Revista Presei – 8 august.”Guvernul Ciolacu vorbeşte de economii prin comasarea de agenţii, servicii sau direcţii, dar ministerele ţin sub cheie date publice despre structura posturilor. Ministrul Finanţelor are 17 angajaţi la departamentul de comunicare. Ministrul Sănătăţii are curier personal care câştigă 6.277 lei brut pe lună”
| 08/08/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 8 august! Cea mai mare parte a teritoriului României se află sub incidența unor avertizări cod portocaliu și cod galben de fenomene extreme.O masă de aer rece care a pătruns în România a intrat în contact cu masa de aer cald din țara noastră rezultând instabilități puternice În ciuda furtunilor prognozate, nu scăpăm nici de caniculă. De luni, în zona sud-est a țării vom avea temperaturi ridicate până la 32 de grade. Bucuresti: 25/14 gr.C., ploi.
“România, datoare vândută. Statul are datorii peste jumătate din PIB-ul țării. Ce se întâmplă după acest prag. Datoria guvernamentală a crescut cu aproape 20 de miliarde de lei în luna mai. A depășit jumătate din Produsul Intern Brut. Ministerul Finanțelor a informat că datoria publică (datoria guvernamentală) a crescut, în mai 2023, la 731,28 miliarde lei, faţă de 712,12 miliarde de lei în luna precedentă. Statul are datorii peste jumătate din PIB-ul țării Ca procent din PIB, datoria publică a crescut la 50,1%, de la 48,7% în aprilie 2023. Aceleași date arată că, în mai, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 697,84 miliarde de lei, de la 679,87 miliarde de lei în aprilie 2023, iar cea pe termen scurt a crescut la 33,44 miliarde lei, de la 32,248 miliarde de lei, relatează Agerpres. Cea mai mare parte din această datorie, 609,37 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 110,414 miliarde de lei. Dacă ne referim la datoriile în monede străine, cea în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei, în vreme ce cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei. Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii mai 2023, de 712,509 miliarde de lei, în urcare de la 692,743 miliarde lei în aprilie, din care 679,102 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (327,674 miliarde de lei) şi în euro (308,266 miliarde de lei, echivalent). ….”Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut; programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”, se arată în textul legii. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Guvernul Ciolacu vorbeşte de economii prin comasarea de agenţii, servicii sau direcţii, dar ministerele ţin sub cheie date publice despre structura posturilor. Ministrul Finanţelor are 17 angajaţi la departamentul de comunicare. Ministrul Sănătăţii are curier personal care câştigă 6.277 lei brut pe lună .…. 50 mld. euro trebuia să încaseze guvernul în primele şase luni din an şi a încasat 49, nu foarte departe de ţintă. La venituri însă, derapajul este de 3 mld. euro, pentru că plăţile ministerelor nu ar fi trebuit să depăşească 53 mld. euro, dar au fost de 56 mld. euro, conform calculelor ZF pe baza bugetului pe 2023 şi a execuţiei bugetare la şase luni. Cu toate acestea, contraintuitiv, guvernul a luat mai degrabă măsuri pentru creşterea veniturilor prin majorări de taxe şi taxe noi, în loc să se uite la propriile cheltuieli, aşa cum repetă mediul de business de câteva săptămâni încoace. Mai mult, măsurile de reducere a cheltuielilor de stat, şi aşa firave, sunt aproape imposibil de verificat de opinia publică. …. În afară de Ministerul Finanţelor Publice, condus de ministrul Marcel Boloş, niciun minister mare din România nu a publicat informaţii transparente despre structura posturilor ocupate şi vacante. Majoritatea au publicat date vagi, cu numărul de referenţi sau de directori, dar nu şi în ce serviciu sau direcţie lucrează. Un serviciu din minister nu va mai putea funcţiona şi va fi asimilat de altul dacă nu sunt minimum 20 de persoane în subordinea şefului, o direcţie va avea minimum 20 de persoane şi o direcţie generală minimum 40 de persoane, este una dintre măsurile din pachetul de economii la buget. Dar cum este situaţia acum şi ce se va schimba? Transparenţa Ministerului de Finanţe vine însă cu un cost, pentru că se văd la o primă privire anomaliile. Spre exemplu, serviciul de comunicare are 17 oameni, dintre care un şef de serviciu, doi şefi de birou, un consilier superior, nouă experţi superiori, un referent superior şi trei bufetieri. Spre comparaţie, Direcţia Corpului de Control are 15 oameni. Aceste date vor putea fi urmărite de opinia publică şi după ce măsurile de comasare vor intra în vigoare şi neregulile pot fi semnalate. La alte ministere nu există însă această bătaie de cap. „Nu vor dori niciodată să îşi prezinte schemele de personal şi sumele aferente bugetării, pentru că multe dintre ele sunt cele din categoria bugetate, dar neocupate şi se fac multe artificii în care i se atribuie unei persoane existente bonusuri cu banii din alte posturi“, spune Adrian Negrescu, analist financiar. Practic, explică el, un angajat preia atribuţiile şi de la un post neocupat sau mai multe şi îşi creşte veniturile. Din eliminarea celor 200.000 de posturi vacante, dar unele bugetate, guvernul ar economisi 2 mld. euro anual. Dar unde sunt acele posturi, în ce serviciu sau direcţie şi cine încasează banii pentru ele? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Secretarii de stat demiși vor putea rămâne în ministere. Cadoul ascuns din ordonanța reducerii cheltuielilor Măsurile de austeritate în sectorul bugetar preconizate de Guvern vor afecta în mică măsură secretarii de stat al căror număr a fost amplificat în guvernarea PSD-PNL. Proiectul de ordonanță de urgență prin care Guvernul vrea să reducă cheltuielile din sectorul public se referă inclusiv la funcțiile deținute de secretarii de stat și subsecretarii de stat al căror număr ar trebui redus cu 20%. Nu doar că procentul este prea mic pentru reducerea funcțiilor la nivelul dinainte de constituirea coaliției dintre PSD și PNL, ci deschide calea pentru ca unii dintre acești secretari să rămână angajați în sectorul public…… În momentul de față, în cadrul ministerelor sunt nu mai puțin de 97 posturi de secretar de stat și 23 posturi de subsecretar de stat. Într-o analiză FANATIK din luna iulie se arată că 14 funcții de secretar de stat sau subsecretar erau neocupate din cele 120 de posturi de adjuncți de ministru. Asta înseamnă că procentul de 20% se aplică la 106 posturi, de unde rezultă că 21 dintre secretarii de stat își vor pierde funcțiile. De pe urma reducerii vor rămâne 86 de asemenea funcții, numai că în guvernul Cîțu (PNL-USR-UDMR) care a precedat coalizarea liberalilor cu social-democrații erau doar 80 de asemenea posturi. De asemenea, textul ordonanței prevede că măsura trebuie implementată cel mai târziu până pe 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că demnitarii vizați mai au asigurate câteva luni bune de salariu, precum și timp arhisuficient să-și caute alte locuri de muncă. Numai că se pare că Guvernul are deja în plan să-i păstreze și de la anul pe politrucii instalați la conducerea ministerelor în aceleași instituții, chiar dacă pe funcții inferioare ierarhic. ….„Austeritatea” printre bugetari a guvernului Ciolacu pare a fi gândită astfel încât numărul acestora să nu scadă ci, în cel mai rău caz, unii să ajungă pe funcții inferioare celor deținute. „Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a reorganizări activității entităților prevăzute la alin.(2) beneficiază de drepturile prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților unde acesta și-a desfășurat activitatea”, se spune în articolul VI, alineatul 5 al proiectului de ordonanță. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“De la SAPE la Tarnița .... În primul rând mă intrigă de ce GuvRo vrea să își mărească veniturile prin marirea taxelor, impozitelor și accizelor și nu prin scăderea cheltuielilor și prin demufarea unor grupuri de la bugetele diferitelor instituții de stat. Dar discutăm de SAPE! S-a inființat în 2014, adică pe vremea lui Ponta. Până în 2018 a avut consiliu de administrație, din 2018 (neagra perioadă Dragnea) are consiliu de supraveghere. Dacă în 2018 erau cinci administratori, astăzi sunt 7 supraveghetori. Nici unul nu are studii legate de energie si probabil toti sunt sinecuri ale defunctului ALDE. În 2018 avea patru obiecte de activitate, din 2020 mult mai multe, iar pe cele care atrag atentia sunt co bold: …. • CAEN 4646 – Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice; • CAEN 4773 – Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate; • CAEN 4774 – Comerț cu amănuntul al articolelor medicale și ortopedice, în magazine specializate; • CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software-ului; • CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicații; ….. Asta ne face să ne amintim de un mare scandal din pandemie: 90 de milioane de măști neconforme rămase, importate din Vietnam afacere la care SAPE a pierdut atunci 200.000.000 lei. La suma asta adăugăm transportul de 5,3 milioane dolari. Dar pierderea a fost lunară timp de doi ani, deoarece depozitarea a mai costat (adică s-au pierdut) încă două milioane de euro. Apoi au fost donate Departamentului Situații de Urgență, care s-a măndrit că poartă măști model TutanKhamon. Au trecut trei ani și nimeni (ăn afară de presă) nu întreabă nimic, șefimea de acolo luând salarii babane în continuare. Legenda urbană spune ca SAPE are același director de la înființare. Este un personaj controversat despre care presa a scris tone de pixeli, dar căruia statul roman i-a acordat încrederea să îl reprezinte în 25 de funcții publice, concomitent sau pe rănd. Dupa Banca Națională, cele mai importante companii romănești au beneficiat de serviciile sale. Numai la o scurtă căutare pe internet am găsit Nuclearelectrica, Rompetrol, Depogaz, Oltchim, Hidroelectrica, CFR. Se pare că omul acesta are atătea calități, încât merită să încaseze peste un million de lei anual de la statul român. Pe 1 august 2023 i s-a terminat mandatul. Sa vedem cine îl sprijină încă o dată pentru a mai ocupa pentru încă patru ani acest minunat post sau dacă o sa fie luat la întrebări de instituțiile competente. Normal ar trebui ca decidenții să se întrebe câți bani aduce la buget SAPE și dacă are existența sa are vreun rost, cunoscând canibalizarea cu Direcția de Administrare a Participațiunilor Statului din Energie ….” Integral: https://www.contributors.ro
“6 companii de stat au datorii de 10 miliarde de lei… la stat, iar Guvernul se grăbește să ne majoreze taxele Cum se face că nu are statul bani la buget şi se gândeşte să ne împovăreze cu noi taxe? PressHub a întocmit un top al celor mai mari datorii pe care le au companiile de stat… la stat. Şi astfel a constatat că doar șase companii cu capital de stat au în total datorii la buget care depăşesc 10 miliarde de lei. Iată topul şi ce datorie are fiecare astfel de societate la bugetul de stat:
- Compania Națională a Huilei (CNH – aflată de ani de zile în insolvenţă) – 5,199 miliarde de lei (1 miliard de euro).
- CFR Marfă – 2,162 miliarde de lei (peste 500 de milioane de euro), din care cea mai mare parte acumulată doar în ultimii doi ani, adică 2 miliarde de lei.
- Complexul Energetic Hunedoara – 1,747 miliarde de lei.
- Societatea Națională a Căilor Ferate (SNCFR) – 1,276 miliarde de lei
- Societatea Națională a Cărbunelui – 418,7 milioane de lei restanțe.
- TAROM – 77 de milioane de lei datorii către stat. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Coaliţia FRATIC 2023 – Fraierii care plătesc Taxe, Impozite şi Contribuţii – urmăreşte cu atenţie şi îngrijorare problemele celor care beneficiază de scutiri, facilităţi, scheme de ajutor şi alte stimulente …. 1. Romania este indatorata, nu are bani in contul curent, are deficit de balanta comerciala si risca blocajul finantarilor nerambursabile din fonduri europene si PNRR si din cauza ca s-au acordat scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente. Subliniez si, pentru ca pe locul intai se afla criminalitatea fiscala iar pe locul doi administratia publica nereformata. 2. Din taxele, impozitele si contributiile platite – putem discuta daca sunt mari sau mici fata de alte state din UE si de ce – se construiesc spitalele si scolile din Romania. Haideti s-o punem altfel: o scutire de CASS inseamna un pacient cu cancer condamnat la moarte. O scutire de impozit inseamna un copil care abandoneaza prematur scoala. Nu sunt exemple lacrimogene, chiar asa se intampla. 3. Scutirile, facilitatile, schemele de ajutor si alte stimulente se dau pentru a creste strategic sectoare economice, pe termen cel mult mediu, pe baza unui plan de afaceri si verificand atingerea unor criterii de performanta. In Romania s-au dat – varianta scurta – pentru ca un director stia un politician sau un director era un politician. 4. Companiile care acum sunt organizate in FRATIC 2023, adica cele care sunt fraiere si platesc taxe, impozite si contributii, sunt discriminate in raport cu cele care au scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente; sunt puse in situatia de a le migra angajatii catre companiile care au scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente; au rapoarte financiare mai slabe datorita unui mediu neconcurential creat prin acordarea de scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente. 5. FRATIC 2023 nu stie daca s-a sesizat cineva insa scutirile, facilitatile, schemele de ajutor si alte stimulente au redus proportional in decursul anilor si disponibilul pentru sponsorizari si / sau mecenat, ca tot se vorbeste de acest subiect. 6. Si nu in ultimul rand trebuie spus apasat ca pana si in cazul ideal al disparitiei criminalitatii fiscale si reformarii administratiei publice astfel de scutiri, facilitati, scheme de ajutor si alte stimulente NU trebuie acordate in afara unui cadru strategic de dezvoltare economica pana in 2030. ….” Integra: https://www.zf.ro
“Cum a aruncat o piatră în apă domnul Grindeanu Scandalul cu mizeria, cu promiscuitatea și jaful din azilele României a depășit deja hotarele țării. Le-a depășit și pe cele ale continentului, după ce Comitetul ONU împotriva Torturii și-a exprimat oficial îngrijorarea cu privire la acuzaţiile aduse instituţiilor de psihiatrie, precum şi unităților de îngrijire socială din țara noastră. ….Nu spun că aș ști să pornesc ab ovo, dar mă voi întoarce în timp undeva prin anul 2016, când lucrurile erau bine statuate juridic, bine punctate politic și plasate instituțional exact acolo unde trebuie. Pe atunci, figura, în cadrul guvernului independent condus de premierul Dacian Cioloș, un minister cu următoarea titulatură: „Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice”. .Dacă această denumire ar fi fost păstrată până astăzi, ministerul ar fi avut cu siguranță și o structură specifică pentru protecția vârstnicilor, organizată anume în acest scop, poate fostul ministru Budăi n-ar fi îndrăznit să afirme că n-a primit atribuții în problema azilelor, ba chiar s-ar fi ocupat de ele și poate – cine știe? – seniorii patriei a fi avut astăzi viața fericită chiar și în azile, cazați numai în locații de patru și de cinci stele. …. Deocamdată, nu prea e clar unde s-a dus problema persoanelor vârstince, la ce minister, ce direcție, ce serviciu sau dacă, eventual, nu s-a dus nicăieri. De fapt, ea apăruse chiar dinaintea guvernului Cioloș. O găsim la guvernul Ponta 2, în cadrul USL, când protofoliul fusese deținut de doamna Mariana Câmpeanu (PNL), ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Guvernul technocrat al domnului Cioloș a preluat titulatura ca atare, iar, după retragerea sa din ianuarie 2017, noul prim ministru Sorin Grindeanu prezenta Parlamentului spre aprobare o nouă structură a guvernului, cu o nouă denumire pentru respectiva instituție, scurtată și fără nicio referire la persoanele vârstnice: „Ministerul Muncii și Justiției Sociale”. La ce s-o fi gândit domnul Grindeanu când a înlocuit sintagma „Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice”, cu una mai simplă, „și Justiției Sociale”, asta este mai greu de înțeles. Nu exclud să fi fost pur și simplu o aducere din condei sau să fi intervenit noul ministru, doamna Lia Olguța Vasilescu, cu vreo preferință a ei. I s-o fi parut mai plăcută la ureche chestia cu „justiția socială”, decât chestia cealaltă, cu vârstnicii. …. A urmat Ludovic Orban (ministru Violeta Alexandru), care a înlocuit și el denumirea „Ministerul Muncii și Justiției Sociale”, cu „Ministerul Muncii și Protecției Sociale”, titulatură păstrată și de premierul Cîțu, dar modificată de premierul Ciucă, care a preferat sintagma „Ministerul Muncii și Solidarității Sociale”, denumire menținută și de actualul premier Marcel Ciolacu. Nu vi se pare că-i un fel de talmeș- balmeș? Greu de înțeles, de ce Solidaritate și nu Protecție, de ce Protecție și nu Justiție, dar, mai ales, de ce au rămas pe dinafară Persoanele Vârstnice, așa cum fusese inițial, și de ce le-a șters dintr-un condei domnul Sorin Grindeanu. Atenție, nu este vorba de vreo situație formală, ci chiar de fond: domnul Budăi nu s-a plans că lipsesc vâstnicii din denumirea ministerului, ci că ei nu mai erau în atribuțiile ministerului. Le-a șters Grindeanu, din condei, dar niciunul din următorii premieri n-a observat ce importanță ar putea avea asemenea cuvinte, dacă le-ar pune cineva la loc, cu structuri cu tot: nici Tudose, nici Dăncilă, Orban, Cîțu, Ciucă sau – recent de tot – Ciolacu. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“În loc să deblocheze piaţa imobiliară rezidenţială ca să se învârtă banii şi economia pe tot lanţul, premierul Ciolacu o îngroapă şi mai mult. Prin noile măsuri se loveşte cel mai mult în capitalul românesc, în demografie, iar tinerii sunt aruncaţi să stea în chirie (chiriile au crescut cu 30%) .… În loc să deblocheze piaţa imobiliară – care paradoxal nu suferă de lipsă de bani nici din partea dezvoltatorilor, nici din partea clienţilor – prin scăderea TVA de la 19% la 5% la vânzarea apartamentelor care depăşesc 600.000 de lei şi chiar scăderea TVA de la 5% la 1% pentru apartamentele sub acest nivel pe o perioadă de doi ani astfel încât să se deblocheze acum piaţa, să se vândă stocurile de apartamente de miliarde de euro care sunt deja construite şi apoi să se reia din nou cliclul de construcţie, premierul Ciolacu, prin noile măsuri de taxare pe zona imobiliară, o blochează şi mai mult. Ceea ce va rezulta prin noile măsuri va fi o scădere în continuare a tranzacţiilor imobiliare, o creştere a preţurilor pentru proprietăţile care oricum nu se vând, o scădere a ofertei de noi apartamente, pentru că nu se va mai construi nimic. Degeaba se duce premierul Ciolacu să verifice dacă supermarketurile au scăzut preţurile produselor alimentare de la 1 august (ce ironie, premierul verifică rafturile supermarketurilor, unde o bună parte din produse sunt de import), când piaţa cea mai locală, cea mai naţională, care are gradul de import cel mai redus şi factorul de multiplicare cel mai mare în economie, şi aici mă refer la piaţa construcţiilor rezidenţiale, este blocată, iar Ciolacu o blochează şi mai mult. Piaţa imobiliară rezidenţială are un ciclu de producţie de 2-3 ani din momentul achiziţiei terenului, proiectării, dezvoltării construcţiei şi până la vânzarea apartamentelor. Un apartament nou nu se face peste noapte, ca la cutiile de lego. Dacă apartamentele stau pe stoc şi nu sunt vândute până la terminarea proiectului, toată lumea are de suferit. Un apartament de 75.000 de euro-80.000 de euro-100.000 de euro-120.000 de euro-1 milion de euro nu are în spate numai dezvoltatorul, pe care lumea îl consideră lacom, tâlhar, care câştigă pe spinarea cumpărătorilor. Până să ajungă dezvoltatorul să câştige cel mult 40% dintr-un proiect, care în trei ani înseamnă sub 15% pe an, în spatele apartamentului se află arhitecţii, proiectanţii, furnizorii de materiale de construcţii, care angajează oameni, plătesc taxe, plătesc TVA, plătesc impozit pe profit etc. Iar după vânzarea apartamentului, urmează cei care livrează faianţă, vopsea, mobilă, electrocasnice, home-deco etc. şi care şi ei, la rândul lor, plătesc taxe. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Atacurile sporite asupra Crimeei perturbă logistica Rusiei, încercând să deraieze apărarea sa sudică – analist ….. Atacurile asupra Crimeei ocupate de Rusia și a obiectivelor navale din apropiere au crescut substanțial în ultimele săptămâni, pe măsură ce Ucraina și-a consolidat contraofensiva spre sud-est, scrie Kiev Independent. Loviturile s-au concentrat în mare parte asupra rutelor logistice rusești care intră și ies din Crimeea, precum și au vizat depozitele de muniții ale Flotei ruse a Mării Negre, staționate în orașul portuar ocupat Sevastopol. Crimeea este centrul logistic central pentru forțele rusești din sudul Ucrainei. „Ucraina încearcă să se concentreze pe întreruperea logisticii și a aprovizionării rusești pentru a slăbi apărarea Rusiei. Nu este surprinzător faptul că una dintre modalitățile prin care încearcă să sprijine acest lucru este distrugerea podurilor”, a declarat Rob Lee, expert militar și Senior Fellow la Institutul de Cercetare a Politicii Externe, pentru Kiev Independent. Conexiunea feroviară a fost întreruptă după atacurile asupra podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula ocupată de Rusia, și a podului Cihonhar, care face legătura cu Ucraina continentală. Atacurile asupra „depozitelor de muniții sau de echipamente rusești fac mai dificilă susținerea apărării Rusiei în sud”, a declarat Lee. Nu există încă niciun indiciu că aceste atacuri au slăbit apărarea Rusiei pe frontul de sud. La 5 august, șeful Serviciului de Securitate, Vasil Maliuk, a promis mai multe atacuri asupra forțelor rusești din Crimeea și din marea înconjurătoare. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Inspirat de încasările “Barbie”, Patriarhul renunţă la auriu şi face Catedrala roz ….. Preafericitul a dat dispoziţie ca auriul învechit să fie înlocuit cu un roz-bombon proaspăt şi funky în toate bisericile din ţară, inclusiv măreaţa Catedrală a Neamului. „Dacă am învăţat ceva din toată povestea asta, e că adolescenţii au mai mulţi bani de bilete decât babele”, a explicat Preafericitul. „Mai puţine bărbi, mai mult Barbie. Get with the times, man. Nu câştigi la loz cât câştigi la roz!”, a adăugat şeful BOR, suflecându-şi mânecuţele de la stihar şi muind Sf. Trafalet într-o găleată mare de spârcâz fucsia fosforescent amestecat cu sclipici vesel. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Curtea Constituţională a publicat motivarea pentru care a respins Legea pensiilor speciale….”
https://m.ziare.com/ccr/curtea-constitutionala-publicat-motivarea-pentru-care-respins-legea-pensiilor-speciale-1819338
Buna ziua
După lupte seculare care au durat 5 ani, dosarul ” 10 august” a fost transmis pentru judecare.
Nu se știe când va începe procesul .
Oricum, ținând cont că totalitatea inculpaților sunt ofițeri și subofițeri ai jandarmeriei,( unii inca activi, alții pensionați din tinerețe) se cunoaște deja sentința.
Prescripția e cap de afiș și va rezolva pe toți.
Să nu vă așteptați la alta sentința.
Buna, Stef 🙂
La cum merge injustitia romana, o sa reiasa din motivare ca manifestantii s-au batut intre ei si ca jandarmii au fost acolo ca sa desparta pensionarii de parintii cu copii, care aveau bate si fumigene in ghiozdane… 🙁
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26448275-parchetul-general-16-persoane-printre-care-cei-care-conduceau-jandarmeria-2018-fost-trimise-judecata.htm
Sarut mana! Intre 2018 si 2023 sunt 5 ani.
In alte tari faptasii ispaseau deja pedeapsa de vreo 3 ani. La noi dureaza 5 ani trimiterea in judecata, inca 5 ani chichitele avocatesti si la prima infatisare constata slugile Liei Savonea ca CCR a prescris faptele…
Revin
Anulata licitația pentru cele 4 corvete. ( Inițiată în 2018)
O scurta istorie care învață multe :
– Guvernul tehnic Ciolos decide dotarea marinei cu 4 corvete multirol.
Pune deoparte și banii. 1,2 miliarde euro.
Câștigător grupul Damen.
– Patriotul Dragnea ca reprezentant al unui partid de incoruptibili 😀 se enervează. “Comisionul, cat e comisionul ? ” și anulează tot.
– se decide sa de-a contractul francezilor de la Naval Group.
Doar că ăștia nu au ” sculele” necesare construirii celor 4 corvete. Baga șopîrla de parteneriat cu șantierul naval Constanta și cer statului român să investească în ” sculele” necesare construirii corvetelor. 20 milioane euro optimist. Nu exista nici banii ăștia.
– ministrul Ciuca ( generalul ajuns din ziua pensionarii ministru ) descoperă că programul PATRIOT e fără finanțare. Au plătit primul sistem dar nu are bani pentru restul de 6 sisteme. Coincidenta, întâmplate, americanii ne baga oficial în un program de garanție a investițiilor. ( care românilor e prezentat ca o victorie de guvernanți. In realitate , e un program care te obliga să plătești întreaga sumă contractata și indiferent cita sisteme cumperi.( Vrei doar 1 ? Te costa cât toate 7. ) Așa Ciuca ia banii de la corvete și plătește alte 3 sisteme PATRIOT.
( ultimele 3 rămase din 7 , nu se știe de unde scot banii necesari )
– Așa in bugetul MApN se crează o gaura colosala la investiții.
– Dragnea inventează ” creditele de angajament” in bugetul MApN. Care inițial sunt de 6 miliarde lei. Poi umflate la 20 miliarde. Actualmente și mai pompate la 60 miliarde lei.
– Ce nu spune absolut nimeni, creditul de angajament când trece de pe hârtie la plati efective, e contabilizat la deficitul bugetar. Care e deja colosal an după an.
– Ca atare, din toată epopeea creditelor de angajament nu se cumpără nimic important. Că deficitul bugetar ar exploda.
Citez din articolul de pe Adevărul .Ro.
“nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor.”
Ce am susținut mereu.
Nu exista banii necesari nici unei investiții majore.
Deoarece bugetul de stat al României e un haos clientelar. Iar deficitele bugetare anuale au bătut recorduri an după an. Fara sa vezi nimic palpabil din ele.
O țară eșuată e putin spus.