și dacă le atragi atenția și le ceri să se protejeze pentru binele lor, devin nervoși, recalcitranți. Nu văd în comportamentul oamenilor educația celor trei ani de pandemie prin care am trecut. Din păcate. …..” Integral: https://www.libertatea.ro
“Debandadă în sectorul energetic. Cum a făcut ping-pong Guvernul cu închiderea termocentralelor pe cărbune. „E o vălmășeală” Guvernul României a venit în trei săptămâni cu trei acte normative prin care a închis și apoi a amânat închiderea termocentralelor pe cărbune. Experții din domeniu sunt de părere că un astfel de mod de a gestiona sectorul energetic ridică dacă nu panică cel puțin neîncredere în rândul investitorilor într-un domeniu strategic. Ping-pong cu termocentralele pe cărbune În data de 1 iulie 2022, Guvernul a aprobat ordonanța 108/2022 prin care era eliminată, până în anul 2032, capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit, în total 4.920 de MW, dintre care 660 de MW până la finalul anului 2022. Era vorba de centralele pe cărbune de la Rovinari și Turceni care urmau să fie închise până la finalul anului trecut. Deși țara noastră a avut în ultimii ani o strategie de de-carbonificare, măsura închiderii centralelor pe cărbune venea după ce acest lucru intrase în PNRR. … Astfel, în data de 5 decembrie, prin Legea 334/2022, de aprobare a OUG 108 se stabilește că nu se va mai închide capacitatea de 660MW până în 31 decembrie 2022, urmând ca aceste capacități să se păstreze în funcțiune ca rezervă tehnică la dispoziția dispecerului energetic național. La data de 14 decembrie însă, prin ordonanța 175 de modificare a Legii 334, Guvernul stabilește din nou că că se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Demersul venea în contextul în care țara noastră risca să nu primească fondurile din PNRR dacă nu era bifat acest capitol. La finalul anului, în 28 decembrie, este aprobată o nouă hotărâre de guvern, HG 1573/2022, prin care se stabilește, din nou, că nu se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Această ultimă decizie a Guvernului era susținută printr-un studiu realizat în luna septembrie de către Transelectrica care arăta că nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus din cauza unor factori care necesită amânarea închiderii celor 660 MW capacități de producere a energiei pe lignit până în 31 decembrie 2022. „E clar că nu e nicio strategie, vorbim pur și simplu de o vălmășeală unde nu știi ce ai de făcut și încerci mereu să o dregi și apoi te trezești că-ți sare diferită lume în cap și apoi încerci să o cârpești din nou”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Otilia Nuțu, expert în domeniul energiei în cadrul EFOR. …. Debandadă în sectorul energetic O analiză recentă a Energy Policy Group, think-tank ce se ocupă cu problemele din sectorul energetic, identifica barierele legale și administrative drept principalul obstacol în calea investițiilor majore în sectorul energiei regenerabile în țara noastră și sublinia că statul român nu are o strategie pe termen lung în acest sector. Specialiștii în domeniu au subliniat că dezvoltarea acestui sector este cu atât mai importantă cu cât în următorii ani reactorul 1 de la Cernavodă va intra în revizie tehnică pentru 3,4 ani, ceea ce înseamnă o scădere cu 10% a capacității de producție a energiei în România. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Absorbția fondurilor europene: România în 16 ani de UE – câți bani am primit și câți am plătit. Top programe românești, pe ministere …. În perioada 1 ianuarie 2007-30 noiembrie 2022, Uniunea Europeană a pompat în România 79,985 de miliarde de euro, iar România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 26,458 miliarde de euro. Rezultat net: 53,527 miliarde de euro – fonduri absorbite de România de la UE în plus față de contribuția noastră la bugetul Uniunii. ….
- In Cadrul financiar multianual 2007-2013, România a absorbit 36,68 miliarde de euro, din totalul de 40,25 miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziție, însemnând o rată de absorbție de 91%. De precizat că aici intră și 2,75 miliarde de euro, fonduri de pre-aderare, care au fost absorbite de România după 1 ianuarie 2007.
- În Cadrul financiar multianual 2014-2020, România a avut la dispoziție 51,6 miliarde de euro, din care a absorbit 39,1 miliarde de euro, rezultând o rată de absorbție de 75,7%, în condițiile în care mai putem cheltui bani UE din această alocare până la finalul anului 2023.
- În Cadrul financiar multianual 2021-2027, România are la dispoziție fonduri europene de 51,9 miliarde de euro, din care a absorbit, 0,37 miliarde de euro, adică 0,7% rată de absorbție. Asta pentru că cele 16 programe operaționale ale României au fost aprobate în anul 2022. În 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că va lansa Lansarea a unui „peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro aferente perioadei de programare 2021–2027 în cadrul celor 16 programe operaționale aprobate de către Comisia Europeană”, pentru beneficiari publici și privați. Între timp, programatorii din Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) trebuie să termine de dezvoltat sistemele SMIS2021 și MySMIS2021, prin care se depun și se gestionează proiectele UE 2021-2027. STS a primit sarcina destul de târziu, la începutul lunii decembrie 2022.
- Prin programul NextGenerationEU, lansat de Uniunea Europeană ca răspuns la criza COVID-19, România are la dispoziție 17,4 miliarde de euro, din care a absorbit 3,7 miliarde euro, adică 21,4%, deocamdată. Pentru acești bani, România trebuie să aplice o serie de reforme, printre dificile, printre care și cea a pensiilor și a pensiilor speciale, asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). ….”Integral: https://www.startupcafe.ro
“Cum s-a văzut din SUA licitaţia 5G din România din 2022: Câştigătorii Orange, Vodafone şi RCS&RDS au fost probabil super fericiţi să plătească atât de puţin pentru a opera într-una dintre cele mai mari ţări din Europa Centrală şi de Est. Guvernul a aşteptat prea mult cu licitaţia Acţionarii Orange, Vodafone şi RCS&RDS sunt probabil super-fericiţi pentru că firmele pe care le deţin au plătit foarte puţin pentru licenţele 5G cumpărate de la statul român în 2022, scriu analiştii publicaţiei americane The Light Reading într-o analiză dedicată competiţiei organizate de statul român. “Dacă Italia a reuşit să atragă 6,5 mld. euro din licitaţia 5G, România în schimb nu a reuşit nici măcar să atragă toţi jucătorii de pe piaţă la licitaţie iar un sfert din spectrul radio a rămas nevândut” se arată în analiza semnată de Iain Morris, editor al secţiunii internţionale din cadrul publicaţiei. “Preţul din România a reprezentat doaro optime din cel din Italia”, notează publicaţia. “Ofertanţii câştigători Orange, RCS&RDS şi Vodafone trebuie să fie nespus de bucuroşi că au plătit atât de puţin pentru licenţele lor de telefonie mobilă într-o regiune a lumii care nu e cunoscută pentru generozitatea guvernelor faţă de companiile de telecomunicaţii. Orange a cheltuit cel mai mult, achitând aproximativ 265 de milioane de euro (276 de milioane de dolari) pentru licenţele sale de 220 MHz. Dar chiar şi Orange a cheltuit puţin pentru a opera în una dintre ţările mai mari din Europa Centrală şi de Est”, notează publicaţia. Care au fost factorii care au contribuit la acest “eşec”? Unul dintre ei este decizia Deutsche Telekom / OTE de a nu participa la licitaţie “chiar dacă are 4 milioane de clienţi”. Decizia de a nu participa echivalează cu o recunoaştere a DT/OTE că “nu vede un viitor în România”, scrie Morris, ceea ce face probabil un exit complet de pe piaţă. Un alt motiv important este eşecul Guvernului României şi al ANCOM de a organiza mai devreme licitaţia 5G. “România a organizat competiţia la ani de zile după ce acest lucru s-a întâmplat pe alte pieţe, într-un context dominat de inflaţie, spectrul unei noi recesiuni şi o explozie a preţurilor la energie”. Statul român va încasa 432,6 mil. euro din licitaţia 5G, după ce operatorii au achiziţionat doar 76% din spectru. Francezii de la Orange au făcut cel mai mare pariu, alo¬când 265 mil. euro pentru licitaţie, urmaţi la mare distanţă de Vodafone (123 mil. euro) şi RCS&RDS (46 mil. euro). În 2012 statul a obţinut 682,1 mil. euro de la aşa numita „licitaţie 4G“, banii venind atunci de la Orange (227 mil. euro), Vodafone (229 mil. euro), Cosmote – actualul Telekom Mobile (180 mil. euro), RCS&RDS (40 mil. euro) şi 2K Telecom (7 mil. euro). ….” Integral: https://www.zf.ro
“4 crize majore lovesc lumea în 2023: Cele mai mari 10 riscuri globale …. Vă prezentăm mai jos cele mai mari 10 crize globale prognozate de experții de la Centrul Stimson din Statele Unite. 1.Criza multiplă generată de războiul din Ucraina Probabilitate: medie spre ridicată Sfârșitul războiului din Ucraina, cum și când se va termina rămâne un mister. Cascada de crize generată de acest război va lovi următoarele sectoare: energia, insecuritatea alimentară, inflația, economia. Războiul generează multiple riscuri interconectate, acestea includ escalarea conflictului dacă SUA și NATO vor trimite arme avansate Kievului care vor răspunde bombardamentelor lui Putin, Rusia poate folosi armele nucleare în cazul în care Ucraina încearcă să cucerească Crimeea. 2.Insecuritatea alimentară Probabilitate: sporită ”Cercul de foc” al foamei va lovi pe tot globul, în special în America Centrală și Haiti, nordul Africii, Sahel, Ghana, Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Cornul Africii, Siria, Yemen, Pakistan și Afganistan. …. 3.Confruntarea cu Iranul Probabilitate: sporită Există pericolul unui conflict între SUA și/sau Israel și Iran. Acordul nuclear cu Iranul nu face pași spre rezolvare, iar Teheranul a accelerat producția de uraniu pentru producerea bombei atomice. …. 4.Criza datoriilor în țările în curs de dezvoltare Probabilitate: medie ONU a avertizat că 54 de țări din întreaga lume ”au probleme majore privind datoriile”. Aceste state reprezintă 18% din populația lumii, iar 50% dintre oameni trăiesc în sărăcie extremă. 5.Datoria globală Probabilitate: medie Atât datoria corporativă a firmelor (88 de trilioane de dolari), cât și datoria guvernamentală combinată (290 de trilioane de dolari) au crescut foarte mult în ultimii 4-5 ani, conform FMI. O multiplă criză este în derulare pe fondul creșterii ratelor dobânzilor, a dolarului puternmic, a recesiunii din Europa, a economiei slabe a Chinei și a incertitudinilor privind războiul din Ucraina. ….” Integral: https://ziare.com
“Comentariu Iulian Anghel: La ce ne putem aştepta, din punct de vedere politic, de la anul 2023 …. 2023 ar putea schimba însă ceva din calmul apei râului de câmpie din politică. Pentru că este un an premergător multiplului şir de alegeri din 2024. Aceasta este şi binecuvântarea şi blestemul democraţiei: alegerile. Ele elimină „răul”, dar nu instalează mereu „binele”. AUR, partidul ce-şi spune „naţionalist”, militează pentru eliminarea sprijinului acordat de România Republicii Moldova şi pentru oprirea sprijinului pentru Ucraina. Acesta a ajuns – dacă ar fi să credem sondajele noastre – la 20% din opţiunile de vot. Institutele noastre de sondare a opiniei publice nu mai sunt de multă vreme credibile, dar de-ar avea măcar jumătate de dreptate, tot reflectă o tendinţă deloc liniştitoare. În plus, este greu să crezi că un votant liberal care a mers pe urmele lui Klaus Iohannis ce i-a jurat, luni la rând, că „PSD este ciuma roşie” aplaudă azi alianţa dintre PSD şi PNL. Iar asta se va vedea în efortul partidelor de a-şi recupera electoratul, chiar din 2023 şi în absenteismul la urne. … Pentru scena politică în 2023 esenţială va fi însă evoluţia economiei. În România nu am avut proteste faţă de creşterile de preţuri. Doar că, ceea ce papă lupul, bun păpat rămâne. Oamenii se bucură că inflaţia nu mai creşte. Nu mai creşte, dar nici preţurile nu merg în jos. O cutie de un litru de lapte bătut era, în vară, la un Mega Image de pe Ferdinand, şase lei. Acum sare de nouă lei – o creştere de preţ de 50%. Dar salariile nu cresc. Rata lunară la bancă pentru un credit imobiliar (apartament cu două camere în Colentina, credit contractat pe 20 de ani) a sărit de la 1.200 de lei la 1.600 de lei, în doar câteva luni. Nu se văd azi nemultumirile sociale? Se vor vedea. …. În „Viţelul de aur”, Ilf şi Petrov descriu/râd cum un şef de gubernie inaugura o staţie de tramvai dintr-un cartier prăpădit: „Tovarăşi! – zice el – situaţia internaţională este gravă!” Este gravă, dar nu într-atât încât să nu mai putem inaugura o staţie de tramvai. ….” Integral: https://www.zf.ro
“România, campioană europeană la OIimpiada de matematică. 50% dintre copii nu pot transforma € în lei .… România este clasată a cincea în lume din punctul de vedere al medaliilor câștigate la Olimpiada de matematică din anul 2022. România este, însă, prima în Europa cu un număr de 6 medalii câștigate din care patru sunt de aur și 4 de argint. … În timp ce la nivel de elită suntem printre cei mai buni din lume și campioni ai Europei, majoritatea celorlați copii au dificultăți mari atunci când trebuie să folosească matematica practică. Teste PISA: mult sub media mondială Rezultatele PISA au fost dezvăluite prin Raportul internațional publicat pe 3 decembrie 2018 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – „What students know and can do”. El prezintă rezultatele evaluării în țările participante și extrage date de cercetare relevante pentru politicile educaționale. …. La matematică, România a strâns 430 de puncte, în timp ce media a fost de 487. Cel mai mare punctaj a fost obținut de Estonia – 523. „Astfel, 47,6% dintre elevii din România s-au situat sub nivelul 2 de competență sau la un nivel inferior acestuia, ceea ce înseamnă că nu pot recunoaște și nu pot interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 al competențelor matematice a fost de doar 24%”, se arată în Raport. …. Este clar că performanțele la olimpiade reprezintă efortul individual și finaciar al părinților și al elevilor. La care se adaugă munca profesorilor dedicați de la clasă sau cei care conduc loturile olimpice. Același lucru se întâmplă și la informatică unde elevii obțin rezultate foarte bune la olimpiadă. În timp ce mulți alți elevi nu au acces la computere nici acasă, nici în școli. Iar statul nu îi ajută. În timp ce România ia medalie după medalie la Olimpiada de Informatică, accesul copiilor la computer și la Internet rămâne problematic. Mai ales la țară. …. România a urcat pe poziția a doua în clasamentul „all times” (al tuturor timpurilor) al Olimpiadei Internaționale de Informatică cu un total de 123 de medalii. La vârf stăm foarte bune. La țară e jale În România există 2,8 milioane de elevi. Potrivit cifrelor oficiale, în școlile din România sunt 560 de mii de computere. Avem un computer la 6 elevi. Raportul este de 1 la 10 la țară sau chiar mai mare deoarece numărul computerelor este de 4 ori mai mare în școlile de la oraș decât în mediul rural. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Copiatul în era ChatGPT Veți fi auzit, bănuiesc, de ultima jucărie a Internetului: ChatGPT-ul – un roboțel conversațional aproape capabil să treacă testul Turing (adică, atunci când vorbiți cu el sau îi dați o sarcină să nu puteți să vă dați seama dacă aveți de-a face cu un om sau cu o mașină). Funcționarea lui se bazează pe deep learning, adică pe capacitatea programului de a se adecva mai precis – pornind de la informațiile care au fost introduse în el (deja de ordinul Big Data) și a unui complex de erori (în parte provocate și) depășite – cerințelor care i-au fost formulate. Până acum, lucrurile au funcționat în domeniul jocurilor (șah, Go, ba chiar și pocher), dar – iată – mașina e capabilă să iasă de pe ”culuarul” ei și să devină ”creativă”. Îi dați un text și, pe baza lui vă crează o imagine sau o suită de imagini. Mai mult: îi oferiți o temă și câteva cuvinte – cheie, iar el vă produce un text (cu toată bibliografia aferentă). Sigur, încă nu e perfect, dar – o spun ca profesor – e mai bun decât multe din cele pe care trebuie să le corectez în sesiune. Se zice chiar că un mare jurnal american a publicat un(ul sau mai multe) text(e) creat în întregime de un program de IA și nici un cititor nu și-a dat seama. Domnii Bode, Ciucă, Cîmpeanu, Tîlvăr et alii au de ce să fie furioși: s-au născut prea devreme pentru această minune; pe vremea carierei dânșilor – în anii ’90 – 2000 – trebuia recurs la intermediari și se copia brut, transcriind textele altora. Aceste tehnici rudimentare au marele dezavantaj că lasă urme: rândurile identice pot fi depistate ușor cu tot soiul de programe, ba chiar și cu ochiul liber. Iar oamenii angrenați în fabricarea și validarea ”lucrărilor științifice” mai scapă și ei câte ceva, unii voluntar, alții din neatenție, de așa manieră încât râmâne undeva un fir rupt de care se poate trage pentru a desfășura ghemul intereselor și al înțelegerilor dintr-un anumit mediu. Acum, în 2 – 3 ani, noua generație de politicieni și (viitori) generali are în ChatGPT cel mai bun prieten: anonim, eficient și mai deștept decât o grămadă de subordonați. …. u va trece mult – poate abia Anul Nou – și vom vedea oameni cu reale dificultăți de lectură în limba română venind cu lucrări (de seminar și/sau de licență) ”la cele mai înalte exigențe academice”. Pot să bănuiesc și că, în scurt timp, pe cei mai slabi de înger, care se vor încăpățâna să se ducă la bibliotecă, o să-i sfătuim chiar noi: ”încearcă și cu ChatGPT”-ul”, ca și cum ar fi un corector de text. …. Dezavantajul e acela că doar câțiva rătăciți o să mai cadă în plasa fabricanților de ”lucrări de nota 10”, astfel că această meserie – care și-a avut vremurile ei de glorie în România – va fi scoasă de pe piața de implacabila logică schumpeteriană a evoluției tehnologice. Drept care unii oameni vor fi, de-acum înainte, lipsiți de acel mic supliment salarial dinaintea vacanței, care le permitea să fie mai generoși cu comezile pe terasele din Grecia. Dar nici avantajul nu e neglijabil: mai înainte de toate, furnizorii de lucrări din varii departamente nu vor mai sta cu frica-n sân că cineva ”ciripește” ce nu trebuie sau cine știe ce ”organe” asculă și filmează pe de-ascuns. Doi – și acesta e lucrul cel mai important – de-acum pot, în principiu, să termine toți cei înscriși (ba chiar ”mai mult decât atât”); drept care ”raportările” vor merge de minune și normele odată cu ele. Căci, pentru noi – în învățământ – aceasta e singura problemă: ”raportările”. Dacă ieși bine la ”raportări”, totul merge bine: salariu, funcție, avansări, indemnizații. Dacă nu, vai de mama ta! În fapt, ”raportările” ne-au dus unde ne aflăm, adică acolo unde e vai nu atât de mama, cât de copiii noștri. …. Estomparea vieții civice, dispariția dezbaterii de pe scena publică, slaba rezistență la arbitrariu, incapacitatea de-a negocia și, finalmente, apatia generalizată (în care ”fiecare se descurcă cum poate”) își au – toate – originea în această ”cultură” a ”ordinului” și a ”raportării”. Fiecare român știe, din experiență, că ”de sus” vin încontinuu ”ordine”, iar ”jos”, dacă nu ”raportezi” tu ”performanțele” cerute, le va ”raporta” altul și va încasa el dividendele lor. Că nu sunt nici un fel de ”performanțe” nu e nici o problemă; cel care le-a ”raportat” a fost – între timp – avansat și, acum, cere (mânios) să i se ”raporteze” alte ”performanțe”. Aici avem două lucruri: mai înainte de toate, o structură socială supusă unui imperativ al mobilizării militare. Cam așa au funcționat lucrurile la noi de fiecare dată când s-a încercat un ”salt înainte”: Carol I apare doar în uniformă militară, lui Brătianu i se spunea ”vizirul”, Carol al II-lea se juca de-a – și cu – generalii, Antonescu nu mai vorbim, Dej preluase modelul ”comunismului de război” stalinist, Ceaușescu a sfârșit prin a militariza totul. E un pattern care spune că singura ordine (cât de cât) funcțională într-o societate căreia-i lipsește liantul uman, moral și civic e disciplina militară și structura ierarhică verticală. Faptul că marea corupție se găsește în structurile ierarhice (ale serviciilor militarizate sau ale variilor ”instituții și agenții” de stat) nu e deloc întâmplător. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Preoți sau spioni? Bisericile devin instrumente de război în Ucraina Andri Pavlenko, un stareț al bisericii ortodoxe din estul Ucrainei, părea să fie într-o misiune spirituală dezinteresată. Când a început războiul, a rămas cu enoriașii lui și a vizitat chiar un spital pentru a se ruga cu soldații răniți. Dar, de fapt, potrivit datelor din dosarul instanței, Pavlenko lucra activ pentru a ucide soldați și activiști ucraineni, inclusiv un preot de la o biserică ortodoxă rivală din orașul său, Sievierodonețk, scrie dnyuz.com. „În nord, sunt aproximativ 500 soldați, cu un pluton de mortiere, cinci vehicule blindate de transport trupe și trei tancuri”, i-a scris preotul Pavlenko unui ofițer rus în martie, în timp ce armata rusă lovea Sievierodonețk și zonele din jurul lui cu artileria.„Trebuie să fie ucis”, a scris el despre preotul rival, conform dovezilor prezentate la procesul său într-un tribunal ucrainean. Porivit dosarului, ar fi trimis liste de oameni armatei ruse pentru a-i ridica după ce orașul este ocupat. Pavlenko a fost condamnat ca spion luna trecută și apoi a ajuns în Rusia în urma unui schimb de prizonieri. Cazul lui nu este unul izolat. În ultima lună, autoritățile au arestat sau au identificat drept suspecți peste 30 de clerici și călugărițe ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene ce ține de Pariarhia Moscovei. …. Biserica ortodoxă Ucrineană a Patriarhiei Moscovei „a sprijinit material anexarea Crimeei de către Rusia și invazia Ucrainei de Est”, a scris Institutul pentru Studierea Războiului, un grup analitic din SUA, într-o notă de cercetare privind rolul bisericii afiliate Rusiei în război. Oficialii ucraineni spun că preoții și călugării – sau oameni care se dau drept prelați – care sunt și spioni au cauzat probleme armatei ucrainene. Într-o mănăstire de la nord de Kiev, autoritățile au spus că au găsit, luna trecută, șase bărbați în haine de călugări – toți fiind atletici, vorbeau rusă, nu și ucraineană și nu aveau documente. Poliția i-a arestat și investighează dacă sunt spioni. ….” Integral: https://ziare.com
“Fost consilier la Casa Albă: Xi își pregătește poporul pentru război. Care este politica SUA în regiune …. Tensiunile din Pacific nu sunt ceva nou pe agenda internațională, iar relația complicată China – Taiwan se află de mult în capul listei, după ce 2022 a fost anul afirmării tot mai agresive a puterii Beijingului. McMaster a făcut declarațiile cu privire la obiectivele Chinei în timpul emisiunii „Face The Nation”, de la postul american CBS. El a avertizat că Xi Jinping vorbește serios când vine vorba de obiectivele Chinei și că SUA ar trebui să fie atente să nu cadă „în aceleași capcane” ca în cazul lui Vladimir Putin, față de care SUA au afirmat un optimism nejustificat. …. SUA și aliații săi, spune el, ar trebui se concentreze de la bun început pe îmbunătățirea capacităților defensive, în loc să mizeze pe faptul că statul chinez poate fi descurajat prin demersuri diplomatice ca să nu invadeze Taiwanul, așa cum au acționat SUA față de Rusia, înainte ca Putin să invadeze Ucraina în februarie trecut. Problema Taiwan Democrația din Taiwan este o provocare pentru China. Are propria constituție, un sistem de guvernare democratic și propriul președinte, dar nu este considerată o țară independentă și doar 14 state întrețin relații diplomatice în mod oficial cu guvernul de la Taipei. În mare parte acestea sunt chiar statele insulare din Oceanul Pacific și din Caraibe. …. China a cerut explicit comunității internaționale să nu stabilească relații diplomatice cu guvernul de la Taipei, bazându-se pe principiul „O singură Chină”, care înseamnă că există un singur stat chinez, cu guvernul la Beijing, iar Taiwanul aparține acestui stat. …. În cea mai recentă dovadă de susținere a Taiwanului, SUA au aprobat un pachet de 10 miliarde de dolari pentru asistență militară, pe o perioadă de cinci ani. …. El spune că nimic nu va demobiliza China să atace Taiwanul decât pregătirea SUA din punct de vedere militar. Fostul consilier dă exemplul Japoniei care, „a făcut o mișcare îndrăzneață prin decizia de a-și dubla cheltuielile pe apărare”. Disputele din Marea Chinei Japonia, un actor economic foarte important atât în regiunea Pacificului, cât și la scară globală se află într-o situație delicată. China a făcut exerciții militare și în apropierea insulei japoneze Okinawa, lucru care i-a făcut pe japonezi să trimită nave care să patruleze zona. Un motiv de tensiune dintre cele două țări este disputa teritorială asupra arhipelagului Senkaku. Aceste insule din Marea Chinei de Est sunt nelocuite, însă sunt administrate de Japonia, deși China susține că este cea care le-a descoperit în secolul XIV. Pe lângă relațiile cu China, care par să se deterioreze treptat, Japonia s-a mai simțit amenințată și de Coreea de Nord în cursul anului trecut. Mai multe exerciții militare ordonate de guvernul de la Phenian au alertat Japonia, care și-a ridicat de la sol avioanele de luptă și care i-a avut alături pe aliații americani și pe cei din Coreea de Sud. China mai are dispute teritoriale asupra unor arhipelaguri din Marea Chinei de Sud cu țări precum Indonezia, Malaezia, Filipine și, bineînțeles, Taiwan. China se folosește de o hartă publicată în 1946 pentru a susține că are dreptul de a controla arhipelagurile respective. Dar în ciuda acestor eforturi, harta a fost declarată nulă de un tribunal internațional. McMaster a mai făcut referire la o altă dispută teritorială a Chinei – cea asupra graniței cu India din munții Himalaya. „Cred că punctul de aprindere este Taiwanul, dar este și Marea Chinei de Sud. Poate că este și frontiera din Himalaya”. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Ruşine naţională! Submarinul românesc Delfinul, capturat la năvod de un pescador turcesc …. Căpitanul Victor T. povesteşte: „Pedalorul notru n-a mai putut evita impactul cu năvodul. Ne-au săltat. Cel mai grav a fost în cambuză, unde bucătarul submarinului pusese o oală cu sarmale pe foc“. Marinarii români acuză: „Turcii au dat cu monofilament, şi noi nu avem tehnică de luptă pe submarin pentru aşa ceva. Am lansat o torpilă, adică o sticlă de cola cu un cui în vârf, în care băgăm Mentos şi ţâşneşte spre inamic“, spune matelotul Robert Acrişor, din Marina Militară Română. După ce l-au capturat, turcii au tractat submarinul şi s-au fotografiat cu el în portul Marmaris, lăudându-se că au prins un guvid de 30 de metri. L-au săltat cu scripeţii şi când l-au tăiat să-i scoată icrele, au ieşit românii din burta submarinului şi au început să cerşească blugi şi carpete. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Fost consilier la Casa Albă: Xi își pregătește poporul pentru război. Care este politica SUA în regiune …. Tensiunile din Pacific nu sunt ceva nou pe agenda internațională, iar relația complicată China – Taiwan se află de mult în capul listei, după ce 2022 a fost anul afirmării tot mai agresive a puterii Beijingului. McMaster a făcut declarațiile cu privire la obiectivele Chinei în timpul emisiunii „Face The Nation”, de la postul american CBS. El a avertizat că Xi Jinping vorbește serios când vine vorba de obiectivele Chinei și că SUA ar trebui să fie atente să nu cadă „în aceleași capcane” ca în cazul lui Vladimir Putin, față de care SUA au afirmat un optimism nejustificat. …. SUA și aliații săi, spune el, ar trebui se concentreze de la bun început pe îmbunătățirea capacităților defensive, în loc să mizeze pe faptul că statul chinez poate fi descurajat prin demersuri diplomatice ca să nu invadeze Taiwanul, așa cum au acționat SUA față de Rusia, înainte ca Putin să invadeze Ucraina în februarie trecut. Problema Taiwan Democrația din Taiwan este o provocare pentru China. Are propria constituție, un sistem de guvernare democratic și propriul președinte, dar nu este considerată o țară independentă și doar 14 state întrețin relații diplomatice în mod oficial cu guvernul de la Taipei. În mare parte acestea sunt chiar statele insulare din Oceanul Pacific și din Caraibe. …. China a cerut explicit comunității internaționale să nu stabilească relații diplomatice cu guvernul de la Taipei, bazându-se pe principiul „O singură Chină”, care înseamnă că există un singur stat chinez, cu guvernul la Beijing, iar Taiwanul aparține acestui stat. …. În cea mai recentă dovadă de susținere a Taiwanului, SUA au aprobat un pachet de 10 miliarde de dolari pentru asistență militară, pe o perioadă de cinci ani. …. El spune că nimic nu va demobiliza China să atace Taiwanul decât pregătirea SUA din punct de vedere militar. Fostul consilier dă exemplul Japoniei care, „a făcut o mișcare îndrăzneață prin decizia de a-și dubla cheltuielile pe apărare”. Disputele din Marea Chinei Japonia, un actor economic foarte important atât în regiunea Pacificului, cât și la scară globală se află într-o situație delicată. China a făcut exerciții militare și în apropierea insulei japoneze Okinawa, lucru care i-a făcut pe japonezi să trimită nave care să patruleze zona. Un motiv de tensiune dintre cele două țări este disputa teritorială asupra arhipelagului Senkaku. Aceste insule din Marea Chinei de Est sunt nelocuite, însă sunt administrate de Japonia, deși China susține că este cea care le-a descoperit în secolul XIV. Pe lângă relațiile cu China, care par să se deterioreze treptat, Japonia s-a mai simțit amenințată și de Coreea de Nord în cursul anului trecut. Mai multe exerciții militare ordonate de guvernul de la Phenian au alertat Japonia, care și-a ridicat de la sol avioanele de luptă și care i-a avut alături pe aliații americani și pe cei din Coreea de Sud. China mai are dispute teritoriale asupra unor arhipelaguri din Marea Chinei de Sud cu țări precum Indonezia, Malaezia, Filipine și, bineînțeles, Taiwan. China se folosește de o hartă publicată în 1946 pentru a susține că are dreptul de a controla arhipelagurile respective. Dar în ciuda acestor eforturi, harta a fost declarată nulă de un tribunal internațional. McMaster a mai făcut referire la o altă dispută teritorială a Chinei – cea asupra graniței cu India din munții Himalaya. „Cred că punctul de aprindere este Taiwanul, dar este și Marea Chinei de Sud. Poate că este și frontiera din Himalaya”. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
]
“FOTO/VIDEO Cum arată periferia Bucureștiului – imaginea unui oraș care a crescut haotic. „În multe dintre aceste dezvoltări nici un câine n-ai pe unde să-l plimbi, că dau mașinile peste el”
Paragină, dezvoltare urbanistică haotică, cu blocuri construite unele lângă altele, pe străzi înguste, fără trotuare și fără niciun metru pătrat de spațiu verde, care fac ca dezvoltările urbane din perioada comunistă să pară lux, comori ignorate timp de 20 de ani și un potențial uriaș de care autoritățile și-au bătut joc. Cam așa arată pe scurt periferia orașului, ca ”o șhaorma cu de toate”, cum le place bucureștenilor să spună. În anii de haiducie imobiliară de după Revoluție, centrul orașului, unde puteai demola fără probleme clădiri vechi și ridica un bloc de până la 10 etaje, a fost ca un magnet pentru dezvoltatorii imobiliari. La fel s-a întâmplat și în cartierele de fițe ale orașului, Primăverii, Nordului sau Floreasca. ….Practic aici, în ultimii 10 ani au apărut orașe noi. Este vorba despre fosta platformă industrială Pipera și câmpurile de la limita cu Voluntari, fosta platformă industrială de la ieșirea spre Autostrada Soarelui și câmpurile din spatele ei, toată zona din spatele bd. Metalurgiei, până la ieșirea din oraș, toată Prelungirea Ghencea, până la limita cu Chiajna, Bucureștii Noi, în zona lacurilor, dar și pe Șos. Sisești, până la Șoseaua de Centură, apoi zona Jandarmeriei.
Din păcate însă, de cele mai multe ori, s-a construit haotic, cu străzi înguste, fără spațiu suficient între clădiri, fără trotuare, fără spații verzi, fără școli, grădinițe, spitale. Singurul care a dictat a fost interesul dezvoltatorului imobiliar și profitul acestuia. Iar autoritățile locale, care au aprobat fiecare proiect imobiliar din acest oraș au fost uneori nepricepute, alteori corupte (vezi dosarele DNA pentru șpăgile la PUZ-uri), alteori prea slabe pentru a apăra interesul public. ….”
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-26006532-foto-video-cum-arata-periferia-bucurestiului-comorile-ascunse-oportunitatile-ratate.htm
Meserie pozele. Spun tot. Neam prost, si la propriu si la figurat.
Buna ziua 🙂
https://www.g4media.ro/pressone-ministrul-lucian-bode-da-in-judecata-universitatea-babes-bolyai-incearca-sa-blocheze-un-iminent-verdict-de-plagiat.html
Plagiator2 de Ardeal, mai tare ca plagiator1 gibon dement 🙂
Buna ziua
Intrarea în Schengen aduce voturi.
Deci înaintea alegerilor din 2024, se vor chinuii să obțină intrarea.
Pina atunci ciocul mic și uitat veto austriac.
Eventual urlat la Ucraina că nu protejează minoritatea românească.
Tipic de prosti fuduli ajunși pe funcții.
Am remarcat o prezență intensa de idioți utili la acest capitol pe Facebook.
Tac chitic cu Austria și se revolta “revoluționar” cu Ucraina în război.
Bravos .
https://www.g4media.ro/video-mircea-geoana-in-campanie-mediatica-locomotiva-tot-timpul-va-merge-mai-repede-decat-ultimul-vagon-secretarul-general-adjunct-al-nato-a-vorbit-in-premiera-si-despre-boala-sa-sunt-bine-am-av.html
Vai capul meu… Cum “locomotiva tot timpul va merge mai repede decat ultimul vagon”?… Astia-s toti tot asa prostanaci… poate doar daca a scapat ultimul vagon din card sa fie asa… ce draq fizica a facut asta pe la scoala, facultate, etc.. ce-o fi avand
” Mihaela, dragostea mea! “
🙂
Cat sta pe disciplina de limbaj (Engleza, etc) si actiune, face si a facut lucruri bune pentru Romania si Nato.
Cand o ia pe lejeritati invatate de la banditii din troaca de la pesede, bubuie ca printul Harry. De prostioare in lant.
https://www.reuters.com/business/energy/edpr-take-legal-action-over-romania-poland-energy-taxes-2023-01-09/
“Banca Naţională a Elveţiei a încheiat anul 2022 cu pierderi record de 143 de miliarde de dolari
….Conform cifrelor provizorii publicate luni, Banca Naţionala a Elveţiei (SNB) se aşteaptă să înregistreze pierderi de 132 de miliarde franci (143 de miliarde de dolari) pe ansamblul anului 2022, ca urmare a prăbuşirii valorii deţinerilor sale de valută, acumulată ca urmare a achiziţiilor derulate timp de un deceniu pentru a opri aprecierea francului. Rezultatele finale urmează să fie publicate în data de 6 martie.
Pierderile istorice raportate luni sunt de cinci ori mai mari decât precedentul record în materie de pierderi, cel de 23 de miliarde de franci înregistrat de Banca Naţionala a Elveţiei în anul 2015. Comparativ, pierderile de anul trecut ale SNB depăşesc Produsul Intern Brut al Marocului (132 de miliarde de dolari).
În aceste condiţii, pentru a doua oară de la înfiinţarea SNB, în anul 1906, instituţia va fi nevoită să nu plătească dividende anuale către guvernul federal şi cantoanele elveţiene, care vor fi nevoite să îşi ajusteze planurile de cheltuieli.
Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Exista, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate…..”
https://economedia.ro/banca-nationala-a-elvetiei-a-incheiat-anul-2022-cu-pierderi-record-de-143-de-miliarde-de-dolari.html#.Y7wKjBVBxPZ