Revista Presei – 8 noiembrie.”Mediul politic românesc este în continuare foarte nombrilist. Se uită foarte mult la propriul buric….Experiența mea e măruntă, dar, după știința mea, nu doar somnul rațiunii naște monștri, ci și via activitate a ignoranței…..”(MRU)
| 08/11/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 8 noiembrie! Va ploua local în vestul și în nordul teritoriului, iar ziua și în sud-vest, iar în rest ploi slabe sau burniță vor fi posibile izolat. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 13 și 19 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 3 și 9 gr. Dimineața și noaptea, pe arii restrânse va fi ceață. Bucuresti: 19/6 gr.C. În orele dimineţii vor fi condiţii de ceaţã.
“Ce pot învăța doctorii români de la piloții de supersonice despre raportarea greșelilor medicale. „Nu ne interesează cine, ci cum s-a produs eroarea” „În România, nu avem o cultură care să permită învățarea din greșelile medicale” – o spune chiar profesorul Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. E cu atât mai grav cu cât mai mult de jumătate din medici suferă de o formă sau alta a burnout-ului, potrivit unui studiu efectuat anul trecut în București. România are un sistem informatizat de raportare a evenimentelor adverse, dar mai bine de 40% din spitalele înscrise nu au raportat niciun astfel de incident în 2020 – ceea ce este statistic imposibil. „O greșeală ascunsă cu siguranță e repetată din nou și din nou”. a subliniat Vlad Mixich, expert în sănătate publică, în cadrul unei dezbateri organizate de Colegiul Medicilor pe tema greșelii medicale în România. …. Statele care au reușit să își reducă drastic ratele de greșeli medicale, ca SUA, Marea Britanie, Franța sau Portugalia, sunt cele care au mutat accentul de pe identificarea vinovaților pe descoperirea cauzelor sistemice și pe îmbunătățirea procedurilor și mecanismelor de lucru. România nu a făcut încă această tranziție. …. „În România nu avem o cultură organizațională care să permită învățarea din greșelile medicale. În România, identificarea răspunderii pentru o greșeală medicală are o funcție represivă: noi căutăm vinovați”, a spus, în cadrul aceleiași dezbateri Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România. „Este nevoie de o aliniere la practica internațională, astfel încât să creăm mecanisme mai eficiente, dincolo de obligațiile administrative, mecanisme care să permită echipelor medicale să învețe din greșeli.” … La noi au fost raportate aproape 5.900 de evenimente adverse întâmplate în 2019, potrivit datelor Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate. Mai mult de jumătate având ca motiv nerespectarea măsurilor de prevenire și combatere a infecțiilor asociate asistenței medicale, 20% erori în utilizarea medicamentelor, 15% din cauza căderilor, restul din diverse alte motive. …. „Până la 80% din incidentele și accidentele de aviație au ca principală cauză factorul uman”, a spus aviatoarea, citând statistici la nivel global. …. Cum gestionează francezii erorile din sistemul medical În Franța, analiza și gestiunea riscurilor fac obligatoriu parte din managementul spitalului, a explicat, tot într-o intervenție prin teleconferință, medicul Radu Lupescu, care lucrează într-o clinică ATI din Strasbourg. Francezii au un cadru legislativ bine definit în ceea ce privește riscurile și erorile medicale. De pildă, este obligatoriu ca orice spital să aibă un responsabil cu gestiunea riscului și sunt impuse întâlnirile de tip RMM (Morbidity and mortality review). Acestea sunt reuniuni ale personalului medical, o dată la 1-3 luni, în care se discută în detalii exhaustive mai multe cazuri: decese neașteptate, accidente din spital și evenimente purtătoare de risc (în care s-a greșit, dar, deși a fost un pericol, el nu s-a concretizat). ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Ceremoniile realității: De la „stenogramele PSD“ la fluturașii cu pensii speciale Magistrații își apără pensiile speciale invocând stresul la care sunt supuși. Dar cât stres suportă un medic neurochirurg, care de multe ori operează pe creierul unui pacient chiar și zece ore? După ce secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat joi cererile de pensionare a 60 de judecători, este de așteptat ca în viitorul apropiat sute de magistrați să părăsească sistemul judiciar pentru a beneficia de pensia specială. E un drept de care se vor folosi, chiar dacă opinia publică îi judecă. Se adeverește că dreptatea și moralitatea nu merg întotdeauna împreună. …. Suntem în situația în care unele dintre cauzele instrumentate de procurori ajung în instanțele de judecată chiar și după zece ani, când judecătorii nu pot decât să constate că infractorii nu mai pot fi trași la răspundere. …. Într-un comunicat al DNA de săptămâna trecută se arată că peste 550 de cauze penale, fie în faza de urmărire penală, fie pe rolul instanțelor de judecată, vor fi afectate de deciziile CCR și ICCJ. Concret, „magistrații vor fi nevoiți să constate încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru infracțiuni de corupție, asimilate corupției și având ca obiect fraudarea fondurilor europene“. Prejudiciul estimat de DNA este de 1,2 milioane de euro. Clasa politică și pensiile speciale cu dedicație Epopeea pensiilor speciale a început în timpul guvernării CDR, când guvernul condus de Victor Ciorbea a inițiat un proiect de lege votat de toate partidele prin care magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani beneficiau de o pensie calculată la 80% din venitul net și din sporurile salariale. Ulterior legea a fost modificată în 2004 printr-o inițiativă a guvernului Năstase care prevedea calcularea aceluiași procent de 80%, dar nu din venitul net, ci din salariul brut pe ultima lună de activitate. Din acel moment, pensiile speciale ale magistraților au crescut spectaculos, ajungându-se acum la anomalia ca unele să fie mai mari decât salariile. Această mituire a magistraților s-a petrecut înaintea celebrelor „stenograme PSD“ care au apărut în presă în 2004 și au arătat, dacă mai era nevoie, îngenuncherea Justiției de către guvernul Năstase, când mulți dintre procurori și judecători s-au făcut preș în fața partidului de guvernământ. La ședințele conducerii partidului, ministrul Justiției Rodica Stănoiu dădea raportul cum blochează dosarele procurorilor care anchetau nume grele din PSD și cerea sfatul colegilor de haiducie politică cum să procedeze în continuare: „Sînt două-trei dosare care vin tare și (sunt) importante, dar vreau să vă spun că în aproape toate, mi s-a spus, dăm și de oameni de aici“. Stănoiu se referea la unii membri ai Delegației Permanente a PSD cercetați pentru fapte de corupție. Sau: „Sînt dosare extrem de complicate și atunci le-am lăsat în stand-by ca să vedem cum le lucrăm“. ….” Integral: https://www.dw.com
“COP27 și o posibilă definiție a nebuniei Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți la rezultate diferite. Această remarcă binecunoscută este atribuită de obicei lui Albert Einstein. Deși este posibil ca efectul Matei în știință să acționeze aici, este incontestabil genul de replică inteligentă și memorabilă pe care Einstein o dădea adesea interlocutorilor săi. Pe de altă parte, această definiției a nebuniei ar putea fi sloganul neoficial al Conferinței ONU privind schimbarea climei, COP27, care are loc în Sharm El-Sheikh, Egipt, 6 – 18 noiembrie 2022. De ce? …. Toate aceste conferințe și-au propus ca țel unic obținerea unui acord planetar cu privire la stoparea încălzirii globale antropogene, respectiv a eliminării combustibililor fosili, considerați sursa majoră de creștere emisiilor de CO2. După 25 ani de negocieri, s-au scremut munții și s-au născut doi șoricei: unul deja mort (Protocolul Kyoto) și altul care n-o duce prea bine (Acordul de la Paris). Când o echipă sportivă pierde 25 jocuri consecutive, ce încredere mai poți avea în ea și ce se mai poate spune concret? Evident, trebuie un nou antrenor sau/și o nouă tactică de joc. După 25 ani de eșecuri consecutive ale conferințelor climatice din seria COP, mai are rost să ne punem speranțe în una nouă? …. Și atunci, nu este nebunie curată să repeți, an după an, aceleași mega-conferințe, cu participări de zeci de mii persoane – oameni politici, activiști și simpli credincioși din Biserica Verde, jurnaliști mai mult sau mai puțin alarmiști ș.a. – așteptând că anul acesta se vor obține rezultate diferite? Dacă într-o întrecere de box, un jucător este trimis la podea de câteva ori, meciul se oprește: fie antrenorul aruncă prosopul, fie arbitrul declară KO tehnic. Conferințele ONU privind schimbarea climei au fost trimise la podea nu o dată, ci de 26 ori! Și, totuși, nici antrenorul, nici arbitrul nu au intervenit să oprească această competiție grotescă al cărei jucător învins este cunoscut aprioric. Pe de altă parte, în ultimii zece ani, interesul publicului pentru schimbarea climei a crescut, alimentat fiind de bombardamentele mass media, care transformă orice fenomen meteorologic extrem într-o apocalipsă climatică, de preoții și credincioșii din Biserica Verde, care, în zelul lor talibanic, se dedau la vandalisme și alte manifestări criminale, de unii ideologi progresiști, care vor să bage forțat oamenilor pe gât „clima ideală”, aia fără emisii de CO2 antropogen ș.a.m.d. Zece ani în care s-au irosit mulți bani, multă propagandă, multă presiune mediatică și rezultatul a fost, după cum am mai scris, un biet șoricel politic, Acordul de la Paris. Eforturi grandioase, generos finanțate, nu au produs o diferență măsurabilă între așteptările politicienilor și realitățile de la firul ierbii. Explicația acestor eșecuri consecutive este simplă: mult lăudatele energii „verzi”, solară și eoliană, nu au răspuns așteptărilor din cauza a două probleme majore. Prima se referă la gradul mare de ocupare a terenurilor impus de slaba lor densitate energetică (Fig. 2). … Pentru a înlocui 1 m2 al unei termocentrale pe gaz sunt necesari 140 m2 de panouri solare, 370 m2 de turbine eoliene terestre, circa 3.000 m2 lac de acumulare sau 6.000 m2 de biomasă. …. A doua problemă majoră, poate chiar mai importantă social și economic decât prima, este faptul că cele două energii „verzi” suferă de intermitența producției de electricitate, adică nu prezintă siguranța unei funcționări fără sincope a unui întreg sistem energetic național, așa cum visează politicienii și activiștii din Biserica Verde. Energia solară este inexistentă noaptea și atunci când cerul este acoperit de nori. Energia eoliană are nevoie de vânt permanent și cu o anumită intensitate. …. Și, pentru că a venit vorba de baterii, care ar trebui să înlocuiască și combustibilii fosili din transporturile terestre, navale și aeriene, aduc din nou în discuție faptul că transporturile electrice nu sunt activități cu emisii-zero, așa cum multă lume crede. Construirea unei singure turbine eoliene ( de ex., Vestas V100-2.0 MW IEC IIB), doar una din cele 2 milioane care vor trebuie puse în funcțiune în SUA pentru a îndeplini visele „verzi” ale președintelui Biden, consumă peste 1.000 tone de materiale și emite peste 415 tone de CO2. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Prin titlurile de stat, Finanţele plătesc adaos comercial băncilor. Băncile iau bani la dobânda Lombard de la BNR şi împrumută apoi statul la dobândă dublă Băncile prezente în România preferă de multe ori să acceseze împrumuturi de ultimă instanţă de la BNR, la care achită dobânda Lombard, în acest moment de 7,25%, împrumuturi pe care apoi le utilizează pentru a cumpăra titluri de stat în numele investitorilor străini, care sunt remunerate cu 9,25% (pe 10 ani), spune fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Potrivit unor surse din BNR, gradul de îndatorare al băncilor pe titlurile de stat a ajuns la o medie de 25%. Multe din băncile mari au deja expunere de 28%. „Statul pierde de două ori prin această procedură. Este practic o înrobire a mediului de afaceri pentru că statul cumpără cu banii lui bondurile de pe piaţa internă. În Marea Britanie, de exemplu, există linie directă între Ministerul Finanţelor şi banca centrală din UK. Băncile comerciale nu participă la licitaţie şi statul se împrumută în UK la dobânda de credit a Băncii Centrale a Angliei. Statul englez nu trebuie să mai plătească dobândă suplimentară pentru veriga intermediară creată de băncile comerciale care participă la cumpărarea de titluri de stat prin licitaţiile organizate de Ministerul Finanţelor şi BNR”, spune Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanţe. …. În contextul unui Lombard de 7,25% şi a unei dobânzi a pieţei pentru titlurile MF de peste 10 ani, diferenţa de 2% sunt bani care intră direct în buzunarul băncilor. Bineînţeles, în contrapartidă, statul plăteşte cu 2% mai mult la ora actuală ca să se împrumute de pe piaţa internă. În UK, dat fiind linia directă dintre cele două instituţii ale statului, Marea Britanie se împrumută la nivelul Lombard, în România se mai pune cel puţin 2% în plus peste dobânda de bază. ….” Integral: https://www.economica.net
“Ministerul Agriculturii acuzat că ocrotește „băieții deștepți” din agricultură în detrimentul fermierilor cinstiți (Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein RO) ….. Vedem că laptele pe rafturile magazinelor depășește zece, unsprezece lei. Cu cât îl vând producătorii de lapte și cum reușesc să nu meargă în pierdere? Costurile în momentul de față se află între 2,7 și 3 de lei. Peste 70 % dintre fermierii organizației noastre dar și fermieri, partenerii organizației noastre sunt în momentul de față pe pierdere. Numărul fermierilor care au avut un an agricol bun și sunt fermieri cu cultura mare reușesc să mai transfere o parte din profitul din acea zonă către vaca de lapte. Însă aceste cazuri sunt foarte puține. Și venim după doi-trei ani de secetă, când fermierii abia reușesc să-și să-și acopere să-și acopere costurile. Per ansamblu situația este este dramatică iar numărul animalelor care merg spre abator a crescut foarte mult. În urmă cu câteva luni vorbeam de o medie de 500- 600 de animale care erau abatorizate zilnic. În momentul de față, pe lângă faptul că vorbim de multe abatoare care utilizează la maxim capacitatea lor de stocare piața europeană este este scăzută, este foarte foarte jos. Polonia vine cu foarte multă carne în piața europeană. Iată că dacă mulți dintre fermieri considerau ca fiind o opțiune aceasta de a vinde animalele către abatoare ne trezim în situația în care multe abatoare fac programări pe o lună chiar până la două luni cu animale pentru pentru sacrificare. Sacrificarea vacilor înseamnă practic că fermierul își desființează afacerea? În mod normal, o sacrificare este o scoatere din efectiv de necesitate. O sacrificare de necesitate tehnologică este undeva între 20 și 25 %, în funcție de specificul fiecărei ferme. Însă în momentul de față pentru că mulți fermieri nu au reușit să-și realizeze stocurile de furaje această sacrificare de necesitate ajunge și până la 50 %. Multe dintre animalele bune ale fermei merg spre abator. Fermierul a început să facă o triere la sânge a animalelor. Nu doar cele care au anumite probleme de sănătate sau probleme legate de capacitatea animalelor de a rămâne gestantă sau de producție merg la sacrificare. În momentul de față încep să abatorizeze și animale cu producții mici și medii. Așadar, vom avea mai puțin lapte românesc pe rafturi și vom avea mai mult lapte din Polonia sau Ungaria? Dau două exemple la întâmplare. Este foarte posibil ca laptele românesc să fie din ce în ce mai mai mai puțin. Atât timp cât Ministerul Agriculturii nu vine cu niște soluții de urgență. La nivel european, la nivel regional Polonia, Ungaria sunt țări din care procesatorii din România achiziționau foarte mult, foarte mult lapte. În momentul de față și acolo avem o problemă cu asigurarea autosuficienței. Dacă Polonia era asigurată în proporție de 120- 130 %, acum vorbim de maxim 90 %. România asigură aproximativ 35- 40 % din necesarul de lapte în intern. …. Situația actuală nu este agravată de faptul că avem o serie de probleme cu seceta și costurile cu motorina, ROBORUL și energia. Ci de faptul că nu am fost capabili ani la rând să luăm măsuri concrete pentru susținerea fermierului. În partea aceasta de producție de lapte, în partea de zootehnie, lucrurile sunt într-un dezastru total. La lapte stăm la asigurarea unui autoconsum de 35 – 40 % . Suntem pe ultimele locuri în clasamentul producției de lapte. Producem doar 0,7 % din laptele Uniunii Europene. Avem cea mai scăzută producție de tone de lapte pe hectar tone din UE. …. Deci în urmă cu 9 ani. În condițiile în care ferma din 2013 a intrat în faliment dar și-a păstrat să spunem un cod de exploatație activ și mai are două-trei animale el primește subvenția integrală pentru efectivul deținut în 2013. Iar în condițiile în care un fermier avea 20, 50 sau 100 de capete în 2013 iar acum a ajuns la 500 sau 1000 de capete va primi subvenție doar pentru cele 50-100 de capete din 2013. .…” Integral: https://www.rfi.ro
“Se vede luminița de la capătul tunelului Schengen .… Cine-i vinovat? Unii politicieni de-ai noștri s-au obișnuit să arate cu degetul spre liderii europeni: ba nu ne agreează Germania, ba se opune Finlanda, ba nu ne are la inimă premierul olandez, ba nu ne simpatizează liderii CE. Toți erau de vină, numai noi nu. Dar adevărul este că nu abținerile unui lider sau al altuia blocau accesul nosru în râvnitul apațiu Schengen. Întreaga atmosferă ne era potrivnică la Bruxelles. Îmi permit să citez din declarația făcută de fostul prim vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, în noiembrie 2018 (la câteva luni după ce CCR s-a implicat în revocarea doamnei Laura Codruța Kovesi): „Bulgaria este pe un trend pozitiv. În România s-au adoptat unele reocmandări, dar evoluţiile din ultimele 12 luni au pus sub semnul întrebării şi chiar au anulat unele progrese făcute anterior. Este foarte trist. E cazul mai ales în privinţa noilor legi ale justiţiei, presiunilor asupra procurorilor şi DNA”. Tot românul își amintește cine deținea puterea în respectivele 12 luni: premier era pesedista Viorica Dăncilă, lideri în Parlament erau Dragnea și Tăriceanu, lider suprem de facto era Liviu Dragnea și chiar la vârful CCR ființa „neafiliatul” Dorneanu, în venele căruia curgea numai sânge de pesedist. Presiunea asupra procurorilor DNA, de care vorbea domnul Timmermans, a culminat cu revocarea Laurei Codruța Kovesi, cea izgonită din România, dar prețuită la Bruxelles. …. Asta a înțeles președintele Senatului nostru de atunci din mesajele CE care ne atenționau asupra faptului că rezolvarea problemelor noastre depindea numai de noi și că, fără a le rezolva, nu putem fi acceptați în spațiul Schengen. Rezultatul? Am așteptat mai bine de zece ani la ușa spațiului Schengen, respinși nu pentru că n-am fi îndeplinit condițiil tehnice cuprinse în Mecanismulul de Cooperare și de Verificare (MCV), ci pentru motive strict politice, pentru orgoliile lui Tăriceanu și capriciile lui Dragnea în relațiile cu UE. …. Astăzi, nu-i judecă nimeni în niciun fel pe acești vinovați față de români. Nici pe Dragnea nu-l judecă cineva (a ieșit de la zdup pentru alte matrapazlâcuri), nici pe Tăriceanu (cel scutit de judecată, ca senator, după ce fusese bănuit într-un dosar cu mită de 800.000 euro), nici pe Viorica Dăncilă, vinovată mai mult de naivitate decât de rea intenție, nici pe Tudorel Toader, vinovat mai mult de rea intenție decât de altceva, nici pe cei care au pus umărul pentru a-i forța mâna președintelui în demiterea doamnei Kovesi. Mie, ca simplu cetățean, necunoscător în știința care împarte dreptatea, mi se pare ciudat să observ că unul care fură portofelul dintr-o poșetă, în tramvai, ajunge condamnat cât ai zice pește, în timp ce altul, care pătează obrazul țării, păgubind totodată timpul miilor de cetățeni, care așteaptă la cozi (uneori kilometrice), pentru controlul pașapoartelor și pentru formalitățile vamale, nu pățește nimic. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Politologul Stelian Tănase, despre scenariul ”împins” de la Cotroceni pentru alegerile din 2024: ”Dacă se confirmă, nici nu mă duc la vot!” …. Potrivit acestuia, se vehiculează că de la Cotroceni s-ar împinge scenariul ca PNL și PSD să candideze împreună la alegerile parlamentare (să aibă liste comune) și prezidențiale din 2024. Politologul consideră că ar fi foarte rău ca Puterea să fie deținută de PSD și PNL încă patru ani și a precizat că, dacă scenariul se confirmă, nu va merge la vot. ”Nu se înțeleg, nici nu au voie de la Iohannis să spargă coaliția, că Iohannis i-a obligat s-o facă, i-a împins de la spate, i-a nășit și i-a patronat. N-au soluții, sunt în conflict, au soluții diferite, să spunem așa, nu reușesc să cadă de acord și ies la presă cu diverse soluții, foarte multe promisiuni și mereu ele se tot amână cu șase luni. Vin alegerile… Coaliția e într-un moment de inflexiune în care metalul se poate rupe, că ei sunt cu gândul numai la alegeri. Tot ce declară, toate mișcările pe care le fac sunt în legătură cu 2024. Un hop e mai 2023, când trebuie să se facă rocada (premierilor). (…) Contextul a fost dezavantajos pentru orice fel de guvern ar fi fost, dar sunt și slabi și au făcut și greșeli. Contextul e foarte greu, dar și ei au fost depășiți complet și la un moment dat am impresia că s-au și dezinteresat, adică la câte probleme care s-au pus, s-au plictist și au spus ”dă-le dracu!” și lasă lucrurile de la sine”, a declarat Stelian Tănase sâmbătă seară, la B1TV. …. ”Într-un stat civilizat, democratic, trebuie să ai Putere și Opozitie dacă vrei ca societatea să funcționeze, să aibă o politică sănătoasă. (…) Or noi avem două partide în care nimeni nu-i Puterea, nimeni nu-i Opoziția. Cine e Opoziția în România? Ele joacă ambele roluri în același timp. ….” Integral: https://ziare.com
“MRU: Ursul nu te îmbrățișează pentru că te iubește Rusia se comportă ca un huligan, chiar la granițele României, în timp ce mediul politic românesc este concentrat pe supraviețuirea internă și se împiedică de prima piatră, consideră fostul premier Mihai-Răzvan Ungureanu. Deciziile politice din România se iau fără o consultare cu mediul academic, cu experții care analizează sau descifrează ce se petrece – fie intern, fie în lume. Cu toate acestea, cercetătorii au tot timpul câte o concluzie, atât caldă, la zi, cât și retrospectivă. Centrul Român de Studii Ruse de la Universitatea București și Institutul Fridtjof Nansen din Norvegia au strâns la o conferință cunoaștere despre evoluțiile foarte dinamice ale politicilor Rusiei. Deutsche Welle a stat de vorbă cu profesorul Mihai-Răzvan Ungureanu, fost premier și ministru de Externe, care conduce centrul de la București. DW: Ce este Centrul Român de Studii Ruse? Mihai-Răzvan Ungureanu: Este o instituție sub egida Universității din București, apărută ca produs al unui proiect comun cu Institutul Fridtjof Nansen din Oslo, în speță, colegii norvegieni și patru profesori bucureșteni, doi de la Istorie, profesorul Marius Diaconescu și cu mine, și doi de la Științe Politice, profesorii Armand Goșu și Radu Carp. Acest proiect, aproape singular în peisajul academic local și întins pe durata a trei ani, are ca subiect investigarea situației geopolitice, dintr-o perspectivă comparativă, la Oceanul Arctic și la Marea Neagră, Norvegia și România fiind, cum se poate geografic înțelege, la capetele diametral opuse ale Alianței Nord-Atlantice. …. Centrul de Studii Ruse nu face politică. Oferă o expertiză academică. Dacă poate stârni atenția decidenților politici, asta e cu totul altă chestiune. Nu avem contracte de livrare cu politicieni. De niciunde. Cunoașterea academică este însă foarte importantă, pentru că ne ajută să înțelegem potrivit, foarte bine și oportun evoluția foarte dinamică a politicilor Federației Ruse: de la conținutul simbolic sau concret al discursurilor politice, până la evaluarea șanselor de supraviețuire economică ale Ucrainei sau la investigații în ce privește conținutul politicilor interne rusești. Există o distanță astronomică între ceea ce înseamnă cunoaștere și acțiune politică și cunoaștere academică. …. Mă bucură că dependența uneori aproape absolută de combustibilii fosili proveniți din Rusia se micșorează și se va micșora dramatic în următorul timp. Nu foarte repede, dar îndeajuns de puternic, în așa fel încât Rusia să nu mai poată niciodată activa mecanisme de șantaj economic. Acest lucru este foarte binevenit. Din păcate, vocile noastre, ale statelor est-europene – și asta nu o constat doar eu, o observă și colegii polonezi – foști sateliți ai Uniunii Sovietice, experiența noastră negativă nu a fost luată în considerare. De multe ori, inclusiv la această conferință, s-a spus ceva de bun simț: ursul când te îmbrățișează nu o face pentru că te iubește. Acest lucru s-a văzut acum. În fapt, Putin nu a fost niciodată lipsit de sinceritate. Semnele pe care le-a dat în raport cu intențiile sale programatice preced criza din Georgia, din anul 2008. Ce a urmat a fost trecut cu vederea așa cum părinții dau atenție unei pozne oarecare pe care copilul o face. …. Trebuie să recunoaștem sincer că e falimentul ordinii post-1945 în relațiile internaționale. San Francisco (conferința la care 50 de state au pus bazele Națiunilor Unite – n.red.) devine de fapt istorie, tot așa cum a devenit istorie capacitatea de organizare și soluționare a crizelor a ONU. Sau a OSCE, care a dispărut, practic, ca importanță, supraviețuiește exclusiv birocratic. De ce? Pentru că s-au amânat, sine die, reforme structurale necesare. Sunt instituții care, din păcate, nu au reușit să traducă transformările contemporane lor în flexibilitate instituțională și în fiabilitate, până la urmă, pentru a supraviețui. Organizația Națiunilor Unite trăiește în continuare în cadrul cimentat al raportului dintre învingători și învinși de după Al Doilea Război Mondial. Componența Consiliului de Securitate este exemplul cel mai bun. E o situație în care unul dintre adversari pur și simplu răstoarnă masa și consideră că a câștigat lupta. Nu este o situație de pat, ca la șah. …. Lucrul cel mai straniu pe care îl constatăm în mediul academic – nu-mi dau seama dacă și cel politic (și nu mă refer la cel local, în general) se traduce la fel emoțional: absența logicii. Justificările pe care Moscova le compune postfactual nu sunt logice. Nu au cum să fie. Nu fac parte dintr-o argumentație logică. E ca și cum ați arunca cu piatra într-un geam și ați da vina pe geam. Se iese din constrângerile aristotelice. Nu mai există silogism. Este pur și simplu violență huliganică în cel mai propriu sens al expresiei. .… Mai sunt și cei doi foști colegi, foști omologi ai dumneavoastră, care fac jocul propagandei ruse și chiar intră în ambasada rusă… Dar nu sunt colegii mei. Nici măcar omologi. Suntem în planete diferite. Nu îngădui comparația, să mă iertați. Suntem în planete diferite, trăim în lumi diferite. E adevărat că fiecare om are un preț. La unii, prețul e foarte scăzut. Se calculează în termenii unui sandwich și unui pahar de vin. Dar nu e vorba despre asta. Mediul politic românesc este în continuare foarte nombrilist. Se uită foarte mult la propriul buric. Nu vede mai departe. Când te gândești la propriul buric și începi să mergi, te împiedici de prima piatră. Este atât de concentrat pe propria supraviețuire internă încât evită să înțeleagă că România face parte dintr-un context mult mai larg. Și că nu există insularitate. …. Experiența mea e măruntă, dar, după știința mea, nu doar somnul rațiunii naște monștri, ci și via activitate a ignoranței..…” Integral: https://www.dw.com
“Când istoria se repetă mai întâi ca tragedie și apoi ca farsă: Putin și lupta cea mare împotriva exploatării capitaliste Aspirând la statutul de boss al unei găști de repetenți geopolitici, Putin își aduce țara – nelipsită cândva de o sumbră măreție – la cel mai scăzut nivel de prestigiu din întreaga sa existență. O demonstrează și un document trimis la ONU, care ne arată de fapt un lider tot mai strâmtorat în salopeta sa de stahanovist, cu pumnul ridicat împotriva nedreptăților sociale provocate de hidra imperialistă anglo-americană. Un recent document care a circulat prin Reprezentanța Permanentă a Federației Ruse la ONU ne arată că diplomația postsovietică e mai apropiată de ethosul internaționalist-proletar promovat de URSS decât de vechea Rusie țaristă, care – în cadrul Sfintei Alianțe dintre Tron și Altar – se opunea cândva curenților politici europeni modernizatori și liberali. În mandatul haotic al președintelui Boris Elțîn, Rusia părea dornică să denunțe crimele URSS, să se despartă de trecutul comunist și să recupereze istoria ei prebolșevică. Vladimir Putin a continuat o vreme această direcție, a reafirmat rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în viața oficială a statului, a sanctificat familia asasinată a lui Nicolae al II-lea și s-a declarat dornic să-și ducă imensa patrie alături de valorile occidentale. Reconstrucția identității imperiale s-a lovit însă de agenda castei kaghebiste – faimoșii silovki – deveniți membri ai tot mai opulentei oligarhii controlate de Kremlin: o desovietizare radicală ar fi expus complet crimele NKVD/KGB și ar fi văduvit de legitimitate politică noul regim, bazat pe elita de pradă a FSB. Prin urmare, imediat ce și-a consolidat autoritatea personală, Putin a declarat că prăbușirea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX, l-a reabilitat (cel puțin implicit) pe Stalin și l-a condamnat pe Lenin, al cărui proiect constituțional oferise republicilor componente ale URSS un grad prea mare de autonomie față de Moscova. …. Regăsim în documentul circulat la ONU ambiția Rusiei de a conduce Sudul Global împotriva „asupritorilor” euro-americani. În loc să fie roata de rezervă din limuzina Nordului capitalist, Putin se proiectează ca lider al statelor în curs de dezvoltare, care contestă pax americana printr-o proclamat virtuoasă alianță iliberală menită să demonteze hegemonia occidentală. Draftul respectiv – o ”Declarație a statelor solidare cu privire la starea afacerilor mondiale” – le cere eventualilor aderenți să respingă „obligarea” statelor ONU de a se poziționa față de conflictul din Ucraina și… cele din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu. …. Găsim în text o caldă pledoarie – aproape explicită – în favoarea ideii că toate regimurile corupte, nedemocratice și revizioniste ar trebui să valideze aventura militară a lui Putin, haiducul miliardar care apără de când se știe drepturile și aspirațiile săracilor oropsiți, ale dictatorilor privați de arsenale hi-tech și ale traficanților onești, stânjeniți de regulile anacronice impuse la nivelul OMC, NPT sau FMI. …. Aspirând la statutul de boss al unei găști de repetenți geopolitici, Putin își aduce țara – nelipsită cândva de o sumbră măreție – la cel mai scăzut nivel de prestigiu din întreaga sa existență. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Ofițer de rang înalt din Marina americană: „Criza din Ucraina este doar încălzirea. Urmează confruntarea cea mare” Invazia Federației Ruse în Ucraina a scos la iveală slăbiciunile armatei americane, care în prezent nu este pregătită pentru un conflict cu China, crede un ofițer de rang înalt din Marina militară a SUA, citat într-un articol de opinie publicat de Wall Street Journal. “Această criză din Ucraina, în care ne aflăm acum, este doar încălzirea”, a declarat amiralul Charles Richard, comandantul Comandamentului Strategic al SUA, în cadrul unei conferințe, săptămâna aceasta. “Urmează confruntarea cea mare. Și nu va trece mult timp până când vom fi testați în moduri în care nu am mai fost testați de mult timp”, a adăugat el. …. „Pe măsură ce evaluez nivelul nostru de descurajare împotriva Chinei, nava se scufundă încet. Se scufundă încet, dar se scufundă, deoarece, în principiu, ei pun capacitatea în teren mai repede decât noi.” …. Vestea că, anul trecut, China a testat o rachetă hipersonică care a zburat în jurul lumii și a aterizat acasă ar fi trebuit să trezească mai multe îngrijorări decât a făcut-o, se arată în material, întrucât asta înseamnă că China poate pune în pericol orice oraș sau instalație americană, chiar fără a fi detectată. Faptul că testul a luat SUA prin surprindere și că a depășit capacitățile hipersonice ale Americii ar trebui să determine audieri în Congresul american, notează autorul materialului. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Ca să evite alte dosare penale, Lia Bugnar și-a pus roți ajutătoare la bicicletă …. Până îi vine decizia din dosarul penal deschis de polițiștii de la rutieră, extrem de operativi în cazul său, dar impotenți în fața șmecherilor cu mașini de lux, Lia Bugnar nu mai iese fără roțile ajutătoare, ca să nu comită altă infracțiune. ”Vă dați seama, în situația mea aș fi o recidivistă periculoasă și cu siguranță aș lua câțiva ani cu executare”, se plânge Lia Bugnar. Ea și-a pus și cauciucuri de iarnă pe bicicletă, pentru ca Poliția să nu aibă alt pretext ca s-o oprească, și circulă cu un rucsac în care are extinctor, trusă medicală și roată de rezervă. Avocații Liei Bugnar spun că actrița a comis o eroare fatală în timpul discuțiilor cu polițiștii: ”Trebuia să spună că a bătut-o soțul și se termina orice anchetă. Sau să spună că venea de la furat, un alt motiv clasic pentru ca polițiștii să închidă cazul”, spune avocatul Decebal Popescu….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Cu ocazia sărbătoririi numelui va uram un călduros La Mulți Ani, sănătate, bucurii, multe realizări și tot ce vă doriți lângă cei dragi! @Desy si @Cetatean
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Proiectul de lege privind securitatea și apărarea cibernetică, pus în dezbatere publică: Se înființează Sistemul Național de Securitate Cibernetică, crește rolul consilierului prezidențial pe probleme de securitate/ SRI este autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence….”
https://www.g4media.ro/proiectul-de-lege-privind-securitatea-si-apararea-cibernetica-pus-in-dezbatere-publica-se-infiinteaza-sistemul-national-de-securitate-cibernetica-creste-rolul-consilierului-prezidential-pe-probleme.html
Multumim A.M. pentru ca v-ati gandit la noi. 🙂