Buna dimineata intr-o zi de marti, 9 august! Căldură dogoritoare în mare parte din țară. Marți valul de căldură se va restrânge spre regiunile sudice și sud-estice. În sudul și sud-estul României valul de căldură și disconfortul termic vor persista, potrivit ANM. În jumătatea de nord-vest a țării vremea va fi în general instabilă și vor fi înnorări temporar accentuate, ploi ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperaturile maxime se vor situa în general între 33 și 37 de gr, iar cele minime nu vor coborî sub 18-22 de gr. In București valul de căldură va persista si se va intensifica ușor. În general temperaturile maxime vor fi de 35-36 de gr. C., iar cele minime nu vor coborî sub 20-22 de gr.C.
“Adevărata criză se apropie: Începând cu primul trimestru al anului viitor, va fi primul şoc pentru cei care au credite ipotecare /imobiliare legate la IRCC, când, practic, ratele lunare se vor dubla. Cel mai important lucru va fi însă păstrarea jobului, iar salariul să nu fie redus …. Acum, IRCC este de 2,56%, indicator valabil pentru lunile iulie, august, septembrie. Pentru octombrie, noiembrie, decembrie, IRCC-ul va fi de 3,9%. Pentru ianuarie, februarie, martie anul viitor, IRCC-ul va depăşi 5%, după cum arată dobânzile de pe piaţă, asta dacă nu va fi chiar mai mult. Până acum cei care au luat credite ipotecare/imobiliare nu prea au simţit creşterea dobânzilor, având în vedere decalajul de calcul al IRCC – 6 luni întârziere – şi diferenţa faţă de ROBOR. De aceea toată lumea vrea să schimbe indicatorul de referinţă, să treacă de pe ROBOR la IRCC. Dar şi IRCC-ul va creşte. De exemplu, pentru cineva care a luat un credit ipotecar de 343.000 de lei, adică echivalentul a 70.000 de euro, în urmă cu 1 an, la un IRCC de 1,08%, cât era atunci, plus marja băncii de 2%, adică o dobândă totală de 3,08%, rezulta o rată lunară de plată de 1.833 de lei. Calculul este sumar, folosit doar ca exemplu. La un venit de 6.110 lei net, rata la bancă reprezenta 30% din câştigul lunar, adică maximul cât putea acorda o bancă conform normelor. Acum, când IRCC-ul este 2,56%, plus 2% marja băncii, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, adică 37% din câştigul lunar. 400 de lei în plus la rată contează, dar nu înseamnă o presiune. Din octombrie, când se va schimba din nou, IRCC-ul va fi 3,9%, plus 2% marja băncii, rezultând o dobândă de 5,9%, şi o rată lunară de plată de 2.639 de lei, adică 43% din câştigul lunar. Dintr-o dată, în numai 1 an, rata a crescut cu 800 de lei pe lună, deci începe să „usture”. Asta dacă salariul nu s-a majorat între timp. Din ianuarie 2023, IRCC-ul va creşte la cel puţin 5,2% (un calcul făcut pe datele actuale) la care se adaugă marja băncii de 2%, rezultând o dobândă de 7,2%. Rata de plată va creşte la cel puţin 3.010 lei pe lună, reprezentând 50% din câştigul lunar. Practic, într-un an şi 6 luni, rata a crescut cu 1.177 de lei, adică cu 60%. Problema este că, între timp, puterea de cumpărare va scădea cu 20% prin creşterea preţurilor. Dacă în momentul acordării creditului, la un venit lunat de 6.110 lei şi o rată de 1.833 de lei pe lună, cu o inflaţie de 3%, rata putea fi plătită fără probleme, din primul trimestru al anului viitor situaţia se va schimba radical, amintind de perioada de acum un deceniu, când creşterea cursului francului elveţian şi a euro a dat foarte multe bugete peste cap, declanşând o furie mare a românilor împotriva băncilor. Cei care au credite imobiliare, care sunt de valori mari, vor simţi în plin lovitura primită prin creşterea IRCC. Asta să nu mai vorbim de faptul că cei care sunt legaţi la ROBOR simt deja exponenţial lovitura primită. Mulţi nu realizează ce va fi de anul viitor, la cât vor creşte ratele de plată la bancă…..” Integral: https://www.zf.ro
“Făcut pentru trenuri, sufocat de camioane: cum își ratează Portul Constanța șansa istorică de a conta în Europa Obiectiv strategic de importanță națională, economică și militară, Portul Constanța rămâne negustorul care nu poate vinde apă în deșert – sau servicii de transport maritim, într-o perioadă în care acestea sunt mai profitabile ca oricând. Afacerile și anvergura celui mai mare port românesc rămân împotmolite și fără perspective reale de a se dezvolta, deși actualul context i-ar putea sufla în pupă….. La Constanța, însă, e ceață. Blocajul anunțat încă din primăvară a fost o profeție care s-a autoîmplinit în vară. Cozile de camioane s-au format rapid, iar operațiunile uzuale de manipulare a mărfurilor sunt precedate de zile întregi de așteptări. Pentru că vorbim în special de cereale și de alte produse agricole, astfel de întârzieri dau peste cap toată campania de recoltare pe plan intern. Ce-i doare pe fermierii români De regulă, agricultorii români care-și exportă producția stabileau zilele în care adunau cerealele din câmp, în acord cu traderii și clienții. Combinele treierau și descărcau, în câmp, direct în camioanele care plecau spre port. Acolo, cerealele erau procesate birocratic și intrau fie în siloz, fie urcau direct pe vapor și plecau spre țările importatoare. Acum, camioane se mai găsesc doar în port, unde așteaptă să descarce, iar agricultorii sunt nevoiți să depoziteze cerealele, până când găsesc mașini libere, pentru a transporta marfa la Constanța. Asta înseamnă costuri adiționale, precum și riscuri – grâul ajunge să putrezească înainte să fie încărcat pe vapoare. Iar în cazul unor culturi mai sensibile, precum rapița, orice zi în plus în care plantele stau pe câmp duce la diminuarea recoltei, care este pur și simplu scuturată de vânt și risipită….. Însă blocajul din Portul Constanța nu este rezultatul războiului din Ucraina, nici al crizei mondiale din transporturi, ci a unei împletiri de cauze și efecte, tipic românească. De zeci de ani, un port feroviar – deci în care marfa ar trebui descărcată din vagoane și urcată pe vapoare – funcționează ca unul rutier, în care trenurile au fost înlocuite cu tiruri. A mers și așa, până când a început să fie redirecționată aici marfă din Ucraina și, dintr-o dată, lipsa infrastructurii rutiere face contrast cu sutele de kilometri de șine pe care staționează garnituri de tren scoase din uz. ….În Portul Constanța, asta înseamnă că volumul de marfă care poate fi procesat teoretic este calculat în funcție de o infrastructură atât de veche și dezafectată, încât e mai degrabă ipotetică, departe de ceea ce funcționează în incinta celor 1.300 hectare de teren cu deschidere la Marea Neagră, pe care se întinde obiectivul strategic românesc. …. În jur de 94% din transportul maritim din România trece pe aici. Următorul port românesc, după volumul de marfă procesată, este Galați, cu 4,7% din total. Însă Constanța n-a reușit să se impună ca hub regional în cursa celei mai ieftine modalități de transport din lume – cea pe apă. La nivelul Uniunii Europene, doar 1,5% din totalul volumului de mărfuri care circulă pe vapoare trece prin Portul Constanța….. Aproape trei sferturi din volumul total de mărfuri care trece prin Portul Constanța sunt produse agricole și energetice, deci esențiale în economie. Dacă adăugăm și materiile prime, metalele și produse chimice, ponderea crește la aproape 90%. ….” Integral: https://panorama.ro
“INTERVIU. Omul care a stat 26 de ani în umbra lui Mugur Isărescu: „Omenirea are nevoie de lecții de istorie, pentru că 50 de ani a avut ochii închiși și urechile astupate” …. Eu, unul, am trăit toate evenimentele de la Al Doilea Război Mondial încoace. România, o țară cu o economie închisă atunci, a avut suferințe pe tot teritoriul ei. Am văzut trenurile foamei, în care moldovenii își trimiteau copiii spre Oltenia cu speranța că vor fi înfiați. Știu o mare personalitate, un renumit profesor acum, care a ajuns la București cu un astfel de tren și a fost adoptat de o familie de aici. Acele vremuri nu au cum să se mai întoarcă. …. Au existat în primăvară câteva crize forțate, cum a fost cea a scumpirii peste noapte a benzinei sau despre dispariția uleiului. Isteria cu uleiul continuă și acum și de aceea s-a și scumpit mult peste indicele inflației. A ieșit din competiția pieței și s-a dus în zona speculativă. Criza alimentară nu se va manifesta prin dispariția alimentelor din magazine. …. Avem la activ doi ani de pandemie, avem război între doi campioni la exportul de cereale… Cele mai afectate țări sunt cele din Africa și Orientul Mijlociu, care depind de cerealele din Ucraina și Rusia. Dar acum avem ceea ce a lipsit în anii ‘46-47: solidaritatea între țări. Chiar și Rusia a fost nevoită să cedeze și să deschidă calea cerealelor spre Africa. …. Criza alimentară este, de fapt, o criză a prețurilor alimentelor și ea are o singură cauză. Criza prețurilor din energie, care a debutat înainte de declanșarea războiului din Ucraina. Scumpirea combustibililor și a energiei electrice duce automat la scumpirea produselor și serviciilor. A declanșat inflația. Cifrele din iunie ne arată că rata inflației în SUA a ajuns la 9,1%, în zona Euro este 8,6%, iar în România, 15%. …. Cărțile de economie din toată lumea spun că inflația se poate combate prin creșterea dobânzii de politică monetară. Este ca un medicament, care are și efecte secundare, printre care cel mai nociv este recesiunea. Și SUA, și zona Euro au făcut 3 scenarii: să combați inflația fără să stârnești recesiunea, să combați inflația cu prețul recesiunii sau să lași inflația liberă și să ai și recesiune. …. Prețurile vor crește în continuare pentru că avem și război, și secetă. Alimentele nu vor dispărea însă din magazine. Trebuie să înțelegem viitorul în rând cu restul lumii. Se scumpesc creditele, inclusiv cele în derulare. Cei care-și amână ratele fac o greșeală cumplită. .…. Teoria lui Malthus are peste 200 de ani vechime, iar teoreticianul a lansat-o când populația planetei era de un miliard. El a spus că „populația planetei crește în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență cresc în progresie aritmetică. În octombrie 2022, planeta va atinge 8 miliarde de locuitori. În 2011 eram 7 miliarde de oameni. Populația mondială a crescut cu un miliard de locuitori în doar 11 ani! La banchetul naturii nu mai e niciun loc liber. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Liderii de afaceri din România, nişte narcisişti sau expiraţi preocupaţi mai degrabă de profilul de LinkedIn şi de imaginea din presă decât de o industrie de prelucrare puternică. Jean Valvis, Dana Ciriperu, cu o astfel de comunitate România nu va deveni o forţă la nivel mondial Motto: “Daca ne unim cu totii, toti competitorii din industria apelor minerale, Romania devine o forta la nivel mondial” (Jean Valvis) De fapt noi nu avem o comunitate puternica a liderilor de afaceri. Fiecare domeniu economic este sectionat in zeci de coalitii, asociatii, patronate, institute, incapabile sa traseze prioritati si strategii si sa-si asume executia lor. Si in general despre ce comunitate vorbim? La un deficit al balantei comerciale care probabil va sari de 35 miliarde Euro anul asta (ce-i drept, multumim inflatiei…) singura comunitate care prospera este cea a importatorilor, care nu are ca obiectiv sa faca Romania puternica la nivel mondial. O va face probabil si mai permeabila importurilor, pe buna dreptate, nu ai pentru ce-i condamna. Dupa ce a disparut Constantin Stroe nu a mai aparut un alt lider care sa fi reusit sa catalizeze un intreg sector economic de prelucrare pentru a-l scoate in fata si a-l transforma intr-o valoare nationala. Cred ca pana si guvernantii au nevoie de cineva sa le dea sugestii despre ce este de facut pentru a consolida industria de prelucrare, un sector sau o ramura macar, indiferent de capital. Situatia este atat de complicata incat cel mai mare partid a pus pe masa inclusiv sustinerea pentru Presedintia Romaniei, poate-poate o fi vreun lider de business care sa intoarca din drum tara. Trist, si nu este ultima tristete din opinia de aici: in anul record in ceea ce priveste disponibilitatea de finantari nerambursabile pentru economie – peste 12,5 miliarde lei conform analizei REI – tot lantul de aprovizionare va veni de la producatorii din import, pentru ca Romania practic nu mai fabrica nimic de genul masini pentru procese industriale, sisteme pentru fluxuri tehnologice, echipamente soft si hard, infrastructura pentru energie, etc. O sa importam tot, cu tot cu inflatie. Care au fost prioritatile comunitatii de afaceri in ultimii ani? Nu reformarea sistemului de invatamant sau al celui sanitar – revin la cele doua, mai jos – a infrastructurii sau administratiei publice supraponderale. Nu. A facut lobby pe langa prietenii ei, politicienii, pe smecherii gen facilitati fiscale in sectoare care n-au facut Romania mai competitiva; a pus umarul la propasirea muncii la negru, evaziunii fiscale si amnistiilor sectoriale pana la niveluri de zeci de miliarde anual; si desigur, a dus la perfectiune smecheriile evazioniste din contractele part-time, PFA-uri sau microintreprinderi. …. Sistemul de invatamant si cel sanitar, cele doua motive pentru care pleaca romanii din tara…. Certurile pe noua lege a invatamantului se refera la cum sa acoperim mai eficient impostura si sa intarim oligarhii care controleaza invatamantul de ani de zile, in loc ca dezbaterea sa propuna o mai buna conectare a invatamantului la cererea din piata muncii. Sistemul sanitar. Doar ce a aparut CIA World Fact Book 2022-2023, o oglinda a sanatatii din Romania. Mistificatorii politici spun ca avem o problema demografica, cand este clar una de sistem sanitar: suntem pe locul 2 in lume la rata mortalitatii, romanii mor cu zile intr-un sistem sanitar care in 2021 a avut aproape de doua ori mai multi bani decat in 2017. Oligarhii care controleaza sanatatea si-i risipesc banii vor spune ca este vina lui Ceausescu, Covid sau Putin…..” Integral: https://www.zf.ro
“Profesioniștii nimicului În anul și jumătate în care principalele formațiuni politice din România, aflate în tandem la guvernare, au distribuit către presă peste 21 de milioane de euro, pentru multe organe media de mare audiență din țară câteva fapte nici măcar nu au existat. ….Angajăm un redactor-şef şi acesta execută ordinele prin telefon. Eventual punem şi o cameră video ca să aveţi sentimentul că vorbiţi cu cineva. Să-l vedeţi cum transpiră când daţi ordine, îi descria Vîntu lui Nistorescu rețeta afacerii. SOV a fost o expresie (una dintre cele mai vizibile) a relației otrăvite dintre o formă de putere (cu ambiții publice) și organizațiile mass-media dispuse să servească subteran intereselor și obiectivelor acelei puteri….. Șpăgile de astăzi sunt însă perfect legale, căci grupurile de interese care căpușează statul român, patronând peste o țară ruinată, au inventat rețeta perfectă: subvenții lunare de milioane de euro pentru partidele politice, din care acestea pot achita după bunul plac servicii de presă și propagandă, fără obligația raportării lor publice și fără necesitatea marcării lor ca publicitate politică. Peste 21 de milioane de euro au virat către presă cele două mari partide din România, PSD și PNL, în ultimele 18 luni (ianuarie 2021 – iunie 2022). Nu știm exact cui. Nu știm exact pentru ce. Știm doar că formațiunile politice raportează către Autoritatea Electorală Permanentă situația generică a cheltuielilor efectuate din subvențiile primite. Și atât. Presa românească a trecut acum două decenii prin purgatoriul gândit în epoca Adrian Năstase, acel loc special în care supraviețuiai pe piața media doar prin rulajul publicității de stat….. Actualele mecanisme bugetare prin care statul varsă sume însemnate în buzunarele partidelor parlamentare, procente covârșitoare din aceste sume ajungând mai departe în conturile unor organe de presă, reprezintă practic o perfecționare a metodei. Conducerea prin intermediul televizorului e un fenomen aberant al epocii noastre, dar e și un cancer în societăți atât de firave democratic precum cea românească. Orice devine posibil într-o astfel de lume, dacă videocrația e plătită la geamantan de videocrați. Falsificarea realității prin schimonosirea sau ignorarea faptelor e doar una dintre consecințe. Instituționalizarea imposturii politico-mediatice este alta…..O lume în care un cetățean, dorind să se informeze, citește un articol scris de echipa unui politician, crezând că are în fața ochilor un material de presă (documentat de un reporter, scris de un redactor, verificat de un editor), este o lume nu doar profund stricată, ci și profund periculoasă….. Trăim o epocă Daea – și nu e nici măcar un joc de cuvinte, ci o continuă cădere în irelevanță prin transmiterea în buclă a ideii că evenimentul capital pentru țară este intrarea în păpușoi a unui ministru zbanghiu. Dormiți liniștiți, televiziunile veghează pentru voi!….” Integral: https://beta.dela0.ro
“Dincolo de căpșunari și badante, 8 detalii neștiute despre românii din diaspora….. Da, povestea acestei familii de migranți nu e tipică, dar adevărul e că foarte multe povești de români din diaspora nu se mai înscriu de mult în șabloanele cu care operăm când vorbim de exodul românilor. Nici măcar cele din țări precum Italia și Spania, unde credem că știm exact ce fel de diasporă avem, pentru că, nu-i așa?, am auzit cu toții că în Spania sunt căpșunarii, în Italia sunt badantele și muncitorii din construcții. E o problemă îndelung ignorată de statul român: deși un sfert din populația țării nu e aici, încă nu ne cunoaștem diaspora. Lipsa aceasta de informații nu trebuie deplânsă din rațiuni naționaliste. Mizele economice și sociale ale ignoranței statului în ceea ce privește diaspora sunt uriașe. …. Paradoxal, singurul portret amănunțit al diasporei românești a fost făcut de străini. În 2019, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) publica o cercetare extrem de valoroasă despre „România de afară”. Studiul a fost făcut la comanda Ministerului de Externe. OCDE nu știe nici până în zi de azi dacă statul român i-a folosit munca la ceva, dacă recomandările autorilor au fost implementate în vreun fel…..Între 2009 și 2018, România a avut cea mai mare intenție de emigrare din regiune.….Mai multe studii din ultimii ani au arătat că, în cazul tinerilor români (15-24 de ani în unele cercetări, 16-35 de ani, în altele), procentul e incredibil de mare: jumătate spun că vor să plece….. Ce e mai important și prea puțin știut e că cei care emigrează cu o ofertă de muncă în buzunar sunt îngrijorător de puțini (doar 1 din 7 români). „Îngrijorător”, pentru că acest start dictează cât de grea le va fi viața în străinătate și cât de vulnerabili vor fi mulți dintre ei pe piața muncii din țările în care vor ajunge. Cei mai mulți dintre cei care au job-ul garantat se duc în UK. Cei care speră că vor găsi de lucru, dar nu au nicio ofertă concretă, se duc cu precădere în Italia sau Spania….. Aproape un sfert dintre românii din străinătate sunt foarte educați (ceea ce nu e tocmai mult, prin comparație cu alte diaspore). Știm din cercetarea OECD că nivelul de educație al migranților români diferă de la o țară la alta. Românii mai puțin educați trăiesc în sudul Europei, cu precădere în Spania și în Italia. Cei mai mulți dintre emigranții absolvenți de învățământ superior sunt în Statele Unite, Canada, Franța, Germania și Regatul Unit. De asemenea, știm că româncele din diaspora sunt mai educate decât bărbații. Cu toate acestea, sunt mai multe decât bărbații în rândul muncitorilor necalificați. Dincolo de ce școli au făcut acasă, o trăsătură definitorie a diasporei românești e că e supraeducată pentru ce lucrează în străinătate. Adică măsura în care românii bine educați din străinătate au joburi care corespund nivelului lor de pregătire sau, dimpotrivă, acceptă să lucreze considerabil sub acest nivel…..O ultimă statistică aici: în 2015, 59 de mii de doctori și de asistente originari din România lucrau în altă țară. Majoritatea, femei….. Sigur că cel mai evident beneficiu sunt banii trimiși acasă de românii din străinătate, bani care, după cum Panorama a arătat AICI, rivalizează cu investițiile străine din România….. Din păcate, singura strategie pentru diaspora pe care o avem, adică Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017-2020, se concentrează disproporționat pe identitate națională și pe valori românești, și prea puțin pe nevoia integrării, mai ales economică, a românilor care trăiesc în străinătate și a celor care revin în țară. Asta pentru că migrația a rămas ancorată într-o logică naționalist-populistă care nu aduce soluții, ci doar deplânge probleme.….” Integral: https://panorama.ro
“Trecerea canonică de la catâr la Mercedes A ajuns virală în țară informația despre o mașină, în care se afla IPS arhiepiscopul Teodosie al Tomisului, surprinsă de poliție circulând cu 235 km/oră. Știrea precizează că la volan se găsea șoferul Înalt prea Sfinției Sale, iar acesta din urmă ocupa un loc de simplu călător.….Refuz însă să cred că IPS Teodosie, a cărui inteligență nu o contestă nimeni, n-ar fi observat cu ce viteză astronomică zboară bolidul în care domnia sa are calitatea de pasager. Logica spune că, dimpotrivă, pasagerul era grăbit, nu altcineva. Atunci, de ce ar încălca șoferul legea? ….. Nu mă apuc să cercetez graba arhiepiscopului în misiunea de a ajunge la o anumită destinație, fac însă o legătură – poate neașteptată – între, pe de o parte, acea linguriță unică de împărtășanie, la care nu se poate renunța în ruptul capului întrucît așa prevăd canoanele milenare, și, pe de altă parte, Mercedesul Benz (evaluat la 100.000 euro), despre care mă îndoiesc că ar prevede ceva milenarele canoane. Să-mi fie iertat, dar mie spectacolul cu un înalt ierarh, așezat pasager într-un bolid de lux, îmi amintește deodată de imaginea unei icoane, unde însuși Isus călătorea călare pe catâr, atunci când își făcea intrarea triumfală în Ierusalim, în duminica dinaintea patimilor…… Aceasta mi se pare – ca simplu cedincios și simplu cetățean – interpretarea tradiției canonice, atât de dragă ierarhului, atunci când ne vorbește de linguriță și atât de indiferentă, atunci când se așază în Mercedes, lângă șofer, ca să vadă lumea ce personaj trece pe stradă. Nu-i poate pretinde nimeni IPS Teodosie Tometanul să călărească pe catâr acum, în al douăzeci și unulea secol, dar, tocmai pentru că am ajuns în secolul democrației și al echității sociale, opțiunea pentru un bolid de 100.000 euro, pus la dispoziția celui care le predică altora numai modestie, smerenie și deferență, mi se pare nu doar moft și vanitate, ci și sfidare fără seamăn. Sfidarea este cu atât mai mare, cu cât cheltuielile Bisericii, inclusiv ale Înalților prelați au la bază banul public, prevăzut în bugetul statului, în diverse alocații și în donații, cu surse tot de pe la stat, precum și sumele înmânate discret și cash direct persoanei care oficiază o slujbă, botează un copil, cunună o pereche și sfințește tot ce i se cere, inclusiv o limuzină, o motocicletă, un tractor, un restaurant, un drum, căci nimeni nu refuză banii cash, chiar dacă banul e ochiul dracului, Doamne apără-mă!…. Să fie clar, banii primiți de Biserică de la buget, din alocații, subvenții sau altele, își au originea numai în banii publici, fie prin alocări bugetare, fie prin respectivele alocații sau subvenții fie din altă parte. Societatea, opinia publică, noi toți avem tot dreptul să cunoaștem și chiar să controlăm destinația banului public, pe care noi l-am finanțat. Indiferent dacă bolidul de lux cu care călătorește IPS Teodosie Tometanul a fost procurat direct din salariul domniei sale sau indirect din fondurile Bisericii, originea primară a finanțării este banul public și mă îndoiesc că enoriașii erau în cunoștință de cauză, atunci când strecurau aportul lor în cutia cu pomeni. Observ că românul de rând, după ce muncește o lună încheiată, rămâne cu doar puțin peste jumătate din venitul său. Restul se duce la buget, acolo unde se duc toate taxele și contribuții noastre, din care Biserica primește și ea o părticică, pentru ca să-și finanțeze – în opinia mea – obligațiile și nevoile, nu luxul și opulența…..” Integral: https://spotmedia.ro
“Problema cu Amnesty. Și cu unii ca Alina Mungiu Pippidi.…. Știa Amnesty International ce face când a dat drumul infamiei sale monumentale, de a acuza, în mod pervers victima, spre a ușura misiunea propagandei făptașului? De ce nu și-a pus o întrebare simplă? Oare unde ar fi putut militarii Ucrainei să-i aștepte pe ucigașii în uniformă ai lui Putin și ai tiranului islamist și terorist cecen Kadârov, trimiși să cucerească orașul Kiev, dacă nu la Kiev? Unde erau să stea să lupte soldații Kievului, înainte ca armata lui Putin să transforme Bucea în killing fields kampuchene? Unde, dacă nu în casele și pe străzile din Bucea sau din alte orașe pe care erau chemați să le apere, fiind după cucerire parțial sau integral obliterate de invadatorii ruși? Dar cât de serios a cercetat chestiunea Amnesty International? La fel de serios ca atunci când aceeași organizație s-a folosit, mârșav, în februarie 2021, de afirmații discutabile de tinerețe ale lui Navalnâi, spre a le cota ca ”discriminatoare” și a-i retrage, culmea!, pe baza lor, victimei politice celei mai notorii a lui Putin, calificativul de deținut politic și de prizonier de conștiință nonviolent? Antecedente lămuritoare ale unei organizații de apărare a drepturilor tiranilor și teroriștilor La fel de ”serios” a studiat Amnesty chestiunea Ucrainei ca atunci când a comis abjecția monumentală de a pune sub semnul întrebării dreptul la existență al statului evreu, cel cu parlamentari, miniștri și judecători supremi arabi, calificat totuși, fals și aberant, spre deliciul tuturor extremiștilor antisemiți, antioccidentalilor și antiamericanilor, drept regim de ”apartheid”? Și cum e cu performanța Amnesty International din 2011, când a fost dată afară scriitoarea indiană Gita Sahgal, angajata ei, șefă a departamentului A.I. pentru drepturile femeilor? Salariata ei reliefase că ”este o gravă eroare de judecată pentru Amnesty International să colaboreze cu cel mai faimos susținător al talibanilor din Marea Britanie, Moazzam Begg”, care era directorul organizației (islamiste) Cage (ajutând teroriști jihadiști deținuți)….. Amnesty, iată, nu e la prima ei enormitate și odioșenie. Da, știa bine ce face. Cum știau și adulatorii lui Stalin de la New York Times, care îi găseau scuze dictatorului genocidar de la Kremlin, pe vremea Holodomorului, în paginile ziarului american, pe când șeful de stat și de partid al Uniunii Sovieticii lua cu poliția sa politică măsuri menite să-i lichideze pe ucraineni prin înfometarea în masă. Și cum știa asistenta socialistă Vera Brittain, despre care scria în ediția sa de la 7 august 2022, Sunday Times. Pacifista de serviciu Brittain afirma, în 1945, monstruozitatea potrivit căreia ororile conținute în știrea despre lagărele de exterminare naziste descoperite de militarii aliați n-aveau decât un sens. ”Să abată” chipurile, ”atenția”, de la dezastrul produs de occidentali prin ”bombardarea orașelor” Germaniei naziste…..Să fim serioși. Dacă celebra organizație ar fi la prima ei abominație, am putea să credem că vorbește inconștient, în virtutea delirului sau neghiobiei unora din conducătorii ei. Dar la al enșpelea derapaj? Marș de aici!…. Spre rușinea lui, cotidianul bucureștean Adevărul găzduiește și el un blog care simulează echidistanța, dar nu o practică realiter, de vreme ce uită să menționeze, într-un lung articol despre un verdict controversat al Amnesty International, nefăcutele Amnesty International. Se propagă astfel, sub pretextul apărării libertății cuvântului, neadevăruri, erori, perdele de fum sau minciuni fie și subtile, – comise de pildă prin omisiune – dar, prin efectul lor potențial, dintre cele mai sinistre, care favorizează un regim în opinia mea fascist. Sunt toate acestea derapaje involuntare? Dacă s-ar fi întâmplat o singură dată? Poate. Dar când se repetă stăruitor, de ani și ani de zile, eu unul nu mai pot crede în bunele intenții ale derapatului. Nici dacă se numește Amnesty International. Și cu atât mai puțin dacă îi zice Alina Mungiu Pippidi.” Integral: https://petreiancu.wordpress.com
“Efectul Untold. Mii de bunici din Cluj se plâng că nu-și mai găsesc pastilele….. Nepoată-mea, Timea, a venit pe la 2 noaptea, cu prietenele ei, Daria și Rux. Erau foarte interesate dacă mă doar ceva, dacă am tranchilizante. Le-am zis că am în sertar. Pe urmă, dimineața, pastilele dispărusetă. Eu cred că de vină sunt imigranții ăștia pe care îi tot văd prin oraș”, spune Elisabeta, 79 ani, din Cluj. Alți pensionari susțin că luaseră în gazdă niște tineri foarte simpatici din Danemarca sau Olanda, însă pensionarii sunt convinși că nu ei au furat pastilele: ”Erau atât de praf, niște pămpălăi, zâmbeau așa tâmp tot timpul, parcă erau reduși mintal sau anesteziați. Cum să-mi fure ăia oxycodona?”, susține Tiberiu Rus, pensionar din Cluj.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
Buna dimineața
Despre portul Constanta
Unde sunt cei care susțineau ca administrația portului Rotterdam dorea sa preia managementul Constanței sau o asociere cu aceasta doresc distrugerea concurentei făcută de al nostru port?
Nu mai spun de aberația ca Olanda se opune intrării in schengen pentru a evita ca portul constanta sa concureze cu Rotterdam
Vorba aia “noua sa nu ne spună nimeni ce sa facem,facem singuri,dar nu stim ce sa facem”
Ce medicamente au cumpărat românii în ultimele 12 luni? Produsele pentru sistemele digestiv, cardiovascular şi nervos ocupă 60% din consumul total
https://www.zf.ro/companii/ce-medicamente-au-cumparat-romanii-in-ultimele-12-luni-produsele-21066920
Efectele mituirii presei de către psdpnl:nici o vorba despre eșecul distribuirii pastilelor de iodură de potasiu ,coordonata de “competentul” ministru al sănătății …..€6 milioane aruncate / e drept ca suma comparata cu cele €21 milioane date drept mita mediei e mica
Buna dimineata! 🙂
“Goana după iod anunțată de ministrul sănătății duce la „blocaje și stare de nervozitate”, acuză medici de familie
Mai mulți medici de familie consultați de Libertatea povestesc de ce s-a produs agitație după ce ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a îndemnat oamenii de până la 40 de ani „să se prezinte cât mai repede” la medic să ia prescripția pentru pastile cu iod….”
https://www.libertatea.ro/stiri/rafila-nu-are-habar-de-cum-functioneaza-sistemul-goana-dupa-iod-anuntata-de-ministrul-sanatatii-duce-la-blocaje-si-stare-de-nervozitate-acuza-medici-de-familie-4236894
“Adrian Wiener: „Să cumperi 30 de milioane de pastile de iod, să o dai din colț în bară până-n vară. Așa arată decredibilizarea sistemului de sănătate”
„Să cumperi în primăvară 30 de milioane de pastile de iod, să o dai din colț în bară până-n vară, iar într-o zi de luni să dai alertă ca „românii să se prezinte repede la medicul de familie pentru a lua rețeta”. Așa arată decredibilizarea sistemului de sănătate din România”, comentează Adrian Wiener, medic, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, campania ratată de distribuire a iodului inițiată de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila…..”
https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-25724398-adrian-wiener-cumperi-30-milioane-pastile-iod-dai-din-colt-bara-pana-vara-asa-arata-decredibilizarea-sistemului-sanatate.htm
Buna ziua
Eu as vedea partea buna a acestui eșec= cei pana in 40 ani nu iau de bune toate tâmpeniile spuse la teveuri;dacă s ar fi distribuit și pensionarilor acum farmaciile ar fi fost luate cu asalt ca “s a apus la teve”
“ s a spus….”
Buna ziua
https://m.adevarul.ro/international/europa/un-roman-fost-prins-14-lingouri-aur-valoare-400000-euro-aeroportul-bologna-1_62f253235163ec4271748429/index.html
NU SUNT EU.
Nu umblu cu mărunțiș. 😀😀
Lingourile vin la mine. Nu pleacă.
Salut prieteni.
Ma bucur ca va vad aici
Salut Intimplator. Da sunt departe de voi, acum in Canada, haladuiesc prin America, dar ma voi intoarce la sfarsit de an. Multi ani Politeii si vasnicilor ei continuatori
Salut@tds….și eu care credeam ca te ai ascuns in pădurile din Costa Rica