Revista Presei – 7 octombrie.”Cât de multă nevoie are România de gazele din Marea Neagră și în ce măsură își permite exportul lor către vestul Europei?”
| 07/10/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/iarna.jpg?resize=201%2C113&ssl=1)
“Nicio surpriză: BNR menţine în continuare dobânda de politică monetară la 7%, nivel stabilit la începutul anului. Banca centrală atrage atenţia că măsurile fiscal-bugetare asumate de guvernul Ciolacu, precum şi conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, ridică incertitudini si riscuri majore la adresa inflaţiei Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de joi, 5 octombrie, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an. De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, în cea de-a şaptea şedinţă de politică monetară şi penultima din 2023. …. “Dincolo de sfârşitul anului curent, incertitudini şi riscuri majore la adresa perspectivei inflaţiei decurg însă din configuraţia pachetului de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în vederea continuării consolidării bugetare, precum şi din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, de natură să exercite efecte inflaţioniste pe termen scurt, dar să intensifice presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali pe un orizont mai îndepărtat de timp”, specifică comunicatului CA al BNR. Pe 12 octombrie, INS urmează să publice cifrele privind inflaţia pe luna septembrie. În august, rata anuală a inflaţiei a stagnat la 9,4%, nivel similar cu cel din iulie. ….” Integral: https://www.zf.ro
“1 milion de bugetari au sporuri. Angajații de la Parlament au sporuri care pot ajunge la 3000 de lei .… Sporurile care ajung și la 3.000 de lei în instituții ale statului s-au menținut, potrivit raportărilor din data de 30 septembrie ale veniturilor în instituțiile bugetare. Cu câteva zile înainte, guvernul își asumase răspunderea pentru un pachet de legi care include noi taxe și impozite, reducerea personalului bugetar, dar și unele creșteri în ceea ce privește voucherele și tichetele de vacanță. Una dintre prevederi era legată de plafonarea sporului pentru condiții vătămătoare de muncă la 15% din salariu dar nu mai mult de 1.500 lei brut pe lună. Se pare că tăierea sporurilor anunțată de guvern va afecta un număr infim de bugetari din cei peste 1.000.000 care iau sporuri pentru condiții grele de muncă. Tocmai pentru că majoritatea bugetarilor iau un spor mai mic de 1.500 lei brut. ….Instituțiile de stat sunt obligate să depună o evidență a veniturilor până pe data de 30 septembrie. Newsweek România a consultat mai multe fișe de salarii și a văzut că sporurile s-au conservat perfect. La Camera Deputaților se dă un spor care ajunge și la 3.000 lei pe lună pentru secretarul instituției. Majoritatea sporurilor sunt între 1.000 și 1.500 de lei pe lună. Liftierul și coferatul primesc 600 lei pe lună spor pentru condiții periculoase. La Secretariatul General al Guvernului, veniturile raportate la 30 septembrie 2023 arată sporuri pentru condiții vătămătoare luate de directori ce ajung până la 2.400 de lei pe lună. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Dezastru în sistemele de apărare împotriva inundațiilor: baraje în paragină și echipamente vechi de 100 de ani ….Un raport al Curții de Conturi dezvăluie o situație dezastruoasă: sute de baraje fără avize și fără proprietar, diguri în stare avansată de degradare, echipamente vechi de peste 100 ani și lipsă acută de personal. …. Din totalul de 2.013 baraje care existau în România în anul 2021, mai puțin de jumătate, adică doar 983, aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță. 221 de baraje aveau autorizația de funcționare expirată, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodată. În plus, alte 121 de baraje au fost lăsate în paragină, nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau un administrator legal, și prezintă risc de accidente. Nu există niciun expert în România care să evalueze diguri Administrația Națională Apele Române (ANAR) administrează 9.391 kilometri de diguri, însă acestea nu dețin autorizație de funcționare emisă de Ministerul Mediului, pentru că nu are cine să le evalueze. “Până în prezent nu au fost atestați experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de categoria de importanță”, spun auditorii. Astfel că nu este cunoscută cu exactitate starea digurilor și nici dacă sunt eficiente sau nu în fața inundațiilor, deși sunt semnalate unele sectoare de diguri în stare avansată de degradare. Și în Capitală s-au găsit nereguli la sistemul de apărare împotriva inundațiilor Pentru apărarea împotriva inundațiilor a municipiului București a fost gândit și realizat doar parțial un sistem din care fac parte acumularea nepermanentă Dragomirești (căreia prin supralărgirea Șoselei de Centură la profil de autostradă de la 2 la 4 benzi de circulație i s-a diminuat volumul util), acumularea Lacul Morii și polderul natural Giulești Sârbi, zonă care între timp a fost parțial umplută cu diverse materiale. De asemenea, pe râul Dâmbovița, podurile Operă și Hașdeu au fost construite necorespunzător. Prin urmare, dacă Lacul Morii și acumularea Dragomirești s-ar umple, albia orășenească a râului Dâmbovița nu ar putea prelua viitura, la capacitatea pe care o are în prezent. București: Locuințe construite în cuveta lacurilor …. ” Integral: https://economie.hotnews.ro
“EXCLUSIV Locul din București unde au avut loc 15 incendii în nici doi ani. Ce scrie pe procesele verbale ale pompierilor care au intervenit să stingă focul pe bucata retrocedată din Parcul IOR De la începutul anului 2022 până la finalul lunii august 2023, pe cele 11 ha retrocedate în Parcul IOR, au avut loc 15 incendii, în care au ars peste 2 ha din spațiul verde, potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București Ilfov la solicitarea HotNews.ro. La 11 din cele 15 incendii, cauza probabilă stabilită de pompieri este că focul ar fi pornit de la o țigară, două incendii au pornit din cauza focului pus intenționat, iar la restul de la foc făcut pe spațiul verde, care a scăpat de sub control, se arată în răspunsul transmis de pompieri la solicitarea Hotnews.ro. …. Pe cele 11 ha retrocedate în Parcul IOR era în urmă cu 3 ani „pădure”. De atunci însă spațiul verde a fost distrus în mod sistematic, aproape toți copacii s-au uscat în mod misterios, sau au ars în incendii, o parte fiind tăiați în mod ilegal, după cum a răspuns Primăria Capitalei. Autoritățile nu fac nimic concret pentru a salva zona. Primarul general, Nicușor Dan, a declarat încă din luna martie că va analiza dacă retrocedarea celor 11 ha s-a făcut legal. Dacă s-a făcut legal, primarul a scris pe Facebook că va face demersurile pentru expropriere. Dacă nu s-a făcut legal va iniția o acțiune în instanță pentru anularea dispoziției de retrocedare …. În 2009, cele 11 hectare retrocedate din Parcul IOR erau amenajate ca parc. O arată și mai multe imagini din istoria Google Maps – Street View. Se văd aleile, trandafirii frumos întreținuți, iarba tunsă, mobilierul urban. Ulterior, devenind proprietate privată, spațiul verde nu a mai fost întreținut fiind lăsat în paragină. De la începutul acestui an, zeci de copaci au fost tăiați fără aviz, iar locuitorii din zonă luptă pentru salvarea parcului. …. Greenpeace Romania și Fundația Eco-Civica, care au militat în ultimele luni pentru salvarea parcului, au cerut în luna mai oprirea lucrărilor de tăiere a arborilor de pe cele 11 ha prin Ordonanță președințială, însă au pierdut procesul în prima instanță. Urmează să facă recurs. Aceștia au depus și la Tribunal acțiunea pe fond, în vederea obligării proprietarei de a asigura paza zonei verzi retrocedate din parc și aducerea ei la starea inițială. …..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Ministrul Energiei anunță: România va cere Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia …. Legislația în vigoare a decarbonării prevede scoaterea etapizată din exploatare de capacități de producție de energie pe bază de lignit de 660 MW până la finalul anului trecut (ceea ce s-a și întâmplat), urmată de închiderea altor 1.425 MW până la sfârșitul lui 2025 și de încă 1.140 MW până la 31 decembrie 2032. Grupurile pe lignit de 660 MW retrase din exploatare anul trecut au fost trecute în conservare și pot fi activate în caz de nevoie, însă numai până la finalul anului 2025. …. Deocamdată, la sud de Dunăre, de câteva zile au loc proteste, manifestate inclusiv prin blocarea unor artere rutiere, împotriva închiderii termocentralelor pe cărbune…..” Integral: https://www.profit.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/gnl-1-scaled.jpg?resize=194%2C109&ssl=1)
“Dependența Uniunii Europene de gazul lichefiat rusesc, o ecuație complicată în pragul iernii. „Va trebui să plătim mai mult” Gazul lichefiat rusesc este la mare căutare în UE, în ciuda războiului din Ucraina. Blocul comunitar vrea să reducă achizițiile dar alternativele sunt mult mai scumpe. …. După invazia Ucrainei, Moscova și-a redus drastic livrările de gaze prin conducte către UE, ceea ce a determinat cele 27 de țări să își diversifice în mod generalizat aprovizionarea. Investind în terminale portuare, acestea și-au mărit achizițiile de GNL cu 70% anul trecut, dintre care peste 40% provin din Statele Unite și sunt transportate cu ajutorul navelor speciale. Importurile de GNL rusesc, în special prin intermediul gigantului francez Total Energies, care a investit masiv în Siberia, au crescut, de asemenea, vertiginos – gazul natural lichefiat nu face obiectul nici unei sancțiuni sau restricții. Este adevărat că ponderea Rusiei în importurile de gaze ale UE (gazoducte și GNL) a scăzut la 15% în primele șapte luni ale anului 2023, față de 24% în 2022 și 45% în 2021. Dar această scădere maschează creșterea achizițiilor de GNL rusesc, care au ajuns la 12,4 miliarde de metri cubi în perioada ianuarie-iulie (17% din achizițiile europene de GNL), față de 19,3 miliarde metri de cubi pe tot anul 2022 și 13,5 miliarde de metri cubi pentru tot anul 2021, potrivit Comisiei Europene. …. Cu toate acestea, experții consideră că ar fi foarte complicat să se renunțe la GNL rusesc în viitorul imediat. „Există o realitate comercială: companiile europene au contracte pe termen lung cu furnizorii ruși” și, prin urmare, nu ar putea decât să-și reducă treptat achizițiile pe măsură ce aceste contracte expiră”, rezumă Simone Tagliapietra de la Institutul Bruegel. Singura soluție pentru a depăși obstacolul juridic este de a introduce un embargou asupra GNL rusesc sau de a limita importul acestuia la volume coordonate prin intermediul unei platforme comune, la un preț plafonat, potrivit cercetătorului, o modalitate de a reduce expunerea europeană „la un furnizor nesigur” care constituie un risc geopolitic. …..” Integral: https://www.fanatik.ro
“Cât de multă nevoie are România de gazele din Marea Neagră și în ce măsură își permite exportul lor către vestul Europei? Discuțiile din ultima perioadă stârnite de vizita șefului companiei austriece OMV la București, legate de zăcămintele din Marea Neagră, ridică următoarea întrebare: Cât de multă nevoie are România de gazele din Marea Neagră și în ce măsură își permite exportul lor către vestul Europei? Proiectele mari de investiții în domeniul energiei, repornirea producției de îngrășăminte chimice și extinderea rețelelor de distribuție arată că necesarul de consum s-ar putea dubla în următorii câțiva ani. Pe de altă parte, la nivelul UE, gazul este considerat combustibil de tranziție către energia verde și, în acest context, țintele oficiale pentru consumul din România și estimările Comisiei Europene sunt mult sub cât se prognozează a fi, în realitate, necesarul. – Mai exact, în condițiile în care gazul a fost declarat combustibil de tranziție, ne-am aștepta ca investițiile în capacități mari consumatoare de gaze pe termen lung să fie mai temperate. În schimb, în România se construiesc centrale electrice pe gaze de mari capacități și se extind rețelele de gaze. – Ion Sterian, directorul general al Transgaz, consideră că începând cu 2027-2028, necesarul de consum se va dubla, ajungând până la circa 20 miliarde metri cubi, și că nu vor fi suficiente gazele din Marea Neagră pentru a-l acoperi. – Estimările Comisiei Europene, folosite inclusiv în Planul Transgaz de Dezvoltare, arată, în schimb, o menținere a nivelului de consum. Câte centrale mari pe gaze urmează să fie construite În 4-5 ani, nici gazele din Marea Neagră nu vor satisface necesarul românesc, a declarat, recent, Ion Sterian, la “Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2023”. Consumul este de circa 11-12 miliarde de metri cubi anual, însă la aceste cantități se vor adăuga cele necesare funcționarii centralelor pe gaze. Ion Sterian spune că la Mintia vor fi necesare 2,5 miliarde metri cubi, la Iernut circa 1 miliard metri cubi, iar la Ișalnița și Turceni în jur 1,5 miliarde metri cubi. În plus, zilele trecute, combinatul chimic Azomureș și-a reluat producția de îngrășăminte la 50% din capacitatea totală. Într-un an, în condițiile unei funcționări normale, combinatul poate consuma circa 1,2 miliarde metri cubi. Alte 3-4 miliarde de metri cubi ar mai fi necesare pentru noile racordări la gaze ale unor localităţi, în urma extinderii rețelei, mai ales prin programul guvernamental Anghel Saligny. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/gorghiu-predoiu.jpg?resize=208%2C117&ssl=1)
“De ce noile legi anti-drog nu-și vor atinge obiectivele. „Un cadru legislativ prost va deveni de-a dreptul abisal” Un val de proiecte de legi, unele deja adoptate, vizează înăsprirea legislației privind combaterea consumului și traficului de droguri. …. Din coroborarea celor două articole rezultă că un consumator prins de către poliție trebuie să treacă prin procedurile judiciare specifice cazurilor penale, iar statul alocă bani și resurse umane pentru aceste proceduri fie pentru consum ocazional, fie pentru persoane care mai degrabă ar avea nevoie de servicii sociale. A doua lege este Legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare. Actul normativ a fost introdus după apariția noilor substanțe psihoactive (NSP), cunoscute inițial sub numele „etnobotanice” sau „legale”. Acestea nu se găseau pe lista de substanțe interzise din Legea 143 și apăreau într-un ritm amețitor față de actualizările listei. Pe baza Legii 194/2011 era oferit temeiul legal pentru urmărirea penală a traficanților de „etnobotanice”, chiar și în cazurile în care era vorba de substanțe care nu fuseseră încă incluse pe lista celor interzise. Însă ambele legi au un defect fundamental, anume că distincția dintre consumator și traficant se face vag astfel că autoritățile, polițiști sau procurori, să poată prezenta publicului date triumfale legate de prinderea traficanților, când, de fapt, de foarte multe ori este vorba doar de consumatori. Acest lucru este posibil pentru că nu este stabilit un prag al cantității de droguri deținute de o persoană care să o definească fie ca traficant, fie drept consumator. …. Inexistența unui prag al cantității de drog a permis o practică sesizată de mai mulți ani prin care procurorul de caz poate să încadreze arbitrar fapte la consum sau la trafic de droguri, după cum se arăta într-un raport comun al RHRN și APADOR-CH încă din 2012. „Inventaseră o chestie nelegală, dar care funcționa foarte bine: celor pe care-i prindeau cu o cantitate foarte mică le spuneau că intră la microtrafic, adică nu e consum, substanța ar fi de consum, pedeapsa ar fi de trafic. Apoi le spuneau: „dacă ne mai aduci un prieten, se reduce la jumătate pedeapsa”, adică ajungi tot la consum, dar mai ai încă un client. Prietenul ăluia care a fost reținut nu e cel care merge cu TIR-ul de droguri, e tot unul care are o țigară sau câteva pastile”, a explicat Dragoș Roșca. Acest truc explică și discursul virulent pe care l-a avut ministrul de Interne Cătălin Predoiu, marți, când a fost chemat la Parlament să prezinte situația combaterii traficului de droguri. ...Însă Predoiu nu a menționat că un prag oarecare, indiferent dacă este pentru deținere legală sau pentru consum, ar permite diferențierea traficantului de consumator și prevenirea abuzurilor poliției sau procurorilor. ....” Integral: https://www.fanatik.ro.
“Cum a fost îngropată ideea comasării alegerilor din 2024. Termenul limită a fost ratat în urmă cu câteva zile ….La începutul lunii septembrie a fost redeschisă discuția privind eventuala comasare a alegerilor, premierul Marcel Ciolacu avertizând atunci că o astfel de decizie ar trebui luată până în luna octombrie astfel încât legea să intre în vigoare cu un an înainte de termenul programat al alegerilor. …. Conform Comisiei de la Veneția, o decizie privind comasarea alegerilor trebuia luată cu un an înainte de alegeri. Anul 2020 a făcut excepție din cauza pandemiei de COVID-19, când era instituită starea de urgență. Ea a permis atunci amânarea alegerilor locale până pe 27 septembrie…..În 2012 o inițiativă similară venită din partea PDL a picat la Curtea Constituțională. Concret, decizia 51/2012 a CCR spune explicit că mandatele aleșilor locali – primari, consilieri județeni, locali și municipali – preiau regula instituită de articolul 63 al 1 din Constituției, potrivit căreia “Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”…..” Integral: https://ziare.com
“Un craiovean dă Primăria în judecată: „Mi-a fugit porcul când a văzut luminiţele de Crăciun” .… Decebal Popescu, un bărbat de 42 de ani din localitate, acuză primăria că i-a speriat porcul, care a evadat din coteţ când a văzut că pe stradă au apărut primele beculeţe festive. „Porcii sunt animale inteligente. Al meu a văzut luminiţele, a simţit pericolul şi a zbughit-o. Măcar să mă fi avertizat înainte, să pun o draperie la cocină, să bag porcul în casă, nu ştiu… Eu ce mănânc la iarnă?”, se vaită Decebal, hotărât să dea municipalitatea în judecată dacă nu îşi recuperează animalul. „Făceam probele la instalaţia de Crăciun când am văzut un porc masiv ţâşnind dintr-o curte la nici zece metri de mine. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“EXCLUSIV Cine sunt campionii afacerilor în Portul Constanța: Două firme au încasat 60 de milioane de euro în 5 ani / Câți bani au câștigat alte societăți cu contracte importante în port ….”
https://www.g4media.ro/exclusiv-cine-sunt-campionii-afacerilor-in-portul-constanta-doua-firme-au-incasat-60-de-milioane-de-euro-in-5-ani-cati-bani-au-castigat-alte-societati-cu-contracte-importante-in-port.html