Buna dimineata intr-o zi de luni, 7 noiembrie! Valorile termice se vor situa cu mult peste cele normale în prima decadă a lunii noiembrie în aproape toată țara, astfel că maximele se vor încadra între 13 și 23 gr, iar minimele vor fi cuprinse între 2 și 12 gr. În regiunile extracarpatice va fi mai ales nebulozitate joasă, stratiformă, iar în restul teritoriului cerul va fi temporar noros. Pe spații mici vor fi ploi slabe sau burniță.Pe arii restrânse, dimineața și noaptea, în zonele joase se va semnala ceață. Bucuresti: 18/8 gr.C., innorat.
“Pentru majorarea pensiilor nu prea sunt bani. Pentru aruncat pe apa Sâmbetei, se găsesc După ce i-a reproșat președintelui Iohannis că ar fi declanșat „avansarea de procente pentru a mări pensiile”, domnul Ciolacu se lansează în avansarea de sume cu care ar trebui mărit salariul minim: cam de la 3.000 la 4.000 lei, cel puțin în sectorul construcțiilor. … Simpatic acest domn Ciolacu! Foarte simpatic, vrea să sugereze că suntem o țară săracă, un popor nevoiaș, o adunătură de calici, care așteaptă să le achite pensionarii, din puținul lor, nota de plată a inflației, a crizei, a pandemiei, a schimbărilor climatice și, bineînțeles a războiului din vecini. Poate domnia sa a lipsit de la lecția aceea de geografie, când „profa” le explica elevilor cât de bogată este țara noastră, așa cum a fost din vechime și mai este încă, o țară binecuvântată de Dumnezeu, țara cu resurse materiale fără număr și mult mai diversificate decât în alte părți, țara unde pământul are de toate și nu trebuie decât să știi cum să folosești bogățiile lui. …. Dacă guvernul, coaliția, liderii ar ști să-și facă datoria, am avea resurse berechet, ca să ne croim un buget pe cinste. Dar ce fel de datorie își fac aceștia, când președintele unei Camere a Parlamentului, totodată lider în coaliție, lasă de înțeles ca pensionarii ar trebui să deconteze costurile inflației? Se pare că liderul celui mai mare partid din România nu știe ce comoară ascunde deficitul de încasare a TVA: statul încasează două treimi din taxa la care are dreptul. Restul se fură, iar Ministerul Finanțelor, ANAF, administrațiile financiare din întreaga țară, instituții care ar trebui să stăvilească furtul, nu reușesc să colecteze decât două treimi din taxa la care au dreptul. Bune și astea, bogdaproste. Presa titra deunăzi informația că România pierde 6 miliarde euro pe an (30 miliarde lei) numai din neîncasarea de către stat a TVA. Știți ce înseamnă neîncasarea de către stat? Înseamnă că noi, consumatorii, am plătit banii, conform facturii sau bonului fiscal, dar vânzătorul nu i-a vărsat la stat, ci i-a băgat în buzunar. Iar statul se face că plouă. …. Domnul Ciolacu, președintele al unei Camere a Parlamentului, în loc să propună legi care să facă imposibil așa ceva, se vaită că n-are de unde plăti costurile inflației lăsate pe umerii pensionarilor! Asta vi se pare că e dreptate, stimați social-democrați, este justețe, este echitate socială? Se vede și din avion că este furt. Este furtul pe care trebuie să-l depistăm noi, dacă ne pricepem, iar dacă suntem nepricepuți, atunci nu-mi permit să spun eu ce avem de făcut, dar rezultă de la sine. Furtul acesta nu este fenomen izolat, este unul sistemic. Se repetă an de an, trimestru de trimestru, lună de lună și chiar deceniu cu deceniu, de vreo trei decenii și mai bine. A devenit tradiție, a devenit un fel de obicei național, ca Plugușorul, ca Sorcova și alte colinde de sărbători. …. România deține cea mai mare clădire administrativă din lume, Palatul Parlamentului (fost al „poporului”, deh!), unde plătește sume enorme pentru o întreținere fastuoasă, în loc să caute, de exemplu, vreo mare instituție internațională, care și-ar dori un sediu pe măsură și ar fi gata să plătească toate cheltuielile de întreținere, plus o chirie pe măsură, care nu ne-ar strica. N-ar fi, oare, suficientă pentru Parlamentul nostru o clădire mai pe măsura României? Îmi permit să amintesc că, pentru cei 466 de parlamentari ai noștri (136 senatori și 330 deputați), ne folosim de o clădire cu suprafața construită de 73.615 mp (peste șapte hectare), în timp ce Parlamentul Marii Britanii se mulțumește cu nici jumătate (puțin peste 30.000 mp), pentru 1.441 membri (791 lorzi în Camera Lorzilor și 650 membri în Camera Comunelor). Știți ce spun aceste cifre? Că unui parlamentar de-al nostru îi revine, teoretic, o suprafață construită de 158 mp (cât o vilă), iar unuia din Marea Britanie îi revine o suprafață de șapte ori mai mică, respectiv de 21 mp (cât o jumătate de garsonieră). …. Aș mai reaminti și despre uriașul aparat adminstrativ din Palatul Parlamentului nostru sau din cel al Guvernului. Numai cancelaria prim-ministrului are zeci de angajați, cei mai mulți au ranguri de secretari de stat sau consilieri de stat, cu salarii pe măsură și toate facilitățile prevăzute pentru asemenea ranguri. Trai, neneacă! Poate întâmplător, tocmai în aceste zile, coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a introdus discret într-o propunere legislativă o creștere de 15% a salariilor funcționarilor de la cancelaria prim-ministrului. Este coincidență, domnilor, sau este sfidarea pe față a pensionarilor, pentru care domnul Ciolacu insinuează că n-ar fi resurse, în timp ce pentru înalții funcționari de la cancelarie nu se pune nicio condiție? …. Subvențiile lunare acordate de la buget partidelor politice se apropie și ele de un ridicol fără seamăn. ….Peste două sute milioane lei anual, alocați partidelor cu reprezentare parlamentară și locală! Colac peste pupăză, la reașezarea bugetară din august, partidele au mai primit, suplimentar, încă 24.000.000 de lei, neputându-se încadra în prevederile inițiale. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Opinie Daniel Dăianu, BNR: Are inflaţia un “efect de stabilizare” fiscală/bugetară? …. “Surpriza”inflatiei inalte ajuta executii bugetare in Europa si in alte tari din lume, dupa cum arata cifre; aceasta se vede in Romania, unde veniturile nominale ale bugetului public au crescut cu aproape 20% in primele 9 luni ale anului (fata de septembrie 2021), in conditiile unei inflatii anuale de 15,9% in septembrie a.c. Si este probabil ca 2022 sa consemneze un deficit bugetar in jur de 6% din PIB daca impactul schemei de plafonare si compensare nu va fi coplesitor (deficitul la 9 luni a fost de 3,04%). Inflatia de 8,2% in 2021 si probabil in jur de 16% in acest an au ajutat datoria publica sa nu depaseasca 50% din PIB, in pofida unor deficite bugetare semnificative. Analog se poate gandi ca a fost afectata relatia datorie publica-PIB in alte state din UE –in tarile baltice, de pilda, inflatia anuala a fost in jur de 20% la finele lui septembrie a.c. ….Pentru zona euro, argumentul ca inflatia va continua ani buni sa fie superioara costului de finantare a datoriei publice are de considerat doua aspecte cheie. Astfel, randamentele cerute la obligatiuni suverane pentru unele tari cu datorii mari depind esentialmente de garantia oferita de Banca Centrala Europeana (BCE) prin operatiunile sale neconventionale. Achizitii de bonduri suverane (QE) au salvat zona euro fiindca au asigurat, unii ar spune ca in mod artificial, sustenabilitatea fiscala pentru state ca Italia, Grecia, Cipru, Irlanda, Spania, etc (vezi si Alberola-Illa et.al, “Monetary policy and fiscal sustainability”’ BIS, 2022). Operatiunile BCE au fost un fel de subventii pentru tarile cu datorii foarte mari. In lipsa QE, a MES (mecanismul european de stabilitate), randamentele cerute la titluri suverane ale acestor tari ar fi fost cu mult peste cele ale obligatiunilor germane – ce reprezinta benchmark-ul. In momentele cele mai complicate ale crizei din zona euro, marje fata de randamentele obligatiunilor germane (exprimate de CDSs-uri) au crescut mult exprimand o diminuare drastica a cererii pentru unele titluri suverane. …. Al doilea aspect privind supozitia ca, in zona euro, inflatia (conjugata cu dinamica reala a PIB) va fi mai inalta decat costul finantarii datoriilor publice o perioada de timp semnificativa, priveste tolerarea inflatiei inalte. Este greu de admis ca BCE nu va cauta sa reduca inflatia la un nivel acceptat/tolerat de cetateni. …. Cand resurectia inflatiei este determinata in principal de socul energetic si preturi la materii prime si alimente de baza (un cost push de mare amploare), masuri de echilibrare a pietei pe latura ofertei sunt esentiale. Intervine in tabloul descris mai sus spectrul stagnarii economice. Daca economiile dezvoltate intra intr-o perioada de stagnare (din cauza crizei energetice, a problemelor cu lanturi de aprovizionare, a aversiunii fata de risc a investitorilor, a efectelor “stagnarii seculare” –vezi teza lui Larry Summers, tensiunilor geopolitice si conflictelor militare, noilor tehnologii disruptive), posibil o recesiune, lupta contra inflatiei devine foarte complicata, intrucat apar riscuri privind stabilitatea financiara; multe firme supra-indatorate vor avea dificultati in a se finanta, chiar daca datoriile lor ar fi diminuate de inflatie in termeni reali. .... Ideea ca inflatia singura ar stabiliza datoria publica poate conduce la mari necazuri. Ca “surpriza”, inflatia ajuta un timp bugetul, insa o inflatie inalta perpetuata nu mai este surpriza si devine boala severa pentru economie si societate. ” Integral: https://www.zf.ro
“Bugetul pierde lunar 4 miliarde de lei contribuţii prin neincluderea a şase grupuri vulnerabile (studiu) …. 86% dintre respondenți simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puțin o dată în viață, inclusiv din cauza statutului lor social. În același timp, 57% din populația activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum și doar jumătate dintre respondenți se așteaptă să trăiască până la această vârstă și, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie, potrivit Mediafax.ro. Cele șase grupuri invizibile analizate au fost: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii cu vârsta între 55 și 64 de ani și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială. Potrivit datelor obținute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre aceste grupuri și includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuții cumulate la bugetul național de aproximativ 4 miliarde de lei lunar. La nivel declarativ, 19% dintre respondenți cunosc pe cineva care lucrează la negru și, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulți trăiesc de pe o zi pe alta și au dificultăți în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar și al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%). Cine sunt adulții din categoriile sociale vulnerabile Fermierii de subzistență. În prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistență, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistență sunt percepuți pozitiv de către societate și că produsele lor sunt considerate mai bune și mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. Cercetarea a relevat că, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competențe de management și de înțelegere a legislației, alături de resursele necesare pentru a crește gradul de asociere și pentru a accesa piețe cu un flux de desfacere constant. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Retrocedări de păduri pentru suprafețe pe care statul nu le-a deținut niciodată. Avocatul Poporului: „Restituirile sunt departe de a se încheia” Un raport al Avocatului Poporului arată că statul român este pus să restituie suprafețe de păduri pe care le deținea dinainte de 1948, anul exproprierii făcute de comuniști. …. În anul 2013 a fost adoptată Legea 165 care a fost gândită să grăbească procesul de restituire a proprietăților și să dea curs deciziilor pe care CEDO le-a luat în spețele care au ajuns pe rolul său din cauza legislației anterioare. Însă raportul elaborat de Avocatul Poporului arată că obiectivul legii a fost ratat întrucât în august 2022 existau 603.402 cereri de restituire de terenuri, dintre care 150.636 cereri depuse pentru păduri. Pentru soluționarea acestor cereri, statul român ar trebui să pună la dispoziție suprafețe care însumează 993.380 hectare, dintre care 612.726 hectare de pădure. …. Situația este deosebit de complicată în ce privește pădurile, mai ales că Legea 165/2013 conține prevederi discutabile care lasă deschisă posibilitatea prejudicierii statului române. De exemplu, în situația în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate să se poată face pe alte amplasamente de pe raza unității administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amplasamente silvice după această dată. „Crearea acestei posibilități de reconstituire a terenurilor forestiere din cele care s-au aflat în proprietatea statului înainte de 1948 surprinde cu atât mai mult cu cât pădurile sunt considerate un bun național”, susține Avocatul Poporului. Astfel a apărut posibilitatea ca statul să restituie proprietăți pe care nu le-a confiscat abuziv în 1948, ci le deținea în mod legal, fără să fi comis vreodată vreun abuz asupra cetățenilor săi. …. Deseori, cererile de restituire au fost depuse de persoane fără vocație succesorală, de împuterniciți prin procuri a căror autenticitate nu poate fi verificată întrucât sunt emise în străinătate sau instituții de cult care au avut terenurile în folosință, nu în proprietate. …. Diferența uriașă între județul Gorj, cu 64.327 de cereri nesoluționate și Vrancea, care le-a rezolvat pe toate, arată că o parte din cauzele întârzierilor sunt generate și de nepăsarea comisiilor locale sau județene de restituire. Cele mai problematice județe sunt în top și în ce privește restituirea pădurilor, Gorj și Argeș. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Zeci de bușteni confiscați din Munții Maramureșului, vânduți legal de statul român. Ocolul Silvic Poieni, vizat de o anchetă despre mafia lemnului Statul român scoate la vânzare circa 165 de bușteni confiscați la sfârșitul anului trecut pe raza Ocolului Silvic Poieni, devenit celebru pentru furturile masive de lemn. …. Arborii au fost tăiați în perioada octombrie-noiembrie 2021, iar costurile de preluare și de emitere a documentelor de însoțire a materialului lemnos vor fi suportate de cumpărător. … Ocolul Silvic Poieni a fost în mijlocul unui scandal uriaș, chiar în noiembrie 2021, după dezvăluirile despre mafia lemnului, făcute de inginerul silvic Florin Tăut pentru publicația Recorder. Tăut a povestit cum a fost atacat în pădure cu o rangă de către un afacerist local, care-l tot hărțuise în perioada recentă. Tăut încercase să se opună, de unul singur, unui întreg sistem care funcționa în zonă și care viza un singur lucru: tăierea ilegală a lemnului din Parcul Național Munții Maramureșului. Pentru că a avut curajul să aplice legea, inginerul silvic a fost bătut și amenințat cu moartea. După dezvăluirile făcute în presă, Florin Tăut a fost trimis în fața Direcției Silvice Maramureș, pentru a fi audiat, fiind acuzat că a adus prejudicii de imagine Regiei Romsilva Maramureș. …. Sute de mii de metri cubi de lemn au dispărut din acte Ocolul Silvic Poieni nu este la primul scandal de acest gen. În anul 2008, un control de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (care avea la vremea respectivă în portofoliu pădurile) a scos la iveală că peste 140.000 mc de lemn au dispărut pur și simplu din acte. Rise Project a dezvăluit că echipa de inspectori a fost supusă unor presiuni puternice din partea conducerii Regiei Romsilva, iar șeful direcției silvice Baia Mare le-ar fi făcut inclusiv plângeri penale invocând abuzuri și comenzi politice. Defrișările din zona Maramureș sunt atât de vaste încât sunt vizibile din satelit, în ciuda faptului că autoritățile din zonă nu recunosc existența unei așa-zise mafii a lemnului. Toate cele opt dosare penale întocmite după anul 2008 au fost clasate de procurori. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
VILELE UNUI PADURAR-SEF Fostul director adjunct al Romsilva, regia națională care ne administrează pădurile, a scos la vânzare casele construite chiar pe terenul despre care procurorii anticorupție susțin că l-a primit ca mită de la un subaltern Lângă „Paradisul Verde”, cartierul din Corbeanca aflat la 30 de kilometri de capitală, un pădurar-șef a construit trei vile pe un teren plin de probleme. Le-a scos recent la vânzare pentru 750 de mii de euro. Cezar Răduță era directorul Direcției Silvice Ilfov în urmă cu cinci ani, când a pus mâna pe terenul pe care încearcă să-l vândă acum cu tot cu noile construcții. L-a obținut atunci la schimb cu o mașină veche, tocmai pentru că proprietarul susținea că pe teren nu se poate construi nimic. În 2017 Răduță se trezește că unul dintre subalternii săi îi spune că are o problemă cu un teren din Corbeanca. Vrea să-l vândă, dar nu poate. Sub teren, susține proprietarul, ar fi mai multe conducte de petrol care blochează orice construcție la suprafață și alungă cumpărătorii. Răduță îi propune rapid un schimb. Îi oferă un Audi A4 decapotabil, vechi de zece ani. Autoturismul mai valora atunci doar 5000 de euro, dar subalternul e de acord cu schimbul. Detaliile apar în dosarul penal în care Răduță a fost deja trimis în judecată, la finalul anului trecut, pentru luare de mită. Iar șpaga e, potrivit procurorilor anticorupție, chiar terenul – problemă. Alexandru Constantin, proprietarul terenului, fusese angajat de Răduță la Direcția Silvică cu aproape un an și jumătate înainte de schimb. Îl angajase ca „pădurar de vânătoare”, deși nu avea pregătirea necesară. „Constantin Alexandru nu are studii silvice conform legii în vigoare la momentul angajării, ci doar un certificat de calificare profesională“, susțin procurorii în timpul anchetei. Răduță și Constantin se cunoșteau de la partidele de vânătoare. Erau și membri într-o asociație de profil. La audieri, Constantin, acuzat la rândul lui de dare de mită, a negat c-ar fi comis o infracțiune: „Îl cunoșteam pe acesta (Răduță) dar nu eram în relații cu el. Nimeni nu mi-a solicitat niciun fel de șpagă pentru angajare”. Cei doi scapă inițial de acuzațiile de corupție, după ce în 2019, după cteva luni de anchetă, DNA clasează dosarul. ….” Integral: https://www.riseproject.ro
“Țară în service | Cum nu câștigă România bani din minerit nici măcar când cărbunele e profitabil Încă din toamna anului trecut, energia electrică produsă din cărbune este mai ieftină decât cea produsă din gaze naturale, ca urmare a majorării masive a prețului combustibilului gazos după pandemie. Nici măcar în acest context avantajos, companiile de stat românești – complexele energetice din Gorj și Hunedoara – nu reușesc să fie profitabile și să producă energie care să compenseze scăderea producției la gaze. Motivul poate fi identificat în programul ratat de restructurare a minelor din România. Teoretic, Bucureștiul și-a asumat că va închide până în 2032 toate minele în cadrul unui program european de protejare a mediului. Până în vara lui 2021, statul român prin Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia pierdeau bani din cauza prețului foarte mare de producție și comercializare a energiei electrice și termice produse prin arderea cărbunelui. De altfel, România a acordat, la finele anului trecut, un împrumut guvernamental de 900 de milioane de euro pentru revitalizarea activității de la complexul energetic din Oltenia, cel mai important din România. …. Dumitru Chisăliță, expert în domeniu și președintele Asociației Energiei Inteligente, crede că România trebuie să facă investiții de peste 100 de miliarde de euro, poate chiar 150 de miliarde pentru a putea supraviețui energetic fără cărbune. “Fără crearea unui nou sistem energetic, nu se poate elimina producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Asta înseamnă, apariția de noi capacități de producție, sisteme de transport energetice eficiente și eficace, sisteme de stocare și echilibrare și noi tehnologii de folosire a energiei – încălzire, apă caldă, preparare hrană, transport, instalații industriale etc. – , care să îndeplinească condițiile de taxonomie, presupun costuri de peste 150 de miliarde de euro”, explică acesta. Pentru moment, nu există proiecte consistente în acest domeniu. …. Cum a ajuns cărbunele profitabil În ultimele trei luni, mai toate statele membre ale Uniunii Europene au ars cărbune pentru a păstra gazul pentru rezervele de iarnă, conform unor directive ale Comisiei Europene. În acest nou context, nici închiderea minelor din România nu mai este așa sigură, cel puțin în opinia sindicaliștilor. „Planul de restructurare este deja încălcat, nu mai este respectat. Este clar că nu mai pot respectate termenele asumate de închidere a minelor. Toată lumea din sistem cred că este conștientă că, în momentul de față, nu se poate fără cărbune din punct de vedere al asigurării energiei. În Europa, nu există alternativă la cărbune. Se va miza, în perioada următoare, pe cărbune în statele din Uniunea Europeană și, inclusiv, în România”, ne-a explicat Gabriel Căldăruș, președintele Sindicatului Mine Oltenia. În plus, în ultimul an, energia electrică produsă din cărbune a ajuns să fie mai ieftină decât cea din gaze. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“O companie chineză, acționar la centrul de colectare din Chitila. Cum a izbucnit incendiul care a poluat vineri Bucureștiul …. Vineri seara, la aproape 12 ore de la declanșarea incendiului din Chitila, oraș în partea de nord-vest a Capitalei, aerul din București și localitățile limitrofe era încă toxic. Platforma de monitorizare a aerului airlive.ro arăta indici de poluare de peste 80 de unități în stațiile din jurul incendiului de la centrul de colectare a deșeurilor din Chitila. Aerul din Giulești, Mogoșoaia și Chitila avea unități de peste 80, iar la Rahova era de peste 100. Platforma consemna un indice de poluare ridicat (peste 75 de unități) și foarte ridicat (peste 100). … Deșeurile colectate în vederea reciclării sunt din cauciuc, mase plastice și fier, conform autorităților. …. Acționarii centrului de colectare RematHolding Co este o firmă înființată în urmă cu 14 ani și are doi coacționari. Unul dintre ei este omul de afaceri român Mihai Emilian Sofian. Acesta este unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri autohtoni din domeniul colectării deșeurilor din metale. Compania germană Scholz Recycling GMBH este al doilea coacționar, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro. Scholz Recycling GmbH face parte din Chiho Environmental Group (CEG), una dintre cele mai mari companii de reciclare a metalelor din China, așa cum susțin reprezentanții societății germane pe propriul site. La rândul său, RematHolding Co este una dintre cele mai mari din România din punct de vedere al colectării și recuperării deșeurilor din metal. Deține sau are colaborări pentru aproape 15 centre de colectare a acestor tipuri de resturi metalice din autovehicule și aparate electronice. În 2016, DIICOT a trimis în judecată mai mulți angajați ai RematHolding Co pentru constituire de grup infracțional. Procurorii nu au acuzat cu nimic firma și conducerea administrativă a acestei societăți. Magistrații au considerat că angajații au realizat din proprie inițiativă circuitul evazionist. Salariații RematHolding Co au realizat un circuit de firme fantomă prin care făceau evaziune. În cele din urmă, mare parte din directorii și angajații firmei RematHolding Co au fost condamnați la închisoare. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Războiul cu cormoranii intră într-o nouă fază. Petre Daea are susținători în Parlament. „Sunt prădători oportuniști, mai degrabă decât specialiști” Făcuți celebri de către ministrul Petre Daea, cormoranii au ajuns să fie considerați un pericol major pentru crescătoriile de pește. Tihna coloniilor de cormorani s-ar putea spulbera definitiv, în cazul în care Parlamentul va adopta un proiect de lege care prevede posibilitatea vânării acestor păsări pe întreaga durată a anului. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, dușmanul de moarte al cormoranilor, primește o mână de ajutor din partea unui grup de parlamentari PSD și PNL care vor să dea dezlegare vânătorilor să vâneze cormorani indiferent de perioada anului. …. Inițiatorii fac un portret sumbru al fiarei înaripate care, potrivit unei declarații din acest an făcută de ministrul Petre Daea, ar mânca mai mult pește decât românii. …. Însă „epoca de aur” a cormoranilor din România a început să se apropie de sfârșit din 2019, când ministrul Petre Daea a spus că România ar trebui să elimine interdicția vânării acestor păsări. ….Odată ce Daea a dat tonul, Parlamentul a inițiat și adoptat, în mai 2020, un proiect de lege prin care era permisă împușcarea cormoranilor, în limitele recoltei stabilite de minister, în perioada 1 septembrie – 28 februarie, adică pe durata toamnei și iernii calendaristice. Se pare că legea nu a produs efectele dorite pentru că în vara aceasta întrucât ministrul încă era nemulțumit de pagubele produse de cormorani. … Semnalul a fost înțeles de colegii săi de partid care acum au depus proiectul în urma căruia cormoranii se vor teme pentru viețile lor pe durata întregului an, nu doar toamna și iarna. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“De ce a avut nevoie Primăria Capitalei de aproape 2 ani ca să reabiliteze 1,1 km de linie de tramvai Primăria Capitalei a semnat contractul pentru reabilitarea unei bucăți de 1,1 km de șină dublă de tramvai, de pe bulevardul Vasile Milea, de la intersecția cu B-dul Timișoara până în dreptul intrării în benzinăria OMV, în ultima zi din anul 2020. Lucrările au fost finalizate în luna iulie, iar linia a fost dată în exploatare abia acum două săptămâni, pe 20 octombrie, deci după aproape 2 ani. De ce a durat atât? Povestea este una demnă de Caragiale. …. Conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, înainte de începerea efectivă a lucrărilor, investitorul/proprietarul are obligația de a transmite către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) atât comunicarea privind începerea execuției lucrărilor, cât și dovada achitării următoarelor cote legale către ISC, respectiv: – 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate; – 50% din suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii lucrărilor autorizate;- ”Având în vedere semnarea contractului de lucrări în penultima zi lucrătoare a anului 2020, respectiv data de 30.12.2020, și ținând cont de etapele legale ce trebuie respectate, cotele legale mai sus menționate nu au mai putut fi plătite în anul 2020, fiind necesar a fi plătite în anul 2021 în vederea emiterii ordinului de începere a lucrărilor. – Potrivit obligațiilor prevăzute de Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, nu pot fi realizate plăți fără prevedere bugetară, fiind necesară adoptarea bugetului local al Municipiului București pe anul 2021 (ce era condiționată de aprobarea bugetului de stat). – Urmare a întârzierilor în aprobarea bugetului de stat pentru anul 2021, ce a fost aprobat prin Legea nr. 15/08.03.2021, după parcurgerea etapelor obligatorii de consultare publică, bugetul local al Municipiului București pe anul 2021 a fost adoptat în data de 07.05.2021. – Imediat după aprobarea bugetului local, Municipiului București a întreprins demersurile necesare pentru achitarea cotelor legale către ISC”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. …. Când au început lucrările au apărut alte probleme. Întâi a fost găsită o galerie în care erau țevile ELCEN, care nu apărea în acte, și s-a pierdut o lună cu izolarea ei, apoi s-a spart o țeavă de apă, ceea ce iar a încetinit lucrările. Asta a cauzat o întârziere de două luni, contractul fiind prelungit până pe 25 iulie 2022. …. Apoi, din cauza pandemiei, a fost necesară carantinarea a 50% din personalul calificat și specializat în construcția liniei de tramvai în lunile ianuarie și februarie 2022, generând o diminuare cu 50 % a personalului lucrător pe o perioada continuă de 2 luni. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“România, noiembrie 2022: sfârşitul iluziilor La aproape un deceniu de la tragedia de la “ Colectiv” , energia revoltei morale care a animat societatea românească în anii care au urmat pare epuizată. Treptat, capacitatea de reacţie a comunităţii de cetăţeni a fost subminată de un sentiment al resemnării şi al retragerii. Epoca de frică, control şi angoasă a pandemiei a fost capătul de drum al acestui traseu ce marchează nu doar o abandonare a angajării , ci şi despărţirea de iluziile care au hrănit potenţialul de mobilizare şi de contestare. Căci mai importantă decât oboseala care s-a instalat, progresiv şi inevitabil, este confruntarea cu fragilitatea speranţelor şi iluziilor colective. Deceniul de manifestaţii şi de opoziţie a condus la majoritatea parlamentară de acum. Imaginea României de la finele lui 2022 este aceea a mediocrităţii politice ce pare de nezdruncinat în formidabila ei alcătuire monolitică. Abandonată a fost iluzia posibilităţii de a grăbi schimbarea prin apelul la energia contestatară a străzii : extraordinara longevitate a solidarităţii ce a urmat adoptării OUG 13 a a fost , istoric privind, fenomenul care a precipitat retragerea de acum. Ambiguitatea şi apatia care ne înconjoară traduc realitatea unui fapt brutal : cu excepţia arestării şi marginalizării lui Liviu Dragnea, nici o mutaţie de adâncime nu a fost provocată de cei care au ales să reziste, în acele clipe. Liviu Dragnea a ieşit din scenă, dar proiectul lui de a domestici instituţiile şi de a castra statul de drept a mers mai departe. Inamicii ca şi complicii lui din PSD sunt, acum, parte a majorităţii alcătuite de preşedintele Iohannis. Abandonată a fost şi iluzia că procurorii şi judecătorii pot acţiona ca un substitut al bunei guvernări. Lupta împotriva corupţiei a fost investită cu un statut de devoţiune religioasă- regenerarea României avea să fie adusă de cei care urmau să lichideze, temerar, răul din rădăcini. Dar acest rău care ne bântuie este unul politic, iar soluţia nu poate fi decât una politică. Justiţia nu se poate transforma în factorul ce înlocuieşte acţiunea de administrare a unui stat, una realizată prin mijloace şi alegeri politice. Abandonată este şi iluzia suflului mesianic al oamenilor noi meniţi să scoată România din adormire. Absenţa opoziţiei în Parlamentul de acum este şi efectul acelui amestec de naivitate şi de orgoliu ce a mimat orice tentativă de maturizare a partidelor ce aspirau la un monopol al purităţii morale. Impasul de acum este consecinţa proiectelor salvaţioniste. În clipa în care magistraţii sunt preocupaţi de conservarea statutului întruchipat prin pensiile care le sunt acordate, apelul la domnia legii şi la apărarea ei devine unul ridicol. Concordia de acum dintre marile partide este contextul ideal pentru împărţirea, în libertate şi în impunitate,a resurselor statului parazitat. Revigorarea PSD indică, încă o dată, vitalitatea unor complicităţi şi energia unor reţele ce unesc stat şi societate. Liniştea României din acest noiembrie 2022 este liniştea marasmului. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“New York Times: Cine va fi următorul șef al NATO după plecarea lui Stoltenberg? / Klaus Iohannis nu este menționat pe lista candidaților …. Într-un articol semnat de Steven Erlanger, The New York Times scrie, citând oficiali americani, că un prim candidat apărut la Washington ar fi Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, vicepremier și ministrul de Finanțe al Canadei. Fostă jurnalistă, căsătorită cu un reporter The New York Times, ea a fost și ministrul de Externe al Canadei. Statele Unite nu propun un candidat american, fiind aproape o regulă ca un general american să fie comandantul suprem al forțelor aliante în Europa. Publicația americană scrie că, deloc surprinzător, Uniunea Europeană ar dori ca următorul șef al NATO să fie dintr-o țară membră – 21 din cele 27 de state ale sale sunt membre ale alianței nord-atlantice. Deși europenii nu s-au unit încă în jurul unui singur nume, au și ei mai mulți candidați puternici, conform The New York Times. Printre aceștia, s-ar număra: – Premierul Estoniei, Kaja Kallas (45 de ani); – Președintele Slovaciei, Zuzana Caputova (49 de ani); -Kolinda Grabar-Kitarovic (54 de ani), președinte al Croației în perioada 2015-2020 Și Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu NATO, va încerca să își impună propriul candidat, favorit fiind actualul ministru al Apărării Ben Wallace (52 de ani). ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Încă un favor făcut infractorilor. CCR a decis că nu e voie cu tatuaje în pușcărie CCR mai are puțin și golește complet închisorile din România. Se poate spune fără să exagerăm că judecătorii de-acolo s-au autodepășit când au găsit noua metodă prin care fac un nou favor infractorilor: cei cu tatuaje nu mai au voie în închisoare. „Scopul principal al detenție este și trebuie să rămână reabilitarea, iar un anturaj plin de persoane tatuate nu reprezintă un mediu care să încurajeze reabilitarea“, și-a motivat decizia președintele CCR. „Astfel, toți deținutii care au un tatuaj, fie el cât de mic, vor trebui eliberați. Decizia noastră este cu efect imediat!“ …. „În primul rând, închisori mai goale înseamnă cheltuieli mai puține pentru statul român. Pe urmă, toate persoanele tatuate eliberate ar putea intra în câmpul muncii, astfel încât să fie bani pentru pensii speciale și mai mari. Pentru noi, bineînțeles“, a explicat acesta…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Țară în service | Cum nu câștigă România bani din minerit nici măcar când cărbunele e profitabil Încă din toamna anului trecut, energia electrică produsă din cărbune este mai ieftină decât cea produsă din gaze naturale, ca urmare a majorării masive a prețului combustibilului gazos după pandemie. Nici măcar în acest context avantajos, companiile de stat românești – complexele energetice din Gorj și Hunedoara – nu reușesc să fie profitabile și să producă energie care să compenseze scăderea producției la gaze. Motivul poate fi identificat în programul ratat de restructurare a minelor din România. Teoretic, Bucureștiul și-a asumat că va închide până în 2032 toate minele în cadrul unui program european de protejare a mediului. Până în vara lui 2021, statul român prin Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia pierdeau bani din cauza prețului foarte mare de producție și comercializare a energiei electrice și termice produse prin arderea cărbunelui. De altfel, România a acordat, la finele anului trecut, un împrumut guvernamental de 900 de milioane de euro pentru revitalizarea activității de la complexul energetic din Oltenia, cel mai important din România. …. Dumitru Chisăliță, expert în domeniu și președintele Asociației Energiei Inteligente, crede că România trebuie să facă investiții de peste 100 de miliarde de euro, poate chiar 150 de miliarde pentru a putea supraviețui energetic fără cărbune. “Fără crearea unui nou sistem energetic, nu se poate elimina producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Asta înseamnă, apariția de noi capacități de producție, sisteme de transport energetice eficiente și eficace, sisteme de stocare și echilibrare și noi tehnologii de folosire a energiei – încălzire, apă caldă, preparare hrană, transport, instalații industriale etc. – , care să îndeplinească condițiile de taxonomie, presupun costuri de peste 150 de miliarde de euro”, explică acesta. Pentru moment, nu există proiecte consistente în acest domeniu. …. Cum a ajuns cărbunele profitabil În ultimele trei luni, mai toate statele membre ale Uniunii Europene au ars cărbune pentru a păstra gazul pentru rezervele de iarnă, conform unor directive ale Comisiei Europene. În acest nou context, nici închiderea minelor din România nu mai este așa sigură, cel puțin în opinia sindicaliștilor. „Planul de restructurare este deja încălcat, nu mai este respectat. Este clar că nu mai pot respectate termenele asumate de închidere a minelor. Toată lumea din sistem cred că este conștientă că, în momentul de față, nu se poate fără cărbune din punct de vedere al asigurării energiei. În Europa, nu există alternativă la cărbune. Se va miza, în perioada următoare, pe cărbune în statele din Uniunea Europeană și, inclusiv, în România”, ne-a explicat Gabriel Căldăruș, președintele Sindicatului Mine Oltenia. În plus, în ultimul an, energia electrică produsă din cărbune a ajuns să fie mai ieftină decât cea din gaze. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
]
“De ce au lansat Hellvig și Geoană, șeful SRI și numărul 2 din NATO, campania electorală pentru 2024
…La nici trei săptămâni de la discursul șefului SRI, Eduard Hellvig, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Mircea Geoană, numărul 2 din NATO, a ținut un discurs cu vădit caracter electoral, în care a anunțat un proiect politic național „ambițos” pentru următorul deceniu. Cei doi par să fi dat startul campaniei electorale, trasând totodată și temele. Ambele discursuri s-au centrat pe recuperarea naționalismului, din perspective diferite, e adevărat, spune pentru Europa Liberă profesorul și analistul Cristian Pîrvulescu.
„Cele două texte sunt de dimensiuni asemănătoare. În textul lui Geoană, care a fost unul prezidențiabil, nu găsești cuvântul libertate, democrație, liberalism, este aproape suveranist. Merge pe recuperarea electoratului naționalist. Ideea lui Hellvig este că nu trebuie să lăsăm naționalismul naționaliștilor, Geoană merge un pas mai departe”, susține Cristian Pîrvulescu.
Recuperarea naționalismului ar putea înseamna în conjunctura politică românească a nu-l lăsa exclusiv pe mâna AUR, dar, de fapt, și PNL și PSD au curentele lor naționaliste, cu voci nu o dată stridente. ….Emblema NATO din spatele lui Geoană, al cărui mandat se încheie în octombrie 2023, este importantă în contextul războiul declanșat de Putin în Ucraina, dar poate fi insuficientă ca să șteargă din memoria românilor imaginea celui care țopăia încântat în noaptea alegerilor din 2009 și striga „Mihaela, dragostea mea”, sau eticheta de „prostăac” pusă de Ion Iliescu.
Mai e și povestea neîncheiată a celor trei ceasuri de lux pe care Mircea Geoană le-a primit de la Marian Vanghelie, fostul primar al sectorului 5. Dincolo de slăbiciunile sale, Geoană a avut mereu sprijinul Washingtonului, fiind un proamerican convins, lucru care joacă în favoarea lui…..”
https://romania.europalibera.org/a/hellvig-geoana-campania-electorale-alegeri-2024/32115670.html