Revista Presei – 8 mai.„Sorin Pâslaru, ZF: Anul alegerilor. Cine răspunde pentru faptul că avem cea mai mare inflaţie din UE, cea mai rapidă creştere a datoriei externe şi a datoriei publice?”
08/05/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 8 mai! Meteorologii anunță răcirea bruscă a vremii, precum și ploi, începând de miercuri. Sunt estimate temperaturi de până la 18 gr, în mai multe zone ale țării. Va fi instabilitate atmosferică accentuată, manifestata prin frecvente descărcări electrice, averse torențiale, grindină, intensificări ale vântului și vijelii în Moldova, Muntenia, estul Transilvaniei și local în Maramureș. In Bucuresti vremea va deveni instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare după-amiaza și seara. Temperaturi: 21/12 gr.C.
“De ce prețurile negative la energie nu sunt o veste bună pentru consumatori În luna aprilie, de 1 Mai și de Paști, pe bursa de energie au fost foarte multe intervale orare cu prețuri negative, adică producătorii au plătit să le fie preluată energia, invers față de cum este normal. Specialiștii atrag însă atenția că această situație nu vine cu vești bune pentru consumatori, întrucât este vorba de un dezechilibru în sistemul energetic greu de gestionat. Adică, deși energia ca marfă este ieftină sau gratis, dezechilibrele create în piață de această situație ne costă mai mult. …. „Știrile cu prețuri negative la energie, deși par pozitive, nu sunt știri pozitive. Pentru că a produce să vinzi pe minus nu este o știre pozitivă pentru niciun investitor, iar noi, ca să asigurăm prețuri competitive pentru clienți, avem nevoie de o ofertă cât mai mare de producție”, a spus ea, într-o conferință care a avut loc acum două săptămâni. Dărăban a explicat că prețurile negative apar în acele momente din zi când producția este foarte mare și consumul foarte mic, iar curba de producție și cea de consum nu se întâlnesc. „Toți producătorii și prosumatorii produc în același moment la un anumit interval orar, când consumul este mult mai mic. Repet, nu este o știre bună, pentru că se creează pentru gestionarea sistemului energetic românesc câteva probleme care implică alte costuri și pe care le plătesc tot consumatorii. …. „Lucrurile sunt foarte simple. Haideți să stocăm această energie din orele de vârf. Chiar și cu costurile de stocare, cu siguranță nu ajungem la costuri de până la nouă ori mai mari, așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută, între prețul negativ și prețul maxim de import intraday. Ar trebui să ne preocupe în momentul de față să dezvoltăm capacități de stocare, fie că vorbim de baterii, de stocare în hidrogen sau de stocare în hidrocentrale. Aceasta este soluția pentru a avea prețuri mai mici. Din păcate, fără acest lucru, trendul este de a avea prețuri mai mari, nu mai mici”, a completat specialistul. …. ” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Anul alegerilor. Cine răspunde pentru faptul că avem cea mai mare inflaţie din UE, cea mai rapidă creştere a datoriei externe şi a datoriei publice? România începe anul alegerilor cu un derapaj al deficitului bugetar, până la 2% din PIB pe primul trimestru, care se adaugă la datoria publică, cu o creştere substanţială a datoriei externe şi cu cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, conducătorii României din toate instituţiile, guvernamentale sau de supraveghere a politicii macroeconomice, se felicită unii pe alţii şi se propun reciproc pentru continuarea conducerii ţării. Datoria externă a crescut pe primele două luni ale anului cu aproape 7 mld. euro, de la 170 mld. euro la 177 mld. euro. Cu un ritm crescător de 3-4 miliarde de euro pe lună în 2024, datoria externă se înscrie într-un parcurs deja îngrijorător în ultimii 10 ani. „Mâncată“ anual de deficitul comercial, economia românească are nevoie permanent de o injecţie de datorie externă pentru a merge înainte. La fiecare euro PIB în plus, aceşti ultimi 10 ani au dovedit că este nevoie de 0,45 euro datorie externă suplimentară. Astfel, în 2013 PIB-ul României era de 144 mld. euro şi a ajuns în 2023 la 320 mld. euro, deci a crescut cu 176 mld. euro. În aceeaşi perioadă datoria externă a crescut de la 96 mld. euro la 176 mld. euro, deci cu 80 mld. euro. Deci pentru a produce PIB suplimentar de 176 mld. euro, a fost nevoie de acumulare de datorie externă suplimentară de 80 mld. euro, adică pentru fiecare euro de PIB suplimentar a fost nevoie de aproape 0,5 euro datorie externă suplimentară. Această datorie este necesar să fie făcută pentru o ţară aflată în permanent deficit comercial şi mai departe deficit de cont curent. Cât va mai putea continua acest model? Poate fi pusă în sfârşit datoria externă la lucru, în producţie, pentru a acoperi deficitele? Deocamdată nu se văd mari preocupări pe această temă, de parcă această datorie, din care 83 mld. euro este datorie externă publică, se va plăti de la sine. Datoria publică la rândul este în derapaj, ajungând la un nivel record de 52% din PIB la sfârşitul lunii februarie, adică la 841 miliarde de lei, faţă de 782 miliarde de lei stoc de datorie publică la sfârşitul lunii decembrie 2023. În patru ani, stocul datoriei publice s-a dublat, la sfârşitul lunii decembrie 2019 fiind de doar 373 miliarde de lei. Situaţia este cu atât mai complicată cu cât, din cauza inflaţiei înalte dar şi a poziţiei slabe din punct de vedere macroeconomic, dobânzile la care se împrumută România sunt cele mai mari din UE, atât la împrumuturile în monedă locală, cât şi la cele în euro sau dolari. .…” Integral: https://www.zf.ro
“Cum ar arăta România cu doar 12 milioane de locuitori? Vezi scenariile Statisticii cu privire la viitorul demografic al țării Populația rezidentă (cea care locuiește efectiv în țară, fără cei plecați la muncă în străinătate) a României era de puțin peste 19 milioane de locuitori la începutul acestui an, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Faptul că se nasc mai puțini locuitori decât mor (sporul natural e negativ), norocul nostru ) în materie de demografie) îl reprezintă imigranții aduși să muncească în țară. De fapt, datorită emigranților populația României a crescut în premieră după mulți ani de scădere. De fapt, țara noastră pierde câte un milion de oameni la fiecare 10 ani.Iar scenariile INS pentru viitor sunt destul de sumbre. Am putea ajunge să avem puțin peste 12 milioane de locuitori peste 35 de ani. INS lucrează cu mai multe scenarii. Cel mai probabil e cel „intermediar”, între cel constant, optimist, mediu și apoi cel pesimist. Varianta constantă reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete înregistrate în cadrul fiecărui judeţ. În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2060 la 11,0 milioane locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2060, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 16,3 milioane locuitori, iar în varianta pesimistă de 12,5 milioane locuitori. Varianta medie reprezintă varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei, pe baza căreia România ar urma să aibă, în anul 2060, o populaţie rezidentă de 13,8 milioane locuitori. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2060, la 15,4 milioane locuitori. În toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a României se va reduce cu valori cuprinse între 3,6 milioane persoane (varianta optimistă) şi 12 milioane persoane (varianta pesimistă). ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Speranța de viață în UE este estimată la 81,5 ani în 2023. În România e cu 5 ani mai mică ….În 15 țări, speranța de viață a depășit media UE, cea mai mare speranță de viață fiind înregistrată în Spania (84,0 ani), Italia (83,8 ani) și Malta (83,6 ani). …. În schimb, cea mai scăzută speranță de viață a fost înregistrată în Bulgaria (75,8 ani), Letonia (75,9) și România (76,6). În comparație cu nivelul pre-pandemic din 2019, 18 țări UE au înregistrat o creștere a speranței de viață în 2023, în timp ce 2 țări au rămas stabile, iar 6 au înregistrat o scădere. Cea mai mare creștere a fost în România (+1,0 an), urmată de Lituania (+0,8 ani), Bulgaria, Cehia, Luxemburg și Malta (toate cu o creștere de +0,7 ani). În schimb, Austria și Finlanda au înregistrat cele mai mari scăderi (-0,4 ani fiecare), urmate de Estonia și Țările de Jos (-0,2 ani). ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“CFR estimează pierderi de peste un miliard de lei în acest an, cu aproape 500% mai mari decât anul trecut Operatorul de stat de transport feroviar de călători estimează pentru anul 2024 pierderi de 1,026 miliarde de lei, cu 464% mai mari decât cele raportate la 31 decembrie 2023, acestea fiind determinate în principal de scăderea cu aproape 30% a compensaţiei acordate de la bugetul de stat şi de creşterea cheltuielilor salariale la aproape 1,8 miliarde de lei ca urmare a aplicării Legii privind statutul feroviarului. …. Veniturile financiare pe anul 2024, în valoare de 500.000 de lei, sunt programate în creştere cu 30,68% faţă de cele preliminate/realizate la data de 31.12.2023, conform documentului. La rândul lor, cheltuielile totale în valoare de 3,779 miliarde de lei sunt fundamentate “în funcţie de activităţile concrete din programele de achiziţii de bunuri şi servicii, pentru desfăşurarea activităţii, fundamentate pe baza posibilităţilor reale de plată a acestora, în limita surselor legale, a recalculării cheltuielilor de natură salarială şi a cheltuielilor de mandat. Practic, acestea sunt programate în creştere cu 20,67%, respectiv cu suma de 647,217 milioane de lei, faţă de cheltuielile totale realizate la data de 31 decembrie 2023. În structura cheltuielilor totale, cheltuielile din exploatare, de 3,745 miliarde de lei, deţin o pondere 99,10%, iar cheltuielile financiare, în valoare de 34 milioane de lei, deţin o pondere de 0,90%. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Comasarea, cuvântul cheie al campaniei absurde La finalul acestei săptămâni vom intra în cea mai absurdă campanie electorală din ultimele 3 decenii. Principala sursă a absurdului stă în cuvântul comasare, pe mai multe planuri. 1.Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale Inițial, a avut logică pe două planuri, însă prea puțin din ea a fost confirmat de realitate, au apărut efecte adverse necalculate și acum comasarea scrutinelor a rămas ca un avorton. Prima rațiune a fost să pună în dificultate AUR, care miza pe votul politic suveranist la europarlamentare, dar era total nepregătit în acest moment pentru locale. Acest aspect a funcționat, după cum am arătat deja. Doar că localele, cu importanța lor incomparabil mai mare pentru români, nu doar că au eclipsat europarlamentarele, ci le-au sufocat complet. În acest moment, și este puțin probabil să se schimbe ceva până pe 9 iunie, în România nu se discută nimic din temele europene în funcție de care ar trebui să votăm la acest scrutin. ….. 2.Comasarea listelor PNL – PSD la europarlamentare și în câteva puncte cheie la locale. Cum spuneam, ea ar fi trebuit să fie episodul pilot al construcției electorale comune a anului 2024. Cineva a avut impresia că două electorate pot fi tratate ca niște turme și mânate spre un saivan comun. Două electorate care în mod tradițional s-au dușmănit, au fost chemate la vot unele împotriva celorlalte și cu mare greutate au înghițit și coaliția de guvernare. Și nu este vorba doar despre partide, ci și despre organizațiile celor două partide care s-au văzut obligate la o frăție pe care n-au dorit-o și n-au înțeles-o. Adică, pe o parte a străzii se luptă din toate puterile pentru primării și consilii județene, pe cealaltă parte a aceleiași străzi își dau mâna să susțină lista comună la europarlamentare. Și fiecare trebuie să dea socoteală la firul ierbii electoratului propriu pentru această năstrușnicie. Efectul este că, după cum îmi spunea un vechi liberal, niciodată PSD și PNL nu s-au urât mai tare în teritoriu decât anul acesta. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Ce greșeli a făcut Iohannis în politica externă a României ….. 1.Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, agresiunea Chinei asupra Taiwanului sau conflictul din Gaza au arătat românilor cât de important este pentru un stat să își dezvolte viziunile de politică externă pe baza unor fundamente democratice. O politică externă a unui stat cu democrație consolidată este o politică ce oferă o importanță deosebită drepturilor omului și principiilor statului de drept în interacțiunea sa cu alte state. Nu există nicio justificare, de pildă, pentru care România nu a recunoscut nici până azi genocidul armean comis de autoritățile turce la începutul secolului XX. Franța, Germania, Polonia, Belgia, Statele Unite și multe alte state recunosc acest genocid istoric, iar realitatea demonstrează faptul că acest act de condamnare a primului genocid al secolului XX nu a dus la întreruperea relațiilor diplomatice cu Turcia. Teama României de a nu supăra Turcia, mai exact regimul autoritar turc aflat la guvernare, nu are niciun fel de justificare. Prin recunoașterea și condamnarea la nivel simbolic a celei mai grave crime internaționale, România ar arăta pe scena internațională că este un stat care prețuiește cu adevărat valorile democratice. 2. La același capitol al politicii externe bazate pe fundamente democratice, România este datoare să recunoască statul Kosovo. Ținând cont de faptul că la finalul anilor 90, Statele Unite și Federația Rusă emiteau diverse strategii de apropiere între cele două mari puteri, este de înțeles jocul geopolitic pe care România l-a făcut în momentul în care NATO a decis bombardarea Serbiei (1999), fără să fi beneficiat de mandat din partea Consiliului de Securitate ONU, dar cu scopul declarat de a preveni un genocid împotriva etnicilor kosovari. Pe de o parte, președintele Emil Constantinescu a decis anularea autorizației de survol al trupelor ruse care transportau armament în Kosovo, jucând astfel în favoarea americanilor. Pe de altă parte, România nu a mers până la capăt de partea americană și nu a recunoscut independența statului Kosovo nici după ce ONU a recunoscut existența acestui nou stat înființat. ….3. Luând ca model comparativ strategiile de securitate referitoare la China ale Uniunii Europene, Germaniei, Statelor Unite și Marii Britanii, care au în comun principiul „de-risking not decoupling”, România ar trebui să introducă China în strategia de securitate națională. În actuala strategie de securitate, asumată de președintele Iohannis, nu există niciun fel de referință la China. Atacurile cibernetice asupra României, spionajul venite din partea Chinei ar trebui să fie asumate ca acțiuni maligne în această strategie a statului român. Niciun stat nu interzice comerțul, schimburile culturale sau economice cu China, însă investițiile chineze în domeniile strategice ale statului implică o sănătoasă precauție (de-risking). Totodată, corupția care ar putea apărea ca fenomen secundar în relația de business dintre partenerii români și reprezentanții chinezi sau ai oricărui alt stat cu regim autoritar, cum mai sunt Azerbaidjan sau Iran, ar trebui să devină amenințare la securitatea națională. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“ANALIZĂ: Vara 2024, ultima șansă pentru Putin să învingă .…Practic, toată elita rusească este curentată de fiorii sentimentului că victoria e aproape, că generația de astăzi va intra în manuale ca una care a învins Occidentul și a restaurat “frontierele istorice ale Rusiei”. Pe care însă nimeni nu știe unde sunt (granițele URSS? ale Imperiului rus?), iar cel mai probabil sunt acolo – după cum îi răspundea Putin unui elev – unde vrea Rusia să fie. Poate că optimismul participanților la ceremonie ar fi fost mai robust, dar Congresul american i-a stricat lui Putin inaugurarea, votând cel mai important pachet de ajutor militar pentru Ucraina……De la începutul acestui an, ochii întregii lumi erau ațintiți asupra președintelui Camerei, republicanul Mike Johnson care amâna votarea furnizării ajutorului pentru Ucraina. Abia după ce a fost amenințat cu destituirea de o majoritate ad hoc compusă din democrați și o parte a republicanilor din Cameră, Johnson a împărțit proiectul inițial în alte patru proiecte de lege pe care le-a supus votului. Și în ciuda faptului că 112 republicani au votat împotrivă, ajutorul pentru Ucraina a trecut prin Camera Reprezentanților fără nici o problemă. Prin acest pachet de legi, Ucraina primește 60,8 miliarde, Israel și Gaza 28 miliarde iar Taiwan și regiunea Indo-Pacific 8 miliarde. Al patrulea proiect introdus de Johnson prevede interzicerea TikTok și confiscarea activelor rusești din SUA. ….În ultimele săptămâni, Trump s-a limitat la a arunca problema Ucrainei în brațele Europei, căreia i-a cerut “să egalizeze” banii puși de SUA. Numai că asta s-a întâmplat mai mereu, ba mai mult, ajutorul european a fost constant mai mare, în ultimul an. Până în ianuarie 2024, instituțiile și țările UE au acordat 93,2 miliarde dolari Ucrainei, ajutor militar, financiar și umanitar, față de 74,3 miliarde de la SUA. Cât privește ajutorul militar, invocat de Trump și alți republicani conservatori izolaționiști, țările europene, începând cu Germania și Marea Britanie, au contribuit cu 60,5 miliarde dolari, față de 46,3 miliarde cât a cheltuit SUA cu ajutoarele militare pentru Ucraina. Ca pondere din economia fiecărei țări, SUA este pe la mijlocul listei, pe locul 20, după 17 țări europene, după UE ca atare și după Canada. În același timp, ajutorul american s-a dovedit esențial, fără el – a spus-o în repetate rânduri președintele Zelenski – Ucraina nu poate rezista în fața agresiunii rusești. …. Într-un interviu recent pentru Foreign Policy, ministrul de Externe Dmitri Kuleba afirma că este pentru prima dată după al Doilea Război Mondial când Europa preia poziția de lider în fața SUA. Pachetul american nu va duce la atingerea parității resurselor în acest război de uzură. Rusia cheltuie 8-10 % din PIB pentru război…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Mizele vizitei lui Xi Jinping în trei state europene. Prima oprire, Franța Xi Jinping vizitează continentul european pentru prima dată în ultimii cinci ani într-un turneu de șase zile cu opriri programate în Franța, Ungaria și Serbia. Evitarea unei confruntări economice majore cu Uniunea Europeană, inclusiv prin eliminarea amenințărilor tarifare, întărirea colaborării cu două state europene care au relații tensionate cu Bruxellesul și NATO, precum și păstrarea imaginii de mediator în privința războiului din Ucraina în contextul în care tot mai multe state europene acuză Beijingul că sprijină Moscova, se numără printre obiectivele vizitei președintelui chinez, potrivit unor analize făcute de presa internațională. CNN amintește contextul geopolitic tensionat în care Xi Jinping a aterizat duminică în Franța. Numai în ultimele săptămâni, Uniunea Europeană a lansat anchete comerciale privind furnizorii de turbine eoliene din China și achiziționarea de echipamente medicale și a percheziționat birourile producătorului chinez de echipamente de securitate Nuctech, ca parte a unei investigații privind subvențiile. În ultimele zile, Germania și Regatul Unit au arestat sau au pus sub acuzare cel puțin șase persoane pentru presupus spionaj și infracțiuni conexe legate de China. Iar în martie, Italia a părăsit oficial programul „Centură și Drum”, lăsând inițiativa chineză fără singura sa țară membră a G7, un gest perceput ca o lovitură pentru China și liderul său…… Obiectivul lui Xi ar fi însă mai degrabă neutralizarea agendei de securitate economică a UE, inclusiv a amenințărilor tarifare, prin exploatarea diferendelor interne, a explicat Mathieu Duchatel, cercetător la Institutul Montaigne, pentru Reuters. Vorbind despre strategia Chinei față de Europa, Duchatel a observat că aceasta urmează principiul „dezbină și stăpânește”. „Acest lucru nu este ascuns, ci la vedere”, a arătat el. Companiile și guvernele europene se plâng de mult timp de accesul restricționat la piața chineză și de concurența neloială. Un studiu al Institutului Kiel a estimat că subvențiile acordate de China firmelor sale sunt de trei până la nouă ori mai mari decât cele acordate de alte economii majore. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Mesaje după sărbători: ”Hristos a înviat! Vino să muți mașina, fmm!” Dacă în perioada sărbătorilor pascale mesajele sunt pline de optimism și de îndemnuri la bunătate sufletească, cele care vin imediat după sunt mult mai practice și la obiect. Numeroși creștini de la oraș au avut parte de aceste mesaje puse sub ștergător, din partea altor creștini, întorși din vacanța de reculegere sufletească. „Hristos a înviat, vino să-ți muți mașina, FMM” sau „Ai parcat ca un bou, adevărat a înviat” sunt doar câteva din hârtiile găsite de creștini sub parbriz, cu excepția celor în care oameni politici își pun o fotografie și un mesaj plin de dragoste și respect față de alegător. …. Deocamdată BOR nu s-a pronunțat cu privire la sfințenia acestor anunțuri, neexistând precizări dacă urarea „Cristos a înviat” poate fi așezată canonic alături de „Mută mașina, pizda mă-tii” dar se așteaptă o reacție a teologului Vasile Bănescu spre finalul zilei. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Emanuel Ungureanu îi cere premierului Ciolacu să oprească strategia de consultanţă cu OMS
…„Nu ştim al câtelea contract este şi nici măcar cât o să coste România şi nu ştim nimic nici despre cele 10 milioane de euro pe care domnul Rafila le-a dat deja pentru consultanţă la OMS. E un contract pe care îl vreau cercetat de către Parchetul European, pentru că sunt suprapuneri de bani de pe alte proiecte europene pe zona de consultanţă. Nu este doar imoral, ci şi ilegal ca o instituţie a statului român, Ministerul Sănătăţii, ciclic, să vină cu contracte prin care cere unor organizaţii la nivel mondial să ne consilieze în domeniul Sănătăţii. (…) Nimeni nu ştie pe ce, nimeni nu ştie care este sensul acestor contracte de consultanţă”, a declarat Emanul Ungureanu, la Parlament, potrivit Agerpres. ….”
https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-27113783-emanuel-ungureanu-cere-premierului-ciolacu-opreasca-strategia-consultanta-oms.htm
“Scheme de căpușat statul și spațiile verzi recuperate de primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu…””
https://spotmedia.ro/stiri/politica/scheme-de-capusat-statul-si-spatiile-verzi-recuperate-de-primarul-sectorului-2-radu-mihaiu
Orcul horthyst orban von Hungary: din ce in ce mai bine…
https://www.euronews.com/2024/05/08/what-is-former-iranian-leader-ahmadinejad-doing-in-a-secret-visit-to-budapest