Buna dimineata intr-o zi de luni, 8 mai! În ţară, vremea va deveni rece pentru această dată, exceptând regiunile vestice, sud-vestice și mare parte din Lunca Dunării, unde valorile termice vor fi apropiate de cele specifice datei. Maximele se vor încadra între 9 gr în Moldova și estul Transilvaniei și 24 de gr. în sudul Olteniei, iar cele minime între 3 și 13 gr. Cerul va avea înnorări și va ploua pe arii relativ extinse în special în sud-vestul, sudul, estul și centrul țării. La munte, la altitudini de peste 1500 m în Carpații Orientali și în general de peste 1700 m în restul zonei montane, trecător vor fi și ninsori și lapoviță. În regiunile vestice și sud-vestice ploile vor avea caracter de aversă și vor fi însoțite de descărcări electrice. In Bucuresti, cerul va avea înnorări și temporar va ploua. Temperatura maximă va fi de 16…17 gr, iar cea minimă de 7…8 gr
“Polonia își pierde răbdarea: scrisoarea ministrului sănătății de la Varșovia către Pfizer După încheierea campaniilor de vaccinare împotriva coronavirusului, Uniunea Europeană are un surplus uriaș de doze de vaccin, iar conform comenzilor la companiile farmaceutice, vor mai fi livrate alte sute de milioane în acest an și anul viitor. Pentru că nu sunt necesare, statele membre UE încearcă de luni de zile să renegocieze contractele cu concernele Pharma – fără niciun succes. În Germania, la finele anului trecut exista un excedent de peste 150 de milioane de unități în depozitul central, iar livrările nu s-au oprit. Ministrul Sănătăţii, Karl Lauterbach, a fost criticat, iar Berlinul ar vrea renegocierea contractelor. Și mai critică e situația în Polonia, care își pierde răbdarea în fața negocierilor care trenează. În timp ce guvernul federal e ceva mai indulgent, Varșovia – ca și alte guverne din Europa de Est – nu a ascuns faptul că, în ciuda contractelor existente, nu dorește sub nicio formă să continue să plătească pentru vaccinurile Covid. Pe lângă schimbarea situației epidemice, Polonia invocă drept motiv războiul de agresiune rusesc din Ucraina și valul de refugiați rezultat, ceea ce pune o presiune puternică asupra finanțelor țării. Într-o scrisoare deschisă, Bulgaria, Polonia, Lituania și Ungaria scriseseră deja la mijlocul lunii martie: „Nu suntem de acord cu livrări care să depășească nevoile statelor membre și pe care statele membre nu le doresc.” „O declarație la care Pfizer a dat din umeri – și astfel a crescut furia în guvernul polonez”, relatează Welt.de. …… În orice caz, Niedzielski dezvăluie ceea ce Pfizer le oferă statelor: reducerea cantității totale, în același timp plătindu-se jumătate din preț pentru fiecare doză de vaccin care, contrar înțelegerii, nu este produsă: „Aceste costuri sunt pentru dozele literalmente nefabricate, care nu au fost niciodată produse, nu sunt și nu vor fi niciodată produse – prin urmare, nu au costat Pfizer niciun ban”. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Supraimpozitarea și impozitul progresiv, două teme false de dezbatere ale momentului. Cum poate fi corectat dezechilibrul bugetar Supraimpozitarea salariilor ”mari” este o temă falsă ca, de altfel, întreaga discuție despre impozitarea progresivă. În primul rând, supraimpozitarea vehiculată nu are sens economic sau social: nu ar aduce încasări la buget care să rezolve măcar parțial situația dificilă a deficitului și nici nu ar genera echitate între contribuabili, atâta timp cât este pus arbitrar un prag fără nicio modelare economică pentru a-l justifica. În al doilea rând impozitarea progresivă nu poate fi introdusă în viitorul apropiat fără o reformă solidă a administrației fiscale care, în condițiile actuale, nu este pregătită să gestioneze milioane de declarații și nici fără un studiu care să indice variantele optime de impozitare pentru economia locală. Așa cum mediul de afaceri a susținut repetat, fără o analiză temeinică a sistemului fiscal, fără o reformă serioasă și fără implementarea de tehnologie în administrarea fiscală, schimbările în fiscalitate nu vor aduce beneficii. Orice dezbatere despre o viitoare modificare a fiscalității din România ar trebui să aibă în vedere aceste scopuri: creșterea echității fiscale și a încasărilor bugetare prin reformarea administrației fiscale și analiza legislației pentru a mări baza de impozitare. Însă aceste lucruri sunt cunoscute la nivel guvernamental, ele fiind incluse în PNRR la capitolul reforma fiscală, unde sunt prevăzute etape și jaloane de îndeplinit. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: V-au spus ca “fabricile lui Nicolae Ceauşescu” erau energofage, poluante, neperformante, prost administrate? Mormane de fier vechi care trebuiau puse la pământ? Ei bine, v-au minţit! Lucrez de 20 de ani intr-o “fabrica” a carei sectie de productie a fost construita in perioada 1963-1965 – am pus ghilimele pentru ca acum, in 2023, termenul este impropriu. A devenit societate comerciala in 1990 in baza Legii 15/1990 iar apoi societate comerciala pe actiuni in 1991 in baza Legii 31/1991. S-a privatizat conform HG 887/1995 iar capitalul social detinut de stat prin FPS a fost transferat catre persoane fizice in baza procesului de privatizare in masa, conform Legii 55/1995 si catre persoane juridice conform contractului 550 / 1996. In 2003 fabrica a fost achizitionata de un investitor financiar si apoi vanduta in 2006 unui investitor strategic. Astazi, intamplator, este liderul pietei farmaceutice din Romania si parte dintr-un grup in top 5 la nivel global. Batalia pentru a pastra fabrica in picioare a fost data eroic in perioada 1990 – 2000 de echipa lui Iuliu Osian – mai stie cineva cine a fost Iuliu Osian? Toate cele 5 fabrici de medicamente construite inainte de 1990 – Antibiotice, astazi detinuta majoritar de MS, Armedica, acum parte din Gedeon-Richter, Biofarm, in prezent in proprietatea SIF-urilor, Sicomed, din 2006 parte din Zentiva si Terapia, in componenta lui Sun Pharma din 2014 – au ramas in picioare si sunt lideri in categoriile din care fac parte. Performante de succes au si fabricile construite inainte de 1990 din industria automotive, o parte din cele de bunuri de larg consum, de imbracaminte, de fapt toate fabricile care au intrat in proprietatea unor investitori financiari sau strategici care au inteles importanta productiei in Romania si le-au transformat, retehnologizat, internationalizat. Insa marea majoritate a “fabricilor lui Nicolae Ceausescu” din centrele urbane au fost transformate in mall-uri, cladiri de birouri si cartiere rezidentiale in conditiile in care erau la nivelul tehnologiei din anii 1990, nivel similar cu celelalte tari din Estul Europei. In contrast insa, in celelalte tari din Estul Europei marea majoritate a fabricilor de dinainte de 1990 au ramas in picioare astfel incat acum sa nu ne miram ca la cumparaturi gasim marci vechi de peste 50 de ani, toate fabricate in Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Ni se spune de peste 20 de ani ca “fabricile lui Nicolae Ceausescu” erau mormane de fier vechi, energofage, poluante, neperformante, prost administrate? Iata unde se afla Romania la capitolul industrie chimica in 1990. 72 de combinate (nu mai ineficiente decat cele din alte tari din Europa de Est, care s-au salvat si internationalizat in marea majoritate), un sistem performant de invatamant (12 scoli profesionale, 23 licee, 17 facultati si 10 institute de cercetare) – sectorul aducea circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din productia industriala de atunci. Astazi, in 2020, daca a mai ramas un sfert din capacitatile de productie si din cele din invatamant, iar domeniul aduce la buget venituri de doar 3 miliarde Euro si aproape jumatate din deficitul balantei comerciale a Romaniei. …. Au castigat interesele care, intentionat sau nu, ne-au adus in situatia ca in 2023 sa nu mai prelucram mancare, chimie, energie, aparare, adica nevoile de baza ale oricaruia dintre noi. Romania este o tara infernal de dependenta de importuri si, mai rau, fara strategie si viitor in industria de prelucrare. Cand nu mai ai paine, lapte, carne, legume si fructe procesate local, nu mai ai suveranitate. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Imposibila reformă teritorială Ideea reformei administrativ-teritoriale, o necesitate veche de 30 de ani pentru dezvoltarea României, nu are nicio șansă. O știu partidele politice, administrația, serviciile secrete și baronimea. Doar mediul de afaceri, exasperat de birocrație și de cheltuirea aiuristică a banului public, mai speră într-o minune. Dar chiar și așa, te întrebi din ce cotloane (Camera de Comerț, fost imperiu al lui Vlasov- Păcănele, condusă acum de traseistul Mihai Daraban, nu este chiar cea mai credibilă instituție) răsare sistematic inițiativa, cu atât mai mult acum, când anul electoral se apropie cu pași repezi. Pur și simplu nu face sens decât dacă cineva cu epoleți vrea să acapareze dezbaterea publică, lansând un subiect mort din fașă. Dezbaterea pe această temă este o culme a ipocriziei, tocmai pentru că reforma este atât de necesară, aproape obligatorie, cum au arătat diversele studii făcute în acești ani, dar nimeni nu o vrea. Își poate imagina oare cineva întreg la cap că PSD, PNL sau UDMR vor da din mână găina cu ouă de aur în prag de alegeri locale? Păi pe cine se bazează partidele mari ca să scoată oamenii la vot, să le facă propagandă cu „mărețe realizări” și viitorul luminos, dacă nu pe baroni, primari, consilieri locali și județeni, pe familiile și prietenii acestora, o întreagă clientelă de partid care își trage seva exact din actualul sistem politico-administrativ. Mii de oameni se hrănesc din el și dau parandărăt la partide voturi, comisioane și sponsorizări. Nu mai departe de luna septembrie 2022, Parlamentul a votat mărirea salariilor în administrația publică locală, iar pensiile speciale pentru primari așteaptă după colț să treacă valul cu cerințele Comisiei Europene pentru PNRR. Își imaginează cineva că toți aceștia vor renunța de bunăvoie și fără scandal la privilegii? ….O Românie cu doar 15 județe în loc de 41, cu 12% dintre comune și jumătate dintre orașe dispărute, ar însemna apocalipsa pentru marile partide care funcționează pe modelul rețelelor locale, dependenței de clienții politici. …. În România sunt 375 de comune cu o populație sub 1.500 de locuitori, peste jumătate din localități au sub 3.000 de locuitori, iar 75% au sub 5.000. Mai mult, există trei județe- Tulcea, Brăila și Mehedinți- care ar rămâne cu un singur oraș, reședința de județ, iar 38 de orașe nu ar putea aspira nici măcar la statutul de comună. Ca să nu mai vorbim de acele sate rămase aproape pustii, populate de doar câteva zeci de oameni, și aceia bătrâni. …. Să ne amintim de încercarea din 2011 a lui Traian Băsescu de a face reforma teritorială – în loc de 40 de județe rămâneau 8 – un eșec răsunător datorat opoziției baronilor PDL. „Gigi și Nelu” (Gheorghe Ștefan și Ioan Oltean) s-au opus, mărturisea atunci Băsescu. Dacă o mână de fier precum Băsescu nu i-a putut convinge, vă dați seama cam care sunt șansele unora precum Ciucă, Ciolacu, ei înșiși un soi de baroni. ,….” Integral: https://revista22.ro
“Context.ro: Soția judecătorului CCR Bogdan Licu, pe statul de plată al lui Alexandru Cumpănașu și al SRI / Cum l-a ajutat Licu pe Cumpănașu Soția lui Bogdan Licu, fost procuror șef al Parchetului General și actual judecător la Curtea Constituțională a României, a fost angajată într-un proiect al lui Alexandru Cumpănașu, derulat din fonduri europene, în parteneriat cu statul. În același timp, Monica Licu lucra pentru Serviciul Român de Informații. Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu derularea proiectelor pe fonduri europene, Bogdan Licu i-a venit în ajutor, într-o campanie despre abuzul statului împotriva persoanelor care lucrează cu bani europeni. În prezent, Cumpănașu este trimis în judecată de procurorii DNA sub acuzația de corupție, se arată într-o investigație publicată de jurnaliștii Andreea Pavel, Cristian Leonte și Attila Biro pe Context.ro …. Conform declarațiilor de avere ale soțului, Monica Licu a încasat de la SRI în același an, 2014, suma de 50.000 lei pentru “asistență psihologică”. În total, în perioada 2013-2016, Monica Licu a încasat de la SRI 233.000 de lei. Conform declarațiilor de avere ale soțului, în 2017 Monica Licu a încasat doar pensie, în valoare de aproximativ 76.000 lei. …. Când Alexandru Cumpănașu a început să aibă probleme cu proiectele pe care le derula cu fonduri europene, iar Ministerul Dezvoltării sesiza nereguli în desfășurarea lor, Bogdan Licu, soțul Monicăi Licu și, la acea vreme, șeful Parchetului General, i-a venit în ajutor fostului colaborator al soției sale. Licu și Cumpănașu s-au afișat public în mai multe rânduri, ba chiar au anunțat, tot public, că au căzut de acord cu privire la înființarea unui birou comun pentru sesizarea abuzurilor autorităților care finanțează proiectele europene asupra beneficiarilor, adică exact situația în care se afla Cumpănașu care, chiar în acel moment, tranșa un litigiu cu Ministerul Dezvoltării. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Despre posibila comasare a alegerilor ….. Dacă ar fi să se respecte perioadele în care s-au ținut ultima dată, scrutinele ar trebui să se desfășoare astfel:
- 7 iunie, Parlamentul European;
- ultima decadă din septembrie, alegeri locale;
- a doua decadă (primul tur) și ultima decadă din noiembrie (al doilea tur), alegeri prezidențiale;
- prima decadă a lui decembrie, Senatul și Camera Deputaților.
Observăm că ultimele trei alegeri (dintre care una în două tururi) ar trebui să se desfășoare de-a lungul a mai puțin de trei luni. Cum fiecare perioadă electorală (strângerea semnăturilor, depunerea candidaturilor, campania propriu-zis) durează mai mult de două luni, este evident că acestea se vor suprapune. Asta poate crea inconveniente majore. De exemplu, vor funcționa simultan mai multe birouri electorale centrale, dar și locale. De asemenea, este posibil ca strângerea de semnături pentru candidații la Președinție să aibă loc în ziua alegerilor locale și în cele 48 de ore premergătoare, când, conform legii, există numeroase restricții privind activitatea politică. Președintele Iohannis se teme că un an de alegeri ar împiedica politicienii să se ocupe cum ar trebui de guvernare: … Mai ciudat e că peneliștii vorbesc exclusiv despre comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Practic, asta ar însemna fie devansarea alegerilor parlamentare, fie amânarea celor locale. Prima variantă este exclusă datorită art.63, alin.(3) al Constituției, din care rezultă că alegerile nu pot avea loc cu mai mult de 20 de zile înainte de expirarea mandatului actualilor parlamentari (29 decembrie). Amânarea alegerilor locale presupune prelungirea mandatelor primarilor și consilierilor în funcție. Dar, conform art.151, alin.(3) al Codului administrativ, asta nu se poate face decât „în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav”, ceea ce sperăm să nu se întâmple (exceptând posibilitatea ca guvernarea PSD-PNL sa fie declarată sinistru deosebit de grav). Bineînțeles, se poate forța modificarea legii, a încercat și Guvernul Boc în 2012, dar Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr.51/2012, neconstituționalitatea legii. …. Ce probleme ar genera comasarea Ținerea simultană a alegerilor locale cu cele parlamentare ridică o serie de probleme tehnice. De exemplu, persoanele cu drept de vot nu sunt aceleași: cetățenii europeni cu reședința în localitate pot vota la alegerile locale, dar nu și la cele parlamentare; dimpotrivă, cetățenii români aflați în străinătate pot vota la parlamentare, dar nu și la locale. De asemenea, faptul că la parlamentare poți vota în orice localitate din județul de domiciliu, dar nu și la locale. Asta ca să nu mai vorbim că, prin grija parlamentarilor care au uitat că promiseseră unificarea legislației într-un cod electoral, avem o serie de prevederi divergente la cele două tipuri de alegeri – de exemplu, procedura de acreditare a observatorilor. …. Dar nu asta e problema principală, ci cea de fond, legată de obiectul alegerilor. La alegerile locale, discuția ar trebui să fie despre problemele specifice fiecărei localități, pe când la cele parlamentare e vorba despre politicile naționale. Este probabil ca alianțele electorale încheiate pentru alegerile locale să difere de cele stabilite pentru Parlament: o sursă suplimentară de confuzii pentru alegător. ….. Așadar, n-are rost să ne amăgim. Partidele care propun comasarea alegerilor nu urmăresc „binele public”. Ele speră doar că în acest fel vor putea primi mai multe voturi…..” Integral: https://www.contributors.ro
“Legea învățământului superior a fost aprobată. Ce probleme rămân nerezolvate Rectorii care sunt în funcție la intrarea în vigoare a noii legi a Educației pot să mai stea încă un deceniu la conducerea universităților. Cel puțin așa au decis deputații din Comisia pentru învățământ care au terminat de dezbătut legea învățământului superior. De asemnea, aceștia au mai decis introducerea unor amenzi pentru persoanele care cumpără sau vând lucrări științifice, dar și introducerea unor excepții la normele de etică universitară. …. „Legea vine cu o ipocrizie spunând că limitează numărul de mandate la două. Două de acum încolo, după ce sunt destui rectori cu trei mandate. Au fost 12 ani rectori, o să mai fie încă 10, deci în total vor fi la conducerea universităților 22 de ani”, arată sociologul Marian Preda, rectorul Universității din București pentru Edupedu.ro ….. „Când lucrul acesta se perpetuează 22 de ani, este clar că nu mai există o libertate de opțiune și o egalitate de șanse între potențialii candidați la funcția de rector. Rectorul în funcție are un avantaj competițional aproape imbatabil“, a mai spus rectorul. În același timp, deputații au aprobat mai multe excepții de la normele de etică universitară, astfel că a fost introdus un alineat nou în articolul 168 al legii, unde sunt definite plagiatul și alte abateri de la normele academice de etică, articol care privește excepțiile. „Art. 168 (2) Nu constituie abateri de la normele de etică diferențele de concepție teoretică, experimentală sau practică, erorile materiale de citare, diferențele de interpretare a datelor, precum și diferențele de opinie“, prevede noul amendament. „Această prevedere va duce la o negociere referitoare la: de la ce cifră avem de-a face cu plagiat și astfel deschidem o poartă în care totul se va rezuma la câte erori sunt considerate plagiat și câte nu. Va fi și mai greu să analizezi lucrările cu probleme”, atrage atenția expertul în educație Mihai Maci. Tot el crede că ar trebui să se precizeze ce sunt aceste erori, dar și să existe sancțiuni ale întregii comisii de verificare a acestor lucrări. „Dacă lucrarea este promovată, înseamnă că toată comisia și-a dat acordul. Nu poate exista un om care trece prezentarea doctoratului dacă cineva din comisie îi spune că lucrarea nu este validă. pentru că trebuie să o refacă. Dacă comisia e de acord, înseamnă că ea are o problemă. Atunci, coordonatorul lucrării trebuie să nu mai aibă dreptul să coordoneze și alte persoane, iar școala doctorală din care acesta a făcut parte să fie pusă sub semnul întrebării”, precizează expertul. …. „Contează foarte mult cine este plagiatorul și dacă are sau nu o funcție importantă. Este foarte greu să verifici toate lucrările de doctorat pentru a vedea cine plagiază și cine nu. Dacă o persoană a plagiat și peste cinci ani ajunge într-o funcție importantă, această condiție de prescriere a plagiatului este inutilă”, arată acesta. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Comisii, comitete, comicării Fie că discutăm în termenii unei coșmelii de țară, aruncată la mijloc între trei sate, fie că ne uităm de jos la o impozantă clădire de colegiu centenar, ridicată în vremea lui Lascăr Catargiu, fie că învățăm în școlile vechi, cu holuri de dispensar, dar placate de sus până jos cu termopane recente, din timpul lui Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, orice școală din România anului 2023 își organizează activitatea în comisii. Acum trei ani, când pandemia speria și cutremura poporul nevaccinat, s-a vorbit de digitalizare. S-a făcut. Acum putem completa aceleași hârtii la stat ca înainte, dar le și scănăm și trimitem pe mail ca să fie acolo. În aceasta constă digitalizarea reală a statului. Adunăm munți de rapoarte pe care îi folosim prost. Acestea nu se transformă în cunoaștere, ci în pseudostatistici care, de cele mai multe ori, ascund realitatea (cele mai multe raportări ale statului român sunt, de fapt, subraportări ale situației reale grave – ne confruntăm cu versiunea pe dos a umflării datelor din socialismul românesc, unde realizările erau de talie mondială; acum coafăm ultimul loc la orice parametru de calitate a vieții în speranța ca bulgarii să vină după noi). Scopul acestor comisii organizate la nivel de școală, impuse de Ministerul Educației, este unul vag și nicăieri precizat cu rigoare. De ce există aceste comisii și cui îi servesc? Care este fundamentarea lor? Responsabilii care coordonează aceste grupuri de lucru nu sunt plătiți pentru această muncă, iar tragerea lor la răspundere, în caz de indisciplină, nu este nicăieri precizată în scris de către legiuitor. …. Necesitatea de a lucra în comisii permanente (Comisia de evaluare și asigurare a calității, Comisia de curriculum, Comisia de securitate și sănătate în muncă și pentru situații de urgență, Comisia pentru controlul managerial intern, Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității, Comisia pentru mentorat didactic și formare în cariera didactică) este rezonabilă în sine: direcțiunea școlii colaborează cu unele din cadrele didactice implicate în organizarea activității didactice, care fac, de obicei, parte din Consiliul de Administrație al unității de învățământ. E normal și recomandabil că această conlucrare să fie cât mai eficientă. Din păcate, adesea lucrurile nu se petrec așa. Care sunt cauzele lipsei de colaborare? Dacă inspectorii de management educațional de la nivel județean și de sector ar fi oameni nealeși politic, numiți vremelnic în funcții pe considerente personale, mărunte, inavuabile, cum se întâmplă, poate ar exista o probabilitate crescută ca aceștia să poată gestiona situațiile din școli cu suplețe, inteligență și corectitudine. La noi inspectorii intră în acțiune doar când apare un incident. Altfel, aceștia nu știu și nu vor să ajute cu sfaturi școlile pe care le păstoresc, care sunt destul de multe la număr (de ce nu mai mulți inspectori de management educațional? – poate pentru că în România vorbim de sinecuri politice, nu de profesioniști reali, dedicați meseriei lor, în aceste posturi de control și decizie, deși inspectorul școlar este, de regulă, un profesor cu ,,dosarul beton” – o somitate pe hârtie). Inspectorul este văzut ca un pericol, o amenințare și un inamic al școlilor, nicidecum ca un aliat și un sprijin real. …. Terorizarea psihologică a directorilor de școală de către inspectorat, care nu este în stare, repetăm, să-și realizeze decent, nici măcar bine, treaba, este o practică atât de păguboasă încât cultura instituțională toxică se scurge ca un lichid vâscos de sus în jos. Dacă inspectorul urlă și amenință directorii, atunci și aceștia procedează, pe cale de consecință, la fel cu subordonații lor. Impunitatea pe filieră politică duce la haos și violență verbală (și, la o adică, fizică) pe scara ierarhic-administrativă. Reversul profesionalismului conduce la stat spre zona unor practici de mici gangsteri politici. …. O conducere care face ordine cu biciul, pricepută doar la samavolnicii, este suma unui sistem educațional ineficient și prost organizat, descentrat de la sine, oricât de (des)centralizat ar fi în teorie. Însă explicitarea legislativă a sarcinilor acestor comisii este greșită din start, dincolo de recomandarea Ministerului Educației ca fiecare școală să conceapă proceduri proprii (de ce nu elaborează ME proceduri generale pentru orice activitate din școală, pe care școlile să le poată personaliza într-o oarecare măsură, din moment ce oricum unitățile de învățământ funcționează deja după proceduri standard, impuse de sus în jos?). ….” Integral: https://www.contributors.ro
“”Ce s-a întâmplat în Serbia se poate întâmpla și în România”. Avertismentul transmis de rectorul Universității Babeș-Bolyai .… “Vedem Serbia într-o cultură similară cu a noastră, de aceea suntem mai reactivi și mai șocați de ceea ce se întâmplă. În Serbia se întâmplă ce se întâmplă și în România. Serbia se află într-o stare de emancipare, unde instituțiile sunt slăbite. Când vii pe fondul unor instituții slabe, încă neconstruite după standarde moderne, apar astfel de lucruri. În toată lumea apar astfel de situații, important e la ce nivel le ținem și, foarte important, ce facem ca modalitate de reacție atunci când apar în general, în lume. Mi se pare că societățile democratice sunt bolnave în momentul acesta. E o boală foarte gravă, iar boala e mult mai gravă în România, în Europa centrală și de est. Ce n-au înțeles societățile chiar mai avansate democratic e că s-a produs o ruptură fundamentală în anii 90, începutul lui 2000. Puțină lume a conștientizat că, odată cu apariția internetului am intrat în a patra revoluție industrială. Internetul a venit și a atacat într-un fel toate fundamentele democratice, având acces la internet, democrația nu mai merge neapărat pe ideea de reprezentativitate, iar încrederea și adevărul au început să fie subminate. ….” Integral: https://www.digi24.ro
“Depozit de deșeuri pe un teren de 24 hectare, cu o capacitate de 3 milioane de tone, aprobat pe un teren lângă București / Locuitorii din zonă, revoltați: „Practic nu vom avea unde să ne creştem copiii” / Ce spune primarul Sectorului 4 Consiliului Judeţean Ilfov intenţionează să facă în sudul Bucureştiului un depozit de deşeuri de 24 ha cu o capacitate de 3 milioane de tone şi o durată de viaţă de 25 de ani. Demersul i-a pus pe jar pe locuitorii comunelor ilfovene Vidra, Berceni, Popeşti-Leordeni, Jilava, dar şi pe cei din Sectorul 4. Într-o şedinţă ordinară care a avut loc de curând, Consiliului Judeţean Ilfov a hotărât că în localitatea Vidra (Ilfov), pe un teren de 24 de hectare care se află în proximitatea singurei gropi de gunoi active a Bucureştiului – Ecosud, va construi un alt depozit de deşeuri. Acesta ar urma să aibă o durată de viaţă de 25 de ani şi o capacitate de 3 milioane de tone. În perioada următoare ar urma să fie demarată procedura de expropriere. Faptul că noul depozit de deşeuri va fi construit la o distanţă de aproximativ 800 de metri faţă de casele oamenilor îi revoltă pe cei mai mulţi dintre ei. „Respirăm hidrogen sulfurat şi toate gazele de groapă şi vom avea două gropi într-o singură localitate. Practic nu vom avea unde să ne creştem copiii. Aici nu vom avea parte de nimic altceva, decât de poluare”, a declarat pentru G4Media.ro, Adrian Velicescu, un locuitor al comunei Berceni. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“După Încoronare: despre sensul tradiţiei Ceremonia încoronării lui Charles al III-lea a fost, dincolo de elaborata coregrafie şi simbolismul ei constituţional, imaginea însăşi a tradiţiei care se încăpăţânează să existe în această epocă dominată de barbarie, nihilism moral şi relativism cultural. ….Tradiţia intră în vieţile noastre în hainele ei cele mai umile. Ea nu ni se înfăţişează mereu în decorul de pompă şi de emoţie al ceremoniilor de stat. Adesea ea se ascunde în ipostazele modeste ale continuităţii umane. Itinerariul pe care îl urmăm in vieţile noastre este înscris în rama ei. Revolta şi fronda nu pot schimba datele acestei istorii de care noi aparţinem. Niciodată ostificată,niciodată inertă, niciodată încremenită în răceală impersonală, tradiţia este rama în care se aşează existenţele noastre. Trecerea însăşi şi amintirea sunt posibile prin capacitatea tradiţiei de a oferi un sens morţii, durerii şi despărţirii. …. Cei care au contemplat imaginile somptuoase de la Londra au resimţit, fie şi trecător, majestatea tradiţiei ce conferă osatura simbolică a unui stat precum Marea Britanie: limba, obiceirile, ritualurile îi unesc, dincolo de graniţele britanice, pe cei ce aparţin comunităţii de naţiuni întruchipate de Commonwealth. De la sport la forma arhitecturii , un întreg patrimoniu durează ca imaginea unei unităţi culturale şi simbolice. În cele din urmă, oamenii şi naţiunile sunt mişcate, în momentele de bucurie, ca şi în clipele de tragism, de emoţiile şi de simbolurile purtate de tradiţie. Patria nu este doar un cuvânt abstract : în contururile ei se întrevăd inaginile locurilor pe care le-am iubit şi se aud vocile ce nu ne părăsesc, niciodată. Şi nici demagogia etnocratică şi nici delirul radicalismului stângist nu pot fi alternativa la soliditatea discretă a tradiţiei. Supravieţuirea ei este supravieţuirea noastră însăşi. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Radu Duda și Margareta au furat regina și au cerut o ladă de bere și 100 de euro Reprezentanții Casei Regale a României n-au uitat cine sunt și ce reprezintă, așa că au făcut o românească la încoronarea lui Charles și a Camillei de ieri. La scurt timp după încoronare, Radu Duda și Margareta au furat regina și au plecat cu ea într-o discotecă ținută de niște români din Londra. Margareta și Camilla au rămas în discotecă, în timp ce Radu Duda s-a dus să negocieze cu Charles. Duda a lăsat decența la o parte și a negociat cât se poate de dur: a cerut o ladă de bere, o sticlă de whisky, dar și 100 de euro. Dar și să-i plătească cineva taxiul, invocând că el nu are mărunt. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“Radu Crăciun: Prin perdeaua de fum a dezbaterilor fiscale
….Pentru un privitor din afara care vede bugetul Romaniei ca avand cele mai scazute venituri bugetare raportate la PIB din Europa, ar parea ca si Romania practica teoria minimizarii aparatului guvernamental si a cheltuielilor publice. Ceea ce este insa teribil de fals. Si tocmai acesta este paradoxul Romaniei. Avem veniturile bugetare ale unui stat minimal si cheltuielile unui stat maximal. In pofida faptului ca veniturile bugetare sunt cele mai mici din Europa raportate la PIB, cheltuielile bugetare sunt cele produse de un aparat bugetar hipertrofiat si de o alocare ineficienta a resurselor, dedicate majoritar beneficiilor sociale si salariale.
O incapacitate cronica de crestere a veniturilor prin colectare este explicatia deficitului bugetar cu care s-a confruntat bugetul Romaniei in ultimele decenii
Fara finantarile externe nerambursabile ale ultimelor decenii, tara ar fi fost condamnata la subdezvoltare avand in vedere structura cheltuielilor bugetare.
O incapacitate cronica de crestere a veniturilor prin colectare este explicatia deficitului bugetar cu care s-a confruntat bugetul Romaniei in ultimele decenii: cheltuieli prea mari pentru venituri atat de mici. Si corectiile nu doar ca nu au fost usoare, ci de-a dreptul imposibile fara asistenta/presiune externa. ….”
https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-26251972-radu-craciun-prin-perdeaua-fum-dezbaterilor-fiscale.htm
Bună dimineața în (fostă) zi de mare sărbătoare!
Păi da, încă n-am uitat că ni se spunea că la 8 mai 1921 a fost înființat Partidul Comunist din România… Că Gh. Cristescu, primul președinte al partidului, era plăpumar parcă nu se spunea, cum nu era clar de ce partidul a fost interzis în 1924: lipsea cuvântul Tatarbunar…
Să nu uitați, domnu’ Ciolacu, când veți deveni din nou tovarăș [de drum] cu cei din emigrația temporară impusă de de sentințele magistraților [aserviți] !! Uraaa!!!
“Boarding Pass: Avionul privat cu care președintele Iohannis s-a dus în UK a făcut escală în Sibiu. Cu ce a mers președintele Cehiei
….”La întoarcerea în ţară din vizita oficială din Marea Britanie, avionul privat pe care Administraţia Prezidenţială l-a închiriat pentru această deplasare a efectuat o escală de ~20 de minute în Sibiu. Ulterior, avionul privat şi-a continuat zborul din Sibiu spre aeroportul „Aurel Vlaicu” (Băneasa) din Bucureşti”, conform paginii de Facebook a Boarding Pass.
…Președintele Cehiei, Petr Pavel, și soția sa Eva au optat pentru o cursă de linie ca să ajungă la încoronarea regelui Charles. Asta în condițiile în care și autoritățile britanice au recomandat invitaților oficiali să evite avioanele private, pentru a nu aglomera și mai mult aeroporturile din zona Londrei…..”
https://spotmedia.ro/stiri/politica/boarding-pass-avionul-privat-cu-care-presedintele-iohannis-s-a-dus-in-uk-a-facut-escala-in-sibiu-cu-ce-a-mers-presedintele-cehiei
“Anchetă ”România te iubesc”: Apropiați ai prim-vicepreședintelui PNL Iulian Dumitrescu, implicați în afaceri cu companii deținute de albanezi dintr-o rețea de evaziune fiscală
”Filiera albaneză” este o rețea care a încercat să ascundă urmele unor firme româneşti cu probleme financiare, o filieră la care au apelat oameni de afaceri controversaţi, arată o investigație a emisiunii ”România te iubesc” de la Pro TV. E vorba despre zeci de companii asupra cărora planează suspiciunea de evaziune fiscală şi care au fost transferate unor cetăţeni albanezi. Unele dintre companii sunt controlate de sora lui Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova și prim-vicepreședinte PNL…..”
https://www.g4media.ro/ancheta-romania-te-iubesc-apropiati-ai-prim-vicepresedintelui-pnl-iulian-dumitrescu-implicati-in-afaceri-cu-companii-detinute-de-albanezi-dintr-o-retea-de-evaziune-fiscala.html
“Propunerea CE: Armamentul pentru Ucraina – plătit din planurile naţionale de redresare şi rezilienţă….”
https://www.bursa.ro/propunerea-ce-armamentul-pentru-ucraina-platit-din-planurile-nationale-de-redresare-si-rezilienta-02627940
https://www.youtube.com/watch?v=_dfIiqVU144
Vai capul meu… Il credeam mai destept si calculat pe Horodniceanu. Insa nu e cazul de demitere sau demisie pentru asta, cum zice tembelul pe-ne-le de la justitie.
Buna ziua 🙂
Ce scrie in Constitutie e pentru catei. Suntem in plin feudalism. 🙁
Da, absolut adevar!
https://www.timesnewroman.ro/ovi/imunitate-eterna/
Buna ziua.
Contractul cu Pfizer a fost negociat și semnat de ” doamna” Ursula von der Leyer.
Șefa comisiei UE.
Să plătească ea și restul comisiei daca au făcut contract ” beton” care nu prevedea clauze de încetare a livrărilor.
Alt succes al dânsei. Ca contractul semnat cu Astra Zeneca care a avut întârzieri colosale in livrări. Nici acolo nu exista capitolul penalități pentru varie întârzieri .
Cum am scris mereu, o Dancila dar nemțoaică.
Si cu așa conducători, ” experți de renume mondial ” voi credeți că UE merge in o direcție bună ?
La UE e exact ca la români.
Unde începând cu Iohannis și terminând cu ultimul ” expert” ( riguros cu doctorat) toți slujesc unica lozinca : Timpul trece, leafa merge.