Revista Presei – 8 februarie.„„Creșterea vârstei de pensionare ar fi absurdă”. România, între declin demografic sever și politici publice haotice”
08/02/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 8 februarie! Deşi în scădere uşoară, valorile termice vor fi în continuare peste cele normale în prima decadă a lunii februarie. Cerul va fi temporar noros şi se vor semnala precipitaţii slabe -predominant sub formă de ninsoare local la munte, mixte pe spaţii restrânse în nord şi în centru şi mai ales ploi izolat în restul zonelor. Conform ANM, vântul va continua să sufle tare la munte, în special la altitudini mari în Carpaţii Meridionali şi de Curbură, însă va avea intensificări temporare şi în celelalte zone, cu viteze mai mari în est-sud-est. Temperaturile maxime se vor încadra între 0 şi 9 gr C, iar cele minime, între minus 8 şi 1 gr C. In Capitală cerul va fi temporar noros, dar probabilitatea de ploaie va fi redusă. Vântul va sufla slab şi moderat, trecător cu uşoare intensificări. Temperatura maximă va fi de 8-10 gr C, iar cea minimă – de – 2-1 gr C.
Școala românească în pandemie, ruletă rusească …… “Școala românească în pandemie este ruletă rusească” consideră cu îngrijorare legitimă un profesor. Este zi de zi în clasă, nimeni nu îi poate zugrăvi realitatea în termeni nereali. Un alt cadru didactic descrie situația ca fiind “stresantă, frustrantă, periculoasă, o lecție despre obediență și inconsistență.” Revolta din litere și glas este sinceră și evidentă. Un dascăl consideră școala în pandemie la început de februarie 2022 “frustrantă, periculoasă, inconștientă, nepăsare la cote maxime.” Resemnarea că nimic nu se va schimba în bine este ușor sesizabilă. Cu toate acestea, va merge înainte. Descrierea devine de-a dreptul emoționantă: “Este strict incompetență, nepăsare, jocuri economice și politice. Mi se rupe sufletul la poveștile copiilor, care îmi spun cum prietena lor din cealaltă clasă este la spital, cum colega de bancă este a 3-a oara bolnavă, cum pe colegul x au venit sa îl ia din mijlocul orei fiind pozitiv, pentru ca “abia acum i-a ajuns rezultatul” și nu a acceptat școala să stea acasă până la venirea rezultatului. E trist, e descurajator…e și mai sfâșietor ce se întâmplă în afara școlii, în familia bolnavului.” O doamnă profesor radiografiază concis întreg cadrul ca fiind unul “haotic”. Nu poate face mai nimic pentru schimbarea situației, nu este decident, nu dă ordine comune. Un alt profesor care privește cu responsabilitate în jur vine cu propria diagnoză a unei zile la clasă: “stres, bătaie de joc, lipsă de încredere, risc de îmbolnăvire”. Opiniile acestor oameni care ne educă cât de bine pot copiii (cu înțelesul de “cât de bine li se permite”), nu contează pentru cei care conduc destinele educației, așa cum nu contează nici îngrijorările părinților responsabili! În discursul decidenților nu vom regăsi realitatea momentului: spitale pline, clase mai mult goale, dascăli în carantină sau izolare. Sunt prea preocupați de artificii tehnice care să mențină școlile deschise cu orice preț plătit de profesori, elevi sau părinți. Orice preț … plătit de alții! Integral: https://ziare.com
Trei căi prin care ne putem ieftini mâncarea. Cum ar putea firmele românești din zona alimentară să producă bunuri pe care acum le importăm. Scenariile BNR Scumpirea alimentelor, chiar dacă fiecare dintre noi o resimte altfel, a lăsat loc unor întrebări. Oare o parte din produsele alimentare pe care le importăm nu ar putea fi produse în țară? Teoretic, firmele românești din industria alimentară ar putea produce majoritatea mărfurilor pe care în prezent le importăm, arată o analiză a Băncii Naționale. Dar această perspectivă trebuie însă dublată de cea calitativă, se mai arată în document. Din perspectiva cantității, firmele din industria alimentară din România pot obține o producție suplimentară cu circa 9 miliarde lei, arată analiza citată. Sectoarele cu cel mai important potențial de dezvoltare sunt: brutăriile (unde producția suplimentară estimată este de 2 miliarde lei), fabricarea produselor de morărit (Biscuiti, piscoturi, macaroane, taitei- prducție suplimentară de 1,5 miliarde lei), producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne (1,5 miliarde lei) sau fabricarea produselor lactate (1 miliard lei)….. Ce ar trebui făcut 1. Îmbunătățirea legislației naționale privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare. România, contrar tendinței europene în care calitatea și promovarea acesteia reprezintă o prioritate, a continuat seria unor programe orientate numai spre dezvoltarea capacităților de producție, necorelate însă cu piața de desfacere. Asta a dus la finanțări nesustenabile, punând beneficiarii în situația nefericită de a falimenta investiția. Competitivitatea fermierilor va fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate. Folosirea schemelor de calitate asigură valoare adăugată produselor agroalimentare, sporind astfel competitivitatea pe piața locală în raport cu produsele din export. Astfel, pornind de la efectele asupra competitivității și mergând mai departe pe lanțurile specifice de cauzalitate, schemele de calitate au potențialul de a determina efecte pozitive asupra afacerilor locale, cu externalități pozitive pe termen lung asupra creșterii economice și a pieței forței de muncă. 2. Îmbunătățirea accesului la piețe de desfacere și integrarea în lanțurile de ofertă Accesul la piață este o limitare majoră pentru marea majoritate a fermierilor, printre cauze numărându-se lipsa de organizare, capacitatea redusă de depozitare, cantitatea și calitatea insuficiente. Integrarea pe lanțul valoric “supply chain” în interiorul țării și definirea strategiilor de susținere a acestuia reprezintă o altă prioritate. Această prioritate survine cu atât mai mult în contextul actual, descris de efectele nefaste ale pandemiei cu noul virus, multe țări considerând oportune perspectivele reducerii lanțurilor de producție. Pentru stabilirea clară a potențialului, dar și definirea unei strategii aplicate, este necesară identificarea principalelor produse agroalimentare care pot fi produse în Romania în condiții de competitivitate, dar în acest moment sunt importate. În plus, în vederea dezvoltării unor măsuri de sprijin este necesară și definirea lanțului valoric intern. Se recomandă definirea lanțului valoric pentru toate produsele agroalimentare sau cel puțin pentru cele din coșul de bază, astfel încât analiza să releve cât dintre acestea sunt provenite din producție interna și cât din producție este integrată la nivel de lanț. În urma interacțiunii cu principalii jucători din piață (fermieri, procesatori, comercianți), constatăm că există unele sectoare în care lanțul valoric este mai bine dezvoltat și integrat în Romania (cum ar fi creșterea păsărilor), însă există și sectoare unde este mult loc de dezvoltare și integrare. Există încă verigi lipsă, de la genetica performantă privind animalele sau plantele, până la prelucrare/valorificare…..3. Promovarea produselor autohtone… Autoritățile trebuie să se asigure că produsele industriei sunt sigure, controlate și de calitate similară celor din UE. Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, autoritățile trebuie să creeze strategii pentru promovarea acestor concluzii. Este necesară crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Mai mult, considerăm necesară punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor din sectoarele agroalimentare care creează lanțuri alimentare de ofertă sau utilizează scheme de calitate….. Isărescu: România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară Integral: https://economie.hotnews.ro
„Creșterea vârstei de pensionare ar fi absurdă”. România, între declin demografic sever și politici publice haotice …. Dincolo de planuri și promisiuni, în realitate nimeni nu știe cu precizie nici măcar câți români sunt cu adevărat plecați peste granițe, câți au rămas în țară, defalcat pe localități sau, poate și mai important de atât, ce gândesc cuplurile care ezită să aibă copii. Fără astfel de date calitative, orice măsură înseamnă că nu facem altceva decât „să cheltuim bani, fără vreun efect benefic” pe termen lung, explică la PressOne profesorul universitar Vasile Ghețău, expert în demografie. ….Dacă tendințele de după 1990 se păstrează, în câteva decenii vom ajunge la o populație rezidentă de doar 15 milioane de locuitori, avertizează Vasile Ghețău….Vasile Ghețău: Părerea mea este că înainte de a ne apuca să luăm măsuri ar fi bine să avem informații clare despre ce-și doresc cuplurile tinere din România în materie de familie, de numărul de copii și apoi să vedem care sunt concret măsurile care pot avea și efecte. Pentru că sunt convins că sunt tineri care nu vor alocația pentru copii. Vor în schimb să aibă garanția că, odată venit pe lume, copilul lor va avea garantat un loc la creșă sau grădiniță. Sau școală cu servicii după program. Alte cupluri poate vor spune că își doresc condiții mai avantajoase pentru a-și cumpăra o locuință bună, unde viitorul copil să poată trăi confortabil. Atâta timp cât noi nu știm cu adevărat opțiunile tinerilor în materie de ce stimulente i-ar putea determina să aibă copii, riscăm ca orice măsură pe care o luăm să nu aibă eficiență. Cheltuim mulți bani fără vreun efect benefic….. Noi nu avem un sistem de cuantificare a migrației sau emigrației. Nu avem așa ceva în România. Datele pe care INS le are asupra românilor stabiliți în străinătate provin de la Eurostat (n.r. Oficiul European de Statistică) care la rândul său le obține de la statele membre. Ori practicile naționale nu sunt identice în înregistrarea imigranților. În unele țări nu se înregistrează data nașterii, de exemplu. Sau localitatea exactă de unde vine, din România. Și atunci INS a fost pus în situația incredibilă de a face unele estimări. …. V.G.: Dacă este bine făcut, Recensământul este foarte probabil să ne ofere un număr mai mic. Sunt argumente care provin din diverse arii. De exemplu numărul celor plecați afară ar fi, după unele estimări, de 4-5 milioane de persoane și nu de 3 milioane, așa cum ne arată statistica acum. E greu să avansăm o cifră, dar da, în mod cert ea poate fi mai mică. Admitem că vom avea un număr al populației realist, mai mic. Dar apoi, dacă nu vom avea informații asupra migrației externe, a emigranților, vom ajunge în timp la aceeași situație în care suntem acum: să nu mai cunoaștem cu adevărat numărul real al populației rezidente…..V.G.: Ar trebui să urmeze ceea ce până acum nu s-a făcut: ca toate programele din PNRR care au dimensiune teritorială să fie fundamentate pe cifre realiste de populație. Să fie așadar programe la rândul lor realiste, pentru a fi eficiente. Dacă nu vom avea o cifră clară asupra populației la nivel de localitate, județ, regiune de dezvoltare, atunci pe ce se pot fundamenta programele de dezvoltare ale României? Riscăm iar să ajungem la improvizații. ….Un fapt îngrijorător: au „dispărut” peste 100 de mii de persoane în 2020 și se profilează o scădere naturală de 140 de mii de locuitori, anul trecut. Ceea ce este îngrozitor. …. V.G.: Toate calculele de perspectivă care există acum converg spre o populație în jur de 15 milioane, în anul 2050. O astfel de perspectivă nu poate fi schimbată ca perspectivă a declinului și scăderii populației. Dacă ar exista o anumită redresare a natalității, ea nu poate fi decât moderată. Trebuie să fim realiști. O natalitate în creștere moderată, alături de o mortalitate care nu are cum să scadă, din moment ce intervine o acțiune mecanică a îmbătrânirii populației, va însemna așadar că diminuarea declinului natural va fi minoră….. V.G.: La Recensământul din 1992 existau 900 de mii de locuitori cu studii superioare. Dintre care 400 de mii erau femei. În 2011 erau 2,6 milioane de cetățeni cu studii superioare, din care 1,4 milioane erau femei. Ele și-au terminat studiile, au căutat o carieră și apoi s-au luptat să și-o apere. Și această schimbare fundamentală a rolului femeii se află la baza scăderii natalității. E o evoluție economică și socială. Au intervenit și alți factori. Voi spune două lucruri care nu plac. Unu: la vârstele de 20-30 de ani ajung în cupluri, el și ea, tineri care provin din familii cu un singur copil. Acești tineri, când se căsătoresc, ce filozofie a vieții pot avea, din perspectiva numărului de copii? Iată cum lucrează factorul demografic în timp, ca efect extraordinar…..V.G.: Se vorbește de 70 de ani, vârstă de pensionare. Aceste discuții sunt absolut fără niciun sens. Vârsta de pensionare depinde foarte mult de speranța de viață. Când ai o speranță medie de viață în România de 74 de ani, cum poate crește vârsta de pensionare? Este absurd. Integral: https://pressone.ro
Nu ştiu câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă, câştigând acum bani cu Uber. De ce nu v-aţi apucat de o afacere? Este foarte greu să faci business în România şi aici nu vorbesc de muncă, ci de tot mediul. Am venit cu nişte bani în ţară, dar nu vreau să mi-i pierd Conform datelor statistice, între 4 şi 5 milioane de români au plecat din ţară, România fiind pe locul doi în lume, după Siria, la emigraţie. Şi la noi nu a fost război. Căderea comunismului şi globalizarea au deschis larg porţile pentru români de a pleca la muncă în afară – valul anilor ’90 şi începutul anilor 2000, apoi au urmat valurile celor care au vrut să plece de tot din ţară, din „n” motive. Întâi au fost banii: la muncă în Grecia, Italia, Spania, Germania, Franţa şi apoi Marea Britanie şi ţările nordice puteai să câştigi de 5-10 ori mai mult faţă de România, respectiv 200 de euro, într-un caz fericit, versus 800-2.000 de euro în afară, asta bineînţeles în funcţie de jobul obţinut. Ulterior, a venit valul celor care au plecat din ţară nu pentru bani, ci pentru poziţii externe, pentru infrastructura socială şi pentru că s-au săturat ca în fiecare zi în România să ducă câte o luptă. Conform Hotnews, care citează datele obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, în ultimii ani a crescut ponderea românilor de 40-50 de ani care emigrează definitiv, la egalitate cu tinerii de 20-30 de ani care pleacă din ţară. 2018 a fost anul de vârf în privinţa emigrării definitive. Cei care pleacă de tot din România la 40-50 de ani nu o fac pentru bani, pentru că în cele mai multe dintre cazuri au şi bani, au apartament, au maşină, au chiar un job bun, ci pleacă pentru că s-au săturat să mai aştepte să se întâmple ceva în România. Percepţia generală este că lucrurile, începând de la interacţiunea cu sistemul public, modul cum liderii politici conduc ţara, merg tot mai prost, că nu se vede nimic bun la orizont. Deşi au bani să călătorească, să-şi susţină un nivel de trai rezonabil, tot ce văd în jur nu aduce nimic bun. Reţelele sociale contribuie din ce în ce mai mult la această percepţie, iar în mintea multor români se instaurează ideea că, dacă nu pleacă acum, ratează nu viitorul lor, ci viitorul copiilor….. Multă lume se întreabă cine cumpără apartamentele care se fac în marile oraşe sau cine cumpără apartamentele de la mare. O parte dintre ei sunt cei care au muncit sau muncesc în continuare în afară şi vor să-şi plaseze banii în ţară. Dar indiferent de oportunităţile şi randamentele pe care poţi să le câştigi în România, percepţia faţă de business, faţă de cum se fac afacerile, este proastă şi îi descurajează pe foarte mulţi să facă ceva, nu să stea pe Uber. Economia României este la extreme: puţine companii mari, cele mai multe dintre ele fiind multinaţionale şi foarte, foarte, foarte multe companii mici care au afaceri din care aproape că nu pot să plătească niciun salariu mediu, care a ajuns la 700 de euro net pe lună. Integral: https://www.zf.ro
Ce idei trec prin capul statului. Florin Cîțu vrea să bage Counter-Strike și Dota 2 în Legea sportului Cei șapte lideri politici cu funcții parlamentare sunt, fără excepție, autori de proiecte de lege care de care mai năstrușnice. Președintele PNL, care ocupă cea de-a doua funcție în stat, vrea ca jocurile pe calculator sau de pe telefon, jucate în mediul virtual, să fie recunoscute oficial ca ramură sportivă. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, are un proiect de lege, respins de către Senat, prin care s-ar scuti 50% din facturile la curent electric și gaze naturale pe cei care locuiesc sau muncesc în Delta Dunării. Președintele UDMR vrea lege care să le permită autorităților locale să angajeze oameni cu ziua, iar șeful AUR, George Simion, vrea să adauge la jurământul de credință al senatorilor și deputaților un citat din Avram Iancu. Proiecte de lege la fel de interesante se regăsesc și în dreptul fostului lider USR, Dan Barna, sau al actualului președinte al Forței Drepte, Ludovic Orban.…..Ultima astfel de inițiativă legislativă, la care Florin Cîțu este unic inițiator, este un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, a educației fizice și a sportului. Acest proiect a fost înregistrat la Senatul României în data de 1 februarie 2022. Florin Cîțu intenționează să introducă în legea educației fizice și a sportului noțiunea de „sport electronic”. Mai exact, paragraful propus este că, prin sport, se înțelege și sportul electronic, „respectiv activitatea desfășurată în cadrul unui mediu virtual, prin utilizarea unui calculator sau a unui dispozitiv electronic, într-o formă organizată și competitivă, printr-o participare individuală sau în echipă și care să conducă la obținerea de rezultate în competiții de orice nivel”. De asemenea, în actul normativ propus dezbaterii Parlamentului de către Florin Cîțu se introduc mai mulți termeni. Spre exemplu, apare noțiunea de „sporturi electronice” (E-sports), cea de „jucător de sporturi electronice” (E-player), cea de „organizație de sporturi electronice” (E-club), cea de competiție de jocuri electronice (E-competition), cea de „arenă de sporturi electronice” (E-sport arena) sau cea de „asociație pentru organizarea sporturilor electronice (E-sport association). Jucătorul de sporturi electronice este definit, în proiectul lui Cîțu, orice persoană cu vârsta de peste 14 ani „care își folosește abilitățile intelectuale într-un mediu virtual, într-o formă organizată și este legitimat în registrul jucătorilor de sporturi electronice din România”…. Liderul PSD vrea facturi reduse la jumătate pentru cei care stau în Deltă Colegul principal de Coaliție al lui Florin Cîțu, liderul PSD Marcel Ciolacu, are, de la preluarea actualului mandat de deputat, 13 inițiative legislative înregistrate la caseta sa parlamentară. Ultima dintre acestea este un proiect de lege pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/1996, privind acordarea unor facilități persoanelor care domiciliază sau care lucrează în unele localități din Munții Apuseni și din Rezervația Biosferei Deltei Dunării.. Președintele AUR propune extinderea jurământului de credință față de țară. Opțional, parlamentarii pot să spună că singurul lor dor este fericirea națiunii….. Liderul AUR dorește ca jurământul de credință față de țară și popor pe care îl depun aleșii din Parlament să „se poată completa, în încheiere, funcție de convingerile individuale ale fiecărui deputat sau senator” cu formula „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd națiunea mea fericită”. Acesta este un citat din Avram Iancu, așa cum însuși George Simion explică în expunerea de motive care însoțește acest proiect de act normativ…. Dan Barna (USR) vrea bani pentru sportul de copii și juniori Fostul lider al USR, Dan Barna, ex-vicepremier în Guvernul Cîțu și deputat în Parlamentul României, are în dreptul său, în această legislatură, 31 de inițiative legislative. De data aceasta, însă, printre ultimele se află un proiect de lege care îl așază pe Barna în același registru cu Florin Cîțu. Fostul președinte al formațiunii progresiste a depus un proiect de lege de modificarea Legii Sportului, în sensul ca „în măsura în care se alocă sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pentru finanțarea activității sportive, un procent de 35 la sută din cuantumul aprobat va fi direcționat pentru susținerea activității sportive la nivel de copii sau juniori. Integral: https://jurnalul.ro
HAINELE CELE NOI ALE ORASULUI Așa își prezintă o companie imobiliară din Sibiu complexul rezidențial pe care l-a construit în orașul medieval, adaptând titlul unui basm de Andersen. Noile clădiri arată ca niște implanturi gri-beton în culorile tradiționale care au făcut din Sibiu un loc de poveste în peisajul urbanistic de la noi….. Am urmărit și noi pașii care au făcut posibilă afacerea imobiliară care înglobează 23 de blocuri și 414 de apartamente. Am descoperit că noul cartier a fost înălțat pe ruinele unei fabrici-fanion, dezmembrată de un parlamentar în beneficiul său și al partenerilor lui de afaceri. Dezvoltatorii susțin că noul cartier Kogălniceanu “face uitată o zonă industrială situată aproape de sistemul nervos central al Sibiului”. Aici funcționa compania Metalcar SA, îngropată sub cimentul noilor blocuri, cu tot cu combinațiile financiare care au făcut ca statul să rămână fără fabrică, fără terenuri, dar cu o pagubă mai mare decât suma încasată la privatizare. Personajele principale Nicolae Neagu (foto), 62 ani, parlamentar PNL. Este unul dintre vicepreședinții Senatului. A fost după 1990 administrator al fabricii Metalcar, pe terenurile căreia a fost construit noul cartier. A intrat în politică în 1995. A condus filiala județeană a Partidului Democrat din 2000 și până în 2008, când s-a mutat la PNL. A cumpărat fabrica, în 2006, iar apoi a falimentat-o. Romano Paganessi (foto), 66 de ani, om de afaceri italian. A preluat, împreună cu câțiva conaționali, compania statului, în 1999. Apoi italienii au cedat afacerea Metalcar unei companii controlate de senatorul Neagu. Mihail Lăzureanu, 55 ani. Fost partener de afaceri cu parlamentarul. A preluat din mers terenurile Metalcar, iar astăzi încasează banii din vânzarea apartamentelor, după ce l-a ajutat pe Neagu să cumpere fabrica. Un obiectiv strategic Puține lucruri din jur mai amintesc astăzi de turnătoriile din strada Kogălniceanu. În trecut, fabrica Metalcar producea aici caroserii inclusiv pentru ambulanțe și mașini speciale ale armatei, astfel că ajunsese un obiectiv strategic în complexul industrial proiectat de regimul comunist….. După’90, activitatea fabricii s-a prăbușit treptat, iar terenurile sale au fost împărțite între prieteni. Rezultatul? Bugetele publice au pierdut 2,5 milioane de lei, bani pe care n-a mai reușit să îi recupereze de pe urma falimentului Metalcar. Paguba statului este mai mare decât banii încasați din vânzarea fabricii, cu tot cu terenurile sale. În momentele-cheie ale acestei afaceri îl găsim constant pe Nicolae Neagu, fost administrator al întreprinderii de stat și influent politician local. Neagu a fost propulsat în primul consiliu de administrație al Metalcar, în 1990, după reorganizarea întreprinderii comuniste ca societate pe acțiuni. Numit de Fondul Proprietății de Stat (FPS), ca să dezvolte întreprinderea și să-i administreze averea, a rămas în conducerea companiei până în 2004 şi s-a ocupat personal de dosarul pentru privatizarea fabricii…. Cu puțin timp înainte de finalizarea privatizarii, o suprafață de 2,8 hectare, cam cât trei terenuri de fotbal, a fost vândută de compania statului. Printre cumpărători se număra Beniamino Faoro, un italian stabilit în România din 1992 şi implicat de atunci în aproape 20 de companii la noi. Faoro plătise 40 de mii de dolari pe parcela pe care se afla turnătoria fabricii. O transferă câteva luni mai târziu către Rom Ital Turnătorie, pe care o înființase cu conaționalul său, Romano Paganessi….. Și Neagu voia terenurile fabricii. A obținut, separat, o parcelă de 3.360 de metri, la trei ani după privatizare. Parcela fusese înstrăinată, tot în 1999, înainte de privatizare. Fabrica, cu Neagu încă la conducerea ei, vânduse atunci terenul pe 36 de mii de dolari unei companii din București. Apoi, în 2003, Neagu răscumpără terenul de la bucureșteni la aproape jumătate de preț. Era doar un prim pas în tentativa lui Neagu de a prelua controlul asupra fostei companii de stat, cu tot cu terenurile rămase în patrimoniul ei. Cum cumperi o fabrică când nu ai bani….Neagu obține un milion de euro, împrumut, de la Banca Comercială Carpatica. Banca aprobă creditul, în decembrie 2006, după ce solicită, în prealabil, garanții imobiliare. Acceptă o ipotecă pe terenurile Metalcar, deși creditul fusese solicitat de ADS Media, firma lui Neagu. În spatele garanției, se afla însă semnătura Danielei Beldean, președintele Metalcar, dar și asociata lui Neagu în ADS Media, firma care urma să cumpere fabrica. ….. Cu toate că nu era proprietarul terenului, Lăzureanu a preluat demersurile imobiliare și, prin intermediul companiei sale, cere Primăriei Sibiu un aviz de oportunitate pentru un plan urbanistic zonal destinat unui mini-cartier. În mai 2015, tot fără să fie proprietar, Lăzureanu primește undă verde de la autoritățile locale pentru inițiativa imobiliară. Se repetă practic schema din 2006, când terenurile fabricii erau folosite de persoane care nu le aveau în proprietate….. Am încercat să aflăm ce demersuri a făcut lichidatorul Metalcar pentru vânzarea terenurilor. Reprezentantul lichidatorului a refuzat însă să ne răspundă, după ce a confirmat primirea întrebărilor. În trecut, valoarea terenurilor fusese estimată la 12 milioane euro, de aproape șase ori mai mare decât prețul obținut de Lăzureanu. Suma apare într-o analiză din 2007, realizată de Romano Paganessi, fostul acționar al fabricii …..Combinațiile financiare ale parlamentarului la Metalcar au lăsat bugetele publice cu o pagubă de peste 2,5 milioane de lei, peste jumătate de milion de euro. Adică de trei ori mai mult decât a încasat statul din privatizarea fabricii în 1999. Integral: https://www.riseproject.ro
Parlamentul României – un sat fără câini? O știre halucinantă care, acum vreo două zile, făcea ocolul întregii prese nu numai în țară, dar și de peste hotare, spune că domnul George Simion, co-președintele al AUR, a fost dat afară de la conferința suveraniștilor organizată zilele trecute la Madrid, cu explicația că venise acolo neinvitat. În plus, organizatorii conferinței s-au declarat ”șocați” de comportamentul domnului Simion, acuzat că ar fi postat pe o rețea de socializare minciuni, prin care susținea că el reprezintă România alături de PNȚCD, la summit-ul suveraniștilor. Iar suveraniștii zic că nu putea reprezenta nimic, nefiind invitat….. Contrariat de neplăcutul incident, un purtător de cuvât al VOX s-a simțit obligat să facă precizări la obiect, cu subiect și predicat: „Domnul Simion nu a fost invitat la summit-ul de la Madrid. Este corectă informația că a fost scos afară de forțele de ordine, ca unul neinvitat. Nu suntem deloc mulțumiți de situația creată”. Și încheie același purtător de cuvânt: „Este pentru prima dată în istoria politică a noastră, când se întâmplă așa ceva”. ….Dacă nu, atunci Parlamentul de la București ar avea datoria să-l apere pe deputat, să pretindă explicații autorităților spaniole și să ceară tragerea la răspundere a calomniatorilor. Dacă da, atunci tot Parlamentul ar avea obligația să-i ceară socoteală deputatului Simion, care umbrește prestigiul Legislativului nostru în lume. …. Mărturisesc că demult n-am mai râs cu atâta poftă ca la această știre, poate de când am citit una și mai ilară, despre un alt român, soțul unei senatoare, care a mușcat de mână o reporteră de la televiziuea italiană RAI UNO, pe fondul unui dezacord de idei. Ne facem de râs pe tot continentul, se face de băcănie cea mai înaltă instituție a țării și nimeni – dar absolut nimeni – nu este în stare să facă ordine în această harababură. Ce-i asta, oameni buni, e sat fără câini? Până la urmă, te întrebi dacă parlamentarii sunt indolenți și nu le pasă de prestigiul instituției și de propriul lor obraz sau dacă legea este strâmbă și făcută astfel încât nimeni să nu se poată lega vreodată de parlamentari, atunci când zburdă în voie, într-o veselie…..Domnul Simion nu este la primul său derapaj. N-am aici loc să amintesc prea multe, dar românii încă mai au în memorie spectacolul grotesc de anul trecut, când domnia sa nu s-a lăsat până n-a fost pus la punct de autoritățile vecine in vama Leușeni și trimis pachet înapoi acasă, cu coada între picioare: este indezirabil în Republica Moldova.….. Stau totuși și mă întreb: n-ar fi trebuit să se simtă deranjată Camera Deputaților de la București de bădărăniile unui membru al ei, neținute de nimeni în frâu? Iar, dacă se simte deranjată, mă întreb iarăși: are Camera instrumente, ca să-l oblige pe deputat la o comportare civilizată, atât în țară, cât și în Europa sau în altă parte? Mă tem că nu se simte deranjat nimeni, dar nici instrumente n-are. Altfel, nu și-ar fi făcut mendrele nici doamna senator Șoșoacă, prezentă oriunde este rost de scandal, nici celălalt domn care produce scandal acolo unde este prezent, nici alții ca ei – că mai sunt. Anul trecut, senatoarea a fost chemată la ordine de Senat și sancționată cu avertisment scris în urma unui raport privind „abaterile de la deontologia parlamentară”. Care abateri? Multe, dar în rezumat, raportul vorbește de ură, xenofobie, extremism, nepurtarea măștii, sfidarea legilor și a ”normelor de bun-simț”. Sunt consternat. Pentru mine, modest cetățean al patriei mele, legea are criterii precise despre cât să plătesc atunci când calc linia continuă de pe șosea, atunci când parchez greșit, când depășesc nereglementar și chiar despre câți ani mi se cuvin la zdup dacă, Doamne ferește, fac un accident grav. Dar pentru un parlamentar care se face vinovat de ură, xenofobie, extremism, nepurtarea măștii și sfidarea multor legi, pedepsa exmplară, menită să-l bage-n sperieți, este avertismentul scris, de care i se fâlfâie parlamentarului. Aferim! Integral: https://spotmedia.ro
Scutul de la Deveselu, pur defensiv. Îi apără pe americani de bețivii din comună … „Nu e ca şi cum ne-am simţi ameninţaţi fizic, dar sunt foarte enervanţi. Sunt cantonat de doi ani la Deveselu şi încă nu pot să trec prin faţa birtului fără să se ia unul de mine, ba că ta-su a aşteptat americanii 50 de ani, ba că să-i dau o ţigară, ba că maică-mea e aşa şi pe dincolo. Alţii, din contră, vin să te ia în braţe, să te pupe, să-ţi dea de băut. Înainte să instalăm scutul abia puteam să dormim noaptea, că veneau să ne cânte la geam”, mărturiseşte colonelul Frank Furter. „De-aia i se şi spune uneori scut antirachetă. Nea Ilie din capul satului, de exemplu, după trei-patru sute de vodcă e rachetă. Nu vrei să fii în preajma lui când se face rachetă”, explică sublocotenentul James Woodman, vicelustruitor de scut. „Alteori serveşte ca scut antimaimuţă, scut antirangă, scut antimuci, depinde care cum se matoleşte pe-aici.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“ORAȘUL FĂRĂDELEGII: 10 fapte penale ale lui Mihai Chirica în cei 7 ani de domnie…”
https://www.reporteris.ro/component/k2/item/112354-ora%C8%99ul-f%C4%83r%C4%83delegii-10-fapte-penale-ale-lui-mihai-chirica-%C3%AEn-cei-7-ani-de-domnie.html
EXCLUSIV SONDAJ Cine sunt alegătorii AUR? 60% au liceu sau postliceala, 30% sub liceu / 40% angajați, 32% fără ocupație/ 80% împotriva certificatului verde la locul de muncă și 65% împotriva vaccinării
https://www.g4media.ro/exclusiv-sondaj-cine-sunt-alegatorii-aur.html
https://revista22.ro/opinii/andreea-pora/fuziunea-avortata-ciolos-demisioneaza-usr-in-pragul-sciziunii
“…Una peste alta, partidele de centru dreapta nu se simt deloc bine, e suficient să aruncăm o privire în sondaje. Doar în PSD e liniște și pace, deocamdată. Președintele Iohannis nu e străin de toate acestea….”
Buna ziua.
https://www.dcnews.ro/andrei-caramitru-explicatie-pentru-ce-se-intampla-acum-in-usr-e-problema-fundamentala_856878.html
Un tip spumant, curios, citit ,dar cateodata bate campii serios. Crede prea mult in “salvator”, unicitate si geniu si prea putin in bun simt Opinie personala.
“…E si mai rău prin județe – acolo dacă partidul nu e la putere ca sa te puna si pe tine undeva – nu exista opțiune sa ai salar (când ești consilier local câștigi doar vreo 1000-2000 de lei pe lună, atât). Si acuma e haos. Asta e imensa problema. In partide așa personaje nu au ce cauta – trebuie oameni cu succes financiar IN AFARA POLITICII – care sa nu depindă de job-ul si salarul ăla. Altfel ii apuca disperarea si distrug tot in jur – de frică că o sa urle foamea în ei…”
A zis ceva in afara realitatii / bunului simt?
Oamenii cu succes financiar din afara politicii se ocupa de acel succes. Eventual te sponsorizeaza si te sustin in anumite proiecte. Romania nu este o tara care sa iti permita timp disponibil. Iar Ciolos asta a dorit in principiu. Sa vina oameni noi din afara. Caramitru are instinct si intuitie buna dar se pripeste. Poate fi tineretea? In orice caz a batut campii serios dupa valul al 3-lea de covid cand promitea veselie si sampanie.
Bună ziua!
Din categoria „Dacă doriți să vă reamintiți!”:
https://revista22.ro/actualitate-interna/sefii-black-cube-condamnati-la-2-ani-si-1-luni-inchisoare-cu-suspendare-in-dosarul-kovesi
In continuare consider ca focusul exagerat asupra liderilor politici este un mare impediment pentru viitorul Romaniei. Nu ne-am saturat de “carisma” dupa ultimul dictator se pare. Informatii si aici despre jocul din USR/PLUS. https://defapt.ro/valeriu-nicolae-il-caracterizeaza-pe-drula-pe-vorbe-este-foarte-reformist-plus-are-tendinte-sociopate/?fbclid=IwAR2g_Ps2Ngmn4NM1oDTmpIzKFvab6svJrFHYQV7r5866g5MxAXORjKu9jsQ
”Drulă nu e om, e câine” 🙂
Normal ca-i sociopat
La fel si ca motanul meu, nu are reguli fixe – si le face numai dupa cum ii convine.
Bună seara!
Am și eu motan, e tot sociopat, dar are reguli (puține) și (foarte) fixe! 🙂 Între altele, nu suportă să fie luat în brațe… E „distanțat social” de prin septembrie 2019, când, ca pui, a ajuns la noi… Nimeni nu vorbea, atunci de covid-19, nici măcar în (pe)chineză… 🙂
Și ar mai fi și alte „reguli” de-ale lui!… Oricum, mie, iubitor de câini, mi-a devenit, cu timpul foarte simpatic, și cred că și reciproca e valabilă: mă simpatizează și el, în felul lui! 🙂
se vorbeste de caini sau motani?
ce e drula? caine sau motan,ca nu inteleg
Bună seara!
Drulă, până una-alta, e (om de) câne… Sper să nu devină (cio)măgar, ca alții! 🙂
Buna seara
din ce scrie Valeriu Nicolae
oare unde e adevarul?
deci Drula e sociopat…vrea bani… eu cred ca e normal…mai mult daca e sa vedem atent Drula a incasat mai putin decat putea…
noi tot vrem alba ca zapada…nu exista oameni buni…
chiar trebuie sa asteptam imposibilul?
“Baronul PNL-ist pe care domnul Drulă l-a înregistrat pentru DNA este nașul șefei de la Călărași.”
inteleg ca “sefa de la Calarasi e doamna cu relatii la SRI…
ce se uita e ca “sociopatul “Drula a adus directori la MT oameni cu CV impecabil …asa sociopati sa tot avem
nu i a fost teama ca isi pierde functia
Lăsând gluma la o parte, într-adevăr, dacă e vreun pluserist care a făcut ceva, Drulă e acela!… De așa oameni avem nevoie!
Dacă va candida la prezidențiale, în cazul în care nu vine Maia Sandu, are un vot și de la mine!
eu nu stiu ce voi vota …daca voi mai vota
https://www.msn.com/en-us/news/opinion/the-whole-world-should-be-worried-by-the-siege-of-ottawa-this-is-about-much-more-than-a-few-anti-vaxx-truckers/ar-AATBYBo?ocid=msedgntp
“…people across the world are urging each other to replicate the tactics in Canada in their home towns…”
La criminalii de la aur le-a fost livrata deja ideea din moskva:
https://www.g4media.ro/george-simion-apel-catre-sustinatori-veniti-in-27-februarie-la-bucuresti-cu-masini-camioane-oi-capre-vaci-si-haideti-sa-dam-cu-astia-de-pamant.html